Decizie nr.83 din 06.07.2020 de inadmisibilitate a sesizării nr.65g/2020 privind excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din articolul 25 alin.(6) din Legea nr.278 din 14 decembrie 2007 privind controlul tutunului (interdicţia comercializării produselor din tutun în apropierea instituţiilor de învăţământ şi a instituţiilor medico-sanitare) [2]

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.65g/2020 privind excepţia de

neconstituţionalitate a unor prevederi din articolul 25 alin.(6)

din Legea nr. 278 din 14 decembrie 2007

privind controlul tutunului

(interdicţia comercializării produselor din tutun

în apropierea instituţiilor de învăţământ şi a

instituţiilor medico-sanitare) [2]

nr. 83  din  06.07.2020

 (în vigoare 06.07.2020) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 221-225 art. 125 din 28.08.2020

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,

dlui Eduard ABABEI,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dnei Aliona Balaban, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată pe 4 mai 2020,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând pe 6 iulie 2020 în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a textului "instituţiile de învăţământ şi instituţiile medico-sanitare" din articolul 25 alin.(6) din Legea nr.278 din 14 decembrie 2007 privind controlul tutunului, ridicată de către dl avocat Igor Blanari, în interesele S.R.L. "Moldpresa Grup", în dosarul nr.5r-4020/2019, pendinte la judecătoria Chişinău, sediul Ciocana.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de dna judecător Alina Gorceac, în baza articolului 135 alin.(1) lit.a) şi g) din Constituţie.

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Pe 20 noiembrie 2019, un agent constatator din cadrul Inspectoratului de Poliţie din sectorul Ciocana a întocmit în privinţa S.R.L. "Moldpresa Grup" un proces-verbal cu privire la contravenţia prevăzută de articolul 91¹ alin.(20) din Codul contravenţional. Procesul-verbal a fost întocmit de către agentul constatator ca urmare a faptului că S.R.L. "Moldpresa Grup" comercializa produse din tutun în locuri interzise şi în unităţi cu suprafaţa comercială mai mică de 20 m², situate la o distanţă mai mică de 200 m de la instituţia de învăţământ.

4. Nefiind de acord cu procesul-verbal, S.R.L. "Moldpresa Grup" a formulat o contestaţie în instanţa de judecată şi a solicitat încetarea procesului contravenţional.

5. Pe 18 februarie 2020, în cadrul şedinţei de judecată, dl avocat Igor Blanari a ridicat, în interesele S.R.L. "Moldpresa Grup", excepţia de neconstituţionalitate a textului "instituţiile de învăţământ şi instituţiile medico-sanitare" din articolul 25 alin.(6) din Legea nr.278 din 14 decembrie 2007 privind controlul tutunului.

6. Prin Încheierea din aceeaşi dată, Curtea de Apel Chişinău a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea către Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

7. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 9

Principiile fundamentale privind proprietatea

"(1) Proprietatea este publică şi privată. Ea se constituie din bunuri materiale şi intelectuale.

(2) Proprietatea nu poate fi folosită în detrimentul drepturilor, libertăţilor şi demnităţii omului.

(3) Piaţa, libera iniţiativă economică, concurenţa loială sunt factorii de bază ai economiei."

Articolul 16

Egalitatea

"(1) Respectarea şi ocrotirea persoanei constituie o îndatorire primordială a statului.

(2) Toţi cetăţenii Republicii Moldova sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială."

Articolul 126

Economia

"(1) Economia Republicii Moldova este economie de piaţă, de orientare socială, bazată pe proprietatea privată şi pe proprietatea publică, antrenate în concurenţă liberă.

(2) Statul trebuie să asigure:

[...]

b) libertatea comerţului şi activităţii de întreprinzător, protecţia concurenţei loiale, crearea unui cadru favorabil valorificării tuturor factorilor de producţie;

[...]"

8. Prevederile relevante ale Legii nr.278 din 14 decembrie 2007 privind controlul tutunului sunt următoarele:

Articolul 25

Prevenirea accesului minorilor la produsele

din tutun şi la produsele conexe

"[...]

(3) Unităţile ce comercializează cu amănuntul produse din tutun şi produse conexe sunt obligate să afişeze la un loc vizibil informaţia privind interzicerea vânzării produselor din tutun şi a produselor conexe persoanelor cu vârsta de până la 18 ani şi informaţia privind cuantumul amenzii aplicate pentru nerespectarea acestei interdicţii.

(4) Pentru a se asigura că persoana care cumpără produse din tutun şi produse conexe a atins vârsta de 18 ani, vânzătorii sunt obligaţi să solicite de la cumpărător prezentarea actului de identitate sau a unui alt act oficial cu fotografia persoanei, care să ateste vârsta acesteia. În cazul în care cumpărătorul refuză să prezinte actul de identitate, vânzătorul nu are dreptul să-i vândă produse din tutun şi produse conexe.

(5) Se interzice expunerea vizibilă a produselor din tutun pentru fumat şi a produselor conexe în spaţiile comerciale accesibile publicului. Lista produselor din tutun pentru fumat şi a produselor conexe disponibile pentru comercializare, cu indicarea preţurilor acestora, imprimată pe hârtie albă cu caractere negre, se prezintă de către vânzător la solicitarea cumpărătorilor adulţi. Prevederile prezentului alineat se aplică de la 20 mai 2020.

(6) Unităţile cu suprafaţa comercială mai mică de 20 m² ce comercializează produse din tutun şi produse conexe trebuie să fie amplasate la o distanţă de cel puţin 200 m de la instituţiile de învăţământ şi instituţiile medico-sanitare."

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

9. Autorul excepţiei menţionează că prevederile contestate ar fi contrare Constituţiei, pentru că nu asigură o concurenţă liberă între comercianţi. De asemenea, autorul menţionează că interdicţia stabilită de dispoziţiile contestate pentru comercializarea produselor din tutun şi a produselor conexe la o distanţă mai mică de 200 m de la instituţiile de învăţământ şi instituţiile medico-sanitare doar pentru unităţile comerciale a căror suprafaţă comercială este mai mică de 20 m² este inechitabilă, având în vedere faptul că această reglementare dezavantajează doar întreprinderile mici şi mijlocii, instituind un tratament preferenţial şi nejustificat faţă de întreprinderile mari.

10. Astfel, în motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia pretinde că prevederile contestate contravin articolelor 9 alin.(3), 16, 34, 53, 107, 109 şi 126 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

11. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

12. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a Legii nr.278 din 14 decembrie 2007 privind controlul tutunului, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

13. Curtea observă că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de dl avocat Igor Blanari, în interesele S.R.L. "Moldpresa Grup", în dosarul nr.5r-4020/2019, pendinte la judecătoria Chişinău, sediul Ciocana. Prin urmare, excepţia este formulată de un subiect abilitat cu acest drept, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie, aşa cum a fost interpretat prin Hotărârea nr.2 din 9 februarie 2016.

14. Curtea reţine că obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă textul "instituţiile de învăţământ şi instituţiile medico-sanitare" din articolul 25 alin.(6) din Legea nr.278 din 14 decembrie 2007 privind controlul tutunului. Normele în discuţie stabilesc interdicţia comercializării produselor din tutun şi a produselor conexe la o distanţă mai mică de 200 m de la instituţiile de învăţământ şi instituţiile medico-sanitare, pentru unităţile comerciale a căror suprafaţă comercială este mai mică de 20 m².

15. Curtea admite că norma contestată ar putea fi aplicată de instanţa de judecată, deoarece aceasta examinează contestaţia depusă împotriva procesului-verbal întocmit de către agentul constatator privind comiterea contravenţiei prevăzute de articolul 91¹ alin.(20) din Codul contravenţional.

16. Curtea constată că prevederile articolului 25 alin.(6) din Legea nr.278 din 14 decembrie 2007 privind controlul tutunului au făcut anterior obiect al controlului de constituţionalitate, din perspectiva unor critici similare, fiind pronunţată HCC nr.9 din 8 aprilie 2019.

17. În Hotărârea nr.9 din 8 aprilie 2019, Curtea a reţinut că Nomenclatorul unităţilor comerciale care desfăşoară comerţ cu amănuntul, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.931 din 8 decembrie 2011, prevede două unităţi comerciale a căror suprafaţă comercială este mai mică de 20 m², şi anume pavilionul (cu o suprafaţă mai mare de 12 m²) şi chioşcul/ghereta (cu o suprafaţă totală de până la 12 m²). Totodată, Nomenclatorul citat stabileşte că magazinul reprezintă o unitate comercială staţionară cu suprafaţa comercială mai mare de 20 m² (§ 42). Din analiza suprafeţelor comerciale ale unităţilor comerciale, menţionate la § 42, rezultă că pavilionul şi chioşcul/ghereta reprezintă unităţi comerciale care cad sub incidenţa măsurii contestate, deoarece suprafaţa comercială a acestora este mai mică de 20 m², aşa cum prevede textul de lege contestat (§ 43).

18. De asemenea, cu privire la claritatea metodei de calculare a distanţei de 200 m impuse între unitatea comercială care comercializează produse din tutun şi instituţiile de învăţământ şi instituţiile medico-sanitare, Curtea a subliniat că pentru această situaţie Guvernul a stabilit că distanţa în discuţie trebuie calculată în linie dreaptă de la unitatea comercială până la cel mai apropiat punct exterior al terenului aferent instituţiilor de învăţământ şi instituţiilor medico-sanitare [a se vedea Regulamentul sanitar privind comercializarea tutunului nefermentat şi tutunului fermentat, produselor din tutun şi produselor conexe, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1065 din 19 septembrie 2016, pct.12] (§ 44 din Hotărârea citată).

19. Totodată, Curtea a reţinut că datele menţionate la §§ 46 şi 47 din Hotărâre sunt suficient de convingătoare pentru formarea unei concluzii potrivit căreia, prin măsura contestată, legislatorul a urmărit realizarea a două scopuri: protecţia sănătăţii tinerilor şi protecţia sănătăţii colectivităţii în general. Aceste două scopuri pot fi subsumate scopului protejării drepturilor, a libertăţilor şi a demnităţii altor persoane, prevăzut de articolul 54 alin.(2) din Constituţie (§ 49).

20. Curtea a subliniat că protecţia sănătăţii populaţiei reprezintă un interes de o importantă sporită pentru convieţuirea într-o societate. Prin urmare, restricţiile impuse de către legislator pentru protejarea acestui interes pot fi justificate chiar dacă acestea afectează interesele economice ale particularilor. Totuşi, este necesar, după cum o impune şi obligaţia constituţională a statului de a proteja concurenţa, ca măsura menţionată să nu reprezinte un mijloc de discriminare arbitrară dintre comercianţi (§ 52).

21. Curtea a notat că interdicţia comercializării produselor din tutun în apropierea grupurilor protejate reduce din densitatea unităţilor comerciale şi scade rata tinerilor fumători. Astfel, interdicţia respectivă poate fi încadrată în categoria celor mai efective măsuri care contribuie la descurajarea fumatului în rândul tinerilor (a se vedea § 50 şi § 60 din Hotărârea citată).

22. În identificarea altor motive care au determinat legislatorul să nu le interzică unităţilor comerciale staţionare să comercializeze produse din tutun, chiar dacă se află în apropierea instituţiilor de învăţământ şi a instituţiilor medico-sanitare, Curtea a observat că trebuie să se ţină cont şi de vizibilitatea şi de accesibilitatea produselor în discuţie în aceste unităţi comerciale. Astfel, spre deosebire de pavilioane, chioşcuri sau gherete, produsele din tutun nu sunt vizibile de la intrarea în unităţile comerciale staţionare. Vizibilitatea produselor din tutun poate conduce la cumpărarea acestora de către persoanele care fumează în mod ocazional, dar şi de către cei care nu au fumat niciodată. În acest sens, Curtea a considerat că, sub aspectul vizibilităţii produselor din tutun, unităţile comerciale staţionare manifestă un risc redus în privinţa determinării grupurilor protejate de a cumpăra produse din tutun (§ 65).

23. De asemenea, Curtea a reţinut că unităţile comerciale staţionare dispun de mai multe garanţii care pot diminua riscul comercializării produselor din tutun către persoanele cu vârsta de până la 18 ani. În acest sens, în cadrul unităţilor comerciale staţionare pot fi instalate camere video care permit verificarea ulterioară a respectării de către vânzători a interdicţiei comercializării produselor din tutun către minori (§ 66).

24. Curtea a constatat că interdicţia comercializării produselor din tutun de către unităţile comerciale provizorii în apropierea instituţiilor de învăţământ şi instituţiilor medico-sanitare nu este contrară dispoziţiilor constituţionale referitoare la concurenţa liberă [articolele 9 alin.(3) şi 126 alin.(2) lit.b)] şi nici celor referitoare la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi [articolul 54] (§ 79).

25. Cu privire la neclaritatea noţiunilor "instituţiile de învăţământ şi instituţiile medico-sanitare" invocată de autorul sesizării, Curtea reţine că, printr-o interpretare rezonabilă şi sistematică, interpretul legii poate să identifice sensul noţiunii în discuţie. De altfel, Curtea precizează că principiul coerenţei sistemului juridic impune ca interpretul legii să aibă în vedere toate normele juridice relevante ale sistemului de drept naţional. Instanţele judecătoreşti pot stabili sensul noţiunilor în discuţie doar în baza textului care îl specifică, adică prin aplicarea simplă a regulilor de interpretare lingvistică, pornind de la sensul uzual al termenului. Astfel, Curtea reiterează că o dispoziţie legală nu poate fi ruptă din sistemul normativ din care face parte şi nu poate opera în mod izolat. Dimpotrivă, ea trebuie citită în coroborare cu celelalte dispoziţii legale incidente, ca făcând parte dintr-un sistem juridic coerent (DCC nr.23 din 29 martie 2018, § 30; DCC nr.23 din 25 februarie 2019, § 26).

26. De asemenea, semnificaţia sintagmelor contestate poate fi dedusă nu doar cu ajutorul consultanţei juridice de specialitate, ci şi din sensul obişnuit al acestora (a se vedea, mutatis mutandis, Moiseyev v. Rusia, 9 octombrie 2008, § 241; Berardi şi Mularoni v. San Marino, 10 ianuarie 2019, § 54).

27. Aşadar, există repere obiective care ajută destinatarul şi interpretul legii să prevadă sensul exact al sintagmelor contestate, de aceea Curtea notează că aceste noţiuni sunt clare şi previzibile.

28. Prin urmare, având în vedere cele relatate supra şi pentru că nu au intervenit elemente noi de natură să justifice schimbarea acestei jurisprudenţe, Curtea reţine că sesizarea este inadmisibilă şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond, în baza motivelor deja prezentate.

Din aceste motive, în baza articolului 26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi a articolelor 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a textului "instituţiile de învăţământ şi instituţiile medico-sanitare" din articolul 25 alin.(6) din Legea nr.278 din 14 decembrie 2007 privind controlul tutunului, ridicată de către dl avocat Igor Blanari, în interesele S.R.L. "Moldpresa Grup", în dosarul nr.5r-4020/2019, pendinte la judecătoria Chişinău, sediul Ciocana.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.