Decizie nr.87 din 25.07.2023 de inadmisibilitate a sesizării nr.199g/2022 privind excepţia de neconstituţionalitate a punctului 22 din Legea nr.439 din 28 decembrie 2006 pentru modificarea şi completarea Legii asigurării cu pensii a militarilor şi a persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne nr.1544-XII din 23 iunie 1993 (anularea recalculării pensiei în funcţie de modificarea drepturilor băneşti ale salariaţilor în exerciţiul funcţiei)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.199g/2022 privind excepţia de

neconstituţionalitate  a punctului  22  din  Legea nr. 439  din

28 decembrie 2006 pentru modificarea şi completarea Legii

asigurării cu pensii a militarilor şi a persoanelor din corpul

de comandă şi din trupele organelor afacerilor

interne nr. 1544-XII din 23 iunie 1993

(anularea recalculării pensiei în funcţie

de modificarea drepturilor băneşti ale

salariaţilor în exerciţiul funcţiei)

nr. 87  din  25.07.2023

 (în vigoare 25.07.2023) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 318-321 art. 122 din 18.08.2023

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dlui Nicolae ROŞCA, Preşedinte,

dnei Domnica MANOLE,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dnei Cristina Chihai, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 29 noiembrie 2022,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 25 iulie 2023, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a punctului 22 din Legea nr.439 din 28 decembrie 2006 pentru modificarea şi completarea Legii asigurării cu pensii a militarilor şi a persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne nr.1544 din 23 iunie 1993, ridicată de dl avocat Ion Vanţevici, în interesele dlui Vasile Vanţevici, reclamant în dosarul nr.3-973/2022, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani.

2. Sesizarea a fost trimisă la Curtea Constituţională de dna judecătoare Tatiana Avasiloaie de la Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani, pe baza articolului 135 alin.(1) lit.a) şi lit.g) din Constituţie.

ÎN FAPT

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Dl Vasile Vanţevici i-a solicitat Casei Naţionale de Asigurări Sociale (CNAS) să-i stabilească pensia pentru vechime în muncă, care a fost acumulată timp de peste 25 de ani de activitate în organele Ministerului Afacerilor Interne. La 26 august 1998, CNAS i-a stabilit pensia pentru vechime în muncă în mărime de 65 % din drepturile băneşti ale funcţiei deţinute atunci. De asemenea, la acea dată, articolul 61 alin.(2) din Legea nr.1544 din 23 iunie 1993 prevedea ca temei de recalculare a pensiei stabilite cazul modificării drepturilor băneşti ale salariaţilor care erau în exerciţiul funcţiei publice cu statut special. Totodată, articolul 63 din aceeaşi Lege prevedea majorarea pensiei în funcţie de modificarea indicelui costului vieţii şi sporirea salariului minim.

4. Ulterior, prin Legea nr.439 din 28 decembrie 2006, Parlamentul a anulat temeiul recalculării pensiei în funcţie de modificarea drepturilor băneşti, dar a stabilit mecanismul indexării anuale a pensiilor stabilite în funcţie de creşterea medie anuală a indicelui preţurilor de consum pentru anul precedent.

5. Dl Vasile Vanţevici i-a solicitat CNAS să-i recalculeze pensia în condiţiile articolului 61 alin.(2) din Legea nr.1544, în redactarea anterioară Legii nr.439/2006. Printr-o decizie din 25 mai 2022, CNAS a refuzat recalcularea pensiei, argumentând că dispoziţiile care permiteau recalcularea pensiei în legătură cu modificarea drepturilor băneşti au fost abrogate prin Legea nr.439/2006.

6. Autorul excepţiei a contestat decizia CNAS în faţa Judecătoriei Chişinău, sediul Râşcani, unde a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a punctului 22 din Legea nr.439 din 28 decembrie 2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr.1544 din 23 iunie 1993 a asigurării cu pensii a militarilor şi persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne.

7. Printr-o încheiere din 11 noiembrie 2022, dna judecătoare Tatiana Avasiloaie a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

8. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 22

Neretroactivitatea legii

"Nimeni nu va fi condamnat pentru acţiuni sau omisiuni care, în momentul comiterii, nu constituiau un act delictuos. De asemenea, nu se va aplica nici o pedeapsă mai aspră decât cea care era aplicabilă în momentul comiterii actului delictuos."

Articolul 46

Dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia

"(1) Dreptul la proprietate privată, precum şi creanţele asupra statului, sunt garantate.

[...]."

Articolul 47

Dreptul la asistenţă şi protecţie socială

"(1) Statul este obligat să ia măsuri pentru ca orice om să aibă un nivel de trai decent, care să-i asigure sănătatea şi bunăstarea, lui şi familiei lui, cuprinzând hrana, îmbrăcămintea, locuinţa, îngrijirea medicală, precum şi serviciile sociale necesare.

(2) Cetăţenii au dreptul la asigurare în caz de: şomaj, boală, invaliditate, văduvie, bătrâneţe sau în celelalte cazuri de pierdere a mijloacelor de subzistenţă, în urma unor împrejurări independente de voinţa lor."

Articolul 54

Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi

(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului.

(2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sunt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.

(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20-24.

(4) Restrângerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii."

9. Prevederile relevante ale Legii nr.439 din 28 decembrie 2006 pentru modificarea şi completarea Legii asigurării cu pensii a militarilor şi a persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne nr.1544 din 23 iunie 1993:

"[...] 22. La articolul 61:

alineatul (2) se exclude;

alineatul (3) devine alineatul (2).

[...]."

10. Prevederile relevante ale Legii nr.1544 din 23 iunie 1993 a asigurării cu pensii a militarilor şi a persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne şi din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri sunt următoarele:

Articolul 61

Recalcularea pensiilor stabilite anterior

"(1) Recalcularea pensiilor stabilite anterior militarilor, persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne şi familiilor acestora în legătură cu punerea în aplicare a prezentei legi se efectuează în temeiul documentelor aflate la momentul recalculării în organele de pensionare. Dacă pensionarul va prezenta ulterior acte suplimentare ce i-ar acorda dreptul la majorarea pensiei, recalcularea se va efectua pentru perioada precedentă, dar cel mult pentru 12 luni de la data depunerii actelor suplimentare şi nu mai devreme de data punerii în aplicare a prezentei legi.

(2) Pensiile stabilite militarilor care au satisfăcut sau satisfac serviciu prin contract, persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne şi familiilor acestora urmează a fi recalculate de la data de 1 a lunii în care au fost modificate drepturile băneşti stabilite categoriilor respective de militari, persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne.

(3) Pensiile stabilite persoanelor din corpul de ofiţeri şi din corpul de comandă (cu excepţia celui inferior) al organelor afacerilor interne cărora li s-a prelungit peste limita de vârstă, stabilită de legislaţie, termenul de aflare în serviciu militar prin contract sau în serviciu în organele afacerilor interne urmează a fi recalculate după trecerea lor în rezervă sau în retragere."

[În redactarea anterioară Legii nr.439 din 28 decembrie 2006]

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

11. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că, la data stabilirii pensiei, legea prevedea temeiul recalculării pensiei în cazul modificării drepturilor băneşti ale salariaţilor aflaţi în exerciţiul funcţiei, pe baza articolului 61 alin.(2) din Legea nr.1544/1993, în redactarea anterioară Legii nr.439 din 28 decembrie 2006. Potrivit acestui articol, pensiile stabilite militarilor care şi-au satisfăcut sau îşi satisfac serviciul prin contract, persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne şi familiilor acestora urmează a fi recalculate de la data de 1 a lunii în care au fost modificate drepturile băneşti stabilite categoriilor respective de militari, persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne. Autorul consideră că posibilitatea recalculării pensiei prin raportare la eventuala modificare a salariului celor aflaţi în exerciţiul funcţiei reprezintă un drept subiectiv care a fost câştigat la momentul stabilirii pensiei şi care nu poate fi anulat printr-o lege ulterioară.

12. Autorul notează că prin punctul 22 din Legea nr.439 din 28 decembrie 2006 legislatorul a anulat posibilitatea recalculării pensiei în legătură cu modificarea drepturilor băneşti ale salariaţilor aflaţi în exerciţiul funcţiei publice. Potrivit autorului, aplicarea retroactivă a Legii în discuţie faţă de persoanele care la data stabilirii pensiei au obţinut dreptul subiectiv la recalcularea pensiei încalcă articolul 22 din Constituţie. Autorul menţionează că în Hotărârea nr.9 din 30 martie 2004 Curtea Constituţională a reţinut că dreptul subiectiv constituit pe baza unei legi anterioare nu poate fi restrâns sub imperiul unei legi ulterioare.

13. Dreptul la pensie şi condiţiile în care pensia se recalculează face incident articolul 47 din Constituţie. În cazul său, autorul subliniază că dreptul la recalcularea pensiei prin raportare la eventuala modificare a drepturilor băneşti ale salariaţilor aflaţi în exerciţiul funcţiei a fost obţinut la data stabilirii pensiei (26 august 1998).

14. În opinia autorului excepţiei, prevederile contestate contravin articolelor 22, 46, 47 şi 54 din Constituţie şi articolului 1 din Protocolul nr.1 la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

B. Aprecierea Curţii

15. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

16. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea nr.439 din 28 decembrie 2006, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

17. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă punctul 22 din Legea nr.439 din 28 decembrie 2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr.l544 din 23 iunie 1993. Curtea observă că punctul 22 din Legea nr.439 din 28 decembrie 2006 (în vigoare din 5 ianuarie 2007) a abrogat articolul 61 alin.(2) din Legea nr.1544 din 23 iunie 1993. Curtea subliniază că, potrivit jurisprudenţei sale, excepţia de neconstituţionalitate poate fi ridicată atât în privinţa actelor în vigoare, cât şi în privinţa actelor care nu mai sunt în vigoare, dacă sub imperiul acestora s-au născut raporturi juridice care continuă să producă efecte, iar norma este aplicabilă în cazul raporturilor juridice litigioase şi este determinantă pentru soluţionarea cauzei (a se vedea DCC nr.107 din 21 iulie 2022, § 16). Aşa cum rezultă din sesizare, pe rolul instanţei judecătoreşti se află o cerere de chemare în judecată prin care se solicită, inter alia, recalcularea pensiei prin raportare la fiecare majorare ordinară a salariului lunar al persoanelor aflate în exerciţiul funcţiei publice (§§ 5-6 supra). Curtea admite că norma contestată ar putea fi aplicată la examinarea cauzei în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate.

18. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de o parte într-un proces din faţa instanţei de drept comun. Astfel, Curtea constată că sesizarea este formulată de subiectul căruia i s-a conferit acest drept pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

19. Prevederile contestate nu au făcut anterior obiect al controlului de constituţionalitate din perspectiva criticilor formulate de autorul excepţiei.

20. Curtea reţine că o altă condiţie obligatorie pentru ca excepţia de neconstituţionalitate să fie examinată în fond este incidenţa unui drept fundamental. Astfel, Curtea a analizat, prin prisma argumentelor autorului excepţiei, dacă prevederile contestate reprezintă o ingerinţă într-un drept fundamental (DCC nr.83 din 17 iunie 2022, § 20).

21. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate afirmă că prevederile contestate contravin articolelor 22 (neretroactivitatea legii), 46 (dreptul la proprietate privată şi la protecţia acesteia), 47 (dreptul la asistenţă şi protecţie socială) şi 54 (restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi) din Constituţie şi articolului 1 din Protocolul nr.1 la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

22. Referitor la incidenţa articolului 22 din Constituţie, Curtea reţine că dispoziţiile acestui articol garantează neretroactivitatea legii penale, în sensul larg al noţiunii "penal" (care include dreptul penal şi dreptul contravenţional), adică principiul legalităţii incriminării şi a pedepsei penale (nullum crimen, nulla poena sine lege). Astfel, exigenţele articolului 22 din Constituţie sunt incidente în cazul normelor de drept penal substanţial (a se vedea DCC nr.73 din 27 mai 2021, § 18; DCC nr.140 din 16 septembrie 2021, § 32). Aşadar, Curtea reţine că legea contestată nu are un caracter penal şi, prin urmare, acest articol nu este incident în prezenta cauză.

23. Curtea reiterează că articolul 54 din Constituţie nu are o aplicare de sine stătătoare. Astfel, pentru a putea fi invocat acest articol, autorul sesizării trebuie să argumenteze incidenţa unui drept fundamental (a se vedea DCC nr.107 din 21 iulie 2022, § 23).

24. Referitor la incidenţa articolului 46 din Constituţie, Curtea a precizat, în jurisprudenţa sa, că un drept social poate fi protejat pe baza articolului 46 din Constituţie şi, respectiv, pe baza articolului 1 din Protocolul nr.1 la Convenţia Europeană numai în cazul în care dreptul social respectiv este dobândit şi are o valoare economică (HCC nr.11 din 26 mai 2022, § 42).

25. Referitor la articolul 47 din Constituţie, Curtea reiterează că dreptul constituţional la asistenţă şi la protecţie socială este incident în toate cazurile în care se pretinde apărarea dreptului la pensie (HCC nr.11 din 26 mai 2022, § 33; DCC nr.148 din 15 noiembrie 2022, § 32).

26. Curtea notează că articolul 61 alin.(2) din Legea nr.1544 din 23 iunie 1993, în redactarea anterioară Legii nr.439 din 28 decembrie 2006, stabilea recalcularea pensiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne şi familiilor acestora în cazul modificării drepturilor băneşti stabilite categoriilor respective de funcţii. Acest articol condiţiona ajustarea pensiei stabilite şi aflate în plată de posibila modificare a salariului persoanei în exerciţiul funcţiei. În eventualitatea în care nu ar avea loc o astfel de majorare, respectiv, nici recalcularea pensiei nu ar fi posibilă pe baza prevederilor abrogate prin Legea contestată. Ulterior, legislatorul a anulat acest temei de recalculare a pensiei prin punctul 22 din Legea nr.439 din 28 decembrie 2006.

27. Din această perspectivă, Curtea reiterează că legislatorul dispune de o marjă largă de discreţie în domeniul asigurărilor sociale. Garanţiile sociale nu au un caracter necondiţionat, legislatorul putând stabili modalităţi specifice pentru exercitarea drepturilor sociale. Astfel, legislatorul poate modifica conţinutul şi limitele pensiilor, precum şi condiţiile de recalculare a acestora, cu respectarea principiilor constituţionale (a se vedea, mutatis mutandis, DCC nr.104 din 1 iulie 2021, § 20; DCC nr.140 din 16 septembrie 2021, § 44; DCC nr.108 din 6 septembrie 2022, § 23).

28. În acest sens, Curtea Europeană a reţinut că reglementările legale privind pensiile sunt susceptibile de modificări şi că legislatorul naţional nu poate fi împiedicat să reglementeze, prin dispoziţii noi cu efect retroactiv, drepturile la pensie derivate din legile în vigoare (a se vedea Sukhobokov v. Rusia, 13 aprilie 2006, § 26; Arras şi alţii v. Italia, 14 februarie 2012, § 42; Bakradze şi alţii v. Georgia (dec.), 8 ianuarie 2013, § 19). În cauza Khoniakina v. Georgia, 19 iunie 2012, Curtea Europeană a menţionat că dreptul persoanei de a primi o pensie într-o sumă egală cu salariul final al acesteia şi ajustabilă în conformitate cu modificările salariilor persoanelor în exerciţiul aceleiaşi funcţii, aşa cum stabilea prevederea legală în vigoare la momentul pensionării ei, a creat un interes patrimonial pentru reclamantă în sensul articolului 1 din Protocolul nr.1 la Convenţie. Curtea a observat că anularea clauzei de ajustare a pensiei a urmărit să menţină sustenabilitatea bugetului public, raţionalizând astfel cheltuielile publice. Curtea a notat că măsura aplicată reclamantului nu a fost izolată, ci a făcut parte dintr-o reformă legislativă mult mai amplă a sistemului de pensii pentru funcţionarii publici pensionari. În fine, măsura aplicată nu a afectat însăşi esenţa prestaţiei sociale primite de reclamantă şi nu a instituit o sarcină excesivă (a se vedea §§ 72-79). De asemenea, în cauza Bakradze şi alţii v. Georgia (dec.), 8 ianuarie 2013, § 20, Curtea Europeană a reţinut că anularea condiţiei de ajustare a pensiei nu a afectat însăşi esenţa dreptului persoanei la pensie.

29. Totodată, Curtea notează că, deşi a abrogat temeiul de ajustare a pensiei în funcţie de modificarea drepturilor băneşti ale celor aflaţi în exerciţiul funcţiei, legislatorul a reglementat, în schimb, un alt mecanism, şi anume, indexarea pensiilor în condiţiile Legii nr.156 din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii (articolul 64 din Legea nr.1544 din 23 iunie 1993). Indexarea are loc anual la 1 aprilie, iar coeficientul de indexare se stabileşte de Guvern pe baza ratei inflaţiei de la sfârşitul anului precedent, având în vedere creşterea preţurilor de consum în luna decembrie a anului respectiv faţă de aceeaşi lună a anului premergător. Indexarea pensiilor urmăreşte să asigure majorarea valorii pensiei, în funcţie de dinamica preţurilor la produsele şi serviciile de bază. Indexarea pensiei în baza Legii privind sistemul public de pensii urmăreşte să modifice valoarea pensiei în funcţie de realităţile economice (a se vedea DCC nr.147 din 15 noiembrie 2022, §§ 37-38).

30. Aşadar, având în vedere considerentele menţionate mai sus, Curtea reţine că anularea temeiului recalculării pensiei în legătură cu modificarea drepturilor băneşti şi substituirea acestuia cu mecanismul indexării pensiei nu este arbitrară, încadrându-se în marja discreţionară recunoscută legislatorului în domeniul protecţiei sociale de articolul 72 alin.(3) lit.j) din Constituţie (a se vedea, mutatis mutandis, HCC nr.29 din 22 noiembrie 2018, § 55; HCC nr.30 din 23 septembrie 2021, § 71).

31. Prin urmare, pe baza celor menţionate supra, Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, pe baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g), 140 alin.(2) din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a punctului 22 din Legea nr.439 din 28 decembrie 2006 pentru modificarea şi completarea Legii asigurării cu pensii a militarilor şi a persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne nr.1544-XII din 23 iunie 1993, ridicată de dl avocat Ion Vanţevici, în interesele dlui Vasile Vanţevici, reclamant în dosarul nr.3-973/2022, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.