BIZLEXLegislația Republicii Moldova
Cuprins
Acte judiciare

Decizie nr.80 din 28.05.2019 de inadmisibilitate a sesizării nr.101g/2019 privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 273 alin.(3) din Codul de procedură penală

Tipul documentului
Acte judiciare
Data adoptării
28.05.2019

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.101g/2019 privind excepţia

de neconstituţionalitate a articolului 273 alin.(3)

din Codul de procedură penală

nr. 80  din  28.05.2019

 (în vigoare 28.05.2019) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 230-237 art. 168 din 19.07.2019

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dlui Mihai POALELUNGI, preşedinte,

dlui Aurel BĂIEŞU,

dlui Corneliu GURIN,

dlui Artur REŞETNICOV,

dlui Veaceslav ZAPOROJAN, judecători,

cu participarea dlui Gheorghe Reniţă, grefier,

Având în vedere sesizarea depusă pe 21 mai 2019,

Înregistrată pe aceeaşi dată,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând pe 28 mai 2019 în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află excepţia de neconstituţionalitate a articolului 273 alin.(3) din Codul de procedură penală, ridicată de dl judecător Ghenadie Eremciuc, în dosarul nr.1–100/2019, pendinte la Judecătoria Bălţi.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională pe 21 mai 2019 în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Pe rolul Judecătoriei Bălţi se află cauza penală de învinuire a dlui Vasile Bologa de comiterea infracţiunilor prevăzute de articolele 321 [nesupunerea prin violenţă cerinţelor administraţiei penitenciarului] şi 322 alin.(3) [transmiterea ilegală a unor obiecte sau substanţe interzise persoanelor deţinute în instituţiile penitenciare] din Codul penal. În această cauză, urmărirea penală a fost începută în baza unor acte de constatare (printre care un proces-verbal de percheziţie şi de ridicare a unor obiecte interzise dintr-o celulă din penitenciar) întocmite de funcţionari publici cu statut special din cadrul Penitenciarului nr.11.

4. Printr-o încheiere din 2 mai 2019, dl judecător Ghenadie Eremciuc a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a articolului 273 alin.(3) din Codul de procedură penală şi a dispus trimiterea unei sesizări la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării excepţiei.

B. Legislaţia pertinentă

5. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 29

Inviolabilitatea domiciliului

“(1) Domiciliul şi reşedinţa sunt inviolabile. Nimeni nu poate pătrunde sau rămâne în domiciliul sau în reşedinţa unei persoane fără consimţământul acesteia.

(2) De la prevederile alineatului (1) se poate deroga prin lege în următoarele situaţii:

a) pentru executarea unui mandat de arestare sau a unei hotărâri judecătoreşti;

b) pentru înlăturarea unei primejdii care ameninţă viaţa, integritatea fizică sau bunurile unei persoane;

c) pentru prevenirea răspândirii unei epidemii.

(3) Percheziţiile şi cercetările la faţa locului pot fi ordonate şi efectuate numai în condiţiile legii.

(4) Percheziţiile în timpul nopţii sunt interzise, în afară de cazul unui delict flagrant.”

6. Prevederile relevante ale Codului de procedură penală sunt următoarele:

Articolul 125

Temeiurile pentru efectuarea percheziţiei

“[…]

(3) Percheziţia se efectuează în baza ordonanţei motivate a organului de urmărire penală şi numai cu autorizaţia judecătorului de instrucţie.

(4) În cazurile ce nu suferă amânare sau în caz de delict flagrant, percheziţia se poate efectua în baza unei ordonanţe motivate a procurorului, fără autorizaţia judecătorului de instrucţie, urmând ca acestuia să i se prezinte imediat, dar nu mai târziu de 24 de ore de la terminarea percheziţiei, materialele obţinute în urma percheziţiei, indicându-se motivele efectuării ei. Judecătorul de instrucţie verifică legalitatea acestei acţiuni procesuale.

[…].”

Articolul 273

Organele de constatare, competenţa şi acţiunile acestora

“(1) Organele de constatare sunt:

[…]

f) funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare – pentru infracţiuni comise în locurile de detenţie, în timpul escortării sau în legătură cu punerea în executare a sentinţelor de condamnare; de asemenea şefii instituţiilor curative de specialitate – în cazurile referitoare la persoane cărora le sunt aplicate măsuri de constrângere cu caracter medical;

[…]

(2) Organele menţionate la alin.(1) au dreptul, în condiţiile prezentului cod, să reţină făptuitorul, să ridice corpurile delicte, să solicite informaţiile şi documentele necesare pentru constatarea infracţiunii, să citeze persoane şi să obţină de la ele declaraţii, să dispună efectuarea constatărilor tehnico-ştiinţifice şi medico-legale, să procedeze la evaluarea pagubei şi să efectueze orice alte acţiuni care nu suferă amânare, cu întocmirea proceselor-verbale, în condiţiile prevăzute de art.260–261 din prezentul cod, în care se vor consemna acţiunile efectuate şi circumstanţele constatate. Actele de constatare întocmite de aceste organe constituie mijloace de probă.

(3) Actele de constatare întocmite conform prevederilor alin.(2), împreună cu mijloacele materiale de probă, se predau, în termen de 24 ore, de către organele de constatare din cadrul poliţiei, Poliţiei de Frontieră, Centrului Naţional Anticorupţie şi Serviciului Vamal – organelor de urmărire penală corespunzătoare constituite conform legii în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Centrului Naţional Anticorupţie, Serviciului Vamal, iar de către celelalte organe de constatare – procurorului, pentru începerea urmăririi penale.

[…].”

7. Prevederile relevante ale Codului de executare sunt următoarele:

Articolul 204

Dispoziţii generale privind executarea pedepsei închisorii

“[…]

(6) Condamnaţii, precum şi încăperile în care ei locuiesc pot fi supuse percheziţiei. Percheziţia corporală se face de o persoană de acelaşi sex cu condamnatul.

[…]”

Articolul 2211

Percheziţia condamnaţilor

“(1) Pentru prevenirea unor evenimente deosebite, a situaţiilor de risc, precum şi pentru ridicarea obiectelor şi substanţelor interzise, persoanele condamnate sunt supuse percheziţiei.

(2) Percheziţia este acţiunea prin care se realizează un control amănunţit asupra condamnaţilor, echipamentului, bagajelor, camerelor de deţinere şi tuturor locurilor unde condamnaţii au acces.

[…].”

Articolul 2421

Obligaţiile condamnaţilor

“Condamnatul este obligat:

“[…]

2) să se supună percheziţiei la intrare/ieşire în/din penitenciar, precum şi pe parcursul detenţiei, ori de câte ori este necesar;

[…].”

8. Prevederile relevante ale Statutului executării pedepsei de către condamnaţi, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.583 din 26 mai 2006, sunt următoarele:

“[…]

5. În sensul prezentului Statut, următorii termeni şi expresii semnifică:

celulă – încăperea în care este cazată persoana pe perioada detenţiei;

[…]

75. Controlul şi percheziţia deţinuţilor, încăperilor, teritoriilor aferente zonelor locative şi zonelor de producere ale penitenciarului pot fi efectuate atât planic, cât şi inopinant, în modul stabilit de actele normative. Periodicitatea controalelor şi percheziţiilor este determinată de către administraţie, care desemnează şi persoanele responsabile de efectuarea lor.

[…]

Controlul şi percheziţia zonelor locative şi zonelor de producere se organizează conform unor planuri concrete, iar rezultatele acestora sunt consemnate în procese-verbale.

76. Personalul penitenciar este obligat, cel puţin o dată pe săptămână, să efectueze examinarea minuţioasă a teritoriului şi a tuturor încăperilor penitenciarului. În toate cazurile în care efectuarea percheziţiei constituie o măsură necesară pentru menţinerea regimului, ordinii şi securităţii în penitenciar, deţinuţii pot fi supuşi percheziţiei corporale, iar lucrurile lor personale – controlului.

[…].”

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

9. În argumentarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul a invocat faptul că legislaţia procesual-penală le acordă funcţionarilor publici cu statut special din cadrul administraţiei penitenciare posibilitatea de a întocmi acte privind infracţiunile comise de către acuzaţi sau de către condamnaţi în locurile de detenţie, în timpul escortării sau în legătură cu punerea în executare a sentinţelor de condamnare [articolul 273 alin.(1) lit.f) din Codul de procedură penală]. Actele de constatare, împreună cu mijloacele materiale de probă, trebuie predate în termen de 24 de ore organului competent să înceapă urmărirea penală [articolul 273 alin.(3) din Codul de procedură penală]. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate a apreciat că acest termen trebuie micşorat până la trei ore.

10. De asemenea, autorul excepţiei de neconstituţionalitate a menţionat că funcţionarii publici din cadrul administraţiei penitenciare ar trebui să facă percheziţii în celula din penitenciar în care persoana îşi execută pedeapsa doar cu autorizaţia judecătorului de instrucţie. În situaţiile care nu suferă amânare sau în caz de delict flagrant, percheziţia în celula din penitenciar ar putea fi efectuată fără autorizaţia judecătorului de instrucţie, urmând ca acestuia să i se prezinte actele imediat, dar nu mai târziu de 24 de ore de la terminarea percheziţiei pentru controlul legalităţii acesteia. În caz contrar, se încalcă principiul inviolabilităţii domiciliului.

11. În opinia sa, prevederile contestate contravin articolelor 16, 21, 25, 26 şi 29 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

12. Examinând admisibilitatea sesizării, Curtea constată următoarele.

13. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a Codului de procedură penală, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

14. Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de către dl judecător Ghenadie Eremciuc, în dosarul nr.1–100/2019, pendinte la Judecătoria Bălţi. Astfel, sesizarea este formulată de către subiectul căruia i s-a conferit acest drept, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

15. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie articolul 273 alin.(3) din Codul de procedură penală. Acest articol stabileşte că actele întocmite de organele de constatare privind comiterea unor infracţiuni, împreună cu mijloacele materiale de probă, trebuie predate în termen de 24 de ore organului competent să înceapă urmărirea penală.

16. Curtea subliniază că folosirea termenelor limitative priveşte asigurarea bunei-administrări a justiţiei şi respectarea, în special, a principiului securităţii juridice. Durata termenului este o chestiune în privinţa căreia statul dispune de o marjă de apreciere. Totuşi, termenele instituite nu trebuie să fie excesiv de scurte sau prea îndelungate. Deşi autorul excepţiei de neconstituţionalitate a apreciat că termenul prevăzut la articolul 273 alin.(3) din Codul de procedură penală trebuie micşorat până la trei ore, acesta nu a prezentat argumentele pe care se sprijină opinia sa. Curtea consideră că termenul de 24 de ore în interiorul căruia organul de constatare trebuie să trimită organului competent actele întocmite pentru a începe urmărirea penală nu ridică o problemă din perspectiva Constituţiei. Acest termen este de natură să asigure în mod efectiv exercitarea acţiunii în discuţie.

17. Cu privire la necesitatea autorizaţiei judecătorului de instrucţie pentru efectuarea percheziţiei în celula din penitenciar, Curtea reţine că, potrivit articolului 204 alin.(6) din Codul de executare, condamnaţii, precum şi încăperile în care se află aceştia (pe perioada detenţiei) pot fi supuse percheziţiei.

18. Percheziţiile planificate şi/sau inopinate a deţinuţilor şi/sau a celulelor penitenciarului reprezintă o consecinţă firească a privării de libertate a persoanei şi sunt necesare pentru prevenirea dezordinilor sau a comiterii unor infracţiuni (a se vedea, mutatis mutandis, Milka v. Polonia, 15 septembrie 2015, § 45–50).

19. Percheziţiile în discuţie sunt efectuate de către funcţionarii publici cu statut special din cadrul administraţiei penitenciare în baza Codului de executare, precum şi în baza Hotărârii Guvernului nr.583 din 26 mai 2006 (a se vedea § 7 şi 8 din prezenta decizie). Aceste acte normative speciale nu condiţionează efectuarea percheziţiilor în celula din penitenciar de obţinerea prealabilă a autorizaţiei judecătorului de instrucţie. Curtea menţionează că persoana ar putea contesta legalitatea acţiunilor întreprinse în faţa judecătorului de instrucţie. Aşadar, există un control judecătoresc care ar putea cenzura orice pretins abuz al autorităţilor.

20. Având în vedere cele menţionate supra, Curtea conchide că excepţia de neconstituţionalitate este vădit nefondată şi, prin urmare, trebuie respinsă ca inadmisibilă.

Din aceste motive, în baza articolului 26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi a articolelor 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 273 alin.(3) din Codul de procedură penală, ridicată de către dl judecător Ghenadie Eremciuc, în dosarul nr.1–100/2019, pendinte la Judecătoria Bălţi.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.