Decizie nr.82 din 18.07.2024 de inadmisibilitate a sesizării nr.129g/2024 privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 10 din Legea nr.371 din 1 decembrie 2006 cu privire la asistenţa juridică internaţională în materie penală (computarea duratei arestului efectuat în străinătate)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.129g/2024 privind excepţia de neconstituţionalitate

a articolului  10 din  Legea nr. 371 din 1 decembrie  2006 cu  privire

la asistenţa  juridică  internaţională în  materie  penală

(computarea duratei arestului efectuat în străinătate)

nr. 82  din  18.07.2024

 (în vigoare 18.07.2024) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 355-357 art. 132 din 15.08.2024

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,

dnei Viorica PUICA,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Serghei ŢURCAN, judecători,

cu participarea dnei Iulia Vartic, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 6 iunie 2024,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 18 iulie 2024, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 10 din Legea nr.371 din 1 decembrie 2006 cu privire la asistenţa juridică internaţională în materie penală, ridicată de dl avocat Nicu Şendrea, în interesele dlui Pavel Botnaru, parte în dosarul nr.1-185/2023, pendinte la Judecătoria Criuleni, sediul central.

2. Sesizarea a fost trimisă la Curtea Constituţională de dl judecător Veaceslav Suciu de la Judecătoria Criuleni, sediul central, pe baza articolului 135 alin.(1) lit.a) şi lit.g) din Constituţie.

ÎN FAPT

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Dl Pavel Botnaru este învinuit de comiterea unei tâlhării, faptă incriminată de articolul 188 alin.(2) lit.b), d) şi f) din Codul penal.

4. La 9 noiembrie 2021, Judecătoria Criuleni a examinat în contumacie demersul privind aplicarea măsurii preventive în privinţa dlui Pavel Botnaru şi i-a aplicat măsura arestului preventiv pentru 30 de zile. Ca urmare a unei cereri de asistenţă juridică, dl Pavel Botnaru a fost reţinut la 19 mai 2023 de către autorităţile din Cehia. Acesta s-a aflat în custodia autorităţilor cehe până la 19 iulie 2023, dată la care a fost extrădat şi predat autorităţilor naţionale.

5. La 15 august 2023, prin Încheierea Judecătoriei Criuleni, arestul preventiv aplicat dlui Pavel Botnaru a fost prelungit pentru 30 de zile. Începând cu această dată, arestul preventiv aplicat dlui Pavel Botnaru a fost prelungit de nouă ori, cu câte 30 de zile.

6. Până la ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate, ultima încheiere privind prelungirea arestului preventiv a fost adoptată la 10 mai 2024 de Judecătoria Criuleni.

7. La 31 mai 2024, în cadrul şedinţei de judecată, dl avocat Nicu Şendrea a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a articolului 10 din Legea cu privire la asistenţa juridică internaţională în materie penală.

8. Printr-o încheiere din aceeaşi dată, judecătorul cazului a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

9. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 22

Neretroactivitatea legii

"Nimeni nu va fi condamnat pentru acţiuni sau omisiuni care, în momentul comiterii, nu constituiau un act delictuos. De asemenea, nu se va aplica nici o pedeapsă mai aspră decât cea care era aplicabilă în momentul comiterii actului delictuos."

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle

"(1) Fiecare om are dreptul să i se recunoască personalitatea juridică.

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative."

Articolul 25

Libertatea individuală şi siguranţa persoanei

"[…]

(4) Arestarea se face în temeiul unui mandat, emis de judecător, pentru o durată de cel mult 30 de zile. Asupra legalităţii mandatului se poate depune recurs, în condiţiile legii, în instanţa judecătorească ierarhic superioară. Termenul arestării poate fi prelungit numai de către judecător sau de către instanţa judecătorească, în condiţiile legii, cel mult până la 12 luni

[…]"

10. Prevederile relevante ale Legii nr.371 din 1 decembrie 2006 cu privire la asistenţa juridică internaţională sunt următoarele:

Articolul 10

Computarea duratei arestului

"Durata arestului efectuat în străinătate în îndeplinirea unei cereri de asistenţa juridică formulate de autoritatea Republicii Moldova în temeiul Codului de procedură penală şi al prezentei legi este luată în calcul în cadrul procedurii penale a Republicii Moldova şi se compută din durata pedepsei aplicate de instanţa judecătorească naţională."

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

11. Autorul excepţiei susţine că norma contestată este formulată de o manieră imprecisă şi neclară. Astfel, pentru că nu îndeplineşte standardul calităţii legii în materie penală, instanţele de judecată o interpretează în mod diferit şi contradictoriu.

12. De asemenea, autorul afirmă că termenul arestului preventiv începe să curgă din momentul reţinerii persoanei şi până la eliberarea persoanei din arest sau condamnarea acesteia de către instanţa de fond. Aşadar, autorul afirmă că termenul de 12 luni stabilit de articolul 25 alin.(4) din Constituţie începe să curgă de la data reţinerii persoanei, indiferent de situaţie.

13. Totuşi, pe baza normei contestate, dacă persoana a fost reţinută în străinătate, termenul limită de 12 luni pentru menţinerea în arest începe să curgă de la dată extrădării şi predării persoanei autorităţilor naţionale. Astfel, norma contestată nu are în vedere perioada aflării în arest în cazul în care persoana a fost reţinută în străinătate în îndeplinirea unei cereri de asistenţă juridică. Această perioadă este computată doar din durata pedepsei aplicate de instanţa de judecată. Prin urmare, norma contestată permite menţinerea în arest a persoanei care fost reţinută în străinătate mai mult de termenul limită de 12 luni prevăzut de Constituţie.

14. În fine, autorul excepţiei afirmă că norma contestată este contrară articolelor 1 alin.(3), 22, 23 şi 25 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

15. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

16. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea cu privire la asistenţa juridică internaţională în materie penală, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

17. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de avocatul unei părţi în proces. Astfel, Curtea constată că sesizarea este formulată de subiectul căruia i s-a conferit acest drept pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

18. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie articolul 10 din Legea cu privire la asistenţa juridică internaţională în materie penală, care stabileşte că durata arestului efectuat în străinătate în îndeplinirea unei cereri de asistenţă juridică se compută din durata pedepsei aplicate de instanţa judecătorească naţională. Această prevedere nu a constituit obiectul altor sesizări la Curtea Constituţională.

19. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-o cauză penală în care persoana a fost reţinută în străinătate şi apoi extrădată autorităţilor naţionale şi care se află în arest preventiv. Astfel, Curtea consideră că norma contestată ar putea fi aplicată în cauza în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate.

20. Autorul sesizării afirmă că norma contestată este contrară articolelor 1 alin.(3) (preeminenţa dreptului), 22 (neretroactivitatea legii), 23 (claritatea legii) şi 25 (libertatea individuală şi siguranţa persoanei) din Constituţie.

21. Cu privire la articolul 22 din Constituţie, Curtea reţine că acesta garantează, în concordanţă cu prevederile articolului 7 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, principiul legalităţii incriminării şi a pedepsei penale (nullum crimen, nulla poena sine lege). Articolul 22 garantează împreună cu articolele 1 alin.(3) şi 23 alin.(2) din Constituţie standardul calităţii legii penale substanţiale (a se vedea DCC nr.13 din 14 martie 2024, § 18).

22. Curtea notează că prevederea contestată stabileşte fără echivoc că durata arestului efectuat în străinătate în îndeplinirea unei cereri de asistenţă juridică se compută din durata pedepsei aplicate de instanţa judecătorească naţională. Mai mult, Curtea reiterează că condiţia previzibilităţii este îndeplinită inclusiv atunci când justiţiabilul poate deduce semnificaţia noţiunilor în discuţie din sensul lor obişnuit, consultând Dicţionarul Explicativ al Limbii Române (a se vedea DCC nr.150 din 7 noiembrie 2023, § 22). Computarea presupune să scazi perioada de închisoare preventivă din durata totală a unei condamnări.

23. Cu referire la incidenţa articolului 25 alin.(4) din Constituţie, autorul consideră, că durata arestului efectuat în străinătate în îndeplinirea unei cereri de asistenţă juridică trebuie avută în vedere la prelungirea termenului arestului, astfel încât să nu depăşească 12 luni.

24. Curtea reţine că articolul 25 alin.(4) din Constituţie stabileşte că persoanele bănuite de comiterea unei infracţiuni pot fi private de libertate pentru un termen maxim de 12 luni (a se vedea DCC nr.129 din 13 septembrie 2022, § 24). Totodată, articolul 5§3 din Convenţie prevede garanţiile procedurale care includ regula caracterului rezonabil al detenţiei preventive, reglementându-i astfel durata. Pe baza articolului 5 § 3 din Convenţie, autorităţile judecătoreşti naţionale trebuie să se asigure că detenţia preventivă a unei persoane acuzate nu depăşeşte un termen rezonabil (a se vedea DCC nr.23 din 2 martie 2023, § 22).

25. În jurisprudenţa sa, Curtea a menţionat, făcând trimitere la jurisprudenţa Curţii Europene, că perioada care trebuie luată în considerare pentru a determina durata detenţiei preventive în sensul articolului 5§3 din Convenţie începe din ziua în care persoana este transferată ca urmare a unei cereri de extrădare şi plasată în detenţie provizorie în statul solicitant (a se vedea DCC nr.115 din 11 octombrie 2018, § 14). Mai mult, Curtea Europeană a subliniat că nici articolul 5 § 3, nici o altă prevedere din Convenţie nu creează o obligaţie generală pentru un stat membru să aibă în vedere durata detenţiei preventive într-un stat terţ pentru calcularea duratei totale a detenţiei preventive (a se vedea Zandbergs v. Letonia, 20 decembrie 2011, § 63).

26. Această constatare a fost reiterată de Curtea Europeană în cazul Gilanov v. Republica Moldova, 13 septembrie 2022, în care reclamantul s-a plâns, inter alia, că detenţia de mai mult de 30 de zile în Belarus, ca urmare a cererii de extrădare, nu a fost avută în vedere la calcularea perioadei de valabilitate a ordinului său de arest (§ 51). De asemenea, Curtea Europeană a menţionat că doar după ce autorităţile naţionale aveau controlul asupra reclamantului, acestea puteau să-şi asume un spectru deplin de obligaţii în privinţa lui în contextul detenţiei preventive pe baza articolului 5§1 lit.(c) din Convenţie, inclusiv obligaţiile prevăzute de paragrafele 3 şi 4 din articolul 5. În consecinţă, Curtea Europeană a considerat că practica tribunalelor naţionale de a calcula durata "detenţiei" din momentul în care persoana este privată de libertate de autorităţile naţionale – i.e. din momentul extrădării în acest caz – corespunde exigenţelor articolului 5§1 din Convenţie (a se vedea Gilanov v. Republica Moldova, 13 septembrie 2022, §§ 54-56).

27. Aşadar, Curtea nu constată existenţa unei ingerinţe în articolul 25 din Constituţie.

28. Prin urmare, pe baza celor menţionate mai sus, Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, pe baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g), 140 alin.(2) din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 10 din Legea nr.371 din 1 decembrie 2006 cu privire la asistenţa juridică internaţională în materie penală, ridicată de dl avocat Nicu Şendrea, în interesele dlui Pavel Botnaru, parte în dosarul nr.1-185/2023, pendinte la Judecătoria Criuleni, sediul central.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.