Decizie nr.63 din 22.04.2022 de inadmisibilitate a sesizării nr.48g/2022 privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 287 alin.(18) din Codul contravenţional (folosirea vehiculelor declarate prin acţiune organului vamal)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr. 48g/2022 privind

excepţia de neconstituţionalitate a articolului 287

alin.(18) din Codul contravenţional

(folosirea vehiculelor declarate

prin acţiune organului vamal)

nr. 63  din  22.04.2022

 (în vigoare 22.04.2022) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr.164-169 art. 87 din 03.06.2022

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Liuba ŞOVA, Preşedinte de şedinţă,

dlui Nicolae ROŞCA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dnei Cristina Chihai, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 30 martie 2022,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 22 aprilie 2022, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 287 alin.(18) [încălcarea regulilor vamale] din Codul contravenţional, adoptat prin Legea nr.218 din 24 octombrie 2008, ridicată de dl avocat Marin Barcaru, în interesele dlui Andrian Barcari, contravenient în dosarul nr.5r-3733/2021, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Buiucani.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de dl judecător Nicolae Corcea de la Judecătoria Chişinău, sediul Buiucani, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

A. Circumstanţele litigiului principal

3. La 28 iunie 2021, Serviciul Vamal a întocmit un proces-verbal cu privire la comiterea contravenţiei prevăzute de articolul 287 alin.(18) [încălcarea regulilor vamale] din Codul contravenţional de dl Andrian Barcari. Prin decizia din aceeaşi zi, dl Andrian Barcari a fost sancţionat cu o amendă în mărime de 60 unităţi convenţionale, echivalentul a 3000 lei.

4. La 13 iulie 2021, dl Andrian Barcari a contestat procesul-verbal cu privire la contravenţie şi decizia de sancţionare la Judecătoria Chişinău, sediul Buiucani.

5. Pe parcursul examinării cauzei, dl avocat Marin Barcaru a ridicat, în interesele dlui Andrian Barcari, excepţia de neconstituţionalitate a articolului 287 alin.(18) din Codul contravenţional

6. Prin Încheierea din 24 martie 2022, Judecătoria Chişinău, sediul Buiucani, a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

7. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 46

Dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia

"(1) Dreptul la proprietate privată, precum şi creanţele asupra statului, sunt garantate.

(2) Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire.

[…]."

Articolul 54

Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi

"(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului.

(2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sunt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.

[…]."

8. Prevederile relevante ale Codului contravenţional, adoptat prin Legea nr.218 din 24 octombrie 2008, sunt următoarele:

Articolul 287

Încălcarea regulilor vamale

"[…]

(18) Folosirea vehiculelor declarate prin acţiune de alte persoane decât cele care le-au declarat prin acţiune organului vamal, cu excepţia soţului/soţiei şi rudelor pe linie ascendentă şi descendentă directă ale persoanei care a declarat prin acţiune vehiculului,

se sancţionează cu amendă de la 60 la 90 de unităţi convenţionale."

9. Prevederile relevante ale Codului vamal, adoptat prin Legea nr.1149 din 20 iulie 2000, sunt următoarele:

Articolul 184¹

Declararea prin acţiune a mijloacelor de transport introduse

pe teritoriul Republicii Moldova de către persoane fizice

"(1) Persoanele fizice rezidente şi cele nerezidente au dreptul de a introduce pe teritoriul vamal al Republicii Moldova, fără achitarea drepturilor de import, cu achitarea vinietei, în scopuri personale, mijloace de transport clasificate la poziţiile tarifare 8702, 8703, 8704 (cu o greutate în sarcină maximă de maximum 5 t), 8711 şi remorcile ataşate la acestea (poziţia tarifară 8716), indiferent de termenul lor de exploatare, doar în cazul în care vor fi declarate prin acţiune şi plasate sub regim vamal de admitere temporară pe un termen de până la 180 de zile dintr-o perioadă de 12 luni consecutive, cu respectarea următoarelor condiţii:

a) mijloacele de transport să se afle la evidenţă permanentă în alte state;

b) persoanele fizice rezidente să deţină în proprietate sau să aibă drept de folosinţă asupra mijloacelor de transport, fapt confirmat prin actele corespunzătoare; persoanele fizice nerezidente să deţină în proprietate sau să aibă drept de folosinţă asupra mijloacelor de transport şi să locuiască temporar în Republica Moldova, aceste fapte fiind confirmate prin actele corespunzătoare;

c) mijloacele de transport să fie scoase de pe teritoriul vamal până la expirarea termenului acordat, conform prevederilor prezentului cod;

d) mijloacele de transport să nu fie folosite pentru prestarea serviciilor de transport al mărfurilor sau pasagerilor; mijloacele de transport nu pot fi vândute, donate, transmise prin moştenire, închiriate, subînchiriate, date în comodat, gajate, transferate sau puse la dispoziţia unei alte persoane pe teritoriul Republicii Moldova decât cu acordul organului vamal, numai după achitarea drepturilor de import;

e) în cazul în care persoanelor fizice nerezidente li se acordă un alt regim de şedere pe teritoriul Republicii Moldova, documentele confirmative să fie prezentate organului vamal în vederea prelungirii termenului de aflare a mijlocului de transport declarat prin acţiune, informaţia respectivă fiind inclusă în Registrul de stat al transporturilor."

[…]."

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

10. Autorul excepţiei susţine că, în cazul în care contravenientul este proprietarul automobilului, articolul 287 alin.(18) [încălcarea regulilor vamale] din Codul contravenţional îi încalcă dreptul de proprietate. De asemenea, articolul 2 din Cod stabileşte că scopul legii contravenţionale este apărarea proprietăţii. Astfel, tragerea proprietarului automobilului la răspundere potrivit articolului 287 alin.(18) din Cod contravine articolului 46 din Constituţie, care garantează dreptul de proprietate.

11. De asemenea, excepţiile stabilite de prevederile contestate afectează principiul egalităţii garantat de articolul 16 din Constituţie.

12. Autorul excepţiei menţionează că scopul prevederilor contestate este asigurarea că mijloacele de transport nu vor fi folosite pe teritoriul Republicii Moldova cu depăşirea termenului de admitere temporară. Totuşi, acest scop este asigurat de alte prevederi, cum ar fi articolul 287 alin.(17) din Codul contravenţional şi articolul 67 alin.(2) din Codul vamal.

13. Prin urmare, autorul excepţiei consideră că prevederile contestate contravin articolelor 7, 8, 16 alin.(2), 46 şi 54 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

14. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

15. Ridicată de avocatul contravenientului într-un proces pendinte la instanţa de drept comun, excepţia de neconstituţionalitate este formulată de subiectul căruia i s-a conferit acest drept, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie, aşa cum a fost interpretat acesta prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016.

16. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie articolul 287 alin.(18) [încălcarea regulilor vamale] din Codul contravenţional. Acest articol nu a făcut anterior obiect al controlului de constituţionalitate.

17. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-o cauză contravenţională care are ca obiect examinarea unei contestaţii împotriva unui proces-verbal privind comiterea contravenţiei prevăzute de articolul 287 alin.(18) din Codul contravenţional (a se vedea § 3-6 supra). Curtea admite că prevederile contestate vor fi aplicate la soluţionarea cauzei în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate.

18. Curtea reţine că o altă condiţie obligatorie pentru ca excepţia de neconstituţionalitate să poată fi examinată în fond este incidenţa unui drept fundamental. Astfel, Curtea a analizat, prin prisma argumentelor autorului excepţiei, dacă prevederile contestate reprezintă o ingerinţă într-un drept fundamental (a se vedea DCC nr.17 din 15 februarie 2022, § 22; DCC nr.37 din 24 martie 2022, § 21).

19. Autorul excepţiei a menţionat că prevederile contestate contravin articolelor 7 [Constituţia, Lege Supremă], 8 [respectarea dreptului internaţional şi a tratatelor internaţionale], 16 alin.(2) [egalitatea], 46 [dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia] şi 54 [restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi] din Constituţie

20. Cu privire la incidenţa articolelor 7 şi 8 din Constituţie, Curtea a notat că în prezenta cauză acestea comportă un caracter general şi nu pot constitui repere individuale şi separate (a se vedea HCC nr.31 din 23 septembrie 2021, § 27; DCC nr.38 din 24 martie 2022, § 21).

21. În jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că articolele 16 şi 54 din Constituţie nu au o aplicabilitate de sine stătătoare. Pentru a fi aplicabile, autorii sesizărilor trebuie să demonstreze existenţa unor ingerinţe în drepturile fundamentale garantate de Constituţie. Abia în cadrul analizei caracterului justificat al ingerinţei abstracte în drepturile fundamentale garantate de Constituţie Curtea poate pune în operă prevederile acestor articole (HCC nr.4 din 3 martie 2022, § 28; HCC nr.5 din 3 martie 2022, § 59; HCC nr.6 din 10 martie 2022, § 15).

22. Cu referire la incidenţa articolului 46 din Constituţie, autorul excepţiei susţine că tragerea proprietarului automobilului la răspundere potrivit articolului 287 alin.(18) din Cod îi încalcă dreptul de proprietate.

23. În jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că, din considerentele asigurării ordinii publice, a securităţii economice şi fiscale, statul este în drept să reglementeze regimul juridic de introducere/scoatere sau aflare pe teritoriul său a mijloacelor de transport aflate la evidenţa permanentă a altui stat (a se vedea, mutatis mutandis, HCC nr.16 din 28 mai 2014, § 63). De asemenea, statul este în drept să stabilească sancţiuni şi/sau măsuri regulatorii în cazul în care regimul respectiv nu este respectat.

24. Curtea notează că persoanele fizice sunt responsabile pentru achitarea drepturilor de import la introducerea mijloacelor de transport auto în Republica Moldova. Achitarea drepturilor de import reprezintă o obligaţie generală aplicată tuturor persoanelor care introduc mijloacele de transport pe teritoriul ţării (DCC nr.37 din 24 martie 2022, § 26).

25. Totuşi, legislatorul a reglementat excepţii de la această obligaţie, cum ar fi declararea prin acţiune a mijloacelor de transport introduse pe teritoriul Republicii Moldova de către persoane fizice. Persoanele fizice au dreptul de a introduce pe teritoriul vamal al Republicii Moldova, fără achitarea drepturilor de import, însă cu achitarea vinietei, în scopuri personale, mijloace de transport clasificate la poziţiile tarifare menţionate de legislator, indiferent de termenul lor de exploatare, doar în cazul în care vor fi declarate prin acţiune şi plasate sub regim vamal de admitere temporară pe un termen de până la 180 de zile dintr-o perioadă de 12 luni consecutive. Exercitarea acestui drept atribuit persoanelor fizice care deţin în proprietate mijlocul de transport sau au dreptul de folosinţă asupra acestuia, fapt confirmat prin actele corespunzătoare, presupune folosirea mijlocului de transport doar în scopuri personale (articolul 184¹ alin.(1) din Codul vamal).

26. Plasarea mijlocului de transport în regim vamal de admitere temporară presupune respectarea de către persoana fizică care a introdus acest mijloc a condiţiilor stabilite de legislator. Aşadar, mijlocul de transport nu trebuie să fie folosit pentru prestarea serviciilor de transport al mărfurilor sau pasagerilor; mijlocul de transport nu poate fi vândut, donat, transmis prin moştenire, închiriat, subînchiriat, dat în comodat, gajat, transferat sau pus la dispoziţia unei alte persoane pe teritoriul Republicii Moldova, decât cu acordul organului vamal şi numai după achitarea drepturilor de import (articolele 67 alin.(2), 184¹ alin.(1) lit.d) din Codul vamal şi 10 alin.(3) lit.d) din Legea nr.1569 din 20 decembrie 2002 cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoane fizice).

27. Sub acest aspect, Curtea notează că restricţia de folosire a mijlocului de transport de către o altă persoană decât cea care l-a declarat prin acţiune la introducerea pe teritoriul vamal al Republicii Moldova, reglementată de prevederile menţionate supra, este publicată în Monitorul Oficial şi le este cunoscută destinatarilor legii. Astfel, indiferent dacă deţine acest mijloc cu drept de proprietate sau cu drept de folosinţă, persoana care declară prin acţiune un mijloc de transport cunoaşte că acesta este plasat sub regim vamal de admitere temporară şi doar ea, soţul/soţia şi rudele pe linie ascendentă şi descendentă directă ale persoanei pot folosi acest mijloc de transport pe teritoriul Republicii Moldova în scopuri personale. De asemenea, persoana care doreşte să procure sau să ia în folosinţă un mijloc de transport plasat în regim vamal de admitere temporară de către un terţ cunoaşte că un astfel de mijloc de transport poate face obiectul unor acte/contracte civile, inclusiv poate fi cumpărat şi poate fi folosit pe teritoriul Republicii Moldova, doar cu respectarea regulilor vamale, i.e., doar cu acordul organului vamal şi după plata drepturilor de import. În caz contrar, persoana cunoaşte că va fi trasă la răspundere contravenţională pentru folosirea vehiculului plasat în regim vamal de admitere temporară de către alte persoane decât cea care l-a declarat prin acţiune organului vamal, cu excepţia soţului/soţiei şi rudelor pe linie ascendentă şi descendentă directă ale persoanei care a declarat prin acţiune vehiculul, potrivit articolului 287 alin.(18) din Codul contravenţional.

28. În aceste condiţii, Curtea reţine că autorul excepţiei, prin prisma articolului 46 din Constituţie, nu poate pretinde că norma contestată îi afectează dreptul de proprietate, din moment ce articolul 184¹ alin.(1) lit.d) din Codul vamal îi interzice să procure, prin eludarea regulilor vamale, un mijloc de transport plasat în regim vamal de admitere temporară care a fost declarat prin acţiune şi introdus de către o altă persoană pe teritoriul vamal al Republicii Moldova.

29. Prin urmare, pe baza celor menţionate supra, Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g) şi 140 din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 287 alin.(18) din Codul contravenţional, ridicată de dl avocat Marin Barcaru, în interesele dlui Andrian Barcari, contravenient în dosarul nr.5r-3733/2021, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Buiucani.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.