Decizie nr.57 din 02.04.2026 de inadmisibilitate a sesizării nr.148a/2025 privind controlul constituţionalităţii articolelor 4 litera e), 6, 8 şi 14 alineatul (1) din Legea nr.174 din 11 noiembrie 2021 privind mecanismul de examinare a investiţiilor de importanţă pentru securitatea statului şi a articolelor I, II şi VI din Legea nr.414 din 23 decembrie 2023 pentru modificarea unor acte normative

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.148a/2025 privind controlul constituţionalităţii

articolelor 4 litera e), 6, 8 şi 14 alineatul (1) din Legea nr.174

din 11 noiembrie 2021 privind mecanismul de examinare

a investiţiilor de importanţă pentru securitatea statului

nr. 57  din  02.04.2026

 (în vigoare 02.04.2026) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 194-197 art. 73 din 07.05.2026

* * *

şi a articolelor I, II şi VI din Legea nr.414 din 23 decembrie 2023 pentru modificarea unor acte normative

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,

dlui Sergiu LITVINENCO,

dlui Ion MALANCIUC,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA, judecători,

cu participarea dlui Dumitru Avornic, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 23 iunie 2025,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 2 aprilie 2026, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află sesizarea depusă la Curtea Constituţională la 23 iunie 2025, pe baza articolelor 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie şi 25 alin.(1) lit.g) din Legea cu privire la Curtea Constituţională de dl Gaik Vartanean, deputat în Parlamentul Republicii Moldova.

2. Autorul sesizării îi solicită Curţii Constituţionale să verifice constituţionalitatea articolelor 4 lit.e), 6, 8 şi 14 alineatul (1) din Legea nr.174 din 11 noiembrie 2021 privind mecanismul de examinare a investiţiilor de importanţă pentru securitatea statului şi a articolelor I, II şi VI din Legea nr.414 din 23 decembrie 2023 pentru modificarea unor acte normative.

LEGISLAŢIA PERTINENTĂ

3. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 1

Statul Republica Moldova

"[...]

(3) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sunt garantate."

Articolul 5

Democraţia şi pluralismul politic

"(1) Democraţia în Republica Moldova se exercită în condiţiile pluralismului politic, care este incompatibil cu dictatura şi cu totalitarismul.

(2) Nicio ideologie nu poate fi instituită ca ideologie oficială a statului."

Articolul 9

Principiile fundamentale privind proprietatea

"[...]

(3) Piaţa, libera iniţiativă economică, concurenţa loială sunt factorii de bază ai economiei."

Articolul 20

Accesul liber la justiţie

"(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

(2) Nicio lege nu poate îngrădi accesul la justiţie."

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle

"(1) Fiecare om are dreptul să i se recunoască personalitatea juridică.

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative."

Articolul 46

Dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia

"(1) Dreptul la proprietate privată, precum şi creanţele asupra statului sunt garantate.

(2) Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire.

(3) Averea dobândită licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobândirii se prezumă.

(4) Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracţiuni ori contravenţii pot fi confiscate numai în condiţiile legii.

(5) Dreptul de proprietate privată obligă la respectarea sarcinilor privind protecţia mediului înconjurător şi asigurarea bunei vecinătăţi, precum şi la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii, revin proprietarului.

(6) Dreptul la moştenire a proprietăţii private este garantat."

Articolul 54

Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi

"(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului.

(2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sunt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.

(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20-24.

(4) Restrângerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii."

4. Prevederile relevante ale Legii nr.174 din 11 noiembrie 2021 privind mecanismul de examinare a investiţiilor de importanţă pentru securitatea statului sunt următoarele:

Articolul 4

Domeniile de importanţă pentru securitatea statului

"Domeniile de importanţă pentru securitatea statului sunt următoarele:

[…]

e) emisiile de televiziune/serviciile audiovizuale;

[…]"

Articolul 6

Restricţii în realizarea investiţiilor în domeniile de

importanţă pentru securitatea statului

"Nu pot realiza investiţii în domenii de importanţă pentru securitatea statului persoanele fizice şi juridice, inclusiv străine:

a) care au calitate procesuală de bănuit, învinuit sau inculpat în cadrul urmăririi penale iniţiate de către organele de urmărire penală din Republica Moldova sau din alte state privind infracţiunile săvârşite în scopul spălării banilor sau finanţării terorismului;

b) în privinţa cărora organele responsabile ale statului deţin probe şi informaţii documentate că au fost sau sunt implicate în acţiuni sau inacţiuni care prezintă un pericol deosebit pentru securitatea statului, astfel cum sunt definite la art.4 alin.(2) din Legea securităţii statului nr.618/1995;

c) în privinţa cărora au fost încetate relaţiile contractuale pentru neexecutare sau executare necorespunzătoare a obligaţiilor asumate prin contracte similare celor specificate la art.3 alin.(1) lit.b) şi c);

d) care au fost condamnate, printr-o hotărâre judecătorească definitivă, în temeiul Codului penal, pentru acte de corupţie, acte conexe actelor de corupţie sau fapte coruptibile, pentru spălare a banilor sau finanţare a terorismului ori pentru o infracţiune în temeiul legilor penale ale statelor străine care corespunde elementelor unei infracţiuni similare din Codul penal al Republicii Moldova;

e) care se află sub urmărire penală pentru săvârşirea unei infracţiuni grave, deosebit de grave şi excepţional de grave;

f) care se află ori s-au aflat în ultimii 5 ani în listele persoanelor fizice şi juridice supuse măsurilor restrictive impuse de organismele internaţionale, cum ar fi Uniunea Europeană, Organizaţia Naţiunilor Unite sau alte organizaţii internaţionale cu capacitate de impunere a restricţiilor internaţionale, în urma unor măsuri de sancţiune. Termenul indicat se calculează de la data depunerii solicitării privind aprobarea investiţiilor."

Articolul 8

Criteriile de examinare a investiţiilor de importanţă

pentru securitatea statului

"Examinarea investiţiilor, precum şi a documentelor şi informaţiilor prevăzute la art.7 alin.(2), se realizează prin prisma următoarelor criterii:

a) experienţa investitorului în realizarea proiectelor investiţionale similare;

b) transparenţa şi claritatea privind sursa banilor, acţionariatul, fondatorii, administratorii şi beneficiarii efectivi;

c) dacă investitorul acţionează în mod individual sau concertat, inclusiv în calitate de beneficiar efectiv, şi este rezident în jurisdicţii ce nu implementează standarde internaţionale de transparenţă sau dacă în capitalul social al acestuia sunt înregistrate deţineri/cote de participare ale persoanelor fizice şi juridice, inclusiv străine, deţinute direct sau indirect de către aceste persoane, care acţionează în mod individual sau concertat, inclusiv în calitate de beneficiar efectiv, rezidente în jurisdicţiile ce nu implementează standarde internaţionale de transparenţă. Lista jurisdicţiilor care nu implementează standarde internaţionale de transparenţă se aprobă de Guvern;

d) dacă investitorul este controlat, direct sau indirect, de către guvernul unui stat străin, inclusiv prin autorităţile/instituţiile sale publice, forţele armate ale acestuia, societăţile comerciale şi necomerciale în care acesta deţine controlul, inclusiv prin structura de proprietate sau prin finanţări constante, şi dacă acest fapt poate ameninţa securitatea statului;

e) măsura în care o investiţie este susceptibilă să asigure, direct sau indirect, accesul la datele cu caracter personal ale cetăţenilor Republicii Moldova, ale guvernelor unor state străine sau ale unor persoane străine în vederea exploatării acestor informaţii într-un mod care ameninţă securitatea statului;

f) posibilitatea ca o investiţie să aibă ca efect intensificarea sau crearea de noi vulnerabilităţi de securitate cibernetică ori posibilitatea ca un guvern al unui stat străin să deţină capacitatea de a se implica în activităţi de securitate cibernetică care pot afecta securitatea naţională;

g) dacă există riscul ca investitorul străin să urmărească obiectivele unei ţări terţe sau să faciliteze dezvoltarea capacităţilor militare ale unei ţări terţe;

h) posibilitatea ca o investiţie să creeze pericol deosebit pentru securitatea statului, astfel cum este definit la art.4 alin.(2) din Legea securităţii statului nr.618/1995."

Articolul 14

Suspendarea executării deciziilor Consiliului

în instanţa de contencios administrativ

"(1) Prin derogare de la prevederile art.214 alin.(1)–(7) din Codul administrativ nr.116/2018, până la soluţionarea definitivă a cauzei nu poate fi suspendată executarea deciziilor Consiliului.

(2) Hotărârea definitivă şi irevocabilă a instanţei de contencios administrativ privind anularea, parţială sau totală, a deciziei Consiliului se transmite de îndată Consiliului şi se publică neîntârziat pe pagina web oficială a Consiliului."

5. Prevederile relevante ale Legii nr.414 din 22 decembrie 2023 pentru modificarea unor acte normative sunt următoarele:

"Parlamentul adoptă prezenta lege organică.

Articolul I. – Articolul 17 din Legea nr.235/2006 cu privire la principiile de bază de reglementare a activităţii de întreprinzător (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2006, nr.126–130, art.627), cu modificările ulterioare, se completează cu alineatul (7) cu următorul cuprins:

"(7) Prin derogare de la alin.(1)–(6), sistarea temporară a valabilităţii şi/sau retragerea licenţei/autorizaţiei pentru activitatea de întreprinzător emise în vederea desfăşurării unor activităţi în domeniile de importanţă pentru securitatea statului se poate realiza şi în conformitate cu prevederile speciale ale Legii nr.174/2021 privind mecanismul de examinare a investiţiilor de importanţă pentru securitatea statului. În aceste cazuri, prevederile art.10 alin.(9)–(11) şi ale art.11 alin.(2¹) şi (2²) din Legea nr.160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activităţii de întreprinzător rămân aplicabile."

Articolul II. – Legea nr.160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activităţii de întreprinzător (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2011, nr.170–175, art.494), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. Articolul 10 se completează cu alineatele (9)–(11) cu următorul cuprins:

"(9) Prin derogare de la prevederile alin.(1)–(8), actele permisive emise în vederea desfăşurării unor activităţi în domeniile de importanţă pentru securitatea statului pot fi suspendate şi în conformitate cu prevederile speciale ale Legii nr.174/2021 privind mecanismul de examinare a investiţiilor de importanţă pentru securitatea statului.

(10) În cazurile prevăzute la alin.(9), suspendarea actului permisiv are loc din data emiterii deciziei organului responsabil de examinarea proiectelor investiţionale în domeniile de importanţă pentru securitatea statului, prin care se dispune sistarea temporară a valabilităţii actului permisiv în condiţiile art.13¹ alin.(3) din Legea nr.174/2021 privind mecanismul de examinare a investiţiilor de importanţă pentru securitatea statului, fără a mai fi necesară adresarea în instanţa de judecată.

(11) Reluarea valabilităţii actului permisiv suspendat în condiţiile alin.(9) se realizează în exclusivitate în baza unei decizii a organului responsabil de examinarea proiectelor investiţionale în domeniile de importanţă pentru securitatea statului, după efectuarea de către acesta a verificărilor necesare şi constatarea lipsei unei încălcări a cerinţelor Legii nr.174/2021 privind mecanismul de examinare a investiţiilor de importanţă pentru securitatea statului."

2. Articolul 11 se completează cu alineatele (2¹) şi (2²) cu următorul cuprins:

"(2¹) Prin derogare de la prevederile alin.(1)–(2), actele permisive emise în vederea desfăşurării unor activităţi în domeniile de importanţă pentru securitatea statului pot fi retrase şi în conformitate cu prevederile speciale ale Legii nr.174/2021 privind mecanismul de examinare a investiţiilor de importanţă pentru securitatea statului.

(2²) În cazurile prevăzute la alin.(2¹), retragerea actului permisiv are loc de la data emiterii deciziei organului responsabil de examinarea proiectelor investiţionale în domeniile de importanţă pentru securitatea statului, prin care se dispune retragerea actului permisiv în condiţiile art.131 alin.(6) din Legea nr.174/2021 privind mecanismul de examinare a investiţiilor de importanţă pentru securitatea statului, fără a mai fi necesară adresarea în instanţa de judecată."

3. Articolul 12¹ se completează cu alineatul (2¹) cu următorul cuprins:

"(2¹) Prin derogare de la alin.(2), în contextul unor situaţii excepţionale la nivel naţional sau regional, Comisia pentru Situaţii Excepţionale a Republicii Moldova este împuternicită să decidă în privinţa introducerii cu titlu provizoriu a reglementării prin licenţiere pentru alte genuri de activitate decât cele prevăzute în Nomenclatorul actelor permisive care fac parte din categoria licenţelor, expus în anexa nr.1. Introducerea cu titlu provizoriu a reglementării prin licenţiere poate fi realizată pe un termen de cel mult 3 luni, care poate fi prelungit o singură dată cu cel mult 3 luni. Dispoziţiile Comisiei pentru Situaţii Excepţionale a Republicii Moldova prin care se decide în privinţa introducerii reglementării prin licenţiere pentru anumite genuri de activitate vor stabili, în mod obligatoriu, perioada pentru care se decide introducerea provizorie a reglementării date, precum şi conţinutul licenţelor provizorii, procedura de solicitare şi de obţinere a acestora, termenul de valabilitate, de prelungire, revocare, reperfectare şi taxa pentru eliberarea licenţelor provizorii."

[…]

Articolul VI. – Legea nr.174/2021 privind mecanismul de examinare a investiţiilor de importanţă pentru securitatea statului (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2021, nr.280–284, art.384) se modifică după cum urmează:

1. La articolul 1, alineatul (1) se completează cu următorul enunţ: "Prevederile Legii nr.131/2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător nu se extind asupra mecanismelor de control şi supraveghere de către stat a activităţilor investiţionale ce cad sub incidenţa prevederilor prezentei legi."

2. Legea se completează cu articolul 13¹ cu următorul cuprins:

"Articolul 13¹. Monitorizarea respectării cerinţelor legii

(1) În vederea asigurării posibilităţii de verificare a modalităţii în care se asigură respectarea clauzei de schimbare a controlului, precum şi pentru a se asigura o monitorizare pe bază continuă a structurii proprietăţii şi structurii de control a părţii care a preluat în proprietate sau în posesie/folosinţă un bun de importanţă pentru securitatea statului, stabilit de prezenta lege, sau a încheiat contracte/tranzacţii în cadrul activităţilor investiţionale efectuate în domeniile de importanţă pentru securitatea statului, stabilite de prezenta lege, această parte este obligată, în toate cazurile de survenire a circumstanţelor noi legate de beneficiarii efectivi, să informeze din proprie iniţiativă despre aceasta Consiliul, indiferent de faptul dacă investiţiile acestei părţi au fost aprobate prealabil de către Consiliu în baza prevederilor prezentei legi sau au fost realizate înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi.

(2) În cazul în care, în cadrul aplicării măsurilor de precauţie privind clienţii, prevăzute de Legea nr.308/2017 cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, entităţile raportoare constată neconcordanţe între informaţiile disponibile în Registrul de stat al unităţilor de drept privind beneficiarul efectiv şi informaţiile prezentate de către client privind beneficiarul efectiv sau alte indicii ale unei potenţiale încălcări a clauzei de schimbare a controlului, precum şi în cazurile în care asemenea neconcordanţe sunt identificate de către alte autorităţi publice în cadrul exercitării atribuţiilor legale ale acestora, acestea informează Consiliul, care va solicita de la partea respectivă informaţii cu privire la neconcordanţele identificate.

(3) În perioada necesară furnizării informaţiilor prevăzute la alin.(2), examinării acestora de către Consiliu şi întreprinderii acţiunilor prevăzute la alin.(4)–(7) din prezentul articol, Consiliul este îndreptăţit să întreprindă acţiunile prevăzute la art.11 alin.(1) şi (2), precum şi să impună sistarea temporară a valabilităţii oricăror acte permisive eliberate părţii respective sau persoanei juridice în care aceasta a devenit acţionar/asociat ca efect al investiţiilor realizate. Decizia Consiliului, precum şi o eventuală decizie subsecventă de reluare a valabilităţii actului permisiv suspendat se comunică tuturor autorităţilor publice emitente ale actelor permisive respective şi sunt executorii din momentul emiterii.

(4) În situaţia când, în urma verificărilor realizate de Consiliu, se confirmă nerespectarea clauzei de schimbare a controlului sau sunt identificate alte situaţii care fac partea neeligibilă pentru aprobarea investiţiilor în conformitate cu prevederile art.6 sau 8, Consiliul notifică acest fapt părţii respective şi solicită acesteia, în termen de 60 de zile de la data notificării, după caz:

a) înstrăinarea acţiunilor/părţilor sociale achiziţionate, în cazul investiţiilor prevăzute la art.3 alin.(1) lit.a);

b) declararea rezoluţiunii contractelor/tranzacţiilor, în cazul investiţiilor prevăzute la art.3 alin.(1) lit.b)–f).

(5) Dacă acţiunea prescrisă de Consiliu nu a fost realizată în termenul prevăzut la alin.(4), în conformitate cu alin.(4) lit.a), organul executiv al persoanei juridice, în termen de cel mult 15 zile de la data expirării termenului prevăzut la alin.(4), emite decizia privind anularea acţiunilor/părţilor sociale şi privind emiterea de noi acţiuni/părţi sociale în acelaşi număr şi de aceeaşi clasă, în cazul societăţilor pe acţiuni, şi în aceeaşi cotă, în cazul societăţilor cu răspundere limitată. Deciziile menţionate se aduc la cunoştinţa Consiliului în termen de 5 zile de la data emiterii acestora.

(6) Dacă, la expirarea termenului acordat în conformitate cu alin.(5), organul executiv al persoanei juridice nu a întreprins acţiunile prevăzute de lege, Consiliul este îndreptăţit să decidă cu privire la retragerea oricăror acte permisive eliberate persoanei juridice respective. Decizia Consiliului se comunică tuturor autorităţilor publice emitente ale actelor permisive respective şi este executorie din momentul emiterii acesteia.

(7) Dacă acţiunea prescrisă de Consiliu nu a fost realizată în termenul prevăzut la alin.(4), în conformitate cu alin.(4) lit.b) din prezentul articol, în cazul investiţiilor prevăzute la art.3 alin.(1) lit.b)–f), Consiliul notifică acest fapt celeilalte părţi contractante şi Guvernului, care vor întreprinde acţiunile prevăzute la art.13."

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului sesizării

6. Autorul sesizării a formulat critici de neconstituţionalitate referitoare la procedura de adoptare a legii şi critici de substanţă.

7. Referitor la procedura de adoptare a Legii nr.174 din 11 noiembrie 2021 privind mecanismul de examinare a investiţiilor de importanţă pentru securitatea statului, autorul sesizării notează că proiectul acestei legi a fost înregistrat la Secretariatul Parlamentului la 26 octombrie 2021. La 28 octombrie, acest proiect a fost votat în prima lectură, iar la 11 noiembrie – în lectura a doua, finală. La votarea proiectului în prima lectură, un vicepreşedinte al Parlamentului a recunoscut că situaţia de urgenţă impune votarea cu celeritate a acestuia. Scopul acestei legi, potrivit notei informative, este să reglementeze şi să impună reguli stricte în activitatea de investiţii în domenii de importanţă pentru securitatea statului. Autorul sesizării subliniază că adoptarea acestei legi nu a fost precedată de dezbateri sau de consultări publice, nici de analize economice şi că proiectul nu a fost avizat de Guvern.

8. Referitor la procedura de adoptare a Legii nr.414 din 22 decembrie 2023 pentru modificarea unor acte legislative, autorul sesizării menţionează că, la 10 noiembrie 2023, Guvernul i-a trimis Parlamentului proiectul de lege nr.400 pentru modificarea unor acte normative (asigurarea integrităţii şi funcţionalităţii pieţei energiei electrice). Acest proiect a fost votat în prima lectură la 24 noiembrie 2023. Ulterior, la 18 decembrie 2023, dl deputat Radu Marian a înregistrat la Secretariatul Parlamentului un amendament la proiectul legii. Prin acest amendament s-a propus completarea proiectului cu prevederile contestate, care, în esenţă, se referă la suspendarea şi retragerea actelor permisive, a licenţelor, a autorizaţiilor pentru desfăşurarea unor activităţi în domeniul de importanţă pentru securitatea statului. Acest amendament propunea completarea Legii privind mecanismul de examinare a investiţiilor de importanţă pentru securitatea statului, a Legii cu privire la principiile de bază de reglementare a activităţii de întreprinzător şi a Legii privind reglementarea prin autorizare a activităţii de întreprinzător. În aceste condiţii, autorul sesizării afirmă că amendamentul din 18 decembrie 2023 nu are nicio legătură cu conceptul şi cu obiectul proiectului de lege votat în prima lectură, şi, în realitate, reprezintă o nouă iniţiativă legislativă, înaintată cu eludarea procedurii de legiferare prevăzute de articolul 74 din Constituţie. Totodată, autorul sesizării mai afirmă că deputaţii nu au avut timp suficient pentru a studia proiectul de lege împreună cu amendamentul propus pentru a doua lectură. Autorul precizează că, la adoptarea Legii nr.414, Parlamentul nu a analizat impactul de reglementare asupra activităţii de întreprinzător, aşa cum o cere articolul 13 din Legea 235 din 20 iulie 2006 cu privire la principiile de bază de reglementare a activităţii de întreprinzător.

9. Din perspectiva criticilor de substanţă, autorul sesizării afirmă că, de vreme ce legislatorul a utilizat noţiuni vagi la definirea domeniilor de importanţă pentru securitatea statului în articolul 4 litera e) din Legea 174/2021, mecanismul de luare a deciziilor de către Consiliul pentru Examinarea Investiţiilor de Importanţă pentru Securitatea Statului este extrem de subiectiv. Posibilitatea Consiliului de a refuza să dea un aviz pentru investitori, de a sista sau retrage actele permisive, de a obliga investitorii să anuleze tranzacţiile sau să cedeze o cotă parte contravine principiilor de bază ale economiei de piaţă şi dreptului de proprietate. Mecanismul de sistare imediată a licenţei sau a actului permisiv, cu obligarea investitorului de a renunţa la tranzacţie, reprezintă o formă ascunsă de expropriere. Imposibilitatea de a obţine o despăgubire echitabilă sau o compensaţie reparatorie nu respectă dreptul de proprietate.

10. Referitor la afectarea libertăţii de exprimare, autorul menţionează că mecanismul contestat le-a permis autorităţilor să retragă actele permisive date mai multor companii din domeniul audiovizualului. În acest sens, autorul face trimitere la Hotărârea Curţii Constituţionale nr.17 din 6 decembrie 2012 şi susţine că suspendarea sau retragerea licenţei de radiodifuzori poate fi dispusă doar de către instanţele judecătoreşti. Autorul consideră că suspendarea sau retragerea licenţei reprezintă o măsură disproporţionată.

11. Conform articolului 14 alin.(1) din Legea privind mecanismul de examinare a investiţiilor de importanţă pentru securitatea statului, decizia Consiliului nu poate fi suspendată de către instanţa de judecată până la soluţionarea definitivă a cauzei. Autorul consideră că imposibilitatea de a suspenda executarea deciziei Consiliului poate produce consecinţe grave asupra dreptului de proprietate al investitorilor, iar controlul judiciar ulterior ar deveni ineficient. Suspendarea actului administrativ constituie o veritabilă garanţie împotriva abuzurilor autorităţii administrative. În acest sens, autorul face trimitere la Hotărârea Curţii Constituţionale nr.18 din 11 decembrie 2012 prin care a fost declarată neconstituţională interdicţia de a suspenda executarea deciziilor Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare şi a hotărârilor Curţii de Conturi până la soluţionarea definitivă a cauzei.

12. În opinia autorului sesizării, prevederile contestate contravin articolelor 1, 5 alin.(1), 6, 7, 9 alin.(3), 20, 22, 23, 32, 34, 46, 53, 54, 74, 76, 114, 126 şi 127 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

13. Examinând admisibilitatea sesizării, Curtea constată următoarele.

14. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a Legii nr.174 din 11 noiembrie 2021 şi a Legii nr.414 din 23 decembrie 2023, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

15. Conform articolului 25 alin.(1) lit.g) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, deputaţii din Parlament au competenţa de a sesiza Curtea Constituţională.

16. Autorul sesizării a contestat articolele 4 lit.e), 6, 8 şi 14 alin.(1) din Legea nr.174 din 11 noiembrie 2021 privind mecanismul de examinare a investiţiilor de importanţă pentru securitatea statului şi articolele I, II şi VI din Legea nr.414 din 23 decembrie 2023 pentru modificarea unor acte normative. Aceste prevederi nu au constituit anterior obiect al controlului de constituţionalitate.

17. Autorul sesizării susţine că prevederile contestate contravin articolelor 1 (preeminenţa dreptului), 5 alin.(1) (democraţia şi pluralismul politic), 6 (separaţia şi colaborarea puterilor), 7 (Constituţia, Lege Supremă), 9 alin.(3) (principiile fundamentale privind proprietatea), 20 (accesul liber la justiţie), 22 (neretroactivitatea legii), 23 (claritatea legii), 32 (libertatea opiniei şi a exprimării), 34 (dreptul la informaţie), 46 (dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia), 53 (dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică), 54 (restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi), 74 (adoptarea legilor şi a hotărârilor), 76 (intrarea în vigoare a legii), 114 (înfăptuirea justiţiei), 126 (economia) şi 127 (proprietatea) din Constituţie.

18. Articolele 1, 5, 6, 7 şi 9 din Constituţie comportă un caracter general şi nu pot reprezenta repere individuale şi separate (a se vedea DCC nr.12 din 6 martie 2024, § 22; DCC nr.11 din 30 ianuarie 2025, § 24; DCC nr.154 din 5 decembrie 2024, § 24; DCC nr.38 din 3 aprilie 2025, § 19).

19. De asemenea, în jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că articolele 23 şi 54 din Constituţie nu au o aplicabilitate de sine stătătoare. Pentru a fi aplicabile, autorul sesizării trebuie să demonstreze existenţa unor ingerinţe în drepturile fundamentale. Abia în cadrul analizei caracterului justificat al ingerinţei abstracte în drepturile fundamentale garantate de Constituţie Curtea poate pune în operă prevederile acestor articole (DCC nr.54 din 29 mai 2025, § 25).

20. Totodată, Curtea observă că autorul nu a argumentat în ce măsură articolele 22, 32, 34, 76 şi 114 din Constituţie sunt incidente în această cauză. În situaţii similare, Curtea a respins ca inadmisibile sesizările formulate astfel, precizând că simpla trimitere la un text din Constituţie, fără explicarea pretinsei neconformităţi a prevederilor legale contestate cu acesta, nu echivalează cu un argument (a se vedea DCC nr.99 din 10 august 2023, § 18).

a) Cu privire la procedura de adoptare a Legii nr.174 din 11 noiembrie 2021 privind mecanismul de examinare a investiţiilor de importanţă pentru securitatea statului

21. Autorul sesizării a susţinut că adoptarea Legii nr.174/2021 nu a fost precedată de dezbateri sau consultări publice, analize economice şi proiectul acestei legi nu a fost avizat de Guvern. În acest sens, Curtea reţine că poate verifica constituţionalitatea unei legi sub aspectul procedural doar dacă la adoptarea ei Parlamentul a afectat vreun element esenţial al procesului de legiferare, care rezultă expres din Constituţie sau care poate fi dedus în mod clar dintr-un principiu constituţional (a se vedea HCC nr.14 din 27 aprilie 2021, §§ 53-54).

22. Cu privire la această lege, Curtea reţine că proiectul de lege semnat de 10 deputaţi a fost înregistrat la Secretariatul Parlamentului pe data de 26 octombrie 2021 cu nr.302¹. Pe data de 27 octombrie 2021, Comisia pentru economie, buget şi finanţe² şi Comisia pentru securitate naţională, apărare şi ordine publică³ au propus Parlamentului examinarea proiectului nr.302 în prima lectură. Pe data de 28 octombrie 2021, Parlamentul a adoptat proiectul de lege în prima lectură⁴.

^{____________________________________}

¹ https://old.parlament.md/LegislationDocument.aspx?Id=c0ad725f-dd33-43c0-8d71-12e1e51dfa4b

² https://old.parlament.md/LegislationDocument.aspx?Id=88e0ad58-faa4-400b-810f-fb79ce985d00

³ https://old.parlament.md/LegislationDocument.aspx?Id=dfb4ea16-d6eb-420d-a13f-b88741b67ab6

⁴ https://old.parlament.md/LinkClick.aspx?fileticket=VBGIlm6kMz0%3d&tabid=128&mid=506&language=ro-RO

23. În cadrul pregătirii pentru examinare în lectura a doua, proiectul nr.302 a fost supus avizării, inclusiv Guvernului⁵ (Hotărârea nr.330 din 10 noiembrie 2021), Centrului Naţional Anticorupţie⁶, Direcţiei Generale Juridice a Secretariatului Parlamentului etc., precum şi au fost propuse amendamente.

^{____________________________________}

⁵ https://old.parlament.md/LegislationDocument.aspx?Id=38d75c41-4b15-4e14-b796-f277791ba191

⁶ https://old.parlament.md/LegislationDocument.aspx?Id=d7bc1621-56bd-49fb-9804-ac5d837bb94f

24. Pe data de 11 noiembrie 2021, Comisia pentru economie, buget şi finanţe⁷ a propus Parlamentului proiectul nr.302 spre examinare în lectura a doua. În aceeaşi zi, Parlamentul a aprobat proiectul în discuţie în lectura a doua⁸ şi acesta a devenit Legea nr.174 din 11 noiembrie 2021, urmând procedurile constituţionale de promulgare şi publicare. Prin urmare, din argumentele autorului sesizării, Curtea nu a reţinut carenţe ale procedurii constituţionale de adoptare a legii organice.

^{____________________________________}

⁷ https://old.parlament.md/LegislationDocument.aspx?Id=cea98875-8b9c-4a8b-8df8-5c0919ac2d9b

⁸ https://old.parlament.md/LinkClick.aspx?fileticket=VBGIlm6kMz0%3d&tabid=128&mid=506&language=ro-RO

25. Totodată, Curtea reţine că unele aspecte de procedură sesizate de autor decurg din Legea cu privire la actele normative, nu din normele constituţionale. În practica sa recentă, Curtea a respins ca inadmisibile criticile care priveau omisiunea de a obţine avizele relevante ale autorităţilor, de a efectua consultări publice, expertize şi de a analiza impactul reglementării în cazul elaborării proiectelor de legi, menţionând că această obligaţie rezultă din Legea cu privire la actele normative, nu dintr-un principiu constituţional (a se vedea DCC nr.178 din 12 decembrie 2023, § 32; HCC nr.5 din 5 martie 2024, § 51; HCC nr.9 din 26 martie 2024, § 40). În consecinţă, Curtea declară inadmisibil acest capăt al sesizării.

b) Cu privire la procedura de adoptare a Legii nr.414 din 22 decembrie 2023 pentru modificarea unor acte normative

26. Cu privire la pretinsa viciere a procedurii de adoptare a acestei legi, autorul menţionează că ar veni în contradicţie cu articolul 74 din Constituţie, deoarece: (i) legea conţine prevederi care au fost introduse printr-un amendament care nu are nicio legătură cu obiectul proiectului şi a fost votat într-o singură lectură; (ii) deputaţii nu au avut timp suficient pentru a studia proiectul de lege împreună cu amendamentul propus; (iii) legislatorul nu a analizat impactul de reglementare asupra activităţii de întreprinzător.

27. Referitor la prima chestiune, Curtea reţine că la 10 noiembrie 2023, în baza competenţei constituţionale prevăzute la articolul 73 din Constituţie, Guvernul Republicii Moldova a aprobat proiectul de lege nr.400 privind modificarea unor acte normative⁹ şi l-a înregistrat la Secretariatul Parlamentului. Pe data de 22 noiembrie 2023, Comisia pentru economie, buget şi finanţe¹⁰ a propus Parlamentului examinarea proiectului de lege nr.400 în prima lectură. Pe data de 24 noiembrie 2023, Parlamentul a adoptat proiectul de lege în prima lectură.

^{____________________________________}

⁹ https://old.parlament.md/LegislationDocument.aspx?Id=74a92c2e-76ad-45f8-bb10-9d35c14d597d

¹⁰ https://old.parlament.md/LegislationDocument.aspx?Id=a077f8a6-2e2f-45f5-8a91-3827e3966371

28. În cadrul pregătirii pentru examinare în lectura a doua, la proiectul de lege nr.400 au fost propuse amendamente, inclusiv amendamentul contestat din 18 decembrie 2023¹¹, despre care autorul sesizării a afirmat că nu are o legătură indisolubilă cu proiectul iniţial.

^{____________________________________}

¹¹ https://old.parlament.md/LegislationDocument.aspx?Id=b35dd468-c806-410c-b6b5-0b3afe3315ee

29. Pe data de 22 decembrie 2023 Comisia pentru economie, buget şi finanţe¹² a propus Parlamentului proiectul nr.400 spre examinare în lectura a doua, proiect care includea normele propuse prin amendamentul menţionat la § 28. În aceeaşi zi, Parlamentul a aprobat proiectul în discuţie în lectura a doua şi acesta a devenit Legea nr.414 din 22 decembrie 2023, urmând procedurile constituţionale de promulgare şi publicare.

^{____________________________________}

¹² https://old.parlament.md/LegislationDocument.aspx?Id=16ef6172-7161-4240-8d99-126fef4900c2

30. Pentru a supune analizei situaţia semnalată de către autorul sesizării, Curtea reiterează că Constituţia permite deputaţilor să depună amendamente la proiectele de legi în baza dreptului lor la iniţiativă legislativă. Având prerogativa constituţională, prevăzută la articolele 64 alin.(1) şi 72 alin.(3) lit.c) de a reglementa prin lege organică organizarea şi funcţionarea Parlamentului, legislatorul a stabilit reguli exprese privind modul de înaintare şi examinare a amendamentelor la proiectele de legi, atât în comisiile parlamentare (a se vedea articolele 59 şi 65 din Regulamentul Parlamentului, aprobat prin Legea nr.797/1996), cât şi în şedinţa plenară a Parlamentului (a se vedea articolele 67 - 71 din Regulamentul Parlamentului). Analiza prevederilor menţionate induce concluzia că legislatorul a avut în vedere că eventualele dubii referitoare la relevanţa şi legătura dintre amendament şi proiectul de lege la care se referă au constituit obiect de dezbatere în şedinţa comisiei parlamentare sesizate în fond, dar şi în plenul Parlamentului, care deţin competenţa de a decide prin vot acceptarea sau, după caz, respingerea amendamentului propus.

31. În acest context, Curtea reiterează că prevederile introduse printr-un amendament după votarea proiectului de lege în prima lectură trebuie să corespundă standardului constituţional, potrivit căruia legile organice trebuie votate în cel puţin două lecturi, aşa cum prevede articolul 74 alin.(1) din Constituţie. Pentru a corespunde acestui standard, normele propuse printr-un amendament al deputatului în Parlament trebuie să fie într-o legătură indispensabilă cu obiectul proiectului de lege votat în prima lectură. În cazurile în care Curtea nu a constatat această legătură, prevederile contestate au fost declarate neconstituţionale (a se vedea HCC nr.14 din 20 iunie 2024, §§ 48-53; HCC nr.18 din 19 iulie 2024, §§ 24-25). În cazurile în care a reţinut existenţa unei legături între amendament şi obiectul proiectului de lege votat în prima lectură, Curtea nu a constatat incidenţa aspectului procedural al textului "după cel puţin două lecturi" din articolul 74 alin.(1) din Constituţie (HCC nr.18 din 19 iulie 2024, § 26).

32. Din argumentele generale ale autorului sesizării, precum şi din analiza comparativă a textului proiectului de lege cu cel al amendamentului, Curtea nu poate constata o lipsă totală a legăturii indispensabile între proiectul iniţial aprobat de către Guvern (a se vedea supra § 29) şi amendamentul deputatului propus după votarea proiectului în prima lectură.

33. Curtea observă că prin proiectul de lege votat în prima lectură Guvernul a propus, printre altele, modificări la Legea cu privire la energia electrică, care urmăresc să transpună în legislaţia naţională prevederile Regulamentului (UE) nr.1227/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului din 25 octombrie 2011 privind integritatea şi transparenţa pieţei angro de energie, precum şi să remedieze lacunele identificate în cadrul modului de gestionare a pieţei de energie electrică provocat de comportamente "vădit deviante de la prevederile legislative" ale unor participanţi la piaţa energiei electrice. Prevederile acestui proiect aveau în vedere şi activitatea titularilor de licenţe în domeniul pieţei energiei electrice, precum şi monitorizarea acestei pieţe.

34. Totodată, Curtea observă că amendamentul deputatului în Parlament depus la proiectul de lege pe data de 18 decembrie 2023 (a se vedea supra § 30) propunea modificări la legislaţia ce se referă la infrastructura energiei electrice ca un domeniu de importanţă pentru securitatea statului (a se vedea propunerile de modificare a Legii nr.174/2021), precum şi la regimul actelor permisive, inclusiv al licenţelor eliberate participanţilor la piaţa energiei electrice, situaţie care, în mod firesc, impune armonizarea noilor norme (normelor proiectului) cu cele relevante din alte acte normative în vigoare (a se vedea amendamentul care propunea modificări la Legile nr.235/2006 cu privire la principiile de bază de reglementare a activităţii de întreprinzător, nr.160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activităţii de întreprinzător etc.) pentru a înlătura eventualele contradicţii.

35. Contrar afirmaţiei autorului sesizării, Curtea constată că amendamentul în discuţie a fost avizat de către Guvern¹³ prin Hotărârea nr.1024 din 21 decembrie 2023.

^{____________________________________}

¹³ https://old.parlament.md/LegislationDocument.aspx?Id=97e1d1c5-1a41-4d88-8269-5d6af829db18

36. Din cele menţionate surpa, Curtea reţine o legătură raţională dintre proiectul de lege votat în prima lectură şi amendamentul propus, care au ca obiect piaţa energiei electrice – domeniu de importanţă pentru securitatea statului, dar şi domeniu de reglementare a activităţii participanţilor la piaţa energiei electrice, norme care au ca scop eficientizarea aplicării coroborate a legislaţiei naţionale. Prin urmare, pentru că în prezenta cauză nu a fost demonstrată lipsa unei legături indispensabile dintre amendament şi obiectul proiectului de lege votat în prima lectură, Curtea ajunge la concluzia că nu este incident nici aspectul procedural al textului "după cel puţin două lecturi" din articolul 74 alin.(1) din Constituţie.

37. Referitor la argumentul autorului care susţine că deputaţii nu au avut timp suficient pentru a studia proiectul de lege împreună cu amendamentul propus, Curtea a stabilit în Hotărârea nr.21 din 27 iulie 2021 că acest drept este protejat în mod implicit de articolul 73 din Constituţie. Având în vedere că Legea nr.414 din 23 decembrie 2023 a fost adoptată după emiterea Hotărârii menţionate, Curtea va examina acest capăt al sesizării.

38. În Hotărârea nr.21 din 27 iulie 2021, Curtea a reţinut că, în cadrul procedurilor de legiferare, Parlamentul trebuie să le asigure deputaţilor posibilitatea de a examina conţinutul proiectului de lege printr-un schimb de opinii. Curtea a notat că această etapă a procesului de legiferare este necesară, deoarece le oferă deputaţilor posibilitatea de a înţelege esenţa proiectului de lege propus spre examinare şi contribuie la edificarea încrederii societăţii că legea a fost discutată pe larg până la adoptare. Pe de altă parte, potrivit principiului autonomiei parlamentare, Parlamentul deţine o marjă discreţionară la stabilirea modului de întocmire şi de comunicare a proiectelor de legi sau de hotărâri ale Parlamentului către deputaţi. Constituţia nu stabileşte un termen pentru comunicarea actelor în discuţie. În acelaşi timp, pentru asigurarea posibilităţii deputaţilor de a cunoaşte conţinutul proiectelor de legi sau de hotărâri ale Parlamentului, parlamentarilor trebuie să li se acorde o perioadă de timp rezonabilă pentru analiza acestora şi, respectiv, pentru formarea unei opinii despre subiectul supus examinării. Dreptul deputaţilor de a cunoaşte conţinutul proiectului de hotărâre al Parlamentului până la etapa examinării şi votării acestuia reprezintă un element inerent al dreptului la iniţiativă legislativă, garantat de articolul 73 din Constituţie (HCC nr.21 din 27 iulie 2021, §§ 31 şi 46-47).

39. Sub acest aspect, Curtea observă că, la 10 noiembrie 2023, Guvernul a înregistrat la Secretariatul Parlamentului proiectul de lege nr.400 pentru modificarea unor acte normative (asigurarea integrităţii şi funcţionalităţii pieţei energiei electrice)¹⁴. Acest proiect de lege prevedea modificarea şi completarea Legii nr.107 din 27 mai 2006 cu privire la energia electrică, precum şi completarea unui articol din Codul administrativ. Proiectul în discuţie a fost votat de Parlament în prima lectură la 24 noiembrie 2023.

^{____________________________________}

¹⁴ https://old.parlament.md/LegislationDocument.aspx?Id=74a92c2e-76ad-45f8-bb10-9d35c14d597d

40. La 18 decembrie 2023, Comisia sesizată în fond a înregistrat un amendament¹⁵ la proiectul legii, prin care s-a propus completarea şi modificarea altor legi decât cele prevăzute în proiect, i.e. a Legii nr.235 din 20 iulie 2006 cu privire la principiile de bază de reglementare a activităţii de întreprinzător, a Legii nr.160 din 22 iulie 2011 privind reglementarea prin autorizare a activităţii de întreprinzător şi a Legii nr.174 din 11 noiembrie 2021 privind mecanismul de examinare a investiţiilor de importanţă pentru securitatea statului, care sunt legi organice.

^{____________________________________}

¹⁵ https://old.parlament.md/LegislationDocument.aspx?Id=b35dd468-c806-410c-b6b5-0b3afe3315ee

41. La 22 decembrie 2023, Comisia sesizată în fond¹⁶ a acceptat amendamentul în discuţie, aprobând raportul necesar, şi l-a prezentat Parlamentului spre examinare şi adoptare în lectura a doua, finală. În aceeaşi zi, Parlamentul a adoptat proiectul de lege prezentat, devenind Legea nr.414 din 22 decembrie 2023¹⁷.

^{____________________________________}

¹⁶ https://old.parlament.md/LegislationDocument.aspx?Id=16ef6172-7161-4240-8d99-126fef4900c2

¹⁷ https://www.parlament.md/ProcesulLegislativ/Proiectedeactenormative/tabid/61/LegislativId/6730/language/en-US/Default.aspx

42. Astfel, Curtea reţine că amendamentul din 18 decembrie 2023 a fost introdus în proiectul legii de bază cu patru zile până la votarea proiectului de lege în a doua lectură pe 22 decembrie 2023. Amendamentul în discuţie propune instituirea unor derogări de la legile de bază care îi atribuie Consiliului pentru Examinarea Investiţiilor de Importanţă pentru Securitatea Statului competenţa de a suspenda sau de a retrage licenţe/autorizaţii pentru activitatea de întreprinzător în situaţiile în care investiţiile sau activităţile economice pot aduce atingere securităţii statului. Curtea are în vedere faptul că modificările propuse nu doar se fundamentează pe dispoziţia articolului 126 alin.(2) lit.c) din Constituţie, dar şi urmăresc să asigure capacitatea Consiliului de a reacţiona prompt în domeniile sale de competenţă, precum şi faptul că competenţele Consiliului erau în vigoare până la adoptarea Legii nr.414 din 22 decembrie 2023. Astfel, având în vedere aceste circumstanţe, Curtea consideră că timpul alocat deputaţilor pentru examinarea conţinutului amendamentului în discuţie a fost suficient din perspectiva exigenţelor articolului 73 din Constituţie (a se vedea, mutatis mutandis, DCC nr.173 din 13 decembrie 2022, § 54). Prin urmare, Curtea a reţinut că acest capăt al sesizării este inadmisibil.

43. Referitor la argumentul autorului care susţine că legislatorul nu a analizat impactul de reglementare al Legii contestate asupra activităţii de întreprinzător, în jurisprudenţa sa, Curtea a subliniat că aceste aspecte de procedură decurg din Legea cu privire la actele normative şi nu din normele constituţionale. De altfel, în practica sa recentă, Curtea a respins ca inadmisibile criticile care priveau omisiunea de a analiza impactul reglementării în cazul elaborării proiectelor de legi, menţionând că această obligaţie rezultă din Legea cu privire la actele normative, nu dintr-un principiu constituţional (a se vedea HCC nr.5 din 5 martie 2024, § 51). În consecinţă, Curtea declară inadmisibil acest capăt al sesizării.

c) Referitor la criticile de substanţă

44. Autorul sesizării susţine că legislatorul a utilizat noţiuni vagi la definirea domeniilor de importanţă pentru securitatea statului în articolul 4 litera e) din Legea privind mecanismul de examinare a investiţiilor de importanţă pentru securitatea statului, fapt care face ca luarea deciziilor de către Consiliul pentru Examinarea Investiţiilor de Importanţă pentru Securitatea Statului să fie un proces extrem de subiectiv.

45. Examinând această critică, Curtea observă că textul "emisiile de televiziune/serviciile audiovizuale" din articolul 4 litera e) din Legea privind mecanismul de examinare a investiţiilor de importanţă pentru securitatea statului nu poate fi analizat în mod izolat, ci trebuie citit în coroborare cu cadrul normativ aferent serviciilor media audiovizuale. Astfel, în articolul 1 din Codul serviciilor media audiovizuale, Parlamentul a definit "serviciul media audiovizual" ca fiind un serviciu aflat sub responsabilitatea editorială a unui furnizor de servicii media, al cărui scop principal sau al unei secţiuni disociabile a acestuia constă în furnizarea către publicul larg de programe audiovizuale, de televiziune sau de radiodifuziune sonoră, liniare sau neliniare, prin reţelele de comunicaţii electronice, în scop informativ, de divertisment, educativ sau al difuzării unei comunicări comerciale audiovizuale.

46. Curtea reiterează că o prevedere legală nu poate fi ruptă din sistemul normativ din care face parte şi nu poate opera în mod izolat. Dimpotrivă, ea trebuie citită în coroborare cu celelalte dispoziţii legale incidente, ca făcând parte dintr-un sistem juridic coerent (a se vedea DCC nr.138 din 29 septembrie 2022, § 33).

47. Autorul mai susţine că competenţele Consiliului pentru Examinarea Investiţiilor de Importanţă pentru Securitatea Statului de a refuza să dea aviz pentru investitori, de a sista sau retrage actele permisive, de a obliga investitorii să anuleze tranzacţiile sau să cedeze o cotă parte, stabilite de articolele legii, contravin principiilor de bază ale economiei de piaţă şi dreptului de proprietate.

48. Examinând critica formulată, Curtea reiterează că analiza proporţionalităţii unei măsuri legislative poate fi realizată în controlul abstract de constituţionalitate prin raportare la comportamentul prescris de legislator. Astfel, Curtea poate examina dacă pentru comportamentele stabilite de Parlament la articolele 6 şi 8 din Legea privind mecanismul de examinare a investiţiilor de importanţă pentru securitatea statului măsurile prevăzute de articolele I, II şi VI din Legea nr.414 din 23 decembrie 2023 sunt, în toate cazurile, proporţionale cu scopul legitim urmărit.

49. Totuşi, în această cauză, Curtea observă că autorul sesizării s-a limitat la invocarea textelor legale contestate şi la afirmaţia generală că suspendarea licenţei ar fi disproporţionată în raport cu dreptul de proprietate. Autorul nu a indicat care din comportamentele prevăzute de articolele 6 şi 8 din Legea nr.174/2021 privind mecanismul de examinare a investiţiilor de importanţă pentru securitatea statului ar face ca măsura să fie excesivă. Curtea subliniază că simpla afirmare a unei pretinse atingeri aduse dreptului de proprietate sau principiilor economiei de piaţă, în absenţa unei argumentări care să coreleze măsura contestată cu conduita normativă faţă de care se aplică, nu este suficientă pentru a declanşa controlul Curţii.

50. Un alt capăt al sesizării vizează argumentul autorului cu privire la imposibilitatea de a obţine o despăgubire echitabilă sau o compensaţie reparatorie. În acest sens, autorul afirmă incidenţa articolelor 46 şi 53 din Constituţie.

51. Examinând critica formulată, Curtea observă că, având în vedere dispoziţiile articolului 126 alin.(2) literele c) şi h) din Constituţie, legislatorul, prin Legea nr.81 din 18 martie 2004 cu privire la investiţiile în activitatea de întreprinzător, a reglementat regimul juridic general al protecţiei investiţiilor. În articolul 11 alineatele (1) şi (2) din această Lege, Parlamentul a stabilit că investitorul beneficiază, în conformitate cu legislaţia în vigoare, de dreptul la reparaţia prejudiciului cauzat prin încălcarea drepturilor sale. Aşadar, eventuala aplicare abuzivă a măsurilor prevăzute de Legea nr.174/2021 privind mecanismul de examinare a investiţiilor de importanţă pentru securitatea statului le permite persoanelor afectate să beneficieze de dreptul la repararea prejudiciului, aceasta constituind o garanţie în sensul articolelor 46 şi 53 din Constituţie.

52. Cu privire la articolul 14 alin.(1) din Legea nr.174 din 11 noiembrie 2021, autorul menţionează că această normă ar împiedica persoanele interesate să solicite suspendarea executării deciziei Consiliului, fapt care poate produce consecinţe grave asupra accesului liber la justiţie şi a dreptului de proprietate.

53. Curtea constată că articolul 14 alin.(1) din Legea nr.174 din 11 noiembrie 2021 prevede că "prin derogare de la prevederile art.214 alin.(1)–(7) din Codul administrativ nr.116/2018, până la soluţionarea definitivă a cauzei nu poate fi suspendată executarea deciziilor Consiliului".

54. Privită în mod separat, imposibilitatea suspendării executării deciziilor Consiliului nu afectează, la modul abstract, dreptul persoanei la un proces echitabil. Din perspectiva articolului 20 din Constituţie şi a articolului 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, dreptul fundamental în discuţie pe care îl au persoanele este un drept la (i) "judecarea cauzei în mod echitabil şi public", (ii) "în termen rezonabil" şi (iii) de către o instanţă care este "independentă", "imparţială" şi "instituită de lege". Aceste condiţii nu impun instituirea unei proceduri de suspendare a deciziilor Consiliului. Posibilitatea suspendării unor acte ale autorităţilor publice poate fi dedusă sau presupusă a fi necesară din perspectiva dreptului la un proces echitabil dacă acest drept nu ar putea opera sau funcţiona fără ea (a se vedea, mutatis mutandis, HCC nr.20 din 26 septembrie 2019, § 48; DCC nr.48 din 10 aprilie 2025, § 28).

55. Dreptul la un proces echitabil poate exista, opera sau funcţiona fără instituţia suspendării. Sub acest aspect, în jurisprudenţa sa, Curtea Europeană a reţinut că procedurile preliminare, cum sunt cele care vizează instituirea unei măsuri provizorii ca suspendarea, nu sunt considerate, în mod obişnuit, ca stabilind drepturi şi obligaţii cu caracter civil şi, prin urmare, nu intră în câmpul de protecţie al articolului 6 din Convenţie. Totuşi, în anumite cazuri, Curtea Europeană a aplicat articolul 6 în privinţa procedurilor provizorii, în special pentru că acestea soluţionau în mare măsură acţiunea principală şi erau decisive pentru drepturile cu caracter civil ale reclamantului (a se vedea Micallef v. Malta [MC], 15 octombrie 2009, § 75 şi jurisprudenţa citată acolo). Aplicabilitatea dreptului la un proces echitabil în cazul procedurilor provizorii depinde de următoarele condiţii: în primul rând, dreptul în discuţie trebuie să aibă un caracter civil, atât în cadrul procedurilor principale, cât şi în cadrul procedurilor de suspendare. În al doilea rând, trebuie analizate natura măsurii provizorii, obiectul şi scopul ei, precum şi efectele în privinţa dreptului în discuţie. În cazul în care o măsură provizorie va fi considerată decisivă pentru a determina dreptul sau obligaţia cu caracter civil, în ciuda duratei perioadei în care este în vigoare, articolul 6 va fi aplicabil (Kübler v. Germania, 13 ianuarie 2011, § 47).

56. Prin urmare, pentru a se putea susţine încălcarea articolului 20 din Constituţie în faţa Curţii Constituţionale, trebuie să se constate afectarea caracterului echitabil general al procedurilor prin existenţa unor norme legale, un criteriu fundamental pe care autorul sesizării trebuia să-l demonstreze. Astfel, eventuala existenţă a unei obligaţii pozitive a statului de a garanta dreptul de a cere suspendarea deciziilor Consiliului adoptate pe baza Legii privind mecanismul de examinare a investiţiilor de importanţă pentru securitatea statului poate fi invocată numai dacă lipsa unui drept de a cere suspendarea ar prejudicia dreptul de proprietate, prejudiciu care ar deveni ireversibil şi cu puţine oportunităţi de redresare (a se vedea HCC nr.20 din 26 septembrie 2019, §§ 49, 50).

57. În această cauză, aşa cum se observă din §§ 40-41 de mai sus, articolul 11 alineatele (1) şi (2) din Legea cu privire la investiţiile în activitatea de întreprinzător le permite persoanelor afectate să beneficieze de dreptul la repararea prejudiciului în condiţiile legii. Prin urmare, legislaţia prevede garanţii procedurale în vederea recuperării eventualului prejudiciu provocat prin actul administrativ ilegal constatat pe cale judiciară (a se vedea DCC nr.46 din 10 aprilie 2025, § 32-34).

58. Aşadar, Curtea conchide că criticile formulate de autorul sesizării sunt vădit neîntemeiate.

59. Prin urmare, pe baza celor menţionate supra, Curtea constată că sesizarea nu întruneşte condiţiile de admisibilitate şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin.(1) lit.a), 140 alin.(2) din Constituţie, 27 alin.(3) lit.f), 37 şi 40 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea dlui Gaik Vartanean, deputat în Parlamentul Republicii Moldova, cu privire la controlul constituţionalităţii articolelor 4 litera e), 6, 8 şi 14 alineatul (1) din Legea nr.174 din 11 noiembrie 2021 privind mecanismul de examinare a investiţiilor de importanţă pentru securitatea statului şi a articolelor I, II şi VI din Legea nr.414 din 23 decembrie 2023 pentru modificarea unor acte normative.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.