Decizie nr.8 din 30.01.2025 de inadmisibilitate a sesizării nr.82g/2024 privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 33 alin.(3) din Legea nr.156 din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii şi a punctelor 13 şi 18/1 din Hotărârea Guvernului nr.165 din 21 martie 2017 pentru aprobarea Regulamentului privind modalitatea de calculare a pensiilor şi modalitatea de confirmare a stagiului de cotizare pentru stabilirea pensiilor (formula de reexaminare a pensiei de dizabilitate)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.82g/2024 privind excepţia de neconstituţionalitate

 a articolului 33 alin.(3) din Legea nr.156 din 14 octombrie 1998 privind sistemul

public de  pensii şi a  punctelor 13 şi 18¹ din Hotărârea  Guvernului nr. 165

din 21 martie 2017 pentru aprobarea Regulamentului privind modalitatea

de calculare  a pensiilor şi  modalitatea de  confirmare

a stagiului de cotizare pentru stabilirea pensiilor

(formula de reexaminare a pensiei de dizabilitate)

nr. 8  din  30.01.2025

 (în vigoare 30.01.2025) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr.100-103 art. 21 din 28.02.2025

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Liuba ŞOVA, preşedinte de şedinţă,

dnei Viorica PUICA,

dlui Nicolae ROŞCA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dnei Dina Musteaţa, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 5 aprilie 2024,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 30 ianuarie 2025, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 33 alin.(3) din Legea nr.156 din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii şi punctele 13 şi 18¹ din Hotărârea Guvernului nr.165 din 21 martie 2017 pentru aprobarea Regulamentului privind modalitatea de calculare a pensiilor şi modalitatea de confirmare a stagiului de cotizare pentru stabilirea pensiilor, ridicată de dl Dumitru Caraman, parte în dosarul nr.3-1310/2023, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Centru.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de dna judecător Liudmila Holeviţcaia de la Judecătoria Chişinău, sediul Centru, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

ÎN FAPT

A. Circumstanţele litigiului principal

3. La 29 mai 2023, dl Dumitru Caraman a formulat o cerere împotriva Casei Naţionale de Asigurări Sociale (CNAS) cu privire la reexaminarea dreptului la pensie de dizabilitate pe baza formulei prevăzute în Anexa nr.2¹ la Legea nr.156 din 14 octombrie 1998 şi pct.13 din Hotărârea Guvernului nr.165 din 21 martie 2017.

4. La 26 februarie 2024, dl Dumitru Caraman a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a articolului 33 alin.(3) din Legea nr.156 din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii şi a punctelor 13 şi 18¹ din Hotărârea Guvernului nr.165 din 21 martie 2017 pentru aprobarea Regulamentului privind modalitatea de calculare a pensiilor şi modalitatea de confirmare a stagiului de cotizare pentru stabilirea pensiilor.

5. Prin Încheierea din 12 martie 2024, Judecătoria Chişinău a admis cererea de ridicare a excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

6. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 1

Statul Republica Moldova

"[…]

(3) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sunt garantate."

Articolul 16

Egalitatea

"(1) Respectarea şi ocrotirea persoanei constituie o îndatorire primordială a statului.

(2) Toţi cetăţenii Republicii Moldova sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială."

Articolul 47

Dreptul la asistenţă şi protecţie socială

"(1) Statul este obligat să ia măsuri pentru ca orice om să aibă un nivel de trai decent, care să-i asigure sănătatea şi bunăstarea, lui şi familiei lui, cuprinzând hrana, îmbrăcămintea, locuinţa, îngrijirea medicală, precum şi serviciile sociale necesare.

(2) Cetăţenii au dreptul la asigurare în caz de: şomaj, boală, invaliditate, văduvie, bătrâneţe sau în celelalte cazuri de pierdere a mijloacelor de subzistenţă, în urma unor împrejurări independente de voinţa lor."

7. Prevederile relevante ale Legii nr.156 din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii sunt următoarele:

Articolul 33

Reexaminarea drepturilor la pensie

"(1) Reexaminarea drepturilor la pensie se efectuează în cazul:

a) apariţiei unor circumstanţe noi referitoare la stagiul de cotizare, venitul asigurat, ce au avut loc până la acordarea drepturilor la pensie;

b) transferării la altă categorie de pensie;

c) persoanelor care continuă să activeze după realizarea dreptului la pensie pentru limită de vârstă;

d) persoanelor care continuă să activeze după realizarea dreptului la pensie de dizabilitate;

e) modificării/completării art.5 şi 50 cu prevederi referitoare la circumstanţe ce ţin de perioade necontributive şi de activităţi, care au fost realizate până la stabilirea/reexaminarea pensiei.

(2) Reexaminarea drepturilor la pensie în cazul prevăzut la alin.(1) lit.a) se efectuează şi pentru pensionarii care şi-au realizat dreptul la pensie până la 1 ianuarie 1999, dar numai la prezentarea documentelor ce confirmă stagiul de cotizare.

(3) Reexaminarea dreptului la pensie în cazurile prevăzute la alin.(1) lit.a), b), d) şi e) din prezentul articol se efectuează conform formulelor indicate în anexele nr.2, nr.3 şi nr.4, iar în cazul prevăzut la alin.(1) lit.c) din prezentul articol – conform formulei indicate în anexa nr.2¹.

(4) Pensionarul care solicită transferul la una dintre categoriile de pensii prevăzute de prezenta lege de care a beneficiat anterior poate opta pentru pensia stabilită anterior luând în considerare toate indexările şi recalculările efectuate până la data transferului.

(4¹) Pensionarii care activează sau au activat în câmpul muncii după realizarea/reexaminarea dreptului la pensie pentru limită de vârstă/pensie de dizabilitate în condiţiile prezentei legi pot solicita reexaminarea pensiei nu mai des decât o dată la doi ani, cu condiţia că pensia calculată este mai mare decât pensia aflată în plată.

[…]

Anexa nr. 2¹

Formula de reexaminare a pensiei

pentru limită de vârstă pentru stagiul de

cotizare realizat după stabilirea pensiei

Pensia pentru limită de vârstă se reexaminează după formulele:

Pr = P + Pn

Pn = 2,0% x Tn x V_av,

unde:

Pr – cuantumul pensiei reexaminate;

P – cuantumul pensiei calculate;

Pn – cuantumul pensiei pentru stagiul de cotizare realizat după stabilirea/reexaminarea pensiei calculate după reexaminare;

2,0% – rata de acumulare pentru anii de cotizare realizaţi după stabilirea dreptului la pensie pentru limită de vârstă;

Tn – stagiul de cotizare realizat după stabilirea/reexaminarea pensiei pentru limită de vârstă, ani;

V_av – venitul mediu lunar asigurat valorizat, determinat conform anexei nr.1 pentru perioada de activitate după stabilirea/reexaminarea pensiei pentru limită de vârstă.

Anexa nr.3

Formulele de calcul al pensiei de dizabilitate

Pensia de dizabilitate, în raport cu gradul de dizabilitate, se calculează după formulele:

pentru dizabilitate:

severă:

accentuată:

medie:

unde:

P – cuantumul pensiei calculate;

V_av – venitul mediu lunar asigurat valorizat, dar care nu poate fi mai mare decât mărimea dublă a salariului mediu pe ţară pe anul precedent anului stabilirii pensiei;

T_t – stagiul total de cotizare realizat;

T_max – stagiul de cotizare maxim potenţial de la vârsta de 18 ani până la vârstele de pensionare stabilite la art.41 alin.(1), dar nu mai mare de 40 de ani.

[…]."

8. Prevederile relevante ale Hotărârii Guvernului nr.165 din 21 martie 2017 pentru aprobarea Regulamentului privind modalitatea de calculare a pensiilor şi modalitatea de confirmare a stagiului de cotizare pentru stabilirea pensiilor, sunt următoarele:

13. Pensionarii care activează sau au activat în câmpul muncii după realizarea/reexaminarea dreptului la pensie pentru limită de vârstă pot solicita reexaminarea pensiei nu mai des decât o dată la doi ani, cu condiţia că pensia calculată după reexaminare este mai mare decât pensia aflată în plată. Această prevedere se va aplica după finalizarea procesului de reexaminare a pensiilor stabilite până la 1 ianuarie 2019, conform eşalonării prevăzute la punctul 13¹.

Reexaminarea dreptului la pensie pentru limită de vârstă persoanelor care continuă să activeze după realizarea dreptului la pensie pentru limită de vârstă se efectuează conform formulei:

Pr = P + Pn

Pn = 2,0% x Tn x V_av ,

unde:

Pr – cuantumul pensiei reexaminate;

P – cuantumul pensiei calculate;

Pn – cuantumul pensiei pentru stagiul de cotizare realizat după stabilirea/reexaminarea pensiei calculate după reexaminare;

2,0% – rata de acumulare pentru anii de cotizare realizaţi după stabilirea dreptului la pensie pentru limită de vârstă;

Tn – stagiul de cotizare realizat după stabilirea/reexaminarea pensiei pentru limită de vârstă, ani;

V_av – venitul mediu lunar asigurat valorizat, determinat conform anexei nr.1 la Legea nr.156/1998 privind sistemul public de pensii, pentru perioada de activitate după stabilirea/reexaminarea pensiei pentru limită de vârstă.

[…]

15. Pensia de dizabilitate în raport cu gradul de dizabilitate se calculează după formulele:

pentru dizabilitate:

severă:

accentuată:

medie:

unde:

P – cuantumul pensiei calculate;

"0,42", "0,35" şi "0,20" – partea pensiei calculate din venitul mediu lunar asigurat valorizat, în funcţie de gradul de dizabilitate;

V_av – venitul mediu lunar asigurat valorizat, dar care nu poate fi mai mare decât mărimea dublă a salariului mediu pe ţară pe anul precedent anului stabilirii pensiei;

T_t – stagiul total de cotizare realizat;

T_max – stagiul de cotizare maxim potenţial de la vârsta de 18 ani până la vârstele de pensionare stabilite la art.41 alin.(1), dar nu mai mare de 40 de ani.

[…]

18¹. Pensionarii care activează sau au activat în câmpul muncii după realizarea/reexaminarea dreptului la pensie de dizabilitate pot solicita reexaminarea pensiei nu mai des decât o dată la doi ani, cu condiţia că pensia calculată după reexaminare este mai mare decât pensia aflată în plată. Această prevedere se va aplica după finalizarea procesului de reexaminare a pensiilor de dizabilitate stabilite până la 1 ianuarie 2022, conform eşalonării prevăzute la punctul 18².

Reexaminarea dreptului la pensie de dizabilitate se efectuează conform formulelor prevăzute la punctul 15, ţinându-se cont de stagiul de cotizare necesar la data stabilirii pensiei.

[…]."

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

9. Autorul excepţiei menţionează că normele contestate instituie un tratament diferenţiat şi discriminatoriu pentru titularii dreptului la pensie de dizabilitate în comparaţie cu titularii dreptului la pensie pentru limită de vârstă. Astfel, formula de calcul în cazul reexaminării pensiei pentru limită de vârstă este mai avantajoasă şi cuantumul ei este mai mare după reexaminarea acesteia. În acest sens, autorul notează că titularii de pensii pentru limită de vârstă beneficiază de condiţii de reexaminare mai favorabile decât beneficiarii pensiilor de dizabilitate.

10. Prin urmare, autorul menţionează că existenţa unor formule diferite pentru reexaminarea pensiilor, în condiţiile în care ambele grupuri de pensionari contribuie în mod egal în sistemul de asigurări sociale, poate fi considerată o reducere esenţială a nivelului pensiei şi constituie o ingerinţă în dreptul la protecţia socială a persoanelor cu dizabilităţi.

11. Potrivit autorului, dispoziţiile contestate sunt contrare articolelor 1 alin.(3), 16, 46 şi 47 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

12. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

13. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor Parlamentului şi a hotărârilor Guvernului, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea privind sistemul public de pensii şi din Hotărârea Guvernului nr.165 din 21 martie 2017, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

14. Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate este formulată de subiectul căruia i s-a conferit acest drept, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

15. Curtea observă că obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă articolul 33 alin.(3) din Legea privind sistemul public de pensii şi punctele 13 şi 18¹ din Hotărârea Guvernului pentru aprobarea Regulamentului privind modalitatea de calculare a pensiilor şi modalitatea de confirmare a stagiului de cotizare pentru stabilirea pensiilor. Curtea admite că normele contestate ar putea fi aplicate la soluţionarea cauzei, deoarece pe rolul instanţei se află o cauză cu privire la reexaminarea dreptului la pensie de dizabilitate. Curtea menţionează că normele contestate nu au făcut anterior obiect al controlului constituţionalităţii.

16. Curtea reţine că o altă condiţie obligatorie pentru ca excepţia de neconstituţionalitate să poată fi examinată în fond este incidenţa unui drept fundamental. Curtea trebuie să analizeze, prin prisma argumentelor autorului sesizării, dacă prevederile contestate reprezintă o ingerinţă într-un drept fundamental (a se vedea HCC nr.16 din 20 mai 2021, § 31).

17. Curtea reţine că autorul sesizării a invocat articolele 1 alin.(3) (preeminenţa dreptului), 16 (egalitatea), 46 (dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia), 47 (dreptul la asistenţă şi protecţia socială) şi 54 (restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi) din Constituţie.

18. Curtea notează că articolul 1 din Constituţie are un caracter general, constituie un imperativ care stă la baza oricăror reglementări, nu poate reprezenta un reper individual şi separat şi poate fi invocat, de regulă, dacă se constată aplicabilitatea sa împreună cu alte dispoziţii din Constituţie (a se vedea DCC nr.17 din 21 martie 2024, § 23; DCC nr.26 din 2 aprilie 2024, § 23).

19. Curtea reiterează că articolele 16 şi 54 din Constituţie nu pot fi invocate de sine stătător. Pentru a fi incidente, autorul trebuie să demonstreze existenţa unor ingerinţe în drepturile fundamentale garantate de Constituţie. Abia în cadrul analizei caracterului justificat al ingerinţei Curtea poate aplica prevederile acestor articole (a se vedea DCC nr.167 din 6 decembrie 2022, § 23).

20. Curtea observă că argumentul central al sesizării se referă la existenţa unor formule diferite de calcul în cazul reexaminării dreptului la pensie pentru limită de vârstă în raport cu reexaminarea dreptului la pensie de dizabilitate.

21. Referitor la incidenţa articolului 46 din Constituţie, Curtea reiterează că dreptul la pensie poate intra în categoria bunurilor şi poate fi protejat prin normele ce consacră dreptul de proprietate doar dacă acesta este un drept câştigat. Având în vedere că reclamantul, în cauza în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate, solicită autorităţilor reexaminarea dreptului la pensie de dizabilitate şi pretinde o majorare a pensiei, Curtea constată că obiectul sesizării constituie cuantumul cu care, ipotetic, ar urma să-i fie majorată pensia în viitor şi, prin urmare, articolul 46 din Constituţie nu este incident.

22. Cu privire la critica de neconstituţionalitate a prevederilor contestate raportată la articolul 47 din Constituţie, Curtea reţine că dreptul constituţional la asistenţă şi la protecţie socială este incident în toate cazurile în care se pretinde apărarea dreptului la pensie, inclusiv a dreptului la pensie de dizabilitate (a se vedea DCC nr.175 din 23 noiembrie 2021, § 20; HCC nr.30 din 23 septembrie 2021, §§ 43-44). În jurisprudenţa sa anterioară, în care a analizat condiţiile de exercitare a dreptului la pensie, Curtea a stabilit că Constituţia nu garantează un nivel anumit de protecţie socială (a se vedea, în acest sens, HCC nr.27 din 20 decembrie 2011, § 45; HCC nr.29 din 22 noiembrie 2018, § 51).

23. Curtea reţine că sistemul public de pensii din Republica Moldova stabileşte diferite categorii de pensii (a se vedea articolul 9 din Legea nr.156/1998), inclusiv pensie pentru limită de vârstă şi pensie de dizabilitate. Acordarea şi calcularea fiecărei categorii de pensii se face în condiţii speciale prevăzute expres de lege. De exemplu, Legea privind sistemul public de pensii prevede că pensia pentru limită de vârstă poate fi stabilită la împlinirea vârstelor standard de pensionare prevăzute la articolul 41, cu condiţia realizării stagiului minim de cotizare de 15 ani (a se vedea articolul 15 alineatul (1)) şi se calculează conform formulei de calcul din anexa nr.2, reieşind din rata de acumulare de 1,35%, venitul mediu lunar asigurat, valorizat conform prevederilor articolului 8, şi stagiul de cotizare realizat (a se vedea articolul 16 alineatul (1)). Cuantumul pensiei de dizabilitate se calculează în funcţie de gradul de dizabilitate, vârsta şi stagiul de muncă conform formulelor din anexa nr.3, iar în cazul încadrării persoanei în alt grad de dizabilitate, cuantumul pensiei se stabileşte având în vedere venitul mediu lunar asigurat la data stabilirii iniţiale a pensiei, ţinându-se cont de toate indexările (recalculările) efectuate anterior încadrării într-un alt grad de dizabilitate (a se vedea articolul 21 din Lege).

24. Având în vedere aceste deosebiri substanţiale între condiţiile de acordare a drepturilor şi de calculare a cuantumului celor două categorii de pensii, legislatorul a reglementat în mod distinct şi condiţiile de reexaminare a acestor categorii de pensii. Respectiv, analiza comparativă a dreptului la pensie pentru limită de vârstă în raport cu dreptul la pensie pentru dizabilitate permite Curţii să constate existenţa unei diferenţe substanţiale între condiţiile de acordare şi de calculare a acestora, iar titularii de drepturi la astfel de pensii nu pot fi comparaţi între ei.

25. Curtea reiterează că respectarea principiul egalităţii presupune acordarea aceloraşi avantaje tuturor persoanelor aflate în situaţii similare, cu excepţia cazului în care se demonstrează că tratamentul diferenţiat este justificat în mod obiectiv şi rezonabil. Curtea a precizat că această condiţie demonstrează că principiul egalităţii nu are în vedere interzicerea oricărui tratament diferenţiat, ci doar a tratamentelor diferenţiate nejustificate (a se vedea HCC nr.19 din 24 septembrie 2019, § 31; HCC nr.30 din 23 septembrie 2021, § 65).

26. Potrivit unei jurisprudenţe constante a Curţii Constituţionale, un tratament diferenţiat este justificat doar atunci când urmăreşte un obiectiv legitim şi când mijloacele de realizare a acestui obiectiv respectă o relaţie rezonabilă de proporţionalitate între mijloacele utilizate şi scopul legitim urmărit. Curtea subliniază că un tratament diferenţiat nu respectă o relaţie rezonabilă de proporţionalitate în cazul în care mijloacele de realizare a obiectivului nu sunt nici adecvate, nici necesare (HCC nr.30 din 23 septembrie 2021, § 66).

27. Mai mult, Curtea menţionează că interzicerea tratamentului diferenţiat al persoanelor aflate în situaţii similare poate să nu fie suficientă pentru a obţine o egalitate de fapt. În unele situaţii, asigurarea aceluiaşi tratament pentru persoanele aflate în situaţii diferite le poate dezavantaja pe unele dintre ele. În acest caz, nu tratamentul diferă, ci efectele sale, care sunt resimţite în mod diferit de persoane cu caracteristici diferite (a se vedea HCC nr.15 din 9 iulie 2024, § 88).

28. Prin urmare, formula de reexaminare a pensiei pentru limita de vârstă, stabilită în anexa nr.2¹ la Legea contestată şi invocată de autor ca fiind una mai avantajoasă, nu poate fi aplicată şi la reexaminarea pensiilor de dizabilitate, deoarece pensia de dizabilitate se stabileşte gradual, în funcţie de pierderea capacităţii de muncă. Mai mult, în eventualitatea în care s-ar aplica aceeaşi formulă, s-ar încălca principiul determinării gradului de dizabilitate şi cuantumului pensiei în funcţie de gradul de dizabilitate.

29. Astfel, la adoptarea formulelor de calcul la reexaminarea pensiei de dizabilitate, legislatorul a avut în vedere toate particularităţile şi condiţiile în care se încadrează asiguratul cu un grad de dizabilitate.

30. În jurisprudenţa sa, Curtea a menţionat că dreptul la pensia de dizabilitate se obţine în baza unor condiţii preferenţiale. În acest sens, Legea privind sistemul public de pensii stabileşte prevederi care fixează condiţii de ieşire la pensie sub pragul celor stabilite pentru limită de vârstă. Deosebirea menţionată constituie un argument în favoarea instituirii unei distincţii şi în privinţa condiţiilor în care trebuie exercitat dreptul la reexaminarea pensiei de dizabilitate. De altfel, o egalare a persoanelor cu dizabilităţi şi a celor fără dizabilităţi în condiţiile exerciţiului dreptului la reexaminarea pensiei ar fi inechitabilă în raport cu persoanele care obţin pensia pentru limită de vârstă la atingerea vârstei generale de pensionare şi ar institui o sarcină excesivă pentru sistemul public de asigurări sociale, fiind neglijat obiectivul distribuirii corecte a prestaţiilor de asigurări sociale (a se vedea HCC nr.30 din 23 septembrie 2021, § 92).

31. Prin urmare, legislatorul beneficiază de o marjă de apreciere atunci când sunt în discuţie drepturile sociale ale cetăţenilor prin administrarea sistemului public de asigurări sociale şi gestionarea bugetului asigurărilor sociale de stat, precum şi elaborarea şi implementarea politicilor sociale în acest domeniu. Datorită cunoaşterii directe a societăţii şi a nevoilor sale, legislatorul este, în principiu, mai bine plasat decât Curtea să decidă asupra formulelor de calcul la reexaminarea acestor două pensii distincte.

32. Pe baza celor menţionate supra, Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate nu întruneşte condiţiile de admisibilitate şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, pe baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g), 140 alin.(2) din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 33 alin.(3) din Legea nr.156 din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii şi a punctelor 13 şi 18¹ din Hotărârea Guvernului nr.165 din 21 martie 2017 pentru aprobarea Regulamentului privind modalitatea de calculare a pensiilor şi modalitatea de confirmare a stagiului de cotizare pentru stabilirea pensiilor, ridicată de dl Dumitru Caraman, parte în dosarul nr.3-1310/2023, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Centru.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.