Decizie nr.57 din 27.06.2017 de inadmisibilitate a sesizărilor nr.68g/2017 şi 71g/2017 privind excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din articolul 221 alin.(4) din Codul de procedură penală al Republicii Moldova (intentarea acţiunii civile de către procuror în procesul penal (2))

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de  inadmisibilitate  a sesizărilor  nr. 68g/2017 şi 71g/2017  privind

excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din articolul 221

alin. (4) din  Codul de procedură penală  al Republicii Moldova

(intentarea acţiunii civile de către procuror în procesul penal (2))

nr. 57  din  27.06.2017

 (în vigoare 27.06.2017) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 411-420 art. 113 din 24.11.2017

* * *

Curtea Constituţională, statuând în componenţa:

Dl Tudor PANŢÎRU, preşedinte,

Dl Aurel BĂIEŞU,

Dl Igor DOLEA,

Dna Victoria IFTODI,

Dl Victor POPA

Dl Veaceslav ZAPOROJAN, judecători,

cu participarea dnei grefier Eugenia Mîţa,

Având în vedere sesizările depuse la 24 mai 2017,

Înregistrate la aceeaşi dată,

Examinând admisibilitatea sesizărilor menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 27 iunie 2017 în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află excepţia de neconstituţionalitate a textului “Procurorul poate intenta şi susţine acţiunea civilă intentată […] şi pentru anularea actelor care au cauzat prejudiciul […]” din alin.(4) al articolului 221 din Codul de procedură penală al Republicii Moldova nr.122-XV din 14 martie 2003, ridicată de către avocaţii Gheorghe Ulianovschi şi Vadim Marchitan în dosarele nr.1-86/2017 şi, respectiv, nr.1-103/2017, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Ciocana.

2. Sesizările au fost depuse la Curtea Constituţională la 24 mai 2017 de către completul de judecată (Victoria Sîrbu, Alexandru Spoială şi Ioana Chironeţ) din cadrul Judecătoriei Chişinău, sediul Ciocana, în temeiul articolului 135 alin.(1) lit.a) şi g) din Constituţie, astfel cum a fost interpretat prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016, precum şi al Regulamentului privind procedura de examinare a sesizărilor depuse la Curtea Constituţională.

3. Având în vedere identitatea de obiect, în temeiul articolului 43 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea a decis conexarea sesizărilor într-un singur dosar.

A. Circumstanţele litigiului principal

4. Pe rolul Judecătoriei Chişinău, sediul Ciocana, se află cauzele penale privind învinuirea lui S.G. şi G.M. de comiterea infracţiunii prevăzute de art.307 din Codul penal.

1. Circumstanţele cauzei penale nr.1-86/2017

5. Prin ordonanţa de punere sub învinuire din 23 ianuarie 2017, S.G. este învinuit de pronunţarea cu bună ştiinţă şi contrar legii a ordonanţei judecătoreşti irevocabile din 14 decembrie 2010.

6. În cadrul şedinţei de judecată din 20 martie 2017, Gheorghe Ulianovschi, reprezentând interesele lui S.G., a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a textului “Procurorul poate intenta şi susţine acţiunea civilă intentată […] pentru anularea actelor care au cauzat prejudiciul […]” din alin.(4) al articolului 221 din Codul de procedură penală.

7. Prin încheierea din 3 mai 2017, judecătoria Chişinău, sediul Ciocana, a dispus ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi transmiterea sesizării în adresa Curţii Constituţionale pentru soluţionare.

2. Circumstanţele cauzei penale nr.1-103/2017

8. Prin ordonanţa de punere sub învinuire din 25 ianuarie 2017, G.M. este învinuit de pronunţarea cu bună ştiinţă şi contrar legii a ordonanţei judecătoreşti irevocabile din 18 martie 2011.

9. În şedinţa de judecată din 25 aprilie 2017, avocatul Vadim Marchitan, reprezentând interesele lui G.M., a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a textului “Procurorul poate intenta şi susţine acţiunea civilă intentată […] pentru anularea actelor care au cauzat prejudiciul […]” din alin.(4) al articolului 221 din Codul de procedură penală.

10. Prin încheierea judecătoriei Chişinău, sediul Ciocana, din 3 mai 2017, cererea avocatului Vadim Marchitan privind ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate a fost admisă şi dispusă remiterea sesizării Curţii Constituţionale pentru soluţionare.

B. Legislaţia pertinentă

11. Prevederile relevante ale Constituţiei (republicată în M.O., 2016, nr.78, art.140) sunt următoarele:

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle

“(1) Fiecare om are dreptul să i se recunoască personalitatea juridică.

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative.”

Articolul 119

Folosirea căilor de atac

“Împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile interesate şi organele de stat competente pot exercita căile de atac, în condiţiile legii.”

Articolul 124

Procuratura

“[…]

(3) Competenţele, modul de organizare şi funcţionare a Procuraturii se stabilesc prin lege.”

12. Prevederile relevante ale Codului de procedură penală al Republicii Moldova nr.122-XV din 14 martie 2003 (republicat în M.O., 2013, nr.248-251, art.699) sunt următoarele:

Articolul 221

Intentarea acţiunii civile în procesul penal

“[…]

(4) Procurorul poate intenta şi susţine acţiunea civilă intentată pentru compensarea prejudiciului cauzat autorităţilor publice prin infracţiune, precum şi pentru anularea actelor care au cauzat prejudiciul, de la pornirea procesului penal până la terminarea cercetării judecătoreşti. Cererea de chemare în judecată poate fi depusă indiferent de acordul autorităţii publice.

[…]”

ÎN DREPT

A. Argumentele autorilor excepţiei de neconstituţionalitate

13. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii susţin că prevederile cuprinse la art.221 alin.(4) din Codul de procedură penală nu indică într-un mod clar şi previzibil actele a căror anulare poate fi solicitată de procuror prin intentarea unei acţiuni civile în procesul penal. Or, termenul “act” are o sferă largă de aplicare şi poate fi înţeles ca “act legislativ”, “act normativ”, “act judecătoresc”, “act procedural” etc.

14. Prin urmare, autorii excepţiei susţin că, în lipsa unei concretizări a acestor acte, normele contestate pot crea pentru procuror premise de abuz.

15. De asemenea, autorii excepţiei menţionează că ordonanţa judecătorească, fiind un act emis de instanţa de judecată, nu poate fi anulată pe calea acţiunii civile, împotriva ei putând fi exercitate doar căile de atac în conformitate cu art.119 din Constituţie.

16. În final, autorii excepţiei susţin că normele contestate sunt contrare articolelor 23, 119 şi 124 alin.(3) din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

17. Examinând admisibilitatea sesizărilor privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

18. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în speţă a Codului de procedură penală, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

19. Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate, fiind ridicată de avocaţii Gheorghe Ulianovschi în dosarul nr.1-86/2017 şi Vadim Marchitan în dosarul nr.1-103/2017, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Ciocana, este formulată de subiecţii abilitaţi cu acest drept, în temeiul articolului 135 alin.(1) lit.a) şi g) din Constituţie, astfel cum a fost interpretat prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016.

20. Curtea reiterează că prerogativa de a soluţiona excepţiile de neconstituţionalitate, cu care a fost învestită prin articolul 135 alin.(1) lit.g) din Constituţie, presupune stabilirea corelaţiei dintre normele legislative şi textul Constituţiei, ţinând cont de principiul supremaţiei acesteia şi de pertinenţa prevederilor contestate pentru soluţionarea litigiului principal în instanţele de judecată.

21. Curtea reţine că obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie textul “Procurorul poate intenta şi susţine acţiunea civilă intentată […] şi pentru anularea actelor care au cauzat prejudiciul […]” din alin.(4) al articolului 221 din Codul de procedură penală.

22. Autorii excepţiei susţin că textul legal criticat contravine prevederilor constituţionale cuprinse la art.23, care garantează dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle, art.119, care garantează folosirea căilor de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti, şi art.124 alin.(3), care stabilesc competenţele şi modul de organizare a Procuraturii.

23. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că prevederile contestate au fost supuse controlului constituţionalităţii prin raportare la critici de neconstituţionalitate similare, instanţa de contencios constituţional pronunţând în acest sens Decizia de inadmisibilitate nr.47 din 22 mai 2017.

24. Astfel, Curtea a relevat faptul că, în esenţă, excepţia de neconstituţionalitate vizează o problemă de interpretare şi aplicare corectă a legii, nu de constituţionalitate a ei, şi a constatat că “este prerogativa instanţelor de judecată de a aprecia actele susceptibile de a fi contestate şi care pot forma obiectul unei acţiuni în instanţă, inclusiv atunci când procurorul intentează o acţiune civilă în procesul penal, prin care solicită anularea unui act.”

25. Totodată, referitor la argumentul autorilor excepţiei potrivit căruia termenul “act”, având o sferă largă de aplicare, nu este formulat cu suficientă precizie în cuprinsul art.221 alin.(4) din Codul de procedură penală, în Decizia nr.47 din 22 mai 2017, Curtea a amintit jurisprudenţa Curţii Europene, prin care s-a statuat că, “având în vedere principiul aplicabilităţii generale a legilor, formularea acestora nu poate prezenta o precizie absolută. Prin urmare, rolul decizional conferit instanţelor urmăreşte tocmai înlăturarea dubiilor ce persistă cu ocazia interpretării normelor (Hotărârea S.W. v. Regatul Unit din 22 noiembrie 1995, § 36)”.

26. Prin urmare, întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, atât considerentele, cât şi soluţia pronunţată de Curte prin decizia precizată îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.

27. Pentru considerentele expuse mai sus, Curtea reţine că excepţia de neconstituţionalitate nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în temeiul articolului 26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, articolelor 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale şi al pct.28 lit.b) şi d) din Regulamentul privind procedura de examinare a sesizărilor depuse la Curtea Constituţională, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibile sesizările privind excepţia de neconstituţionalitate a textului “Procurorul poate intenta şi susţine acţiunea civilă intentată […] pentru anularea actelor care au cauzat prejudiciul […]” din alin.(4) al articolului 221 din Codul de procedură penală al Republicii Moldova nr.122-XV din 14 martie 2003, ridicată de către avocaţii Gheorghe Ulianovschi şi Vadim Marchitan în dosarele nr.1-86/2017 şi, respectiv, nr.1-103/2017, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Ciocana.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.