Decizie nr.86 din 20.07.2020 de inadmisibilitate a sesizării nr.45g/2020 privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 115 alin.(1) lit.e) din Legea insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.45g/2020

privind excepţia de neconstituţionalitate

a articolului 115 alin.(1) lit.e) din Legea

insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012

nr. 86  din  20.07.2020

 (în vigoare 20.07.2020) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 229-233 art. 133 din 11.09.2020

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,

dlui Eduard ABABEI,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dnei Dina Musteaţa, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată pe 19 martie 2020,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând pe 20 iulie 2020 în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 115 alin.(1) lit.e) din Legea insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012, ridicată din oficiu de dna judecător Natalia Iordachi, în dosarul nr.2i-199/18, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul central.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Pe 8 decembrie 2017, S.R.L. "Tulparex" prin administratorul statutar a depus o cerere introductivă privind intentarea procesului de insolvabilitate în privinţa sa.

4. Prin Hotărârea din 19 septembrie 2018 Judecătoria Chişinău, sediul central, a intentat procesul de insolvabilitate în privinţa S.R.L. "Tulparex" şi a desemnat administratorul insolvabilităţii.

5. În termenul stabilit de instanţa de judecată au depus cereri de admitere a creanţelor faţă de debitorul insolvabil S.R.L. "Tulparex", după cum urmează, Serviciul Fiscal de Stat cu creanţe chirografare în sumă de 65885 lei şi B.C. "Investprivatbank" S.A. în procedură de lichidare cu creanţe garantate în sumă de 31809513 lei.

6. Administratorul insolvabilităţii a întocmit şi a depus în instanţă tabelul definitiv al creanţelor, în care a fost acceptată integral creanţa Serviciului Fiscal de Stat, dar a fost respinsă (neacceptată) creanţa B.C. "Investprivatbank" S.A. în procedură de lichidare.

7. Pe 11 decembrie 2018, în termen legal, lichidatorul B.C. "Investprivatbank" S.A. a contestat tabelul definitiv al creanţelor debitorului în partea care se referă la neacceptarea creanţei B.C. "Investprivatbank" S.A.

8. Pe 30 mai 2019 a avut loc şedinţa de validare a creanţelor creditorilor S.R.L. "Tulparex". În cadrul acestei şedinţe au fost validate integral creanţele acceptate şi necontestate ale Serviciului Fiscal de Stat. Examinarea contestaţiei B.C. "Investprivatbank" S.A. depusă împotriva actului de neacceptare a creanţei sale a fost amânată pentru o dată ulterioară.

9. Pe 7 iunie 2019 s-a desfăşurat adunarea creditorilor S.R.L. "Tulparex", la care a participat unicul creditor validat – Serviciul Fiscal de Stat. La această adunare s-a hotărât intrarea în faliment a SRL "Tulparex", desemnarea lichidatorului şi îndeplinirea tuturor formalităţilor specifice procedurii falimentului.

10. Prin Încheierea Judecătoriei Chişinău din 26 iunie 2019 s-a respins demersul administratorului insolvabilităţii privind aplicarea procedurii falimentului faţă de SRL "Tulparex".

11. Prin Decizia Curţii de Apel Chişinău din 8 octombrie 2019 s-a casat Încheierea Judecătoriei Chişinău din 26 iunie 2019 ca fiind ilegală şi cauza s-a remis spre o nouă examinare în instanţa de fond.

12. În cadrul reexaminării demersului administratorului insolvabilităţii privind aplicarea procedurii de faliment faţă de S.R.L. "Tulparex", dna judecător Natalia Iordachi, din oficiu, a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor articolului 115 alin.(l) lit.e) din Legea insolvabilităţii.

13. Prin Încheierea din 27 februarie 2020 Judecătoria Chişinău, sediul central, a ridicat excepţia de neconstituţionalitate şi a sesizat Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

14. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 114

Înfăptuirea justiţiei

Justiţia se înfăptuieşte în numele legii numai de instanţele judecătoreşti.

Articolul 116

Statutul judecătorilor

"(1) Judecătorii instanţelor judecătoreşti sunt independenţi, imparţiali şi inamovibili, potrivit legii.

[…]."

15. Prevederile relevante ale Legii insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012 sunt următoarele:

Articolul 115

Condiţiile intrării în faliment

"(1) Instanţa de insolvabilitate decide prin încheiere intrarea imediată în faliment, dar nu mai târziu de 5 zile lucrătoare, în următoarele cazuri:

a) debitorul nu şi-a declarat intenţia de a se restructura sau este decăzut din dreptul de a propune un plan al procedurii de restructurare, iar creditorii nu cer restructurarea lui;

b) niciunul dintre participanţii la procedură nu a propus un plan al procedurii de restructurare, în condiţiile şi termenele stabilite de prezenta lege, sau niciunul dintre planurile propuse nu a fost acceptat şi confirmat;

c) debitorul şi-a declarat intenţia de a se restructura, dar nu a propus în termen un plan de restructurare ori planul lui nu a fost acceptat şi confirmat;

d) obligaţiile de plată şi celelalte sarcini asumate nu sunt îndeplinite în condiţiile stipulate în planul confirmat sau activitatea debitorului desfăşurată pe parcursul restructurării aduce pierderi masei debitoare;

e) adunarea creditorilor a aprobat raportul administratorului insolvabilităţii în care se propune intrarea debitorului în faliment.

(2) Instanţa de insolvabilitate va pronunţa, prin încheierea de intrare în faliment, dizolvarea societăţii debitoare şi va dispune:

a) desemnarea unui lichidator, stabilirea atribuţiilor acestuia;

b) valorificarea şi lichidarea masei debitoare.

(3) Actele cu titlu gratuit, precum şi celelalte acte, exceptându-le pe cele permise de planul procedurii de restructurare, efectuate între data confirmării planului procedurii de restructurare şi data intrării în faliment sunt nule.

(4) Încheierea de intentare a procedurii falimentului se publică în modul prevăzut la art.7."

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

16. Autorul excepţiei susţine că norma prevăzută la articolul 115 alin.(1) lit.e) din Legea insolvabilităţii limitează competenţa instanţei de insolvabilitate de a efectua controlul de plină jurisdicţie al cauzelor examinate, fapt ce reprezintă o ingerinţă inadmisibilă în garanţiile procesuale acordate magistraţilor la exercitarea actului de justiţie. Prin această prevedere, legislatorul a stabilit că instanţa de insolvabilitate poate adopta doar o singură soluţie, i.e. "de intrare în faliment", neavând o marjă de discreţie.

17. Autorul consideră că norma contestată stabileşte că instanţa de judecată urmează să emită un act judecătoresc în privinţa unei hotărâri a adunării creditorilor "de intrare a debitorului în faliment", fără a avea posibilitatea de a efectua un control judiciar al acestei hotărâri.

18. Autorul consideră că norma contestată vine în contradicţie cu articolele l alin.(3), 114 şi 116 alin.(1) din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

19. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

20. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a Legii insolvabilităţii, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

21. Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate, ridicată de dna judecător Natalia Iordachi, în dosarul nr.2i-199/18, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul central, este formulată de subiectul căruia i s-a conferit acest drept, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie, aşa cum a fost interpretat acesta prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016.

22. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie articolul 115 alin.(1) lit.e) din Legea insolvabilităţii, potrivit căruia instanţa de insolvabilitate decide prin încheiere intrarea imediată în faliment, dar nu mai târziu de 5 zile lucrătoare, în cazul în care "adunarea creditorilor a aprobat raportul administratorului insolvabilităţii în care se propune intrarea debitorului în faliment". Curtea admite că norma contestată urmează a fi aplicată la soluţionarea cauzei. Aşa cum rezultă din sesizare şi din încheierea instanţei, în cadrul procesului de insolvabilitate intentat se examinează demersul administratorului insolvabilităţii privind aplicarea procedurii falimentului faţă de debitorul insolvabil.

23. Curtea constată că textul criticat nu a constituit anterior obiect al controlului constituţionalităţii.

24. Curtea reţine că autorul sesizării a invocat incidenţa articolelor 1 alin.(3) [statul de drept], 114 [înfăptuirea justiţiei] şi 116 alin.(1) [statutul judecătorilor] din Constituţie,

25. Cu referire la pretinsa încălcare a articolului 1 alin.(3) din Constituţie, Curtea subliniază că această normă comportă un caracter general şi reprezintă un imperativ care stă la baza tuturor legilor Republicii Moldova şi nu poate constitui un reper separat. Această normă nu poate fi invocată de sine stătător, ci numai în coroborare cu un drept fundamental (a se vedea, în acest sens, HCC nr.3 din 18 ianuarie 2019, § 18; HCC nr.19 din 24 septembrie 2019, § 16; DCC nr.3 din 16 ianuarie 2020, § 22; DCC nr.7 din 24 ianuarie 2020, § 17; DCC nr.28 din 12 martie 2020, § 18; DCC nr.30 din 19 martie 2020, § 18; DCC nr.56 din 2 iunie 2020, § 23).

26. Din analiza sa abstractă, Curtea nu poate reţine argumentele autorului sesizării referitoare la încălcarea articolelor 114 şi 116 alin.(1) din Constituţie.

27. Pornind de la obiectul sesizării, Curtea reiterează că procedura de insolvabilitate este o procedură civilă necontencioasă, care se deosebeşte de alte proceduri după modul de intentare, de examinare şi de soluţionare a cauzelor, precum şi după complexitatea acţiunilor care se desfăşoară sub autoritatea instanţei. Prevederile din Legea insolvabilităţii se interpretează şi se aplică sistematic pentru a se asigura atât caracterul unitar al procedurilor speciale reglementate (de faliment, de faliment simplificat, de restructurare, de restructurare accelerată etc.), cât şi eficienţa actului de justiţie (a se vedea DCC nr.150 din 26 decembrie 2019, §23-24).

28. Curtea notează că norma contestată obligă instanţa de insolvabilitate să pronunţe o încheiere de intrare imediată în faliment, dar nu mai târziu de 5 zile lucrătoare, în cazul în care adunarea creditorilor a aprobat raportul administratorului insolvabilităţii în care se propune intrarea debitorului în faliment. În viziunea autorului sesizării, această normă este de natură să afecteze dreptul eventualului creditor, titular de creanţe contestate, de a participa la adunarea creditorilor şi de a-şi exercita în cadrul acesteia drepturile de creditor. El afirmă că instanţa de insolvabilitate, având cunoştinţă de faptul că adunarea creditorilor s-a desfăşurat cu încălcarea dreptului eventualului creditor, este lipsită de posibilitatea de a verifica legalitatea hotărârilor adoptate de o astfel de adunare.

29. Curtea observă că norma contestată nu permite instanţei de insolvabilitate să verifice din oficiu legalitatea hotărârii adunării creditorilor, fiind ţinută să accepte soluţia propusă de administratorul insolvabilităţii şi acceptată de creditori ca principalii beneficiari ai procesului de insolvabilitate. În acelaşi sens, potrivit articolului 5 alin.(7) din Legea insolvabilităţii, instanţa de insolvabilitate nu are în competenţa sa atribuţii manageriale, acestea fiind exercitate de administratorul insolvabilităţii, de lichidator sau, în mod excepţional, de către debitor, dacă nu i s-a ridicat dreptul de a-şi administra patrimoniul. Deciziile manageriale pot fi controlate sub aspectul oportunităţii de către creditori prin organele lor. În acest sens, articolul 59 din Legea insolvabilităţii stabileşte că hotărârile adunării creditorilor pot fi anulate de instanţa de insolvabilitate la cererea creditorilor, administratorului insolvabilităţii sau a debitorului insolvabil, dacă se invocă încălcări de procedură sau, după caz, motive de ilegalitate.

30. Curtea notează că impunerea unor astfel de soluţii nu înseamnă că legislatorul a procedat contrar dispoziţiilor constituţionale şi a prevăzut norme de natură să ştirbească independenţa judecătorului sau să limiteze competenţa instanţei de a efectua controlul de plină jurisdicţie al situaţiilor examinate.

31. Analiza sistematică a legislaţiei evidenţiază că legislatorul a pus la dispoziţia participanţilor la procesul de insolvabilitate mecanisme juridice speciale pentru ca aceştia să-şi apere de sine-stătător drepturile afectate. Ca mecanism legal relevant situaţiei invocate în sesizare servesc dispoziţiile exprese ale articolului 144 alin.(5) din Legea insolvabilităţii. Aceste dispoziţii prevăd că "creditorul care are creanţe contestate este în drept, până la judecarea irevocabilă a contestaţiei, să solicite instanţei să declare, prin încheiere motivată, creanţa sa ca fiind admisă parţial sau integral cu statut provizoriu la masa credală. Admiterea creanţei cu statut provizoriu acordă unui asemenea creditor dreptul de a participa şi de a vota la adunarea creditorilor, de a înainta şi de a retrage candidatura administratorului insolvabilităţii/lichidatorului, dar fără dreptul de a participa la distribuirile de sume şi de a se realiza împotriva debitorului sau a membrilor ori asociaţilor acestuia. Admiterea ulterioară a contestaţiei şi/sau radierea creanţei trecute în tabel cu titlu provizoriu nu pot servi ca temei legal pentru anularea hotărârilor adoptate de adunarea creditorilor cu participarea acestora sau pentru revocarea candidaturii administratorului insolvabilităţii/lichidatorului".

32. Astfel, Curtea nu găseşte argumente care ar demonstra contrarietatea dintre dispoziţia articolului 115 alin.(1) lit.e) din Legea insolvabilităţii şi cele ale articolelor 114 şi 116 alin.(1) din Constituţie.

33. Prin urmare, în baza celor menţionate supra, Curtea constată că sesizarea este inadmisibilă şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolului 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi a articolelor 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a textului "adunarea creditorilor a aprobat raportul administratorului insolvabilităţii în care se propune intrarea debitorului în faliment" din articolul 115 alin.(1) lit.e) din Legea insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012, ridicată din oficiu de dna judecător Natalia Iordachi, în dosarul nr.2i-199/18, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul central.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.