Decizie nr.77 din 27.07.2017 de inadmisibilitate a sesizării nr.100g/2017 privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 386 alineatul (2) litera d) din Codul contravenţional (participarea procurorului la examinarea cauzelor contravenţionale [nr.2])

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.100g/2017 privind excepţia

de neconstituţionalitate a articolului 386 alineatul (2)

litera d) din  Codul contravenţional

(participarea procurorului la examinarea

cauzelor contravenţionale [nr.2])

nr. 77  din  27.07.2017

 (în vigoare 27.07.2017) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 48-57 art. 20 din 16.02.2018

* * *

Curtea Constituţională, statuând în componenţa:

Dl Tudor PANŢÎRU, preşedinte,

Dl Aurel BĂIEŞU,

Dl Igor DOLEA,

Dna Victoria IFTODI,

Dl Veaceslav ZAPOROJAN, judecători,

cu participarea dlui Gheorghe Reniţă, grefier,

Având în vedere sesizarea depusă la 11 iulie 2017,

Înregistrată la aceeaşi dată,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 27 iulie 2017 în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află excepţia de neconstituţionalitate a articolului 386 alineatul (2) litera d) din Codul contravenţional al Republicii Moldova nr.218-XVI din 24 octombrie 2008, ridicată de către avocatul Eugeniu Fencovschi, în dosarul nr.4-1496/16, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Centru.

2. Excepţia de neconstituţionalitate a fost depusă la Curtea Constituţională, la 11 iulie 2017, de către judecătorul Ion Ţurcan din cadrul Judecătoriei Chişinău, sediul Centru, în temeiul articolului 135 alin.(1) lit.a) şi g) din Constituţie, astfel cum a fost interpretat prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016, precum şi al Regulamentului privind procedura de examinare a sesizărilor depuse la Curtea Constituţională.

A. Circumstanţele litigiului principal

3. La 5 octombrie 2016, agentul constatator din cadrul Direcţiei de Poliţie a municipiului Chişinău a Inspectoratului General al Poliţiei, Sergiu Verlan, a întocmit în privinţa lui Sergiu Naunceac procesul-verbal cu privire la săvârşirea contravenţiei prevăzute de articolul 243 [Părăsirea locului în care s-a produs accidentul rutier] din Codul contravenţional. Cauza contravenţională a fost remisă de către agentul constatator spre examinare instanţei de judecată competente.

4. În cadrul şedinţei de judecată din 5 iunie 2017, avocatul Eugeniu Fencovschi a depus o cerere prin care a solicitat ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate a articolului 386 alineatul (2) litera d) din Codul contravenţional.

5. Prin încheierea Judecătoriei Chişinău, sediul Centru, din aceeaşi dată s-a dispus ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate, suspendarea procesului contravenţional şi transmiterea sesizării în adresa Curţii Constituţionale pentru soluţionare.

B. Legislaţia pertinentă

6. Prevederile relevante ale Constituţiei (republicată în M.O., 2016, nr.78, art.140) sunt următoarele:

Articolul 20

Accesul liber la justiţie

“(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie.”

Articolul 21

Prezumţia nevinovăţiei

“Orice persoană acuzată de un delict este prezumată nevinovată până când vinovăţia sa va fi dovedită în mod legal, în cursul unui proces judiciar public, în cadrul căruia i s-au asigurat toate garanţiile necesare apărării sale.”

Articolul 116

Statutul judecătorilor

“(1) Judecătorii instanţelor judecătoreşti sunt independenţi, imparţiali şi inamovibili, potrivit legii.

[…]”

7. Prevederile relevante ale Codului contravenţional al Republicii Moldova nr.218-XVI din 24 octombrie 2008 (republicat în M.O., 2017, nr.78-84, art.100) sunt următoarele:

Articolul 374

Procesul contravenţional

“[…]

(2) Procesul contravenţional este activitatea desfăşurată de autoritatea competentă, cu participarea părţilor şi a altor persoane titulare de drepturi şi de obligaţii, având ca scop constatarea contravenţiei, examinarea şi soluţionarea cauzei contravenţionale, constatarea cauzelor şi condiţiilor care au contribuit la săvârşirea contravenţiei.

[…]”

Articolul 385

Agentul constatator

“(1) Agentul constatator este reprezentantul autorităţii publice care soluţionează, în limitele competenţei sale, cauza contravenţională în modul prevăzut de prezentul cod.

(2) Este desemnat ca agent constatator funcţionarul din autorităţile indicate la art.400-423¹⁰, împuternicit cu atribuţii de constatare a contravenţiei şi/sau de sancţionare.”

Articolul 386

Procurorul

“(1) Procurorul participă la procesul contravenţional în limitele competenţei stabilite de prezentul cod.

(2) Procurorul este în drept:

a) să pornească procesul contravenţional;

b) să aplice în cazurile prevăzute de lege sancţiune contravenţională;

c) să solicite aplicarea de către instanţa de judecată a unei sancţiuni contravenţionale;

d) să participe la examinarea cauzei în instanţă de judecată atunci când procesul contravenţional a fost pornit de el;

[…]”

Articolul 393

Autorităţile competente să soluţioneze cauzele contravenţionale

“(1) Sunt competente să soluţioneze cauzele contravenţionale:

a) instanţa de judecată;

b) procurorul;

c) comisia administrativă;

d) agentul constatator (organele de specialitate specificate la art.400-423¹⁰).

[…]”

Articolul 396

Competenţa procurorului

“(1) Procurorul emite ordonanţa cu privire la contravenţia pe care a constatat-o în exerciţiul funcţiunii şi o transmite autorităţii publice cu competenţă de examinare a contravenţiilor.

(2) Procurorul constată şi examinează contravenţiile prevăzute la art.336.

[…]”

Articolul 399

Competenţa agentului constatator

“(1) Cauza contravenţională se soluţionează de agentul constatator în a cărui rază teritorială a fost săvârşită contravenţia. Acesta poate aplica sancţiunile prevăzute în partea specială a cărţii a doua în limitele competenţei şi numai în exerciţiul funcţiunii.

(2) Agentul constatator poate constata contravenţii ale căror constatare, soluţionare şi sancţionare sunt atribuite competenţei unor alte organe. În astfel de cazuri, agentul va remite organelor respective procesele-verbale de constatare a contravenţiilor.”

Articolul 452

Judecarea cauzei contravenţionale

“(1) Cauza contravenţională se judecă de instanţa de judecată în şedinţă publică, oral, nemijlocit şi în contradictoriu.

[…]”

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

8. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul a invocat, în esenţă, că dispoziţiile articolului 386 alineatul (2) litera d) din Codul contravenţional, care prevăd că “procurorul este în drept să participe la examinarea cauzei în instanţa de judecată atunci când procesul contravenţional a fost pornit de el”, sunt neconstituţionale. Or, prin neparticiparea procurorului la examinarea celorlalte cauze contravenţionale care nu au fost pornite de către acesta se încalcă dreptul la un proces echitabil, întrucât instanţele de judecată îşi arogă atribuţii improprii, în special, de susţinere a acuzării, fapt care aduce atingere principiului imparţialităţii judecătorului.

9. Potrivit autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederea contestată contravine articolelor 20, 21 şi 116 alin.(1) din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

10. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

11. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în speţă a Codului contravenţional, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

12. Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate, fiind ridicată de către avocatul Eugeniu Fencovschi, în dosarul nr.4-1496/16, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Centru, este formulată de subiectul abilitat cu acest drept, în temeiul articolului 135 alin.(1) lit.a) şi g) din Constituţie, astfel cum a fost interpretat prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016, precum şi al Regulamentului privind procedura de examinare a sesizărilor depuse la Curtea Constituţională.

13. Curtea reiterează că prerogativa de a soluţiona excepţiile de neconstituţionalitate, cu care a fost învestită prin articolul 135 alin.(1) lit.g) din Constituţie, presupune stabilirea corelaţiei dintre normele contestate şi textul Constituţiei, ţinând cont de principiul supremaţiei acesteia şi de pertinenţa prevederilor contestate pentru soluţionarea litigiului principal în instanţele de judecată.

14. În acelaşi timp, o prevedere legală poate constitui obiect al jurisdicţiei constituţionale doar în cazul în care normele constituţionale invocate au incidenţă asupra normelor contestate.

15. Curtea reţine că obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile articolului 386 alineatul (2) litera d) din Codul contravenţional, care prevăd că procurorul este în drept să participe la examinarea cauzei în instanţa de judecată atunci când procesul contravenţional a fost pornit de el.

16. Potrivit autorului excepţiei de neconstituţionalitate, limitarea participării procurorului doar la examinarea cauzelor contravenţionale pornite de el contravine articolelor 20, 21 şi 116 alin.(1) din Constituţie.

17. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că obiectul acesteia este identic cu cel al sesizării nr.84g/2017, formulată de acelaşi subiect şi invocând aceleaşi raţionamente, asupra căreia instanţa de contencios constituţional s-a pronunţat prin Decizia nr.67 din 27 iunie 2017, declarând-o inadmisibilă.

18. În decizia enunţată supra, Curtea a constatat lipsa unei legături de cauzalitate între norma contestată şi articolele 20 şi 116 din Constituţie în partea în care se referă la încălcarea principiului imparţialităţii judecătorului la examinarea cauzei.

19. Curtea a subliniat că, în vederea garantării principiului constituţional al imparţialităţii judecătorilor, prevederile Codului de procedură penală, care se aplică în modul corespunzător şi în procesul contravenţional, reglementează situaţiile de incompatibilitate a judecătorului la examinarea cauzelor.

20. Curtea a reţinut că instituţia incompatibilităţii constituie un remediu procesual pentru situaţiile în care prezumţia de imparţialitate a judecătorului este pusă la îndoială. Judecătorul declarat incompatibil este împiedicat să participe la activitatea procesuală desfăşurată într-o anumită cauză, în acest mod fiind respectate principiile de drept privind imparţialitatea şi obiectivitatea modului de soluţionare a litigiilor deduse judecăţii.

21. De asemenea, Curtea a menţionat că prin edictarea dispoziţiilor legale privitoare la incompatibilitate sunt vizate nu doar ocrotirea intereselor parţilor litigante, ci şi realizarea unei optime administrări a justiţiei, prin pronunţarea unor hotărâri bazate pe lege şi pe o deplină imparţialitate a judecătorilor.

22. Adiţional, în ceea ce priveşte invocarea principiului constituţional al prezumţiei nevinovăţiei, garantat de articolul 21 din Constituţie, Curtea a reţinut că acesta nu este incident normelor contestate.

23. Aşa fiind, Curtea constată că aceste considerente, precum şi soluţia pronunţată prin Decizia nr.67 din 27 iunie 2017 îşi menţin valabilitatea şi în prezenta speţă, neintervenind elemente noi de natura să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii.

24. Sintetizând cele reliefate supra, Curtea reţine că, având în vedere identitatea de obiect, excepţia de neconstituţionalitate nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în temeiul articolului 26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, articolelor 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale şi al pct.28 lit.b) şi d) din Regulamentul privind procedura de examinare a sesizărilor depuse la Curtea Constituţională, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 386 alineatul (2) litera d) din Codul contravenţional al Republicii Moldova nr.218-XVI din 24 octombrie 2008, ridicată de către avocatul Eugeniu Fencovschi, în dosarul nr.4-1496/16, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Centru.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.