Decizie nr.66 din 17.05.2022 de inadmisibilitate a sesizării nr.287g/2021 privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 190 din Codul penal, în redactarea Legii nr.179 din 26 iulie 2018 pentru modificarea unor acte legislative (procedura de adoptare a noilor modificări la infracţiunea de escrocherie şi retroactivitatea lor)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.287g/2021 privind excepţia

de neconstituţionalitate a articolului 190 din Codul penal,

în redactarea Legii nr.179 din 26 iulie 2018 pentru

modificarea  unor  acte  legislative

(procedura de adoptare a noilor modificări la

infracţiunea de escrocherie şi retroactivitatea lor)

nr. 66  din  17.05.2022

 (în vigoare 17.05.2022) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr.170-176 art. 91 din 10.06.2022

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dlui Gheorghe Reniţă, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 29 decembrie 2021,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 17 mai 2022, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 190 din Codul penal, în redactarea Legii nr.179 din 26 iulie 2018 pentru modificarea unor acte legislative, ridicată de dl avocat Alexandru Zmeu, în interesele dlui Ivan Baciu, parte în dosarul nr.10-75/21, pendinte la Judecătoria Comrat, sediul central.

2. Sesizarea a fost trimisă de dna judecător Mariana Hanganu de la Judecătoria Comrat, sediul central, pe baza articolului 135 alin.(1) lit.a) şi lit.g) din Constituţie.

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Printr-o ordonanţă din 27 mai 2021, dl Alexandr Vlah, procuror în cadrul oficiului central al Procuraturii teritoriale UTA Găgăuzia, a dispus încetarea urmăririi penale iniţiate în baza art.190 alin.(5) [escrocheria] şi art.361 alin.(2) lit.d) [confecţionarea, deţinerea, vânzarea sau folosirea documentelor oficiale, a imprimatelor, ştampilelor sau sigiliilor false] din Codul penal. În acest caz, procurorul a conchis că circumstanţele care au servit temei pentru pornirea urmăririi penale sunt de natură civilă şi urmează a fi soluţionate într-un eventual proces civil.

4. Printr-o ordonanţă din 28 iunie 2021, procurorul ierarhic superior a menţinut ordonanţa menţionată.

5. La 21 iulie 2021, dna Svetlana Mihni a contestat ordonanţa procurorului de caz şi ordonanţa procurorului ierarhic superior în faţa judecătorului de instrucţie, afirmând că legea penală este aplicabilă.

6. În şedinţa de judecată din 23 decembrie 2021, dl avocat Alexandru Zmeu a ridicat, în interesele dlui Ivan Baciu, excepţia de neconstituţionalitate a articolului 190 din Codul penal, în redactarea Legii nr.179 din 26 iulie 2018 pentru modificarea unor acte legislative.

7. Printr-o încheiere din 28 decembrie 2021, Judecătoria Comrat, sediul central, a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

8. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 1

Statul Republica Moldova

"[…]

(3) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sunt garantate."

Articolul 5

Democraţia şi pluralismul politic

"(1) Democraţia în Republica Moldova se exercită în condiţiile pluralismului politic, care este incompatibil cu dictatura şi cu totalitarismul.

[…]."

Articolul 22

Neretroactivitatea legii

"Nimeni nu va fi condamnat pentru acţiuni sau omisiuni care, în momentul comiterii, nu constituiau un act delictuos. De asemenea, nu se va aplica nici o pedeapsă mai aspră decît cea care era aplicabilă în momentul comiterii actului delictuos."

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle

"[…]

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative."

Articolul 25

Libertatea individuală şi siguranţa persoanei

"(1) Libertatea individuală şi siguranţa persoanei sînt inviolabile.

[…]."

Articolul 46

Dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia

"(1) Dreptul la proprietate privată, precum şi creanţele asupra statului, sunt garantate.

[…]."

Articolul 54

Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi

"(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului.

(2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sunt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.

(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20-24.

(4) Restrângerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii."

Articolul 74

Adoptarea legilor şi a hotărârilor

(1) Legile organice se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor aleşi, după cel puţin două lecturi.

[…]."

9. Prevederile relevante ale Codului penal, adoptat prin Legea nr.985 din 18 aprilie 2002, sunt următoarele:

Articolul 190

Escrocheria

"(1) Escrocheria, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin inducerea în eroare a unei sau a mai multor persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în privinţa naturii, calităţilor substanţiale ale obiectului, părţilor (în cazul în care identitatea acestora este motivul determinant al încheierii actului juridic) actului juridic nul sau anulabil, ori dacă încheierea acestuia este determinată de comportamentul dolosiv sau viclean care a produs daune considerabile,

se pedepseşte cu amendă în mărime de la 550 la 850 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 120 la 240 de ore, sau cu închisoare de până la 3 ani.

[…]."

[în redactarea Legii nr.179 din 26 iulie 2018 pentru modificarea unor acte legislative, în vigoare din 17 august 2018]

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

10. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate a formulat critici de neconstituţionalitate extrinseci şi intrinseci.

11. Din perspectiva criticilor de neconstituţionalitate extrinseci, autorul sesizării a subliniat că deputaţii din opoziţia parlamentară au fost lipsiţi de dreptul/de posibilitatea de a înainta amendamente, de a pune întrebări şi de a lua cuvântul în cadrul şedinţei plenare a Parlamentului din 26 iulie 2018 în care a fost adoptată Legea nr.179, în partea ce vizează modificarea articolului 190 din Codul penal, fapt care afectează principiul participării opoziţiei parlamentare la dezbaterea proiectelor de lege şi caracterul contradictoriu al dezbaterilor Mai mult, nu a existat vreo dezbatere efectivă în Parlament dintre prima şi a doua lectură de votare a legii menţionate.

12. Din perspectiva criticilor de neconstituţionalitate intrinseci, autorul sesizării a notat că odată cu intrarea în vigoare a noii redactări a articolului 190 din Codul penal, destinatarului şi beneficiarului legii penale îi este cunoscut care sunt acţiunile prejudiciabile care generează răspunderea penală. Prin urmare, prevederile articolului 190 din Codul penal, în redactarea Legii nr.179 din 26 iulie 2018, nu pot fi aplicate retroactiv cu privire la persoanele învinuite că ar fi comis presupuse fapte de escrocherie înainte de intrarea în vigoare a dispoziţiilor care asigură previzibilitatea şi claritatea normei în discuţie, adică până la 17 august 2018. Autorul sesizării a mai afirmat că tragerea la răspundere penală în baza articolului 190 din Codul penal pentru presupuse fapte de escrocherie comise până la 17 august 2018 (dată la care a intrat în vigoare Legea nr.179 din 26 iulie 2018) conduce la încălcarea principiului constituţional al neretroactivităţii legii.

13. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile contestate contravin articolelor 1 alin.(3), 5, 22, 23 alin.(2), 25, 46 şi 54 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

14. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

15. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Codul penal, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

16. Curtea observă că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de reprezentantul unei părţi în proces. Astfel, sesizarea este formulată de subiectul căruia i s-a conferit acest drept pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie, aşa cum a fost interpretat acesta în Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016.

17. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă articolul 190 din Codul penal, în redactarea Legii nr.179 din 26 iulie 2018 pentru modificarea unor acte legislative. Prin Legea nr.179 din 26 iulie 2018 a fost, între altele, reconfigurat conţinutul constitutiv al infracţiunii de escrocherie. Astfel, potrivit articolului 190 alin.(1) din Codul penal, în redactarea Legii nr.179 din 26 iulie 2018, "escrocheria, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin inducerea în eroare a unei sau a mai multor persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în privinţa naturii, calităţilor substanţiale ale obiectului, părţilor (în cazul în care identitatea acestora este motivul determinant al încheierii actului juridic) actului juridic nul sau anulabil, ori dacă încheierea acestuia este determinată de comportamentul dolosiv sau viclean care a produs daune considerabile, se pedepseşte cu amendă în mărime de la 550 la 850 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 120 la 240 de ore, sau cu închisoare de până la 3 ani".

18. Curtea observă că prevederile criticate au mai fost contestate în faţa Curţii Constituţionale. Totuşi, în această sesizare au fost invocate critici noi.

19. În continuare, Curtea reţine că o condiţie obligatorie pentru formularea excepţiei de neconstituţionalitate o reprezintă aplicabilitatea prevederilor contestate în cauza în care a fost ridicată excepţia (a se vedea punctul 1 din dispozitivul HCC nr.2 din 9 februarie 2016).

20. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-o cauză în care a fost contestată, între altele, o ordonanţă a procurorului de încetare a urmăririi penale pentru o pretinsă infracţiune de escrocherie. În faţa judecătorului de instrucţie se pune în discuţie existenţa unei "bănuieli rezonabile" sub aspect juridic. Prin urmare, Curtea admite că prevederile contestate ar putea fi aplicate la soluţionarea cauzei în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate.

21. Curtea reţine că o altă condiţie obligatorie pentru ca excepţia de neconstituţionalitate să poată fi examinată în fond este incidenţa a cel puţin unui drept garantat de Constituţie (a se vedea DCC nr.44 din 1 aprilie 2021, § 20; DCC nr.78 din 3 iunie 2021, § 17).

22. Autorul sesizării a invocat atât critici de neconstituţionalitate extrinseci, cât şi critici de neconstituţionalitate intrinseci, susţinând că prevederile contestate contravin articolelor 1 alin.(3) [preeminenţa dreptului], 5 [democraţia şi pluralismul politic], 22 [neretroactivitatea legii], 23 alin.(2) [dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle], 25 [libertatea individuală şi siguranţa persoanei], 46 [dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia] şi 54 [restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi] din Constituţie.

23. Din perspectiva criticilor de neconstituţionalitate extrinseci, în jurisprudenţa sa, Curtea a identificat standardele pluralismului politic şi ale dezbaterii parlamentare democratice în cadrul procesului legislativ şi a instituit controlul de constituţionalitate pe baza acestora începând cu Hotărârea nr.14 din 27 aprilie 2021. Curtea a pronunţat patru hotărâri (a se vedea HCC nr.19 din 13 iulie 2021, HCC nr.21 din 27 iulie 2021, HCC nr.22 din 29 iulie 2021, HCC nr.29 din 21 septembrie 2021) în care a analizat critici din această categorie în cazul unor legi adoptate înainte de pronunţarea Hotărârii nr.14 din 27 aprilie 2021. Legile contestate, care au făcut obiectul hotărârilor menţionate, au fost analizate de Curte în contextul votării lor în luna decembrie 2020, în acest sens fiind solicitată şi o opinie amicus curiae din partea Comisiei de la Veneţia. Comisia a emis opinia amicus curiae nr.1020/2021 pentru Curtea Constituţională a Republicii Moldova privind trei întrebări referitoare la controlul constituţionalităţii procedurilor de adoptare a legilor în Parlament, CDL-AD(2021)016). Astfel, ar fi contrar principiului certitudinii juridice dacă Curtea ar supune controlului de constituţionalitate, sub aceste aspecte, legi adoptate şi/sau modificate înainte de 27 aprilie 2021. Mai mult, ar exista pericolul ca un număr extins de legi să fie declarate neconstituţionale pentru nerespectarea unor standarde pe care Curtea le-a precizat în Hotărârea menţionată şi pe care anterior nu le includea în sfera controlului constituţional (DCC nr.25 din 22 februarie 2022, § 16). Prin urmare, Curtea este scutită de a se pronunţa în privinţa criticilor de neconstituţionalitate extrinseci invocate de autorul sesizării, pentru că adoptarea Legii nr.179 din 26 iulie 2018 precedă Hotărârea Curţii Constituţionale nr.14 din 27 aprilie 2021.

24. Din perspectiva criticilor de neconstituţionalitate intrinseci, autorul sesizării pune în discuţie problema aplicării în timp a prevederilor articolului 190 alin.(1) din Codul penal, în redactarea Legii nr.179 din 26 iulie 2018. Sub acest aspect, Curtea notează că instanţelor de judecată le revine sarcina şi competenţa de a stabili în fiecare caz particular data de la care poate fi aplicată o normă corespunzătoare de incriminare din Codul penal. În consecinţă, în acest caz, Curtea constată o problemă de interpretare şi de aplicare a legii penale în timp care nu ţine de competenţa sa. Această competenţă le revine, prin definiţie, instanţelor de judecată (a se vedea DCC nr.2 din 18 ianuarie 2022, § 19).

25. Constatările de mai sus scutesc Curtea să verifice incidenţa articolelor din Constituţie invocate de autorul excepţiei de neconstituţionalitate.

26. Prin urmare, pe baza celor menţionate supra, Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g), 140 alin.(2) din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 190 din Codul penal, în redactarea Legii nr.179 din 26 iulie 2018 pentru modificarea unor acte legislative, ridicată de dl avocat Alexandru Zmeu, în interesele dlui Ivan Baciu, parte în dosarul nr.10-75/21, pendinte la Judecătoria Comrat, sediul central.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.