Decizie nr.56 din 04.06.2024 de inadmisibilitate a sesizării nr.48g/2024 privind excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din articolul 213 lit.a) din Codul penal (imprevizibilitatea textului "vătămarea gravă a integrităţii corporale sau a sănătăţii")

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.48g/2024 privind

excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi

din  articolul 213 lit. a) din  Codul  penal

(imprevizibilitatea textului "vătămarea gravă

 a integrităţii corporale sau a sănătăţii")

nr. 56  din  04.06.2024

 (în vigoare 04.06.2024) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 287-290 art.103 din 04.07.2024

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Liuba ŞOVA, preşedinte de şedinţă,

dnei Viorica PUICA,

dlui Nicolae ROŞCA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dlui Dorin Casapu, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 27 februarie 2024,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 4 iunie 2024, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a textului "vătămarea gravă a integrităţii corporale sau a sănătăţii" din articolul 213 lit.a) (încălcarea din neglijenţă a regulilor şi metodelor de acordare a asistenţei medicale) din Codul penal, ridicată de dl avocat Denis Terioşchin, în interesele dlui Virgiliu Dancu, în dosarul nr.1-594/2022, pendinte la Judecătoria Ungheni.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de dl judecător Petru Triboi de la Judecătoria Ungheni, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

ÎN FAPT

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Pe rolul Judecătoriei Ungheni se află cauza penală a dlui Virgiliu Dancu, care este acuzat de comiterea infracţiunii prevăzute la articolul 213 lit.a) (încălcarea din neglijenţă a regulilor şi metodelor de acordare a asistenţei medicale, care a cauzat vătămarea gravă a integrităţii corporale sau a sănătăţii) din Codul penal.

4. În procesul de examinare a cauzei, dl avocat Denis Terioşchin a ridicat, în interesele dlui Virgiliu Dancu, excepţia de neconstituţionalitate a textului "vătămarea gravă a integrităţii corporale sau a sănătăţii" din articolul 213 lit.a) din Codul penal.

5. Printr-o încheiere din 23 februarie 2024, instanţa a admis cererea de ridicare a excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

6. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 1

Statul Republica Moldova

"[…]

(3) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sunt garantate."

Articolul 22

Neretroactivitatea legii

"Nimeni nu va fi condamnat pentru acţiuni sau omisiuni care, în momentul comiterii, nu constituiau un act delictuos. De asemenea, nu se va aplica nici o pedeapsă mai aspră decât cea care era aplicabilă în momentul comiterii actului delictuos."

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle

"[…]

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative."

Articolul 54

Restrângerea exerciţiului unor drepturi

sau al unor libertăţi

"[…]

(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20-24.

[…]."

7. Prevederile relevante ale Codului penal, adoptat prin Legea nr.985 din 18 aprilie 2002, sunt următoarele:

Articolul 213

Încălcarea din neglijenţă a regulilor şi metodelor

de acordare a asistenţei medicale

"Încălcarea din neglijenţă de către medic sau de către un alt lucrător medical a regulilor sau metodelor de acordare a asistenţei medicale, dacă aceasta a cauzat:

a) vătămarea gravă a integrităţii corporale sau a sănătăţii;

b) decesul pacientului,

se pedepseşte cu închisoare de până la 3 ani cu (sau fără) privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani."

8. Prevederile relevante ale Hotărârii Guvernului nr.534 din 26 iulie 2023, în vigoare din 3 septembrie 2023:

"[…]

1. Se aprobă Regulamentul privind aprecierea medico-legală a gravităţii vătămării integrităţii corporale sau sănătăţii (se anexează).

2. Se abrogă Ordinul ministrului sănătăţii nr.199/2003 de apreciere medico-legală a gravităţii corporale (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003, nr.170-172, art.224), cu modificările ulterioare.

[…]."

ÎN DREPT

Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

9. Autorul sesizării menţionează că prevederile contestate nu corespund exigenţelor calităţii şi previzibilităţii legii penale, deoarece în Codul penal nu este definit înţelesul textului "vătămarea gravă a integrităţii corporale sau a sănătăţii".

10. Astfel, autorul excepţiei consideră că acest fapt le permite organelor de drept să interpreteze în mod extensiv şi defavorabil prevederile criticate în cazul persoanelor acuzate de încălcarea din neglijenţă a regulilor şi metodelor de acordare a asistenţei medicale.

11. În opinia sa, prevederile contestate contravin articolelor 1 alin.(3), 22, 23 alin.(2) şi 54 alin.(3) din Constituţie.

A. Aprecierea Curţii

12. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

13. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Codul penal, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

14. Curtea observă că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de avocatul unei părţi în proces. Astfel, sesizarea este formulată de către subiectul căruia i s-a conferit acest drept, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie, aşa cum a fost interpretat acesta prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016.

15. Curtea observă că obiectul sesizării îl reprezintă textul "vătămarea gravă a integrităţii corporale sau a sănătăţii" din articolul 213 lit.a) din Codul penal.

16. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-o cauză penală în care persoana este acuzată de încălcarea din neglijenţă a regulilor şi metodelor de acordare a asistenţei medicale. Curtea admite că prevederile contestate ar putea fi aplicate în cauza în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate.

17. Curtea observă că prevederile contestate nu au făcut anterior obiect al controlului de constituţionalitate.

18. Curtea notează că o altă condiţie obligatorie pentru ca excepţia de neconstituţionalitate să poată fi examinată în fond este incidenţa unui drept fundamental. Astfel, Curtea va analiza, prin prisma argumentelor autorului sesizării, dacă prevederile contestate fac incidente normele constituţionale invocate.

19. Autorul excepţiei a susţinut că prevederile contestate sunt contrare articolelor 1 alineatul (3) (preeminenţa dreptului), 22 (neretroactivitatea legii), 23 alineatul (2) (dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle) şi 54 alineatul (3) (restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi) din Constituţie.

20. În privinţa articolului 54 din Constituţie, Curtea reiterează că acesta nu are o aplicare de sine stătătoare, ci numai în coroborare cu un drept fundamental, care trebuie să fie aplicabil (a se vedea DCC nr.185 din 21 decembrie 2023, § 22).

21. Referitor la pretinsa lipsă de previzibilitate a dispoziţiilor contestate, Curtea aminteşte că prevederile articolelor 1 alin.(3), 22 şi 23 din Constituţie nu-i impun legislatorului obligaţia definirii tuturor termenilor folosiţi în cuprinsul normelor de drept penal substanţial (a se vedea, mutatis mutandis, DCC nr.135 din 27 septembrie 2022, § 30; DCC nr.194 din 21 decembrie 2023, § 21).

22. În jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că legea penală nu poate să exceleze în texte explicative. Oricât de clar ar fi redactată o normă juridică, în orice sistem de drept există un element inevitabil de interpretare judiciară, inclusiv într-o normă de drept penal. Astfel, rolul decizional acordat instanţelor de judecată urmăreşte tocmai înlăturarea dubiilor care persistă cu ocazia interpretării normelor (a se vedea DCC nr.58 din 22 aprilie 2021, § 21; DCC nr.78 din 16 iunie 2022, § 25).

23. Totodată, Curtea Europeană a menţionat că domeniul de aplicare al noţiunii de previzibilitate depinde în mare măsură de conţinutul instrumentului în cauză, de sfera pe care acesta este conceput s-o reglementeze şi de numărul şi statutul celor cărora le este adresat. Este de aşteptat că persoanele care desfăşoară o activitate profesională, obişnuite să activeze cu un grad ridicat de prudenţă atunci când îşi exercită profesia, trebuie să acorde o atenţie deosebită la evaluarea riscurilor pe care le implică o astfel de activitate (a se vedea Bavčar v. Slovenia, 7 septembrie 2023, § 147).

24. Curtea observă că determinarea gradului de gravitate şi a caracterului vătămărilor integrităţii corporale se efectuează de către procuror sau de către instanţă, în mod obligatoriu, pe calea expertizei judiciare (a se vedea articolul 143 alin.(1) pct.2) din Codul de procedură penală).

25. Mai mult, Curtea observă că criteriile de apreciere a vătămării grave a integrităţii corporale sau a sănătăţii sunt stabilite în Regulamentul privind aprecierea medico-legală a gravităţii vătămării integrităţii corporale sau sănătăţii, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.534 din 26 iulie 2023 (a se vedea § 8 supra). Anterior Hotărârii menţionate criteriile respective erau stabilite într-un Regulament aprobat prin Ordinul ministrului sănătăţii nr.199/2003 de apreciere medico-legală a gravităţii corporale (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003, nr.170-172, art.224).

26. În jurisprudenţa sa, Curtea Europeană a menţionat că, la evaluarea de către o instanţă a problemelor extrem de complexe referitoare la neglijenţa medicală, este foarte probabil ca rapoartele medicale ale experţilor să aibă o importanţă crucială, fapt care le acordă un rol deosebit în cadrul procedurii (a se vedea Bajić v. Croaţia, 13 noiembrie 2012, § 95; Lopes de Sousa Fernandes v. Portugalia [MC], 19 decembrie 2017, § 217).

27. Aşadar, în contextul infracţiunii de neglijenţă în acordarea asistenţei medicale, Curtea reţine că la determinarea încălcărilor şi consecinţelor prejudiciabile, survenite în urma săvârşirii acestei infracţiuni, procurorul sau instanţa beneficiază de sprijinul experţilor în domeniul respectiv.

28. Totodată, Curtea observă că subiectul infracţiunii prevăzute de articolul 213 din Codul penal are o calitate specială, i.e. este medic sau un alt lucrător medical.

29. Din această perspectivă, Curtea constată că destinatarii textului de lege criticat desfăşoară o activitate pentru care au fost supuşi unor forme de pregătire profesională şi au la dispoziţie suficiente repere, atât în lege, cât şi în Regulamentul privind aprecierea medico-legală a gravităţii vătămării integrităţii corporale sau sănătăţii, care să le ofere posibilitatea elucidării sensului sintagmei de vătămare gravă a integrităţii corporale sau a sănătăţii în contextul infracţiunii de neglijenţă medicală (a se vedea, mutatis mutandis, DCC nr.97 din 12 iulie 2022, § 31).

30. În acest context, Curtea reiterează că principiul preeminenţei dreptului reclamă ca legile să fie interpretate şi aplicate ca făcând parte dintr-un sistem juridic coerent, nu în mod izolat şi prin ignorarea altor norme relevante (a se vedea DCC nr.124 din 13 septembrie 2022, § 22).

31. Curtea mai observă că sub aparenţa unor critici referitoare la imprevizibilitatea prevederilor contestate, autorul excepţiei ridică, în acest caz, o problemă de aplicare şi de interpretare a legii penale, care nu ţine de competenţa Curţii Constituţionale. Această competenţă le revine prin definiţie instanţelor de judecată (a se vedea DCC nr.97 din 12 iulie 2022, § 32; DCC nr.89 din 25 iulie 2023, § 25).

32. Din aceste considerente, Curtea constată că textul contestat nu afectează articolul 22 în coroborare cu articolele 1 alin.(3) şi 23 alin.(2) din Constituţie, din perspectiva argumentelor invocate în sesizare. Pentru că nu s-a demonstrat incidenţa unui drept fundamental, Curtea subliniază că nici articolul 54 din Constituţie nu este incident.

33. Prin urmare, pe baza celor menţionate supra, Curtea constată că sesizarea privind excepţia de necon-stituţionalitate este inadmisibilă şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, pe baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g), 140 alin.(2) din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a textului "vătămarea gravă a integrităţii corporale sau a sănătăţii" din articolul 213 lit.a) din Codul penal, ridicată de dl avocat Denis Terioşchin, în interesele dlui Virgiliu Dancu, în dosarul nr.1-594/2022, pendinte la Judecătoria Ungheni.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.