BIZLEXLegislația Republicii Moldova
Cuprins
Acte judiciare

Decizie nr.65 din 29.06.2023 de inadmisibilitate a sesizării nr.16g/2023 privind excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din articolele 199 alin.(5) şi 330 alin.(1) din Codul de procedură penală (imposibilitatea aducerii silite a persoanelor bolnave şi suspendarea judecării cauzei în situaţia în care se constată că inculpatul suferă de o boală gravă care îl împiedică să participe la judecarea cauzei)

Tipul documentului
Acte judiciare
Data adoptării
29.06.2023

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.16g/2023 privind excepţia

de neconstituţionalitate a unor prevederi din articolele 199

alin. (5) şi 330 alin. (1) din Codul de procedură penală

(imposibilitatea aducerii silite a persoanelor bolnave şi

suspendarea  judecării cauzei  în situaţia în  care se

constată că inculpatul suferă de o boală gravă care

îl împiedică să participe la judecarea cauzei)

nr. 65  din  29.06.2023

 (în vigoare 29.06.2023) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 287-290 art. 98 din 03.08.2023

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dlui Nicolae ROŞCA, Preşedinte,

dnei Domnica MANOLE,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dlui Marcel Lupu, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 30 ianuarie 2023,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 29 iunie 2023, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a sintagmelor "persoanele bolnave" din articolul 199 alin.(5) şi "boală gravă" din articolul 330 alin.(1) din Codul de procedură penală, ridicată de dl Iurii Crijanovschii, parte în dosarul nr.1r-82/2022, pendinte la Curtea de Apel Chişinău.

2. Sesizarea a fost trimisă la Curtea Constituţională de un complet de judecători de la Curtea de Apel Chişinău, format din dna Silvia Cecan, dl Dorin Dulghieru şi dl Sergiu Daguţa, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

ÎN FAPT

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Prin sentinţa Judecătoriei Chişinău, sediul Buiucani, din 25 februarie 2022, dl Iurii Crijanovschii a fost condamnat pentru comiterea infracţiunii de conducere a mijlocului de transport în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat. Sentinţa a fost contestată cu recurs de apărător.

4. În cadrul examinării recursului, dl Iurii Crijanovschii a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a sintagmelor "persoanele bolnave" din articolul 199 alin.(5) şi "boală gravă" din articolul 330 alin.(1) din Codul de procedură penală.

5. Printr-o încheiere din 24 ianuarie 2023, Curtea de Apel Chişinău a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a sesizat, în acest sens, Curtea Constituţională, în vederea examinării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

6. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 20

Accesul liber la justiţie

"(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

[…]."

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle

"[…]

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative."

Articolul 26

Dreptul la apărare

"(1) Dreptul la apărare este garantat.

(2) Fiecare om are dreptul să reacţioneze independent, prin mijloace legitime, la încălcarea drepturilor şi libertăţilor sale.

[…]."

Articolul 54

Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi

"(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului.

(2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sunt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.

(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20-24.

(4) Restrângerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii."

7. Prevederile relevante ale Codului de procedură penală, adoptat prin Legea nr.122 din 14 martie 2003, sunt următoarele:

Articolul 143

Cazurile când efectuarea expertizei judiciare este obligatorie

"(1) Expertiza judiciară se dispune şi se efectuează, în mod obligatoriu, pentru constatarea:

[…]

3) stării psihice şi fizice a bănuitului, învinuitului, inculpatului – în cazurile în care apar îndoieli cu privire la starea de responsabilitate sau la capacitatea lor de a-şi apăra de sine stătător drepturile şi interesele legitime în procesul penal;

[…]."

Articolul 199

Aducerea silită

"(1) Aducerea silită constă în aducerea forţată a persoanei la organul de urmărire penală sau la instanţă în cazul în care aceasta, fiind citată, în modul stabilit de lege, nu s-a prezentat fără motive întemeiate şi nu a informat organul care a citat-o despre imposibilitatea prezentării sale, iar prezenţa ei era necesară.

[…]

(5) Nu pot fi supuse aducerii silite minorii în vârstă de până la 14 ani, femeile gravide, persoanele bolnave, starea cărora este confirmată prin certificat medical eliberat de o instituţie medicală de stat."

Articolul 330

Suspendarea şi reluarea judecării cauzei

"(1) Suspendarea judecării cauzei se dispune în cazul în care se constată că inculpatul suferă de o boală gravă care îi împiedică participarea la judecarea cauzei. Instanţa dispune suspendarea şi reluarea judecării cauzei după suspendare prin încheiere motivată.

[…]."

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

8. Autorul excepţiei afirmă că prevederile contestate nu sunt conforme cu standardul calităţii legii şi pot fi aplicate în mod arbitrar de instanţele de judecată. Potrivit autorului, nu există repere care să califice o afecţiune ca fiind gravă, în contextul solicitării suspendării judecării cauzei. De asemenea, nu sunt reglementate criteriile pe baza cărora o persoană este considerată bolnavă, în contextul interdicţiei de a aduce silit o persoană bolnavă.

9. În opinia autorului excepţiei, instanţa de judecată se substituie rolului de medic în aprecierea gravităţii unei boli atunci când decide dacă este justificată suspendarea judecării cauzei.

10. În susţinerea argumentelor sale, autorul excepţiei a invocat pretinsa încălcare a articolelor 20 alin.(1), 23 alin.(2), 26 alineatele (1) şi (2) şi 54 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

11. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

12. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Codul de procedură penală, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

13. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de o parte în proces. Astfel, sesizarea este formulată de subiectul căruia i s-a conferit acest drept, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie, aşa cum a fost interpretat prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016.

14. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă sintagmele "persoanele bolnave" din articolul 199 alin.(5) şi "boală gravă" din articolul 330 alin.(1) din Codul de procedură. Curtea constată că aceste prevederi nu au făcut anterior obiectul controlului de constituţionalitate.

15. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-o cauză care are ca obiect un recurs formulat împotriva unei sentinţe de condamnare. În sesizare, autorul excepţiei a menţionat că a solicitat, atât în instanţa de fond, cât şi în cea de recurs, pe baza articolului 330 alin.(1) din Codul de procedură penală, suspendarea judecării cauzei din motiv că ar suferi de o boală gravă. De asemenea, autorul excepţiei a notat că, în instanţa de fond, judecătorul a dispus aducerea sa silită în şedinţa de judecată, deşi potrivit articolului 199 alin.(5) din acelaşi Cod, persoanele bolnave nu pot fi aduse silit în faţa instanţei de judecată. Aşadar, Curtea admite că instanţa de judecată ar putea aplica sau ţine cont de aceste prevederi la soluţionarea cauzei.

16. Autorul excepţiei a susţinut pretinsa contrarietate a dispoziţiilor contestate cu articolele 20 alin.(1) [accesul liber la justiţie], 23 alin.(2) [dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle], 26 alineatele (1) şi (2) [dreptul la apărare] şi 54 [restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi] din Constituţie. Totuşi, analizând motivele avansate în sesizare, Curtea notează că autorul ridică, de fapt, o problemă de interpretare şi de aplicare a legii procesual-penale.

17. Curtea observă că, potrivit articolului 330 alin.(1) din Codul de procedură penală, suspendarea judecării cauzei se dispune în cazul în care se constată că inculpatul suferă de o boală gravă care îi împiedică participarea la judecarea cauzei. Curtea menţionează că prezenţa unui inculpat la judecarea propriei cauze reprezintă o garanţie a procesului echitabil, pentru că îi oferă acestuia posibilitatea de a se apăra de sine stătător în cadrul unui proces penal.

18. Totodată, potrivit articolului 143 alin.(1) pct.3) din acelaşi Cod, "expertiza judiciară se dispune şi se efectuează, în mod obligatoriu, pentru constatarea stării […] fizice a bănuitului, învinuitului, inculpatului în cazurile în care apar îndoieli cu privire la […] capacitatea lor de a-şi apăra de sine stătător drepturile şi interesele legitime în procesul penal". Mai mult, potrivit punctului 12 din Regulamentul Centrului de Medicină Legală, adoptat prin Hotărârea Guvernului nr.58 din 4 februarie 2010, Centrul de Medicină Legală are atribuţia de a efectua expertiza medico-legală a persoanelor sau pe baza documentelor medicale pentru constatarea stării de sănătate, a simulării, a disimulării, a agravării bolii, a bolilor artificiale şi a automutilării.

19. Aşadar, Curtea constată că, potrivit normelor citate, în cazul în care un judecător are îndoieli cu privire la capacitatea unui inculpat de a participa la judecarea cauzei din motiv că ar suferi de o boală gravă, acesta poate dispune efectuarea unei expertize medico-legale de constatare a stării de sănătate a inculpatului şi a faptului dacă acesta poate participa la judecarea cauzei. Din acest motiv, Curtea nu poate reţine argumentele autorului referitoare la faptul că legea nu prevede criterii de apreciere a gravităţii bolii şi că judecătorii se substituie medicilor în constatarea prezenţei unei boli grave. Potrivit Codului de procedură penală, competenţa aprecierii stării de sănătate a inculpatului, în cazul existenţei unor dubii că nu se poate apăra de sine stătător, a fost atribuită persoanelor cu cunoştinţe speciale în domeniul medicinei legale.

20. De asemenea, Curtea constată că, potrivit articolului 199 alin.(5) din Codul de procedură penală, persoanele bolnave, a căror stare este confirmată prin certificat medical eliberat de o instituţie medicală de stat, nu pot fi supuse aducerii silite. Şi în acest caz, Curtea constată că legea nu le atribuie judecătorilor competenţa constatării că inculpatul suferă de o boală. Potrivit acestei norme, existenţa unei boli trebuie să fie confirmată printr-un certificat medical eliberat de o instituţie medicală de stat.

21. Curtea reiterează că legislaţia procesual-penală nu poate să exceleze în texte explicative. Oricât de clar ar fi redactată o normă juridică, în orice sistem de drept există un element inevitabil de interpretare judiciară, inclusiv într-o normă de drept penal procesual. O dispoziţie legală nu poate fi ruptă din sistemul normativ din care face parte şi nu poate opera în mod izolat. Dimpotrivă, ea trebuie citită în coroborare cu celelalte dispoziţii legale incidente, ca făcând parte dintr-un sistem juridic coerent (DCC nr.187 din 22 decembrie 2022, § 44). Totuşi, chestiunile legate de interpretarea şi de aplicarea legii nu ţin de competenţa Curţii Constituţionale. Această competenţă le revine, prin definiţie, instanţelor de judecată (DCC nr.187 din 22 decembrie 2022, § 45).

22. Având în vedere cele menţionate, Curtea reţine că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate în discuţie nu întruneşte condiţiile de admisibilitate şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, pe baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g), 140 alin.(2) din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a sintagmelor "persoanele bolnave" din articolul 199 alin.(5) şi "boală gravă" din articolul 330 alin.(1) din Codul de procedură penală, ridicată de dl Iurii Crijanovschii, parte în dosarul nr.1r-82/2022, pendinte la Curtea de Apel Chişinău.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.