Decizie nr.62 din 02.03.2022 cu privire la examinarea rezultatelor monitorizării furnizorilor de servicii media "Moldova-1", "Prime", "Jurnal TV", "NTV Moldova" şi "Primul în Moldova", în contextul crizei de securitate din regiune

CONSILIUL AUDIOVIZUALULUI

D E C I Z I E

cu privire la examinarea rezultatelor monitorizării furnizorilor

de  servicii  media "Moldova-1", "Prime", "Jurnal TV",

"NTV Moldova" şi "Primul în Moldova", în contextul

crizei de securitate din regiune

nr. 62  din  02.03.2022

 (în vigoare 02.03.2022) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 98-105 art. 417 din 08.04.2022

* * *

În cadrul şedinţei publice din 16 februarie 2022, membrul Consiliului Audiovizualului, Ruslan Mihalevschi, a solicitat monitorizarea posturilor de televiziune "Moldova-1", "Jurnal TV", "NTV Moldova", "Prime" şi "Primul în Moldova" referitor la respectarea prevederilor art.13 alin.(1), (4), (5), (6) şi art.17 alin.(3) din Codul serviciilor media audiovizuale, în contextul crizei de securitate din Europa de Est.

Astfel, prin Decizia nr.46 din 16 februarie 2022, Consiliul Audiovizualului a dispus monitorizarea posturilor de televiziune "Moldova-1", "Jurnal TV", "NTV Moldova", "Prime" şi "Primul în Moldova" privind respectarea prevederilor art.13 alin.(1), (4), (5), (6) şi art.17 alin.(3) din Codul serviciilor media audiovizuale.

• Criteriul de selectare a furnizorilor de servicii media supuse monitorizării este cota de audienţă, şi anume Top 5 posturi TV clasificate urmare a studiului naţional de audienţă realizat în decembrie 2021 de Agenţia Magenta Consulting, la comanda Centrului pentru Jurnalism Independent.

• Obiectul monitorizării: programele locale şi retransmise.

• Perioada de timp supusă monitorizării: orele de maximă audienţă, 19:00-22:00.

• Perioada de monitorizare: 11-15 februarie 2022.

• Cadrul legal propus spre monitorizare: respectarea prevederilor art.13 alin.(1), (4), (5) şi (6) şi art.17 alin.(3) din Codul serviciilor media audiovizuale.

În temeiul prevederilor art.83 alin.(2) din Codul serviciilor media audiovizuale, precum şi în scopul examinării obiective a tuturor circumstanţelor sesizate, Consiliul Audiovizualului a solicitat IPNA Compania "Teleradio-Moldova", fondatoarea postului public de televiziune "Moldova-1"; "Exclusiv Media" SRL, fondatoarea postului de televiziune "NTV Moldova"; "TELESISTEM-TV" SRL, fondatoarea postului de televiziune "Primul în Moldova", şi ICS "Reforma Art" SRL, fondatoarea postului de televiziune "Jurnal TV", prezentarea înregistrărilor serviciilor de programe ale posturilor de televiziune menţionate, pentru perioada 11-15 februarie 2022, intervalul de timp 19:00-22:00.

Este de specificat că furnizorii de servicii media au prezentat Consiliului Audiovizualului înregistrările solicitate, cu excepţia postului de televiziune "NTV Moldova", care, prin scrisoarea nr.648 din 22 februarie 2022, a comunicat următoarele: "Cu regret, Vă înştiinţăm că din cauza unei probleme tehnice, care s-a iscat la procesul de înregistrare şi a fost depistată la verificarea repetată, în urma solicitării menţionate, înregistrarea emisiunilor externe (ale postului rusesc "НТВ") nu s-au păstrat şi nici nu se identifică. Acestea nici nu au fost publicate, plasate pe site-ul ntv.md, pentru a le prelua din sursele menţionate. Din acest motiv, înregistrările pentru perioada solicitată pot fi prezentate parţial, şi anume buletinele de ştiri de producere locală (Ştirile Orei 19:00), difuzate pe data de 11, 14, 15 februarie 2022, care sunt păstrate la producătorul acestora – "Exclusiv Media" SRL, inclusiv pe pagina web a "Exclusiv Media" SRL. Alte înregistrări pentru perioada solicitată, cu părere de rău, nu avem".

Prin urmare, monitorizarea furnizorului de servicii media nu a fost posibilă din cauza neprezentării de către acesta a înregistrărilor integrale a serviciului de programe solicitat de Consiliul Audiovizualului.

În acest sens, este de specificat că în conformitate cu prevederile art.24 alin.(2) din Codul serviciilor media audiovizuale: "Furnizorul de servicii media trebuie să păstreze o copie a fiecărui program audiovizual inclus în serviciul media audiovizual liniar cel puţin 30 de zile de la data difuzării acestuia".

Totodată, că potrivit prevederilor art.84 alin.(5) din Cod: "Se sancţionează cu amendă de la 5000 de lei la 10000 de lei furnizorii de servicii media şi distribuitorii de servicii media care au comis următoarele încălcări: i) nerespectarea prevederilor art.24 alin.(2) şi (3), şi refuzul de a pune la dispoziţia Consiliului Audiovizualului înregistrările serviciului media audiovizual".

În conformitate cu prevederile art.75 alin.(4) lit.a) şi art.83 alin.(3) lit.a) din Codul serviciilor media audiovizuale, Consiliul Audiovizualului a efectuat monitorizarea furnizorilor de servicii media "Moldova-1", "Jurnal TV", "Prime" şi "Primul în Moldova". Rezultatele monitorizării au atestat următoarele:

MOLDOVA-1

În cadrul principalului buletin informativ "Mesager" de la ora 19:00 au fost difuzate următoarele subiecte relevante tematic:

11.02.2022 , "Mesager" – 1 subiect

1. Subiect despre trupele ruse dislocate în Belarus pentru exerciţiile militare comune, iar în România vor fi aduşi o mie de soldaţi americani pe fondul tensiunilor dintre Rusia şi Ucraina. Din declaraţia unui grănicer ucrainean: "Ruşii ne ameninţă, ceea ce vă pot spune este că suntem gata să ripostăm cu toate forţele noastre, dacă s-ar întâmpla ceva". În cadrul subiectului este prezentată poziţia secretarului general NATO, care face apel la Rusia să nu amplifice tensiunile şi să participe la un dialog constructiv cu Ucraina alături de NATO. Din spusele prezentatoarei, cetăţenii americani aflaţi în Ucraina sunt îndemnaţi să părăsească ţara din cauza riscului real de declanşare a unor acţiuni militare ruse, referindu-se la Rusia, preşedintele Joe Baden a subliniat că este una dintre cele mai mari armate ale lumii, iar lucrurile ar putea să o ia razna foarte repede. (Acest subiect a fost difuzat în reluare şi la ora 21:00.)

12.02.2022, "Mesager" – 2 subiecte

1. Guvernul ucrainean cheamă la calm pe fondul temerilor asupra unui război. Din declaraţiile din partea SUA, pericolul unei invazii ruse pe teritoriul ucrainean este acut şi ar putea avea loc oricând. În cadrul unor discuţii telefonice cu Antony Blinken, secretarul de Stat al SUA, Serghei Lavrov, ministrul rus de Externe, acuză Washingtonul că ar face propagandă despre posibila agresiune rusă. Şeful diplomaţiei americane a declarat că pentru evitarea unui conflict din Ucraina rămâne deschisă calea diplomatică, dar va fi nevoie de o minimalizare a tensiunilor din partea Moscovei (Subiect difuzat în reluare şi la ora 21:00.)

2. Prezentatoarea: "Mii de ucraineni au ieşit pe străzile Kievului pentru a-şi arăta unitatea împotriva ameninţării ruseşti. Oamenii au trecut coloană prin centrul Kievului scandând "ucrainenii vor rezista şi invadatorii trebuie să moară". Înalţi oficiali americani au avertizat că o invazie militară rusă în Ucraina ar putea avea loc pe 16 februarie". (Subiect difuzat în reluare şi la ora 21:00.)

Totodată, la 12.02.2022, în cadrul programului informativ "Mesager" de la ora 21:00, a fost difuzat un subiect ce vizează Federaţia Rusă, şi anume că ar bloca transportul maritim ucrainean pe Marea Azov şi Marea Neagră.

Ştire: "Ministrul ucrainean de Externe, Dmitrii Kuleba, a declarat că Marea Azov a fost complet blocată, iar Marea Neagră inaccesibilă din cauza forţelor ruse. Acţiunile Moscovei demonstrează o nerespectare flagrantă a regulilor şi principiilor dreptului internaţional. Rusia a negat că exerciţiile ar bloca traficul maritim".

13.02.2022 "Mesager" – 2 subiecte

1. Declaraţiile lui Nicu Popescu, ministrul de Externe al Republicii Moldova, cu privire la sprijinul reciproc din partea Ucrainei şi Republicii Moldova pentru suveranitatea şi integritatea teritorială. (Subiect difuzat în reluare şi la ora 21:00.)

2. Criza din Ucraina se adânceşte. Serviciile secrete americane consideră că Rusia ar putea invada ţara vecină pe 16 februarie. Discuţiile preşedinţilor Joe Baden, Manuel Macron şi Vladimir Putin cu privire la un eventual război. La rândul său, Vladimir Zelensky susţine că se aşteaptă la un atac în orice moment. (Subiect difuzat în reluare şi la ora 21:00.)

14.02.2022 "Mesager" – 2 subiecte

1. Apelul preşedintei Maia Sandu în contextul evenimentelor de la graniţa cu Ucraina. Preşedinta Republicii Moldova a venit cu un apel către cetăţeni, îndemnându-i la calm şi solidaritate. "Sper că tensiunile din regiune vor fi gestionate prin dialog şi negocieri diplomatice, pentru că noi ştim cât de mare e preţul războiului. E un preţ pe care nicio ţară nu trebuie să-l plătească. Pacea e garanţia viitorului regiunii şi al ţării noastre", a mai menţionat Maia Sandu. (Subiect difuzat în reluare şi la ora 21:00.)

2. Prezentatoarea: "Aeroportul de la Kiev a fost luat cu asalt de sute de cetăţeni străini care au decis să plece din ţară din cauza unui posibil conflict armat. De teama unei invazii ruseşti şi oligarhii ucraineni pleacă din ţară cu zboruri charter. Avertismentele occidentale cu privire la cei peste 100 de mii de soldaţi ruşi adunaţi de-a lungul frontierelor Ucrainei au atins cel mai fierbinte punct de până acum. SUA a spus că Rusia ar putea lansa o ofensivă oricând în zilele următoare, iar capitala Kiev s-ar putea număra printre potenţialele ţinte".

În cadrul subiectului sunt intervievaţi cetăţeni străini din incinta aeroportului.

Ştire: "Ministerul de Externe al Ucrainei a cerut Rusiei să respecte obligaţiile sale în calitate de membru al OSCE".

Pe marginea subiectului se expune şi purtătorul de cuvânt MAE al Ucrainei, Oleg Nikolenko: "Dacă Rusia îşi tratează cu seriozitate declaraţiile cu privire la inseparabilitatea securităţii în spaţiul OSCE, trebuie să-şi îndeplinească obligaţiile în ceea ce priveşte transparenţa militară pentru reducerea tensiunii şi asigurarea securităţii pentru toate ţările din cadrul organizaţiei". (Subiect difuzat în reluare şi la ora 21:00.)

15.02.2022, "Mesager" – 5 subiecte

1. Declaraţiile ministrului de Externe al Ucrainei, Dmitrii Kuleba, referindu-se la faptul că, împreună cu Occidentul, au reuşit împiedicarea unor escaladări din partea Rusiei. În cadrul subiectului au fost prezentate şi declaraţiile purtătorului de cuvânt al Ministerului Apărării al Rusiei, Igor Konashenkov, cu referire la faptul că au început retragerea unor trupe poziţionate la graniţa cu Ucraina, şi declaraţii din partea secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg. (Subiect difuzat repetat la ora 21:00.)

2. Situaţia din jurul Ucrainei, garanţiile de securitate şi Nord Stream 2 au fost subiectele discutate la Moscova de către preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, şi cancelarul german Olaf Scholz. (Subiect difuzat în reluare şi la ora 21:00.)

3. Deputaţii ruşi au votat o rezoluţie care cere recunoaşterea republicilor separatiste ucrainene Donetsk şi Lugansk, iar Ucraina a făcut apel la comunitatea internaţională să nu recunoască deciziile Rusiei.

4. Potrivit unui comunicat de presă al Departamentului de Stat al SUA, acesta recomandă cetăţenilor săi să nu meargă în stânga Nistrului şi să părăsească imediat regiunea din cauza mişcărilor de trupe ruseşti în jurul Ucrainei. (Subiect difuzat în reluare şi la ora 21:00.)

5. Întâlnire la Chişinău între ministrul de Externe al Republicii Moldova, Nicu Popescu, şi viceministrul rus de Externe, Andrei Rudenko. Nicu Popescu a reiterat subiectul retragerii armatei ruseşti din stânga Nistrului. (Subiect difuzat în reluare şi la ora 21:00.)

În cadrul programului "Ediţii speciale" de la ora 19:20 au fost abordate subiecte despre situaţia dintre Ucraina şi Rusia; soluţii diplomatice pentru rezolvarea neînţelegerilor; perspectiva Moldovei în aceste condiţii; punţile externe de susţinere pentru Republica Moldova în această situaţie şi ce strategie de comunicare trebuie abordată de autorităţi. Informaţia prezentată pe parcursul emisiunii a fost echilibrată din punct de vedere a reflectării diferitor opinii – au vorbit Vladimir Bolea, deputat PAS; Andrian Lebedinschi, deputat BCS, şi Igor Munteanu, ex-deputat şi fondator IDIS Viitorul.

În cadrul programului informativ "Mesager" de la ora 21:00 a fost difuzat un subiect despre site-urile Ministerului Apărării din Ucraina şi ale două bănci care au fost vizate de un atac cibernetic. Astfel, prezentatoarea informează despre faptul că: "Centrul ucrainean de Cibernetică susţine că Rusia ar fi responsabilă pentru atac. Sursa americană a informat că o incursiune rusă în Ucraina ar putea fi precedată de un război informaţional şi de atacuri cibernetice asupra infrastructurii critice a Ucrainei, precum reţelele de electricitate şi gaz".

În urma monitorizării, nu au fost depistate abateri în cazul postului public de televiziune "Moldova-1".

JURNAL TV

În perioada de 11-15 februarie 2022, în intervalul de timp 19:00-22:00, postul de televiziune "Jurnal TV" a difuzat 5 buletine de ştiri şi 2 programe de dezbateri.

Rezultatele monitorizării au atestat următoarele:

11 februarie, "Jurnalul orei 19:00" – 4 subiecte relevante

1. Subiect cu titlul "Construim poduri între fraţi" (18:59:57), în care a fost reflectat semnarea unui acord dintre Republica Moldova şi România privind construcţia unui pod la Ungheni. Reprezentanţii celor două state au discutat despre mai multe puncte în cadrul colaborării reciproce, printre care criza energetică şi de securitate în Estul Europei.

2. Subiect cu titlul "Statut preliminar de aderare la UE" (19:04:49) a reflectat faptul că europarlamentarul Siegfried Mureşan a cerut Uniunii Europene să ofere statut preliminar de aderare europeană pentru Republica Moldova.

3. Subiectul cu genericul "NATO apără România de pericol" (19:32:56), despre colaborarea strategică şi militară dintre România şi blocul NATO. Klaus Johannis şi Jens Stoltenberg s-au deplasat la baza militară aeriană "Mihail Kogălniceanu", unde au făcut ambii mai multe declaraţii despre importanţa NATO pentru securitatea României.

4. Subiect cu titlul "SUA: Situaţia se agravează" (19:36:18). Preşedintele american Joe Baden a îndemnat cetăţenii americani să părăsească imediat Ucraina din cauza unui risc sporit a invaziei ruse. Pe de altă parte, ministrul de Externe rus, Serghei Lavrov, a îndemnat cetăţenii ruşi să părăsească Ucraina pe un timp.

12 februarie, "Jurnalul săptămânii"– 0 ştiri relevante

13 februarie, "Patrula Jurnal TV"– 1 ştire relevantă

1. Subiect cu titlul "Impactul războiului din Ucraina" (19:40:45/min. 37:57 al emisiunii plasate pe site), în care s-a relatat faptul că în cazul unui potenţial atac al Rusiei asupra Ucrainei, trupele militare ruseşti din Transnistria ar putea fi activate împotriva Ucrainei. Experţii consideră că formal, acest lucru ar însemna atacul Republicii Moldova asupra Ucrainei. În cadrul subiectului au fost inserate opiniile a trei experţi ucraineni. Yevhen Magda a declarat: "În Ucraina înţeleg foarte bine că regiunea transnistreană nu este un teritoriu controlat de autorităţile de la Chişinău şi noi suntem conştienţi că aceasta este o zonă de influenţă a Rusiei".

Un alt citat aparţine expertei Vera Yastrebova: "Avem o situaţie foarte complicată în Est [...] Noi aşteptăm, dar ştiţi cum se spune: vrei pace, pregăteşte-te de război".

Citat de către prezentatoare, expertul Serghei Sleduneak consideră: "Rusia promovează o politică de impunere a prezenţei sale în fosta Uniune Sovietică, pentru ca la momentul respectiv să lovească în fostele republici unionale. În context, Sleduneak a afirmat că un atac al grupării militare ruseşti transnistrene [...] formal ar însemna un atac din partea Republicii Moldova [...] Ucraina înţelege că dacă se va întâmpla acest lucru, Republica Moldova nu este vinovată".

Subiectul vizează evoluţia relaţiilor dintre Republica Moldova şi Ucraina. Se atestă că aceste evoluţii au fost tratate din perspectiva experţilor ucraineni aflaţi la Chişinău pentru participare la un eveniment public.

14 februarie, "Jurnalul orei 19:00"– 4 subiecte relevante

1. Subiect cu titlul cu titlul "Maia Sandu cheamă la solidaritate" (19:04:32), în cadrul căruia preşedinta Republicii Moldova a lansat un îndemn către populaţia republicii să fie solidari şi uniţi şi a declarat că autorităţile sunt îngrijorate de criza din regiune. Preşedinta a făcut apel către locuitori să nu se lase manipulaţi de propagandă şi a subliniat că autorităţile moldoveneşti examinează toate scenariile posibile în cazul escaladării conflictului din Ucraina.

2. Subiect cu titlul "Zelensky îl cheamă pe Biden la Kiev" (19:06:08), în care se relatează despre faptul că Joe Biden a fost invitat la Kiev de către Vladimir Zelensky pentru a arăta sprijinul Washingtonului în cazul unei invazii ruse. Informaţia nu a fost confirmată de partea americană că Biden urmează să viziteze Kievul. Oficialii americani nu confirmă informaţia despre o posibilă invazie a Rusiei în Ucraina pe 16 februarie. John Kirby, purtătorul de cuvânt al Pentagonului, a afirmat că "Nu sunt în măsură să confirm aceste informaţii. O acţiune militară rusă ar putea avea loc în orice zi". Ca reacţie la presupunerile Pentagonului, Moscova neagă acuzaţiile şi le califică drept o isterie, iar din discuţiile la nivel înalt dintre oficialii ruşi ar reieşi niciun rezultat care ar putea atenua criza. Statele Unite şi aliaţii săi îndeamnă propriii cetăţeni să părăsească Ucraina din cauza unei posibile invazii ruse, pe când Moscova neagă orice intenţie agresivă faţă de Kiev, dar condiţionează dezescaladarea de o serie de cereri.

3. Subiect cu titlul "Emisar de la Kremlin, vizită în Moldova" (19:09:49), în cadrul căruia se relatează despre vizita ministrului adjunct de Externe al Rusiei, Andrei Rudenko, la Chişinău, iar apoi la Tiraspol. Tiraspolul este îngrijorat în privinţa livrărilor de arme americane către vecinii din Republica Moldova. Chiril Moţpan a afirmat că marţi urmează să ajungă la Chişinău ministrul adjunct de Externe, Andrei Rudenck, pentru a testa starea de spirit care domină în rândurile oficialilor moldoveni. Purtătorul de cuvânt al MAEIE a confirmat vizita de marţi de la Chişinău a oficialului rus.

4. Subiect cu titlul "Lui Putin i se propune un dialog" (19:11:50). În cadrul unei vizite la Kiev, cancelarul german Olaf Scholz a cerut Rusiei să profite de "oferte de dialog" pentru dezamorsarea situaţiei din regiune. Germania va continua să susţină Ucraina în cadrul tensiunilor dintre Kiev şi Moscova. Olaf Scholz: "Activităţile militare ale Rusiei la frontiera ucraineană sunt de neînţeles. În cadrul aceluiaşi briefing, Vladimir Zelensky a declarat că ţara sa consideră controversatul gazoduct ruso-german Nord Stream 2 drept "o armă geopolitică"". Pe de altă parte, Serghei Lavrov i-a propus lui Vladimir Putin să continue calea diplomatică în eforturile sale de a obţine garanţii de securitate din partea Occidentului.

Program de dezbateri "Ora expertizei" (intervalul orar 19:58:22 – 21:51:05/min. 55:45 al emisiunii plasate pe site).

În cadrul emisiunii au fost puse în discuţie mai multe subiecte de interes public, printre care criza energetică şi de securitate din regiune, având drept invitaţi pe: Chiril Moţpan, ex-deputat Platforma DA; Nicolae Ciubuc, ex-deputat PDM; Valeriu Saharneanu, jurnalist, ex-deputat; Roman Mihăieş, comentator politic; Victor Parlicov, expert în energetică; Vladimir Socor, analist de politică externă fundaţia James Town. În a doua parte a emisiunii, participanţii au analizat scenariile care ar interveni de pe urma escaladării conflictului din cadrul relaţiilor ruso-ucrainene, obiectul discuţiei având tangenţe şi cu conflictul transnistrean.

15 februarie, "Jurnalul orei 19:00" – 4 subiecte relevante

1. Subiect cu titlul "Alertă de călătorie în Republica Moldova" (19:05:54). Într-un comunicat, Departamentul de Stat a specificat că îndemnul este dictat de situaţia pandemică, relaţiile tensionate din regiune, dar şi nerezolvarea conflictului transnistrean.

2. Subiect cu titlul "Rusia creează noi insule separatiste" (19:07:22), în care se relatează despre faptul că Duma de Stat îi cere lui Vladimir Putin "recunoaşterea imediată" a republicilor separatiste din Estul Ucrainei. Rada ucraineană a făcut un apel către comunitatea internaţională să nu recunoască deciziile Dumei de Stat şi să reconfirme integritatea teritorială a Ucrainei. În reportaj a fost inserat un fragment din discursul lui Kazbek Taisaev, deputat al Partidului Comunist din Federaţia Rusă: "С каждым днём жители Донбасса теряют веру, что война когда-либо закончится. Последние недели резко обострилась обстановка вокруг Украины, сыплются обвинения в намерения России выступить в роли оккупанта. На самом деле, причина кризиса состоит в том, что вашингтонские "кукловоды" киевского руководства и бандеровских формирований настойчиво пытаются развязать войну на Донбассе. Решая свои геополитические задачи, они готовы устроить очередное масштабное кровопролитие" (19:07:48). Duma de Stat a votat pentru acordarea independenţei teritoriilor secesioniste din Estul Ucrainei şi transmiterea acestui document pentru confirmare preşedintelui Vladimir Putin. Concomitent cu decizia Dumei de Stat, Rada din Kiev a aprobat o declaraţie prin care cere comunităţii internaţionale să nu recunoască nicio decizie a Rusiei prin care s-ar recunoaşte independenţa formaţiunilor ilegale din Estul Ucrainei.

3. Subiect cu titlul "Putin zice că nu vrea război" (19:10:36), în care s-a relatat despre faptul că Kremlinul a confirmat retragerea parţială a trupelor ruse de la graniţa cu Ucraina. Vladimir Putin a asigurat că Rusia nu vrea război şi doreşte să continue lucrul în comun cu Occidentul asupra securităţii europene şi pentru dezamorsarea crizei.

4. Subiect cu titlul "Zelensky declară "Ziua Unităţii" (19:12:30). Vladimir Zelensky a declarat ziua de miercuri, 16 februarie 2022, ca fiind zi a "unităţii", pe fondul avertismentelor din Occident privind o posibilă invazie rusă în Ucraina la această dată. "Rusia nu va invada Ucraina decât dacă este provocată", a declarat ambasadorul rus pe lângă Uniunea Europeană, Vladimir Cijov. Între timp, Moscova declarase că îşi retrage o parte din militari de la graniţa cu Ucraina.

Emisiune informativ-analitică "Триггер" (intervalul orar 19:58:22 – 20:46:40), în cadrul căreia nu au fost abordate subiecte legate de criza de securitate din Estul Europei.

În urma monitorizării, nu au fost depistate abateri în cazul postului de televiziune "Jurnal TV".

PRIME

În perioada de 11-15 februarie 2022, în intervalul de timp 19:00-22:00, postul de televiziune "Prime" a difuzat emisiunea "Prime time" (ora 21:00) şi 3 buletine de ştiri "Primele ştiri" (ora 21:00).

Rezultatele monitorizării au atestat următoarele:

11.02.2022, "Primele ştiri"– 2 ştiri relevante

1. Subiect cu titlul "Reuniţi în premieră la Chişinău", în care a fost reflectată şedinţa comună ale guvernelor Republicii Moldova şi României, în care au fost abordate nemijlocit şi subiecte legate de situaţia internaţională tensionată de la hotar cu Ucraina.

2. Subiect cu titlul "Îndemnaţi să părăsească Ucraina", în care preşedintele SUA, Joe Biden, i-a îndemnat pe cetăţenii americani să părăsească imediat Ucraina din cauza riscului sporit al invaziei ruse, în timp ce Rusia respinge acuzaţiile referitoare la operaţiuni militare.

12.02.2022

La data de 12 februarie 2022, în intervalul orar 19.00-22.00, postul de televiziune "Prime" nu a difuzat buletine de ştiri.

Totodată, la ora 21.00, a fost difuzată emisiunea "Prime time", în cadrul căreia a fost prezentat un interviu cu ambasadorul Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, Steven Fisher. Printre temele abordate au fost evoluţia relaţiei moldo-britanice şi cum s-a schimbat aceasta după ieşirea Marii Britanii din UE, aşteptările Londrei privind politicile Chişinăului în asigurarea proceselor democratice, de reformare a justiţiei şi creştere economică, precum şi tensiunile dintre Ucraina şi Rusia, riscurile pentru regiune.

Una dintre temele abordate a fost tensiunile dintre Ucraina şi Rusia, care au degenerat într-o dispută cu retorică aproape beligerantă între NATO şi Federaţia Rusă:

Moderator: "Oare în secolul al XXI-lea să ne pomenim într-o conflagraţie, mai ales după experienţe fatidice şi tragice în istoria omenirii?".

Steven Fisher: "Evident, dacă lumea merge spre un război, eu nu pot să răspund, răspunsul la această întrebare numai Guvernul Federaţiei Ruse poate da. Ca să fie clar, Ucraina nu va invada niciodată Rusia, NATO nu va invada niciodată Rusia, ceea ce nu cunoaştem bine, este dacă Rusia va invada Ucraina. Nimeni nu ştie. Dacă Rusia ar face acest lucru, ar fi una de război. Războiul chiar poate veni, dar nu din cauza NATO, nu din cauza Ucrainei. Adică răspunsul întrebării voastre foarte important depinde de comportamentul Kremlinului şi preşedintelui Putin. Dacă Federaţia Rusă nu invadează, nu va fi niciun război. Dacă Rusia vrea pace şi securitate vom avea pace şi securitate. Aş vrea să subliniez 3 puncte principale: în primul rând, Ucraina este un stat independent, Rusia a recunoscut independenţa, graniţele, suveranitatea Ucrainei prin Memorandumul de la Budapesta din 1994; în al doilea rând, Ucraina este un stat democratic, adică are tot dreptul să aspire la intrarea în NATO sau alte organizaţii internaţionale; şi în al treilea rând, NATO este o alianţă defensivă şi NATO nu invadează alte ţări şi nu atacă. Cred mult, tot depinde de atitudinea rusă."

Moderator: " Problema este că Rusia spune că nu avem intenţii să invadăm Ucraina, respectiv NATO, pe cealaltă parte, ne spune că noi avem politica uşilor deschise. Se vorbeşte tot mai mult despre o aplanare diplomatică a acestor ostilităţi, însă, din păcate, constatăm, fără să fiu mare expert că toate întrevederile în diferite formate, care până acum au avut loc şi care continuă nu ne ofere o speranţă în viitorul apropiat această problemă totuşi va fi depăşită. Aceasta ar însemna că suntem pe un buton cu pulbere în acest moment?".

Steven Fisher: "Este prea devreme să fim pesimişti în acest punct. Eu cred că nu suntem pe un buton cu pulbere. Cred că nu suntem în această situaţie. Evident că negocierile şi întrevederile diplomatice în diverse formate ne oferă speranţă şi aş spune că ne ofereau speranţă foarte mare dacă Rusia vrea pace. Într-adevăr situaţia este foarte periculoasă, doar pentru că nu ştim bine care ar fi motivele adevărate ale preşedintelui Putin. Dacă preşedintele Putin sincer vrea securitatea pentru ţara lui, realizat în mod paşnic, atunci eu aş fi foarte optimist despre soluţionarea acestor tensiuni pe căi diplomatice. Există o agendă de negocieri după cum ştiţi, plină de posibilităţi între NATO şi Federaţia Rusă şi cu voinţa politică din partea rusă negocierile pot fi de mare succes. Sunt optimist în acest sens, dar haideţi să fie clar, orice agresiune împotriva Ucrainei ar fi o greşeală strategică uriaşă cu consecinţele serioase pentru Rusia, dar după cum am spus eu sunt optimist că nu suntem pe cale spre un război şi calea diplomatică va învinge."

Moderator: "Ca să înţelegem, vorbim despre o dispută, o confruntare între Rusia şi Ucraina sau despre un conflict între Rusia şi aria NATO sau alţi jucători importanţi la nivel mondial, care are loc pe teritoriu Ucrainei, iar Ucraina este nu este decât o scenă în care se întâlnesc aceste interese şi dispute?"

Steven Fisher: "Eu cred că nu. Eu cred că este o chestiune de suveranitate şi drept internaţional. Nu este o dispută între superputeri".

Moderator: "Teritoriul neutru, cum ar fi Ucraina".

Steven Fisher: "Da. Teritoriul Ucrainei şi este o chestiune de suveranitate a lor. Eu cred că aici trebuie să fie clar, aici vorbim despre un comportament agresiv al Kremlinului, poate că Rusia vede în această situaţie un conflict de superputeri, dar nu trebuie, după părerea mea. Poate că Kremlinul nu a acceptat situaţia pe pierderi a Imperiului Rus, poate că Rusia vrea să restabilească..."

Moderator: "Să refacă Uniunea Sovietică sau ex-sovietică".

Steven Fisher: "Situaţia de genul în această parte a lumii. Sperăm că nu-i aşa, pentru că imperiei i-a venit sfârşit şi trebuie să lăsăm în trecut. Vorbind despre poziţia NATO, NATO nu este superputere. NATO este o alianţă defensivă. Sprijinul aliaţilor NATO pentru Ucraina este absolut de natură defensivă, nu Ucraina, nu NATO, ci Rusia, din păcate, este cea care intensifică tensiunile din regiunea respectivă".

Moderator: "Apropo despre NATO, care este un bloc defensiv, recent premierul Regatului Unit, Boris Johnsonm a întreprins o vizită oficială la Kiev, care a declarat că Rusia nu ameninţă doar Ucraina prin acţiunile sale, dar şi Republica Moldova, şi Georgia. Asta ar însemna că doar într-o eventuală escaladare a tensiunilor de la frontiera ruso-ucraineană ne-am putea pomeni cu nişte focare ostile, inclusiv în regiunea transnistreană, în cazul Republicii Moldova, şi, respectiv, Osetia de Sud şi Abhazia din Georgia?".

Steven Fisher: "Este altă întrebare potrivită pentru cei din Kremlin decât pentru mine. Ştim cu toţii că pe teritoriul Republicii Moldova, în regiunea transnistreană se află trupe ruseşti, grupul operativ al trupelor ruse. Nu ştim exact capacitatea lor sau rolul lor, dar ştim că sunt prezenţi. Poziţia Regatului Unit nu va fi o surpriză pentru dvs. Este că prezenţa GOTR pe teritoriul Republicii Moldova este absolut ilegală, şi acei militari trebuie să plece din Republica Moldova. Acum la nivel practic, noi nu ştim cum vor manifesta, care ar fi acţiunile acelor trupe în cazul escaladării situaţiei din Ucraina, altfel spus, nu ştim dacă Transnistria se află în planurile ruse, doar cei ruşi ştiu acest fapt. Sperăm că nu".

Moderator: "Noi putem doar presupune nişte riscuri. Mai multe ţări, inclusiv Marea Britanie, a oferit Kievului ajutor militar, inclusiv sub formă de armament antitanc. Întrebarea este dacă e posibil să fim martorii inclusiv al dislocării unor trupe sub sigla NATO în Ucrainei? Am văzut preşedintele american Joe Biden a vorbit despre un contingent de 3000 de militari care să meargă în Polonia şi România, dar nemijlocit pe teritoriu Ucrainei?"

Steven Fisher: "Da, în cazul nostru, am trimis trupele spre Estonia, statele Baltice, dar nu, guvernul britanic şi secretarul general al NATO au spus că nu, nu văd această posibilitate de a trimite trupe în Ucraina. În ceea ce priveşte ajutorul militar, aveţi dreptate, noi am trimis echipament militar Ucrainei, dar vreau să subliniez că armele trimise nu sunt arme agresive şi ele nu reprezintă ameninţări pentru Rusia, sunt arme defensive. Ajutorul nostru nu are intenţii agresive faţă de Rusia, Marea Britanie nu are nicio intenţie agresivă faţă de Rusia şi noi, pur şi simplu, ajutăm statul suveran Ucraina să-şi asigure securitatea şi integritatea teritorială la acest moment".

Moderator: "Am înţeles. În cazul unei invazii ruse în Ucraina, militarii NATO nu vor intra pe teritoriul Ucrainei. Dar în cazul unor evoluţii ar putea schimba şi situaţia. Am înţeles. Mulţumesc. În acest context, totuşi Vladimir Zelensky a cerut recent presei occidentale să nu creeze panică în jurul tensiunilor cu Rusia. Liderul de la Kiev chiar a precizat că probabilitatea unui atac rus există, dar riscul de atac există ca şi în 2021, adică nu putem spune că s-a agravat în 2022, în acest moment. Nu putem vorbi de o escaladare superioară celei de anul trecut. După părerea dvs., în ce măsură se exteriorizează totuşi pe această problemă, pe marginea acestei probleme?".

Steven Fisher: "Eu cred că nu este o situaţie de panică cu adevărat. Cred că dl preşedinte al Ucrainei, Volodimyr Zelensky, cunoaşte mai bine decât toţi ce se întâmplă, situaţia actuală, respectivă şi avem foarte mult respect pentru punctul de vedere al lui. Eu cred că este important să fim calmi, să nu răspândim panica, situaţia dată poate şi trebuie rezolvată prin metode diplomatice, după cum am spus, şi cu metode paşnice. Sunt foarte mulţi politicieni, lideri mondiali, care vorbesc, fac declaraţii, chiar ar putea să creeze situaţia de panică, dar depinde de ascultător. Mesajele noastre sunt făcute de primul-ministru şi cred că mesajele noastre sunt bine formate, bine considerate şi adecvate. Primul-ministru al nostru a vizitat Kievul, a vorbit cu preşedintele Putin, ministrul de Externe va vizita Moscova joi, săptămâna aceasta, şi cred că aceste vizite trebuie să fie văzute, paşi diplomatici, calmi, bine considerate, bine pregătite şi nu este o chestiune de panică, ci chestiune de conversaţie continuă, că trebuie să continuăm cu această conversaţie până vom rezolva tensiunile."

Moderator: "Aceasta e o cale a diplomaţiei şi, probabil, actorii mari implicaţi vor fi indicaţi să trimită mesajele cele mai exacte, să fim atenţi, pentru că este lezarea în jurul aşa cum şi a exprimat preşedintele Zelensky să nu facem mai mult rău Ucrainei, de fapt pe interior. Acolo e marea problemă".

Steven Fisher: "Am vorbit cu colegii mei din Kiev şi am vizitat personal Odessa şi nu am perceput nicio panică".

Moderator: "Mai mult se exagerează, probabil, că există acest pericol."

În contextul discuţiilor purtate, Steven Fisher a fost întrebat şi despre care sunt perspectivele rezolvării conflictului transnistrean, în condiţiile în care există certitudinea că în regiunile unde au fost create nişte enclave proruse, Moscova nu a cedat niciodată prea uşor acest avantaj?

Ambasadorul a opinat că va fi foarte greu de rezolvat acest conflict, dar nu este imposibil, însă este o altă situaţie, care depinde de atitudinea rusă, a Kremlinului.

13.02.2022

La data de 13 februarie 2022, în intervalul orar 19:00-22:00, postul de televiziune "Prime" nu a difuzat buletine de ştiri sau alte emisiuni informativ analitice şi de dezbateri.

14.02.2022, "Primele ştiri" – 3 ştiri relevante

1. Subiect cu titlul "Joe Biden, invitat la Kiev", în care se relatează despre invitaţia preşedintelui Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, la Kiev, pentru a calma spiritele şi pentru a-şi arăta sprijinul în faţa riscului unei eventuale invazii ruseşti. Invitaţia a fost făcută în contextul în care zvonurile despre un posibil atac al Rusiei amplifică sentimentul de panică. Între timp, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a precizat, în cadrul unei întrevederi cu Vladimir Putin, că Rusia va continua dialogul cu ţările occidentale privind garanţiile de securitate.

2. Subiect cu titlul "Germania oferă sprijin Ucrainei", în care cancelarul german Olaf Scholz s-a întâlnit cu preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelensky, şi a reiterat sprijinul Germaniei pentru parcursul european al Ucrainei. Oficialul a anunţat consecinţe grave pentru Rusia în cazul unei escaladări militare, iar Kremlinul nu a reacţionat la declaraţiile lui Scholz.

3. Subiect cu titlul "Îndemnul Preşedintelui", în care şefa statului Maia Sandu este profund îngrijorată de situaţia tensionată de la frontieră cu Ucraina şi a adresat un mesaj în care îndeamnă oamenii să rămână uniţi şi solidari.

15.02.2022, "Primele ştiri"– 4 ştiri relevante

1. Subiect cu titlul "Rusia anunţă că-şi retrage trupele", în care Ministerul rus al Apărării anunţă că o parte din trupele sale, implicate în exerciţii militare la graniţa cu Ucraina, se întorc la bazele lor. Pe fundalul tensiunilor la frontierele Ucrainei, Duma de Stat a Rusiei a adoptat o rezoluţie prin care propune recunoaşterea republicilor separatiste Doneţk şi Lugansk din estul ţării vecine. Preşedintele Dumei de Stat, Veaceslav Volodin, a precizat că cetăţenii ruşi care locuiesc în Donbass au nevoie de ajutor, atât timp cât Kievul nu respectă acordurile de la Minsk. Rada Supremă de la Kiev a condamnat ferm orice încercare a Federaţiei Ruse de a recunoaşte independenţa celor două republici separatiste şi a cerut comunităţii internaţionale să nu recunoască nicio decizie a Rusiei în acest sens.

2. Subiect cu titlul "Conducerea Moldovei, îngrijorată", în care se relatează despre faptul că autorităţile de la Chişinău spun că urmăresc cu îngrijorare situaţia tensionată de la graniţa ruso-ucraineană. Prim-ministra Natalia Gavriliţa şi preşedintele Parlamentului, Igor Grosu, au anunţat că conducerea va interveni pentru a diminua riscurile pentru cetăţenii ţării, dar la moment, nu există pericolul unei invazii militare în ţara noastră.

3. Subiect cu titlul "SUA: Evitaţi călătoriile în Moldova", în care Departamentul american de Stat a îndemnat cetăţenii să nu meargă în regiunea transnistreană ori să plece de acolo cât mai repede posibil din cauza ameninţărilor sporite ale acţiunii militare ruse, dar şi evitarea Republicii Moldova din cauza riscului de infectare cu COVID-19.

4. Subiect cu titlul "Exerciţii militare peste Nistru", în care au fost organizate noi manevre militare de militarii ruşi în regiunea transnistreană. Anunţul a fost făcut de Ministerul rus al Apărării, care a precizat că în timpul aplicaţiilor au fost simulate situaţii asemănătoare celor de luptă.

În urma monitorizării, nu au fost depistate abateri în cazul postului de televiziune "Prime".

PRIMUL ÎN MOLDOVA

În perioada de raport 11-15 februarie 2022, în intervalul orar 19:00-22:00, postul de televiziune "Primul în Moldova" nu a difuzat, în principalul buletin de ştiri, subiecte care să vizeze ştiri externe. Astfel, nu au fost prezentate ştiri cu caracter politico-militar referitor la situaţia actuală din Ucraina, precum şi din Europa.

Totodată, este de menţionat că la ora 21:30, imediat după terminarea buletinului de ştiri local, a fost difuzat programul informativ "Время", preluat/retransmis din Federaţia Rusă, în care au fost prezentate subiecte cu caracter politico-militar în care este abordată Ucraina, SUA şi ţările care fac parte din UE şi NATO.

11.02.2022 "Время"

1. Subiect despre negocierile care au avut loc la Berlin dintre reprezentanţii Federaţiei Ruse şi a Ucrainei, în cadrul căruia este prezentat interesul mediatorilor Federaţiei Ruse în soluţionarea conflictului din Estul Ucrainei, conform Tratatului de la Minsk, în raport cu mediatorii ucraineni, care nu au o abordare constructivă. Prezentatorul menţionează: "В Берлине, накануне поздно ночью завершились переговоры полит советников "Нормандской четверки", где Россия снова поставила вопрос политического урегулирования статуса Донбасса. Но Украина, несмотря на все публичные заверения, отказалась в совместном заявлении даже процитировать свои же обязательства по минским соглашениям".

Pentru a confirma poziţia Ucrainei este prezentată declaraţia de presă a principalului negociator din partea Federaţiei Ruse, Dmitri Kozak (şef adjunct al Administraţiei Prezidenţiale a Federaţiei Ruse) care menţionează: "Отказались даже цитировать минские соглашения о том, что вопросы будущего постконфликтного статуса этих территории должны решаться в консультациях и обсуждении с представителями отдельных районах. Это ключевые разногласия, которые Украина отказалось согласовать". Prezentatorul: "По словам замглавы администрации президента РФ, Киев отказался даже обозначить собственное видение будущего статуса Донбасса. Предложения со стороны ДНР и ЛНР в контактной группе игнорируются. На публику же делаются такие заявления". Urmează poziţia reprezentantului Ucrainei: "Андрей Ермак, глава офиса президента Украины: "Да, сегодня у нас есть вопросы, которые требуют решения, и сегодня очень важно, что у нас есть желание их решить, есть желание найти договоренность, и мы продолжим над этим работать".

Reporterul adaugă că Ucraina are un plan pentru o soluţionare paşnică a conflictului din Donbass, dar Kievul "trage trupe la Donbass". Apoi, Dmitri Kozak este citat din nou, confirmând teza exprimată de jurnalist.

Declaraţiile lui Dmitri Kozak ocupă o mare parte a reportajului de 3 minute. Cu excepţia declaraţiei de 10 secunde a şefului Oficiului preşedintelui Ucrainei, alte puncte de vedere nu sunt prezentate în reportaj.

12.02.2022 "Время"

La data de 12 februarie 2022, în cadrul programului informativ, nu au fost difuzate subiecte care ar viza potenţialul conflict militar din Ucraina şi criza de securitate din Europa de Est.

13.02.2022 "Воскресное время"

1. Subiect de la conferinţa de presă a liderilor Federaţiei Ruse şi Franţei, unde cei doi se expun pe marginea subiectelor care au stat la ordinea zilei, şi anume conflictul din Estul Ucrainei. Pentru a accentua importanţa acestei întrevederi, prezentatorul menţionează în introducere: "Ситуация вокруг Украины на этой неделе накалилась до предела. И это не фигура речи. Вспыхнуть, кажется, может в любой момент. Самолеты НАТО вереницей везут в Киев оружие, причем, как выяснили хакеры, не только оборонительное, но и наступательное. А стройный хор западных СМИ берет все более высокие ноты в песне про российское вторжение. Точные даты даже называют, только они почему-то все время сдвигаются. Истерика там у них достигла какого-то уже просто немыслимого размаха. Мнение украинских властей в расчет не берется, да и, похоже, страна тоже, ведь сражаться за нее на Западе никто не будет, что не раз подчеркивалось. У нас, в общем-то, тоже никто сражаться не собирается, о чем тоже говорилось не раз, вот только достучаться до горячих голов в Вашингтоне и Лондоне никак не удается".

Moderatorul a mai menţionat că preşedintele rus Vladimir Putin a purtat discuţii telefonice cu liderul american Joe Biden pe tema securităţii globale. Moderatorul susţine: "Американский лидер выдвинул ряд тезисов, которые, по его мнению, учитывают наши инициативы, но это не так" şi-l citează pe Vladimir Putin, care a declarat că cererile-cheie ale Moscovei "au fost ignorate".

Prezentatorul a adăugat că, de asemenea, la Moscova a venit preşedintele francez Emmanuel Macron.

Mai departe urmează un reportaj intitulat "Нормандский тупик. Достучаться до разума". Reporterul povesteşte despre vizitele preşedintelui francez în Rusia şi Ucraina. Vorbind despre acest subiect, jurnalistul admite judecăţi de valoare:

• "Пока Вашингтон и союзники одну за другой назначают дату якобы неизбежного российского вторжения на Украину, Москва не оставляет попыток достучаться до разума впавших в истерику партнёров";

• "Проблема в том, что зависимость от Вашингтона и Североатлантического альянса заставляет европейские столицы сводить всё к, мягко говоря, надуманному кризису вокруг Украины".

Vorbind despre negocieri, autorii reportajului îşi dedică cea mai mare parte a timpului prezentării poziţiei preşedintelui rus Vladimir Putin, care a acuzat partea ucraineană de lipsa de dorinţă de a îndeplini acordurile de la Minsk.

În acelaşi timp, sunt prezentate doar scurte citate din discursurile preşedinţilor francez şi ucrainean, din care nu poate fi înţeleasă poziţia lor cu privire la criză.

14.02.2022 "Время"

1. Subiect despre discuţia dintre ministrul rus de Externe, S. Lavrov, şi V. Putin. Vladimir Putin s-a întâlnit cu Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, pentru ca acesta să expună poziţia ministerului pe care îl conduce referitor la răspunsurile primite în urma solicitărilor colegilor americani din Washington, NATO, cât şi despre securitatea în Europa şi o eventuală extinderea a NATO, acum şi din contul fostelor republici din Uniunea Sovietică, printre care şi Ucraina. Urmează expunerea lui Serghei Lavrov (ministrul de Externe al Federaţiei Ruse) pe marginea solicitărilor sus-menţionate.

15.02.2022 "Время"

Acest program acordă o atenţie deosebită situaţiei din Ucraina.

1. Subiecte de la tratative şi conferinţa de presă dintre preşedintele Federaţiei Ruse şi cancelarul german, unde Vladimir Putin critică acţiunile Ucrainei şi o acuză de încălcarea drepturilor omului şi de inacţiuni în vederea înfăptuirii reformelor constituţionale.

Vorbind despre negocierile dintre liderii celor două state, reporterul admite judecăţi de valoare: "Встреча в Кремле проходит на фоне обострившейся обстановки вокруг Украины, или, точнее, усиливающейся день ото дня истерии, нагнетаемой на Западе в связи с якобы готовящимся вторжением России в соседнюю страну".

Din conferinţa de presă a celor doi şefi de stat, autorii programului au citat doar declaraţiile lui Vladimir Putin: "Разумеется, тематика европейской безопасности обсуждалась и в контексте ситуации сложившейся вокруг урегулирования украинского конфликта. Как известно, киевские власти отказываются от соблюдения минских соглашений и договоренностей 2015 года, достигнутых на более поздних саммитах в Нормандском формате, в том числе в Берлине и Париже. Нет подвижек по таким принципиальным моментам, как конституционные реформы, амнистия, местные выборы, правовые аспекты особого статуса Донбасса. До сих пор не закреплена в украинском законодательстве и формула бывшего министра иностранных дел Федеративной Республики Германии, а сегодня президента ФРГ, господина Штайнмайера, которая была им предложена как компромисс по реализации минских соглашений по ключевых направлениях. К сожалению, и это до сих пор не реализовано. Все так же игнорируется возможности мирно восстановить территориальную целостность страны путем прямого диалога с Донецком и Луганском. На Украине массово и систематически нарушаются права человека, на законодательном уровне закрепляется дискриминация русскоязычного населения".

Poziţia cancelarului german, precum şi poziţia părţii ucrainene, nu este reflectată în reportaj.

2. Subiect despre întâlnirea ministrului rus de Externe, Serghei Lavrov, cu omologul său polonez, unde s-a discutat activitatea Misiunii OSCE în estul Ucrainei. Vorbind despre această întâlnire, prezentatoarea a remarcat: "Информационным терроризмом назвал Сергей Лавров спекуляции на тему мифического вторжения России в Украину".

3. Subiect despre apelul Dumei de Stat a Rusiei către Vladimir Putin cu o solicitare de a recunoaşte "independenţa autoproclamatelor republici populare Luhansk şi republicii populare Donetsk".

Prezentatoarea notează: "Депутаты убеждены, что признание ДНР и ЛНР создаст основания для обеспечения гарантий безопасности и защиты республик от внешних угроз. А также положит начало процессу международного признания".

4. Subiect despre ajutorul economic şi militar al SUA acordat Ucrainei.

Moderatoarea prezintă faptele, adăugând judecăţi de valoare: "Тем временем к списку стран, которые на фоне истерии вокруг мнимого российского вторжения готовы поставлять или уже снабжают Украину летальным вооружением, присоединилась Канада. Как сообщил премьер-министр Трюдо, Оттава предоставит Киеву боеприпасы и оружие на более чем 6 миллионов долларов. Речь, в том числе о пулеметах и снайперских винтовках. Кроме того, Украина получит дополнительную финансовую поддержку – заём почти на 400 миллионов долларов. Киеву обещали помочь и в Вашингтоне, как говорится в заявлении госсекретаря Энтони Блинкена, Штаты предлагают Украине кредитные гарантии на сумму до миллиарда долларов, но, по сути, это означает, что искать средства Киеву придётся в другом месте, а Америка выступит поручителем".

5. Subiect cu titlul "Просто бизнес. Кому выгодно?", în cadrul căruia se relatează despre interesele energetice şi militare ale SUA în Ucraina.

Atât prezentatoarea, cât şi reporterul, în mod repetat, admit judecăţi de valoare cu privire la subiectul abordat.

Prezentatoarea: "Мнимая российская агрессия, по мнению экспертов, может быть на руку Вашингтону ещё и в газовом вопросе. В Белом доме уже заявили, что прорабатывают варианты, как стабилизировать европейский энергорынок, если обострится ситуация вокруг Украины. В общем, ищи кому выгодно. Выгода Штатов в таком случае очевидна – американский сжиженный газ дороже нашего топлива. Но вот с тем, кому в конечном итоге достанутся дивиденды, все не так прозрачно".

Reporter: "С появлением в команде [министра обороны] Остина и [госсекретаря] Блинкена, военная помощь США Украине выросла почти в два раза, в среднем с 350 миллионов долларов в год до 650 миллионов в прошлом году, а в этом Госдеп дал понять, что будет и того больше. […] Нечто похожее происходит и на европейском газовом рынке, где раздутый западной прессой украинский кризис Штаты используют как повод заморозить "Северный поток-2". [...] Вашингтон уговаривает Брюссель раскошелиться ради энергетической независимости от Москвы, полагая, что чем больше жути нагонит на Украине, тем сговорчивее будут европейцы. Сами Штаты при этом регулярно увеличивают импорт российской нефти. Мифическое русское вторжение этому нисколько не мешает".

Reportajul conţine opiniile mai multor experţi, toţi se expun în favoarea versiunii prezentate de jurnalişti. Alte opinii, eventual critice sau defavorabile, cu privire la subiect nu sunt prezentate.

6. Subiect despre situaţia incertă din Ucraina, dar şi intenţia acesteia de a destabiliza situaţia din regiune prin înarmare, exerciţii militare, al căror scop este nu de apărare, dar de a ataca. Astfel, prezentatoarea menţionează: "Авиакомпании начали отменять полеты, причем не только в страну, но и те, что над ее территорией. Об ограничениях, повышенных рисках авиаперевозчиков предупреждают лизинговые страховые компании. Зато на этом фоне очень активен бизнес авиации – вслед за иностранцами Украину срочно покидают местные предприниматели, включая депутатов Рады. Как истерика Запада, которую затеяли, по идее для защиты Украины, ударила по Киеву, разбирался Максим Сёмин".

Autorii reportajului intitulat "Дежавю. Когда уже вторжение?" promovează ideea că semnalele Occidentului despre un potenţial atac asupra Ucrainei sunt false, susţin că o parte din elita ucraineană a părăsit ţara, acuzând, în acelaşi timp, autorităţile ucrainene de intenţia de a ataca Donbass.

Reporterul: "Реальный Зеленский призвал вернуться уехавших из страны депутатов Верховной Рады. За границей сейчас 23 народных избранника, но пока в сторону Украины все чаще летают военные самолеты, доставляя все новые грузы с оружием и боеприпасами. И это вряд ли подходит под определение деэскалации, учитывая, что украинские военные стягивают силы не на границы с Россией, а в зону конфликта в Донбассе и готовятся не защищаться, а наступать".

În reportaj este citat un reprezentant al organelor de forţă din regiunile separatiste în Estul Ucrainei: "Некоторые подразделения украинской армии на полигонах отрабатывают маневр, называемый как наступление… "Бронекулак". Они отрабатывали все это с поддержкой артиллерии, что в движении вперед, артиллерия поддерживает наступающие части".

Jurnalistul adaugă: "В Донбассе ждут провокации с украинской стороны, и вряд ли представителей Киева остановит тот факт, что на неподконтрольной территории у многих есть родственники".

Poziţia părţii ucrainene nu este reflectată.

În urma monitorizării, au fost depistate încălcări ale prevederilor legislaţiei audiovizuale în vigoare în cazul postului de televiziune "Primul în Moldova".

Monitorizarea serviciului audiovizual "Primul în Moldova" arată că în perioada şi în intervalul de timp specificat, subiectele privind criza de securitate din Europa, situaţia politică din Rusia şi Ucraina, în cadrul acestui serviciu au fost abordate doar în programele preluate/retransmise din Federaţia Rusă.

Conform art.1 din Codul serviciilor media audiovizuale: "furnizor de servicii media – persoană fizică sau juridică care poartă responsabilitate editorială pentru alegerea conţinutului audiovizual al serviciului media audiovizual şi care stabileşte modul de organizare a serviciului respectiv".

Astfel, furnizorul de servicii audiovizuale este responsabil pentru respectarea prevederilor legale în conţinutul audiovizual difuzat, indiferent de originea acestuia.

Controlul programelor audiovizuale "Время" şi "Воскресное время", în cadrul serviciul media audiovizual "Primul în Moldova", în perioada de monitorizare, a atestat încălcarea următoarelor prevederi ale Codului serviciilor media audiovizuale:

- articolul 13 alin. (1) lit.a): "În virtutea dreptului fundamental la informare, furnizorii de servicii media trebuie să respecte următoarele exigenţe: să asigure distincţia clară între fapte şi opinii…"

Datele raportului de monitorizare indică faptul că prezentatorii şi jurnaliştii programelor de ştiri "Время" şi "Воскресное время" au admis judecăţile de valoare prezentând faptele. De exemplu:

– "Стройный хор западных СМИ берет все более высокие ноты в песне про российское вторжение. Точные даты даже называют, только они почему-то все время сдвигаются. Истерика там у них достигла какого-то уже просто немыслимого размаха".

– "Американский лидер выдвинул ряд тезисов, которые, по его мнению, учитывают наши инициативы, но это не так".

– "Пока Вашингтон и союзники одну за другой назначают дату якобы неизбежного российского вторжения на Украину, Москва не оставляет попыток достучаться до разума впавших в истерику партнёров".

– "Встреча в Кремле проходит на фоне обострившейся обстановки вокруг Украины, или, точнее, усиливающейся день ото дня истерии, нагнетаемой на Западе в связи с якобы готовящимся вторжением России в соседнюю страну".

– "Тем временем к списку стран, которые на фоне истерии вокруг мнимого российского вторжения готовы поставлять или уже снабжают Украину летальным вооружением, присоединилась Канада".

– "Как истерика Запада, которую затеяли, по идее для защиты Украины, ударила по Киеву […]".

- articolul 13 alin. (1) lit.b): "În virtutea dreptului fundamental la informare, furnizorii de servicii media trebuie să respecte următoarele exigenţe […] să informeze cu privire la un fapt sau un eveniment corect, iar informaţia să fie verificată şi prezentată în mod imparţial şi cu bună-credinţă".

- articolul 13 alin.(4): "În cadrul programelor audiovizuale de ştiri, pentru care exactitatea şi corectitudinea sunt esenţiale, relatările trebuie să provină din surse sigure, suficient documentate sub aspect factologic, cu o abordare credibilă şi imparţială a evenimentelor, cu reflectarea echilibrată a diferitor opinii".

Datele monitorizării indică asupra faptului că jurnaliştii şi prezentatorii nu au abordat toate evenimentele reflectate în mod imparţial şi echilibrat, acestea fiind preponderent reflectate din punctul de vedere al autorităţilor Federaţiei Ruse. Poziţiile reprezentanţilor altor ţări au fost reflectate într-o măsură mică sau deloc.

Astfel, în programul "Время" din 11 februarie, într-un subiect de 3 minute despre negocierile care au avut loc la Berlin dintre reprezentanţii Federaţiei Ruse şi ai Ucrainei, discursului şefului Oficiului preşedintelui Ucrainei i-au fost alocate aproximativ 10 secunde, restul timpului din reportaj fiind rezervat, în mare parte, declaraţiilor şefului adjunct al Administraţiei Prezidenţiale a Rusiei.

În programul "Воскресное время" din 13 februarie, subiectul conferinţei de presă a şefilor de stat, după negocieri, conţine doar declaraţiile Preşedintelui Federaţiei Ruse, fără nicio declaraţie a cancelarului german.

Datele monitorizării arată că declaraţiile jurnaliştilor uneori nu au avut un substrat factologic suficient. Astfel, autorii programului "Время" afirmă, în mod repetat, intenţia autorităţilor ucrainene de a ataca Donbass şi de a "organiza provocări", fără a fi prezentate documente, materiale video, alte surse veridice care ar confirma acuzaţiile.

Jurnaliştii şi prezentatorii acestor programe au abordat unele informaţii într-un mod părtinitor şi subiectiv. Astfel, autorii programelor au calificat, în repetate rânduri, drept "isteria Occidentului" datele despre potenţiala operaţiune militară a Federaţiei Ruse pe teritoriul Ucrainei.

- articolul 13 alin.(6) lit.a): "Asigurarea imparţialităţii, echilibrului şi favorizarea liberei formări a opiniilor, prin prezentarea principalelor puncte de vedere aflate în opoziţie, în perioada în care problemele sunt în dezbatere publică".

Programele monitorizate "Время" şi "Воскресное время" conţin acuzaţii în adresa reprezentanţilor statelor occidentale şi a autorităţilor ucrainene. În acelaşi timp, nu este prezentat niciun răspuns la aceste acuzaţii.

Astfel, autorii programelor afirmă că reprezentanţii Guvernului SUA au interese financiare legate de evenimentele din Ucraina. Cu toate acestea, în ştiri nu au fost prezentate replici sau alte puncte de vedere aflate în opoziţie.

Jurnaliştii se referă, de asemenea, la unele surse a căror credibilitate nu poate fi verificată suficient. Aşadar, în programul "Воскресное время" din 13 februarie, prezentatorul raportează despre arme care, "după cum au aflat hackerii, nu sunt doar defensive, ci şi ofensive". În acelaşi timp, aceste date sunt doar anunţate, telespectatorii fiind lipsiţi de posibilitatea de a aprecia veridicitatea acestora.

De specificat că:

- Prin Decizia nr.16/96 din 28 aprilie 2021, Consiliul Audiovizualului a sancţionat cu avertizare publică "TELESISTEM-TV" SRL, fondatoarea postului de televiziune "Primul în Moldova", pentru încălcarea prevederilor art.13 alin.6 lit.a) din Codul serviciilor media audiovizuale.

- Prin Decizia nr.26/173 din 15 iulie 2021, Consiliul Audiovizualului a sancţionat cu avertizare publică "TELESISTEM-TV" SRL, fondatoarea postului de televiziune "Primul în Moldova", pentru încălcarea prevederilor art.13 alin.(1) lit.b) din Codul serviciilor media audiovizuale.

În cadrul dezbaterilor publice, membrul Consiliului Audiovizualului, Ruslan Mihalevschi, a menţionat că stabilirea pentru monitorizare a câtorva zile şi selectarea furnizorilor de servicii media cu o audienţă mai mare, a permis obţinerea unui tablou general asupra modului în care are loc reflectarea unora şi aceloraşi evenimente. Ruslan Mihalevschi a specificat că unii furnizori au reuşit să menţină un echilibru în reflectarea evenimentelor, cu părere de rău, însă, în serviciul media "Primul în Moldova", tematica crizei în Ucraina şi Europa de Est a fost reflectată doar în programele retransmise în orele de maximă audienţă, şi anume "Время" şi "Воскресное Время". În acest sens, Ruslan Mihalevschi a opinat că, dacă ar fi un simplu consumator de programe, atunci la sigur şi-ar crea o opinie neobiectivă asupra realităţii, deoarece, în cazul programului "Время", informaţia este prezentată practic doar dintr-o singură poziţie, alte opinii lipsind sau fiind prezentate formal. Un alt moment specificat de Ruslan Mihalevschi a fost şi faptul că în cadrul acestor ediţii, jurnaliştii deseori au admis expuneri extrem de subiective, fapt care contravine prevederilor Codului serviciilor media audiovizuale, care obligă furnizorii de servicii media să asigure distincţia clară între fapte şi opinii.

Totodată, Ruslan Mihalevschi a mai specificat că problema nu constă că aceste programe sunt retransmise din Federaţia Rusă, ci în faptul că aceste programe sunt difuzate cu încălcarea legislaţiei audiovizuale în vigoare, important fiind să nu domine doar o singură poziţie, ci să fie oferită posibilitatea de a fi auziţi toţi. Astfel, membrul Consiliului Audiovizualului, Ruslan Mihalevschi, a menţionat că va opta pentru amenda de 10 000 de lei, dat fiind faptul că se atestă încălcări repetate, pe toată perioada monitorizată şi în cadrul programelor a predominat doar o singură poziţie, iar furnizorul nu a încercat să echilibreze această situaţie, cu atât mai mult că acesta se află pe lista must carry, ceea ce înseamnă o audienţă mare.

Membra Consiliului Audiovizualului, Larisa Turea, a opinat că va susţine propunerea de sancţionare cu amendă maximă, dat fiind faptul că rezultatele monitorizării atestă o dezinformare cinică a opiniei publice, prin reflectare subiectivă, anume în cazul unui furnizor de servicii care are o audienţă maximă.

La rândul său, membra Consiliului Audiovizualului, Tatiana Crestenco, a declarat că înţelege că încălcările sunt grave, că s-a pus accent pe opina publică, dar va opta pentru sancţiunea minimă – amendă în mărime de 5 000 de lei.

Preşedinta Consiliului Audiovizualului, Liliana Viţu-Eşanu, a afirmat că, în opinia sa, tertipul la care a recurs furnizorul de servicii media "NTV Moldova" de a nu prezenta înregistrările, din păcate, este unul la care recurg şi alţi furnizori.

În temeiul celor constatate şi în conformitate cu prevederile Codului serviciilor media audiovizuale, adoptat prin Legea nr.174 din 08.11.2018, Consiliul Audiovizualului

DECIDE:

1. A lua act de rezultatele monitorizării posturilor de televiziune "Moldova-1", "Jurnal TV", "Prime" şi "Primul în Moldova" (PRO (7) UNANIM – L. VIŢU-EŞANU, A. GONŢA, T. CRESTENCO, O. DABIJA, R. MIHALEVSCHI, E. RÎBCA şi L. TUREA).

2. A sancţiona cu amendă de 5 000 de lei PP "Exclusiv Media" SRL, fondatoarea postului de televiziune "NTV Moldova", pentru încălcarea prevederilor art.24 alin.(2) din Codul serviciilor media audiovizuale, în conformitate cu prevederile art.84 alin.(5) lit.i) din Cod (PRO (7) UNANIM – L. VIŢU-EŞANU, A. GONŢA, T. CRESTENCO, O. DABIJA, R. MIHALEVSCHI, E. RÎBCA şi L. TUREA).

3. A sancţiona cu avertizare publică "TELESISTEM-TV" SRL, fondatoarea postului de televiziune "Primul în Moldova", pentru încălcarea prevederilor art.13 alin.(1) lit.a) din Codul serviciilor media audiovizuale, în conformitate cu prevederile art.84 alin.(3) lit.a) din Cod (PRO (7) UNANIM – L. VIŢU-EŞANU, A. GONŢA, T. CRESTENCO, O. DABIJA, R. MIHALEVSCHI, E. RÎBCA şi L. TUREA).

4. A sancţiona cu avertizare publică "TELESISTEM-TV" SRL, fondatoarea postului de televiziune "Primul în Moldova", pentru încălcarea prevederilor art.13 alin.(4) din Codul serviciilor media audiovizuale, în conformitate cu prevederile art.84 alin.(3) lit.a) din Cod (PRO (7) UNANIM – L. VIŢU-EŞANU, A. GONŢA, T. CRESTENCO, O. DABIJA, R. MIHALEVSCHI, E. RÎBCA şi L. TUREA).

5. A sancţiona cu amendă de 10 000 de lei "TELESISTEM-TV" SRL, fondatoarea postului de televiziune "Primul în Moldova", pentru încălcarea repetată a prevederilor art.13 alin.(1) lit.b) din Codul serviciilor media audiovizuale, în conformitate cu prevederile art.84 alin.(5) lit.k) din Cod (PRO (5) – L. VIŢU-EŞANU, A. GONŢA, O. DABIJA, R. MIHALEVSCHI şi L. TUREA; CONTRA (2) – T. CRESTENCO şi E. RÎBCA).

6. A sancţiona cu amendă de 10 000 de lei "TELESISTEM-TV" SRL, fondatoarea postului de televiziune "Primul în Moldova", pentru încălcarea repetată a prevederilor art.13 alin.(6) lit.a) din Codul serviciilor media audiovizuale, în conformitate cu prevederile art.84 alin.(5) lit.k) din Cod (PRO (5) – L. VIŢU-EŞANU, A. GONŢA, O. DABIJA, R. MIHALEVSCHI şi L. TUREA; CONTRA (2) – T. CRESTENCO şi E. RÎBCA).

7. În conformitate cu prevederile art.84 alin.(11) şi (12) din Codul serviciilor media audiovizuale, PP "Exclusiv Media" SRL şi "TELESISTEM-TV" SRL sunt obligate să difuzeze textul sancţiunii în următoarele 48 de ore de la data adoptării deciziei privind aplicarea sancţiunii, sonor şi/sau vizual, de cel puţin 3 ori, în orele de maximă audienţă, din care o dată în principalul program audiovizual de ştiri, în cazul serviciilor media audiovizuale generaliste şi/sau de ştiri:

"Consiliul Audiovizualului a sancţionat cu amendă în mărime de 5 000 de lei postul de televiziune "NTV Moldova", pentru încălcarea prevederilor art.24 alin.(2) din Codul serviciilor media audiovizuale, conform cărora: "Furnizorul de servicii media trebuie să păstreze o copie a fiecărui program audiovizual inclus în serviciul media audiovizual liniar cel puţin 30 de zile de la data difuzării acestuia".

"Consiliul Audiovizualului a sancţionat cu avertizare publică postul de televiziune "Primul în Moldova", pentru încălcarea prevederilor art.13 alin.(1) lit.a) din Codul serviciilor media audiovizuale, conform cărora: "În virtutea dreptului fundamental la informare, furnizorii de servicii media trebuie să respecte următoarele exigenţe: să asigure distincţia clară între fapte şi opinii".

"Consiliul Audiovizualului a sancţionat cu avertizare publică postul de televiziune "Primul în Moldova", pentru încălcarea prevederilor art.13 alin.(4) din Codul serviciilor media audiovizuale, conform cărora: "În cadrul programelor audiovizuale de ştiri, pentru care exactitatea şi corectitudinea sânt esenţiale, relatările trebuie să provină din surse sigure, suficient documentate sub aspect factologic, cu o abordare credibilă şi imparţială a evenimentelor, cu reflectarea echilibrată a diferitor opinii".

"Consiliul Audiovizualului a sancţionat cu amendă în mărime de 10 000 de lei postul de televiziune "Primul în Moldova", pentru încălcarea repetată a prevederilor art.13 alin.(1) lit.b) din Codul serviciilor media audiovizuale, conform cărora: "În virtutea dreptului fundamental la informare, furnizorii de servicii media trebuie să respecte următoarele exigenţe: să informeze cu privire la un fapt sau un eveniment corect, iar informaţia să fie verificată şi prezentată în mod imparţial şi cu bună-credinţă".

"Consiliul Audiovizualului a sancţionat cu amendă în mărime de 10 000 de lei postul de televiziune "Primul în Moldova", pentru încălcarea repetată a prevederilor art.13 alin.(6) lit.a) din Codul serviciilor media audiovizuale, conform cărora: "În virtutea dreptului fundamental la informare, furnizorii de servicii media trebuie să respecte următoarele exigenţe […] să informeze cu privire la un fapt sau un eveniment corect, iar informaţia să fie verificată şi prezentată în mod imparţial şi cu bună-credinţă".

7.1. "Exclusiv Media" SRL şi "TELESISTEM-TV" SRL vor prezenta dovada achitării amenzii în termen de 30 de zile din momentul publicării prezentei decizii în Monitorul Oficial.

Datele bancare pentru achitarea amenzii: Cod fiscal: 1006601000037

Beneficiar: Ministerul Finanţelor – Trezoreria de Stat

Adresa băncii: mun. Chişinău, str. Constantin Tănase, 7

Codul IBAN: MDXXTR G AAA 143111 LLLL 0000

"XX" – codul de control, care se formează conform Anexei nr.4 la Hotărârea Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a Moldovei nr.157 din 1 august 2013 "Regulamentul cu privire la Transferul de credit" (cod numeric);

"LLLL" – cod ce descifrează codul localităţii conform CUATM (cod numeric).

8. Prezenta decizie poate fi contestată cu o cerere prealabilă la Consiliul Audiovizualului în termen de 30 de zile de la data comunicării deciziei. În ordine de contencios administrativ, decizia poate fi contestată la Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani (MD-2068, mun. Chişinău, str. Kiev nr.3), în termen de 30 de zile din data comunicării răspunsului cu privire la cererea prealabilă sau din data expirării termenului prevăzut pentru soluţionarea acesteia.

9. Controlul asupra executării prezentei decizii îl exercită Direcţia monitorizare TV şi Serviciul Economie, finanţe şi evidenţă contabilă.

10. Prezenta decizie intră în vigoare la data adoptării şi va fi publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi pe pagina web a Consiliului Audiovizualului.