Decizie nr.70 din 07.05.2026 de inadmisibilitate a sesizărilor nr.128g/2025 şi nr.190g/2025 privind excepţiile de neconstituţionalitate a unor prevederi din articolul 10 alin.(2) litera b) din Legea cu privire la avocatură, în redactarea anterioară Legii nr.13 din 21 ianuarie 2022 (condiţii pentru exercitarea profesiei de avocat)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizărilor nr.128g/2025 şi nr.190g/2025 privind excepţiile

de neconstituţionalitate a unor prevederi din articolul 10 alin.(2) litera b)

din Legea cu privire la avocatură, în redactarea anterioară

Legii nr. 13 din 21 ianuarie 2022

(condiţii pentru exercitarea profesiei de avocat)

nr. 70  din  07.05.2026

 (în vigoare 07.05.2026) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 222-223 art. 88 din 27.05.2026

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,

dlui Sergiu LITVINENCO,

dlui Ion MALANCIUC,

dnei Viorica PUICA,

dlui Nicolae ROŞCA

dnei Liuba ŞOVA, judecători,

cu participarea dlui Andrei Harbuz, asistent judiciar,

Având în vedere sesizările înregistrate la 3 iunie 2025 şi 26 august 2025,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 7 mai 2026, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizările privind excepţiile de neconstituţionalitate a unor prevederi din articolul 10 alin.(2) litera b) din Legea cu privire la avocatură, în redactarea anterioară Legii nr.13 din 21 ianuarie 2022, ridicate de dl Valeriu Sîrbu, în dosarul nr.3-615/2022, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Centru, şi de către dl Timofei Osadcenco, în dosarul nr.3a-1081/2024, pendinte la Curtea de Apel Centru.

2. Sesizările privind excepţiile de neconstituţionalitate au fost trimise la Curtea Constituţională de dl Vitalii Ciumac, judecător de la Judecătoria Chişinău, precum şi de completul de judecători format din dnii Ghenadie Mîra, Andrei Caşcaval şi dna Victoria Sîrbu, judecători la Curtea de Apel Centru, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

3. Având în vedere identitatea obiectului sesizărilor, Curtea a dispus, pe baza punctului 18 din Regulamentul privind procedura de examinare a sesizărilor depuse la Curtea Constituţională, conexarea lor într-un singur dosar, căruia i-a atribuit numărul 128g/2025.

ÎN FAPT

A. Circumstanţele litigiilor principale

I. Sesizarea nr.128g/2025

4. La 28 octombrie 2021, dl Valeriu Sîrbu s-a adresat cu o cerere Comisiei de licenţiere a profesiei de avocat prin care a solicitat să fie admis în profesie.

5. Prin hotărârea nr.4/2/2021 din 23 decembrie 2021, Comisia i-a acordat dlui Valeriu Sîrbu un termen de 15 zile calendaristice pentru achitarea taxei stabilite prin hotărârea Congresului avocaţilor din Republica Moldova.

6. La 31 decembrie 2021, dl Valeriu Sîrbu s-a adresat Comisiei cu o cerere prin care a solicitat să i se ofere un termen suplimentar de 90 de zile pentru achitarea taxei stabilite.

7. Prin hotărârea nr.67/2/2022 din 8 februarie 2022, Comisia a hotărât restituirea cererii dlui Valeriu Sîrbu de admitere în profesia de avocat, împreună cu toate actele anexate.

8. La 7 martie 2022, dl Valeriu Sîrbu a depus la Judecătoria Chişinău o cerere de chemare în judecată împotriva Uniunii Avocaţilor şi Comisiei de licenţiere a profesiei de avocat. Acesta a solicitat instanţei de judecată să constate neexaminarea în termen a cererii de accedere în profesia de avocat. De asemenea, dl Valeriu Sîrbu a solicitat să fie constatată întrunirea cerinţelor de accedere în funcţia de avocat şi obligarea Comisiei de licenţiere a profesiei de avocat de a adopta actul administrativ individual favorabil prin care să fie dispusă admiterea acestuia în profesia de avocat.

9. În procesul examinării cererii de chemare în judecată, dl Valeriu Sîrbu a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din articolul 10 alin.(2) litera b) din Legea cu privire la avocatură, în redactarea anterioară Legii nr.13 din 21 ianuarie 2022.

10. Printr-o încheiere din 27 mai 2025, judecătorul de caz a admis cererea de ridicare a excepţiei de neconstituţionalitate şi a dispus sesizarea Curţii Constituţionale în vederea soluţionării excepţiei.

II. Sesizarea nr.190g/2025

11. La 19 noiembrie 2021, dl Timofei Osadcenco i-a cerut Comisiei de licenţiere a profesiei de avocat să-l admită în profesie, pe baza vechimii în munca de procuror mai mare de 10 ani, afirmând că îndeplineşte condiţiile impuse de articolul 10 alin.(2) litera b) din Legea cu privire la avocatură, în redactarea anterioară Legii nr.13 din 21 ianuarie 2022.

12. Prin hotărârea nr.4/2/2021 din 23 decembrie 2021, Comisia i-a acordat dlui Timofei Osadcenco un termen de 15 zile calendaristice pentru achitarea taxei stabilite prin hotărârea Congresului avocaţilor din Republica Moldova.

13. La 3 ianuarie 2022, dl Timofei Osadcenco i-a cerut Comisiei să-i ofere un termen suplimentar de 90 de zile pentru achitarea taxei stabilite.

14. Prin hotărârea nr.68/2/2022 din 8 februarie 2022, Comisia a hotărât restituirea cererii dlui Timofei Osadcenco de admitere în profesia de avocat, împreună cu toate actele anexate.

15. La 10 martie 2022, dl Timofei Osadcenco a formulat o acţiune în contencios administrativ împotriva Uniunii Avocaţilor din Republica Moldova pentru constatarea neexaminării în termen a cererii de accedere în profesia de avocat şi în vederea obligării Comisiei de licenţiere de a dispune admiterea sa în profesia de avocat.

16. Printr-o hotărâre din 23 februarie 2024, Judecătoria Chişinău, sediul Centru, a respins acţiunea dlui Timofei Osadcenco. În motivarea hotărârii sale, instanţa a reţinut, pe de o parte, că reclamantul nu s-a conformat obligaţiei de a achita taxa stabilită prin hotărârea Congresului Avocaţilor din Republica Moldova, precum şi, pe de altă parte, că acesta nu întruneşte condiţiile impuse de lege pentru a fi admis în profesia de avocat. Această hotărâre a fost contestată cu apel în faţa Curţii de Apel Centru.

17. La 4 iunie 2025, dl Timofei Osadcenco a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din articolul 10 alin.(2) lit.b) din Legea nr.1260 cu privire la avocatură, în redactarea anterioară Legii nr.13 din 21 ianuarie 2022.

18. Printr-o încheiere din 25 iunie 2025, completul de judecată a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a dispus trimiterea sesizării la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

Legislaţia pertinentă

19. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 16

Egalitatea

"(1) Respectarea şi ocrotirea persoanei consti tuie o îndatorire primordială a statului.

(2) Toţi cetăţenii Republicii Moldova sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială."

Articolul 43

Dreptul la muncă şi la protecţia muncii

"(1) Orice persoană are dreptul la muncă, la li bera alegere a muncii, la condiţii echitabile şi satisfăcătoare de muncă, precum şi la protecţia împotriva şomajului.

[…]"

Articolul 54

Restrângerea exerciţiului unor drepturi

sau al unor libertăţi

"(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului.

(2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sunt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.

(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20-24.

(4) Restrângerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii."

20. Prevederile relevante ale Legii nr.1260 din 19 iulie 2002 cu privire la avocatură sunt următoarele:

Articolul 10

Cerinţe pentru exercitarea profesiei de avocat

"(1) Profesia de avocat poate fi exercitată de persoana care are cetăţenia Republicii Moldova, în privinţa căreia nu a fost instituită o măsură de ocrotire judiciară sub forma tutelei, are diplomă de licenţiat în drept sau echivalentul acesteia, se bucură de o reputaţie ireproşabilă şi a fost admisă în profesia de avocat după efectuarea stagiului profesional şi susţinerea examenului de calificare.

(2) Sunt scutite de efectuarea stagiului profesional persoanele care au cel puţin 10 ani vechime în muncă în funcţia de judecător sau procuror, dacă, în termen de 6 luni de la demisia din funcţia respectivă, au solicitat participarea la examenul de calificare.

(3) Persoanele scutite de efectuarea stagiului profesional, până la participarea la examenul de calificare, sunt obligate să urmeze cursuri, în volum de cel puţin 20 de ore, în cadrul Centrului de Instruire a Avocaţilor, privind etica şi deontologia avocaţilor, administrarea profesiei şi din alte domenii stabilite în statutul profesiei de avocat."

Articolul 10

Cerinţe pentru exercitarea profesiei de avocat

"(1) Profesia de avocat poate fi exercitată de persoana care are cetăţenia Republicii Moldova, în privinţa căreia nu a fost instituită o măsură de ocrotire judiciară sub forma tutelei, are diplomă de licenţiat în drept sau echivalentul acesteia, se bucură de o reputaţie ireproşabilă şi a fost admisă în profesia de avocat după susţinerea examenului de calificare.

(2) Sunt scutite de efectuarea stagiului profesional şi de examenul de calificare persoanele care:

b) au cel puţin 10 ani vechime în muncă în funcţia de judecător sau procuror, dacă, în termen de 6 luni după demisia din funcţia respectivă, au solicitat eliberarea licenţei pentru exercitarea profesiei de avocat.

d) au cel puţin 6 ani vechime în muncă neîntreruptă în funcţia de judecător sau procuror, fiind absolvenţi ai cursurilor de formare iniţială a judecătorilor sau procurorilor din cadrul Institutului Naţional al Justiţiei.

[…]"

[în redactarea anterioară Legii nr.13 din 21 ianuarie 2022]

ÎN DREPT

A. Argumentele autorilor excepţiilor de neconstituţionalitate

21. În motivarea excepţiilor de neconstituţionalitate, autorii sesizărilor susţin că norma contestată este discriminatorie, întrucât instituie un tratament diferenţiat în ceea ce priveşte accederea în profesia de avocat între, pe de o parte, persoanele care au exercitat funcţia de judecător sau procuror timp de cel puţin zece ani şi, pe de altă parte, cele care au dobândit aceste funcţii prin absolvirea Institutului Naţional al Justiţiei şi au activat efectiv timp de şase ani. Conform autorilor sesizărilor, în primul caz legislatorul a stabilit condiţia demisiei din funcţie, pe când în cel de-al doilea – o astfel de condiţie lipseşte. Autorii sesizărilor precizează că acest tratament diferenţiat nu este justificat şi contravine principiului egalităţii consacrat de Constituţie.

22. În opinia autorilor sesizărilor, prevederile contestate contravin articolelor 16, 43 alin.(1) şi 54 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

23. Examinând admisibilitatea sesizărilor privind excepţiile de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

24. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea cu privire la avocatură, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

25. Curtea constată că excepţiile de neconstituţionalitate au fost ridicate de părţi în proces. Astfel, excepţia este formulată de un subiect abilitat cu acest drept, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

26. Obiectul sesizărilor îl constituie textul "dacă, în termen de 6 luni după demisia din funcţia respectivă, au solicitat eliberarea licenţei pentru exercitarea profesiei de avocat" din articolul 10 alin.(2) litera b) din Legea cu privire la avocatură, în redactarea anterioară Legii nr.13 din 21 ianuarie 2022.

27. Curtea observă că prevederile contestate au făcut anterior obiect al controlului de constituţionalitate, însă din perspectiva altor critici de neconstituţionalitate (a se vedea DCC nr.74 din 12 octombrie 2016). De principiu, această situaţie nu reprezintă un impediment pentru un nou control de constituţionalitate al prevederilor contestate, din perspectiva altor critici (a se vedea DCC nr.85 din 25 iulie 2024, § 15).

28. Curtea reţine că excepţiile de neconstituţionalitate au fost ridicate în două cauze de contencios administrativ în care se solicită constatarea neexaminării în termen a cererii de accedere în profesia de avocat şi obligarea Comisiei de licenţiere să emită un act administrativ favorabil, prin care să dispună admiterea reclamanţilor în profesie, pentru că aceştia ar îndeplini condiţiile legale.

29. În jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că excepţia de neconstituţionalitate poate fi invocată într-un proces declanşat doar în cazul în care normele contestate sunt aplicabile la soluţionarea cauzei aflate pe rolul instanţei de judecată. Excepţia de neconstituţionalitate trebuie să exprime o legătură între problema de constituţionalitate şi fondul litigiului principal (a se vedea DCC nr.57 din 19 aprilie 2021, § 5). Legătura respectivă presupune stabilirea unui grad de relevanţă al excepţiei, în sensul de rol hotărâtor în soluţionarea cauzei. Condiţia relevanţei excepţiei de neconstituţionalitate, respectiv a incidenţei textului de lege criticat în soluţionarea cauzei aflate pe rolul instanţei judecătoreşti, nu trebuie analizată in abstracto, ci trebuie verificat în primul rând interesul procesual al invocării excepţiei de neconstituţionalitate, mai ales din prisma efectelor unei eventuale constatări a neconstituţionalităţii textului de lege criticat.

30. Deşi autorii contestă prevederi din articolul 10 alin.(2) litera b) din Legea cu privire la avocatură, în redactarea anterioară Legii nr.13 din 21 ianuarie 2022, care reglementează cerinţele de accedere în profesia de avocat, Curtea observă că în ambele cauze Comisia de licenţiere a profesiei de avocat nu a analizat în fond cererile autorilor sesizărilor de a accede în profesia de avocat din perspectiva normei contestate, ci a decis restituirea acestora pentru că nu a fost achitată taxa stabilită prin hotărârea Congresului Avocaţilor din Republica Moldova.

31. Astfel, din cele expuse de autorii sesizărilor, Curtea nu poate reţine nici un argument plauzibil care ar demonstra aplicarea normei contestate în litigiile principale. Aşa fiind, Curtea constată că în aceste speţe nu este îndeplinită condiţia privind interesul în invocarea excepţiei de neconstituţionalitate prin prisma efectelor unei eventuale constatări a neconstituţionalităţii textelor criticate în ceea ce-i priveşte pe autorii excepţiilor. Chiar şi o eventuală admitere a excepţiilor de neconstituţionalitate nu ar schimba cu nimic situaţia autorilor.

32. Prin urmare, contestarea prevederilor articolului 10 alin.(2) litera b) din Legea cu privire la avocatură, în redactarea anterioară Legii nr.13 din 21 ianuarie 2022, reprezintă o actio popularis, care este inoperabilă în cadrul rezolvării excepţiilor de neconstituţionalitate.

33. În consecinţă, pe baza celor menţionate mai sus, Curtea constată că sesizările privind excepţiile de neconstituţionalitate sunt inadmisibile şi nu pot fi acceptate pentru examinare în fond.

Din aceste motive, pe baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g), 140 alin.(2) din Constituţie, 27 alineatele (2) şi (4) lit.c), 37 şi 40 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibile sesizările privind excepţiile de neconstituţionalitate a unor prevederi din articolul 10 alin.(2) litera b) din Legea cu privire la avocatură, în redactarea anterioară Legii nr.13 din 21 ianuarie 2022, ridicate de dl Valeriu Sîrbu, în dosarul nr.3-615/2022, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Centru, şi de către de dl Timofei Osadcenco, în dosarul nr.3a-1081/2024, pendinte la Curtea de Apel Centru.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.