Decizie nr.89 din 21.05.2026 de inadmisibilitate a sesizării nr.37g/2026 privind excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din articolele 4 alin.(3), 6 alin.(1) şi 11 alineatele (3) lit.a) şi (6) din Legea nr.252 din 17 august 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor şi procurorilor şi modificarea unor acte normative, în redactarea anterioară Legii nr.333 din 29 decembrie 2025 (componenţa numerică a comisiei de evaluare, criteriul de integritate financiară şi ponderea constatărilor altor organe în procesul de evaluare extraordinară a judecătorilor şi procurorilor [3])

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.37g/2026 privind excepţia de neconstituţionalitate

a unor prevederi din articolele 4 alin.(3), 6 alin.(1) şi 11 alineatele (3) lit.a) şi

(6) din Legea nr.252 din 17 august 2023 privind evaluarea externă a

judecătorilor şi procurorilor şi modificarea unor acte normative,

 în redactarea anterioară Legii nr.333 din 29 decembrie 2025

(componenţa numerică a comisiei de evaluare, criteriul

de integritate financiară şi ponderea constatărilor

altor organe în procesul de evaluare extraordinară

a judecătorilor şi procurorilor [3])

nr. 89  din  21.05.2026

 (în vigoare 21.05.2026) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 277-279 art. 111 din 25.06.2026

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,

dlui Sergiu LITVINENCO,

dlui Ion MALANCIUC,

dnei Viorica PUICA,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA, judecători,

cu participarea dlui Cristian Rotaru, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 3 martie 2026,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 21 mai 2026, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr.252 din 17 august 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor şi procurorilor şi modificarea unor acte normative, în redactarea anterioară Legii nr.333 din 29 decembrie 2025, după cum urmează:

- textul "din câte 6 membri" din articolul 4 alin.(3);

- textul "din 9 membri" din articolul 6 alin.(1);

- textul "în cuantumul stabilit de către Guvern pentru anul 2023" din articolul 11 alin.(3) lit.a);

- textul "[a]ctele sau constatările altor entităţi cu competenţe în domeniile respective nu au valoare prestabilită pentru comisia de evaluare" din articolul 11 alin.(6),

ridicată de dna Ruxanda Pulbere, în dosarul nr.3-1/2026, pendinte la Curtea Supremă de Justiţie.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de dnele judecătoare Diana Stănilă şi Stella Bleşceaga şi de dl judecător Leonid Chirtoacă, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

ÎN FAPT

A. Circumstanţele litigiului principal

a) Procedura de evaluare iniţială

3. Doamna Ruxanda Pulbere, judecătoare la Curtea de Apel Centru, este subiect al evaluării externe a judecătorilor, pe baza mecanismului instituit prin Legea nr.252 din 17 august 2023. În acest sens, la 11 aprilie 2024, Comisia de evaluare a notificat-o pe dna Ruxanda Pulbere despre iniţierea procedurii de evaluare.

4. La 13 mai 2025, Comisia de evaluare, în vechea componenţă de 6 membri, a aprobat Raportul de evaluare şi i-a propus Consiliului Superior al Magistraturii să constate nepromovarea evaluării de către dna Ruxanda Pulbere.

5. Prin Hotărârea nr.367/30 din 15 iulie 2025, Consiliul Superior al Magistraturii a respins raportul Comisiei şi a dispus reluarea procedurii de evaluare.

b) Procedura de reevaluare

6. La 16 decembrie 2025, Comisia de evaluare, în noua componenţă (8 membri din 9, unuia fiindu-i admisă declaraţia de abţinere), a aprobat un nou Raport de evaluare¹ şi i-a propus, în mod repetat, Consiliului Superior al Magistraturii să constate nepromovarea evaluării de către dna Ruxanda Pulbere.

________________________________

¹Raportul Comisiei de evaluare nu a fost publicat.

7. Prin Hotărârea nr.692/50 din 30 decembrie 2025², Consiliul Superior al Magistraturii a acceptat raportul Comisiei, a constatat nepromovarea evaluării de către dna Ruxanda Pulbere, a dispus eliberarea din funcţie a domniei sale, privând-o de dreptul de a exercita funcţia de judecător şi alte funcţii de demnitate publică timp de 5 ani, începând cu data rămânerii definitive a hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii.

________________________________

²Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nu a fost publicată.

8. Doamna Ruxanda Pulbere a contestat hotărârea în faţa Curţii Supreme de Justiţie.

9. În cadrul procedurii de examinare a contestaţiei, dna Ruxanda Pulbere a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor menţionate la § 1 supra.

10. Printr-o încheiere din 26 februarie 2026, Curtea Supremă de Justiţie a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

11. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 16

Egalitatea

"(1) Respectarea şi ocrotirea persoanei constituie o îndatorire primordială a statului.

(2) Toţi cetăţenii Republicii Moldova sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială."

Articolul 20

Accesul liber la justiţie

"(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

(2) Nicio lege nu poate îngrădi accesul la justiţie."

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte

drepturile şi îndatoririle

"[...]

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative."

Articolul 28

Viaţa intimă, familială şi privată

"Statul respectă şi ocroteşte viaţa intimă, familială şi privată."

Articolul 43

Dreptul la muncă şi la protecţia muncii

"(1) Orice persoană are dreptul la muncă, la libera alegere a muncii, la condiţii echitabile şi satisfăcătoare de muncă, precum şi la protecţia împotriva şomajului.

[...]"

Articolul 46

Dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia

"[...]

(3) Averea dobândită licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobândirii se prezumă.

[...]"

Articolul 116

Statutul judecătorilor

"(1) Judecătorii instanţelor judecătoreşti sunt independenţi, imparţiali şi inamovibili, potrivit legii.

(2) Judecătorii instanţelor judecătoreşti se numesc în funcţie, în condiţiile legii, până la atingerea plafonului de vârstă, de către Preşedintele Republicii Moldova, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. Preşedintele Republicii Moldova poate respinge o singură dată candidatura propusă de către Consiliul Superior al Magistraturii.

[Art.116 alin.(3),(4) abrogate prin Legea nr.120 din 23.09.2021, în vigoare 01.04.2022]

(5) Deciziile privind numirea judecătorilor şi cariera acestora trebuie să fie adoptate în baza unor criterii obiective, bazate pe merit, şi a unei proceduri transparente, în condiţiile legii. Promovarea sau transferul judecătorilor se face doar cu acordul acestora.

(5¹) Judecătorii au doar imunitate funcţională în condiţiile legii.

(6) Sancţionarea judecătorilor se face în conformitate cu legea.

(7) Funcţia de judecător este incompatibilă cu exercitarea oricărei alte funcţii retribuite, cu excepţia activităţii didactice şi ştiinţifice."

12. Prevederile relevante ale Legii nr.252 din 17 august 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor şi procurorilor şi modificarea unor acte normative sunt următoarele:

Articolul 4

Competenţa, mandatul şi finanţarea

activităţii comisiilor de evaluare

"[...]

(3) Comisia de evaluare a judecătorilor şi Comisia de evaluare a procurorilor (în continuare – comisii de evaluare) sunt formate din câte 6 membri. Fiecare comisie de evaluare este asistată de câte un secretariat.

[...]"

[În redactarea anterioară Legii nr.333 din 29 decembrie 2025]

Articolul 4

Competenţa, mandatul şi finanţarea

activităţii comisiilor de evaluare

"[...]

(3) Comisia de evaluare a judecătorilor şi Comisia de evaluare a procurorilor (în continuare – comisii de evaluare) sunt formate din câte 9 membri. Fiecare comisie de evaluare este asistată de câte un secretariat.

[...]"

[În redactarea Legii nr.333 din 29 decembrie 2025, în vigoare din 31 decembrie 2025]

Articolul 6

Componenţa comisiilor de evaluare

"(1) Fiecare comisie de evaluare este formată din 9 membri, numiţi cu votul a 3/5 din deputaţii aleşi, după cum urmează:

a) 4 membri, cetăţeni ai Republicii Moldova – la propunerea fracţiunilor parlamentare, cu respectarea reprezentării proporţionale a majorităţii şi a opoziţiei;

b) 5 membri – la propunerea partenerilor de dezvoltare.

[...]"

Articolul 11

Criteriile de evaluare

"(1) În sensul prezentei legi, evaluarea constă în verificarea integrităţii etice şi celei financiare a subiecţilor indicaţi la art.3 alin.(1).

[...]

(3) Se consideră că subiectul evaluării nu corespunde criteriului de integritate financiară dacă comisia de evaluare are dubii serioase determinate de faptul că:

a) diferenţa dintre avere, cheltuieli şi venituri, pentru ultimii 12 ani, depăşeşte 20 de salarii medii pe economie, în cuantumul stabilit de către Guvern pentru anul 2023;

b) în ultimii 10 ani, a admis iregularităţi fiscale în urma cărora suma impozitului neplătit a depăşit, în total, 5 salarii medii pe economie, în cuantumul stabilit de către Guvern pentru anul 2023.

[...]

(6) La aprecierea corespunderii cu criteriile prevăzute la alin.(2) şi (3) se ţine cont de prevederile legale existente la momentul săvârşirii faptelor respective. Actele sau constatările altor entităţi cu competenţe în domeniile respective nu au valoare prestabilită pentru comisia de evaluare. Constatările din hotărârile judecătoreşti irevocabile se iau în considerare în mod obligatoriu de către comisia de evaluare, cu excepţia hotărârilor pe care comisia de evaluare le consideră arbitrare sau vădit nerezonabile. Comisia de evaluare se poate pronunţa doar asupra încălcărilor regulilor de etică şi conduită profesională, fără a se pronunţa asupra legalităţii hotărârilor respective."

ÎN DREPT

A. Argumentele autoarei excepţiei de neconstituţionalitate

13. Autoarea excepţiei susţine că articolul 4 alin.(3) din Legea nr.252 din 17 august 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor şi procurorilor şi modificarea unor acte normative, în redactarea anterioară Legii nr.333 din 29 decembrie 2025, prevede că comisia de evaluare este formată din 6 membri. În acelaşi timp, articolul 6 alin.(1) din aceeaşi Lege stabileşte că comisia de evaluare este formată din 9 membri, fapt care creează o incertitudine obiectivă privind componenţa legală a Comisiei de evaluare şi regulile care guvernează adoptarea rapoartelor. Totodată, autoarea menţionează că această inexactitate este amplificată de lipsa unor dispoziţii tranzitorii care ar clarifica aplicarea în timp a noii componenţe, în special în procedura de reevaluare. În opinia autoarei excepţiei, determinarea clară a componenţei numerice reprezintă o condiţie esenţială pentru validitatea procedurii şi pentru previzibilitatea rezultatului evaluării. Prin urmare, această inconsecvenţă legislativă este contrară articolelor 1 alin.(3), 23 alin.(2) şi 116 din Constituţie.

14. Referitor la textul "în cuantumul stabilit de către Guvern pentru anul 2023" din articolul 11 alin.(3) lit.a) din Legea nr.252 din 17 august 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor şi procurorilor şi modificarea unor acte normative, autoarea sesizării afirmă că pentru judecătorii evaluaţi pe baza Legii nr.252 din 17 august 2023 diferenţa dintre avere, cheltuieli şi venituri este raportată la salariul mediu stabilit pentru anul 2023, iar pentru judecătorii şi candidaţii la funcţia de judecător la Curtea Supremă de Justiţie, evaluaţi pe baza Legii nr.65 din 30 martie 2023, acest plafon financiar se raportează la salariul mediu prevăzut pentru anul începerii evaluării. Astfel, în condiţiile în care salariul mediu pe economie este, prin natura sa, un indicator dinamic aflat în creştere anuală, aprecierea diferenţei dintre avere, cheltuieli şi venituri prin raportare în toate cazurile la anul 2023 conduce la un prag mai sever pentru judecătorii curţilor de apel şi pentru alţi subiecţi ai evaluării, în absenţa unei justificări obiective şi rezonabile. Din acest motiv, autoarea susţine incidenţa articolelor 1 alin.(3), 16, 23 alin.(2) şi 116 din Constituţie.

15. Referitor la textul "[a]ctele sau constatările altor entităţi cu competenţe în domeniile respective nu au valoare prestabilită pentru comisia de evaluare" din articolul 11 alin.(6) din Legea nr.252 din 17 august 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor şi procurorilor şi modificarea unor acte normative, autoarea excepţiei menţionează că acesta le acordă comisiilor de evaluare o marjă largă de apreciere, care permite înlăturarea efectelor juridice ale actelor oficiale emise de autorităţi competente, inclusiv ale actelor fiscale şi ale constatărilor autorităţilor de integritate, fără stabilirea unor criterii privind condiţiile şi limitele acestei marje. În opinia autoarei, textul criticat nu distinge situaţiile în care un act oficial este contestat, infirmat sau declarat ilegal de situaţiile în care acesta este valabil şi se bucură de prezumţia legalităţii, afectând astfel previzibilitatea aplicării acestor prevederi. De asemenea, textul contestat nu stabileşte criterii privind condiţiile în care valoarea probatorie a unui act oficial poate fi înlăturată şi nici sarcina probei necesară pentru răsturnarea prezumţiei legalităţii acestor acte. Astfel, prevederile atacate sunt contrare articolelor 1 alin.(3), 6, 20, 28, 43 alin.(1), 46 alin.(3) şi 116 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

16. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

17. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea privind evaluarea externă a judecătorilor şi procurorilor şi modificarea unor acte normative, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

18. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de o parte în proces. Astfel, Curtea constată că excepţia este formulată de subiectul căruia i s-a acordat acest drept, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

19. Obiecte ale excepţiei de neconstituţionalitate sunt textele din Legea nr.252 din 17 august 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor şi procurorilor şi modificarea unor acte normative, menţionate supra la § 1.

20. Curtea constată că anterior a fost sesizată să verifice constituţionalitatea textelor "din 9 membri" din articolul 6 alin.(1) şi "în cuantumul stabilit de către Guvern pentru anul 2023" din articolul 11 alin.(3) lit.a) din Legea nr.252 din 17 august 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor şi procurorilor şi modificarea unor acte normative, însă prin Deciziile nr.21 din 19 februarie 2026 şi nr.43 din 12 martie 2026 a declarat inadmisibile aceste capete, pentru că autorii nu au argumentat incidenţa vreunui drept fundamental (a se vedea § 27 şi, respectiv, § 21 din Deciziile menţionate).

21. Referitor la textul "din câte 6 membri" din articolul 4 alin.(3) din Legea nr.252 din 17 august 2023, în redactarea anterioară Legii nr.333 din 29 decembrie 2025, Curtea observă că, deşi acesta a făcut anterior obiectul unei excepţii de neconstituţionalitate, în decizia sa, Curtea a reţinut că prevederile contestate nu au fost aplicate în cauza autorului excepţiei (a se vedea DCC nr.21 din 19 februarie 2026, § 19).

22. De asemenea, Curtea menţionează că articolul 11 alin.(6) din Legea nr.252 din 17 august 2023 a făcut obiect al controlului de constituţionalitate în integralitatea sa, însă din perspectiva altor critici de neconstituţionalitate (a se vedea HCC nr.2 din 16 ianuarie 2025).

23. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-o cauză în care se examinează contestaţia împotriva deciziei Consiliului Superior al Magistraturii privind acceptarea raportului de nepromovare a evaluării externe de către dna judecătoare Ruxanda Pulbere. Cauza se află pe rolul Curţii Supreme de Justiţie. Curtea admite că textele: (i) "din 9 membri" din articolul 6 alin.(1); (ii) "în cuantumul stabilit de către Guvern pentru anul 2023" din articolul 11 alin.(3) lit.a); (iii) "[a]ctele sau constatările altor entităţi cu competenţe în domeniile respective nu au valoare prestabilită pentru comisia de evaluare" din articolul 11 alin.(6), din Legea nr.252 din 17 august 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor şi procurorilor şi modificarea unor acte normative – ar putea fi aplicate în cauza în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate.

24. Cu referire la textul "din câte 6 membri" din articolul 4 alin.(3) din Legea nr.252 din 17 august 2023, în redactarea anterioară Legii nr.333 din 29 decembrie 2025, în jurisprudenţa sa Curtea a reţinut că excepţia de neconstituţionalitate poate fi ridicată şi în privinţa actelor care nu mai sunt în vigoare, dacă sub imperiul acestora s-au născut raporturi juridice care continuă să producă efecte, iar norma este aplicabilă în cazul raporturilor juridice litigioase şi este determinantă pentru soluţionarea cauzei (a se vedea DCC nr.107 din 29 august 2023, § 14; DCC nr.50 din 4 iunie 2024, § 21). Deşi la momentul emiterii raportului de reevaluare în privinţa autoarei excepţiei (i.e. 16 decembrie 2025) articolul 4 alin.(3) din Legea nr.252 din 17 august 2023 stabilea că Comisia de evaluare a judecătorilor este formată din 6 membri, iar articolul 6 alin.(1) din aceeaşi Lege prevedea o componenţă a Comisiei de 9 membri, Comisia de evaluare a optat pentru aplicarea prevederilor articolului 6 alin.(1) din Lege şi a evaluat-o pe dna Ruxanda Pulbere în noua componenţă de 8 membri din 9 (unui membru i-a fost admisă declaraţia de abţinere). Prin urmare, textul "din câte 6 membri" din articolul 4 alin.(3) din Legea nr.252 din 17 august 2023, în redactarea anterioară Legii nr.333 din 29 decembrie 2025, nu i-a fost aplicat autoarei în cauza în care a fost ridicată excepţia (a se vedea, mutatis mutandis, DCC nr.21 din 19 februarie 2026, § 19). Aşadar, Curtea respinge acest capăt al sesizării.

25. Curtea reţine că o altă condiţie obligatorie pentru ca excepţia de neconstituţionalitate să poată fi examinată în fond este incidenţa unui drept fundamental. Astfel, Curtea va analiza, prin prisma argumentelor autoarei sesizării, dacă prevederile contestate reprezintă o ingerinţă într-un drept fundamental (a se vedea DCC nr.87 din 25 iulie 2024, § 15).

26. Autoarea excepţiei susţine că normele contestate contravin articolelor 1 alin.(3) (statul de drept), 6 (separaţia şi colaborarea puterilor), 16 (egalitatea), 20 (accesul liber la justiţie), 23 alin.(2) (calitatea legilor), 28 (viaţa intimă, familială şi privată), 43 alin.(1) (dreptul la muncă şi la protecţia muncii), 46 alin.(3) (dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia) şi 116 (statutul judecătorilor) din Constituţie.

27. În jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că articolele 1 alin.(3) şi 6 din Constituţie comportă un caracter general. Ele nu pot reprezenta repere separate şi nu pot fi invocate de sine stătător, ci numai în coroborare cu o altă prevedere din Constituţie, care trebuie să fie aplicabilă (a se vedea DCC nr.32 din 27 februarie 2025, § 19). De asemenea, Curtea a reţinut că articolele 16 şi 23 din Constituţie nu au o aplicabilitate autonomă. Pentru a fi aplicabile, autorul sesizării trebuie să demonstreze existenţa unor ingerinţe în drepturile fundamentale garantate de Constituţie. Abia în cadrul analizei caracterului justificat al ingerinţei abstracte în drepturile fundamentale garantate de Constituţie Curtea poate pune în operă prevederile acestor articole (a se vedea DCC nr.42 din 8 aprilie 2025, § 31).

28. Totodată, Curtea observă că autoarea nu a argumentat în ce măsură articolul 28 din Constituţie este incident în această cauză. În situaţii similare, Curtea a respins ca inadmisibile sesizările formulate astfel, precizând că simpla trimitere la un text din Constituţie, fără explicarea pretinsei neconformităţi a prevederilor legale contestate cu acesta, nu echivalează cu un argument (a se vedea DCC nr.52 din 29 mai 2025, § 22).

29. Cu referire la textul "din 9 membri" din articolul 6 alin.(1) din Legea nr.252 din 17 august 2023, criticile autoarei se rezumă la faptul că, în cadrul procedurii de evaluare iniţială, Legea nr.252 din 17 august 2023, în redacţia iniţială a acesteia, prevedea o componenţă a comisiei de 6 membri, iar la etapa de reevaluare, după modificările legislative făcute prin Legea nr.127 din 29 mai 2025, în vigoare din 12 iunie 2025, această componenţă a fost extinsă la 9 membri. În opinia autoarei, aceste împrejurări creează o incertitudine obiectivă privind componenţa legală a Comisiei de evaluare şi privind regulile care guvernează adoptarea rapoartelor, fapt care ar genera repercusiuni grave asupra carierei sale de judecător. Curtea menţionează că nu este competentă să stabilească aplicarea legii în timp la soluţionarea unei cauze. Aceste chestiuni sunt de competenţa instanţei de judecată în faţa căreia a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate (a se vedea DCC nr.19 din 6 februarie 2025, § 19).

30. Suplimentar, Curtea consideră necesar de a menţiona că, indiferent de modul în care este aplicată legea în timp şi de componenţa numerică a Comisiei, esenţial este ca subiectul evaluării să beneficieze de aceleaşi garanţii procesuale de care se bucură, deopotrivă, şi alţi subiecţi ai procedurii de evaluare. Modificările legislative operate prin Legea nr.127 din 29 mai 2025, în vigoare din 12 iunie 2025, nu au afectat sub nicio formă independenţa comisiilor de evaluare şi principiile de care acestea urmează să se ghideze în activitatea lor (a se vedea articolul 5 din Legea nr.252 din 17 august 2023).

31. Cu referire la textul "în cuantumul stabilit de către Guvern pentru anul 2023" din articolul 11 alin.(3) lit.a) din Legea nr.252 din 17 august 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor şi procurorilor şi modificarea unor acte normative, autoarea sesizării a afirmat că pentru judecătorii evaluaţi pe baza Legii nr.252 din 17 august 2023 diferenţa dintre avere, cheltuieli şi venituri este raportată la salariul mediu stabilit pentru anul 2023, iar pentru judecătorii şi candidaţii la funcţia de judecător la Curtea Supremă de Justiţie evaluaţi pe baza Legii nr.65 din 30 martie 2023 această diferenţă se raportează la salariul mediu prevăzut pentru anul începerii evaluării. În opinia autoarei, aprecierea diferenţei dintre avere, cheltuieli şi venituri prin raportare la anul 2023 în toate cazurile conduce la un prag mai sever pentru judecătorii curţilor de apel şi pentru alţi subiecţi ai evaluării, în absenţa unei justificări obiective şi rezonabile.

32. Curtea observă că, în sensul Legii nr.252 din 17 august 2023 cu privire la evaluarea externă a judecătorilor şi procurorilor şi modificarea unor acte normative, evaluarea constă în verificarea integrităţii etice şi financiare a subiecţilor (articolul 11 din Lege). Astfel, se consideră că subiectul nu corespunde criteriului de integritate financiară dacă comisia de evaluare are dubii serioase determinate de faptul că "diferenţa dintre avere, cheltuieli şi venituri, pentru ultimii 12 ani, depăşeşte 20 de salarii medii pe economie, în cuantumul stabilit de către Guvern pentru anul 2023" (articolul 11 alin.(3) lit.a) din Lege).

33. În acelaşi timp, Legea nr.65 din 30 martie 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor şi a candidaţilor la funcţia de judecător al Curţii Supreme de Justiţie stabileşte că judecătorul nu corespunde criteriului de integritate financiară dacă Comisia de evaluare are dubii serioase determinate de faptul că "diferenţa dintre avere, cheltuieli şi venituri, pentru ultimii 12 ani, depăşeşte, în total, 20 de salarii medii pe economie, în cuantumul stabilit de Guvern pentru anul în care a început evaluarea judecătorului" (articolul 11 alin.(3) lit.a) din Lege).

34. Diferenţa abordată de către autoarea excepţiei constă în baza distinctă de raportare a diferenţei dintre avere, cheltuieli şi venituri. În cazul Legii nr.252 din 17 august 2023, care este aplicată în cauza autoarei, această diferenţă se raportează la salariul mediu pe economie stabilit de Guvern pentru anul 2023, iar în situaţia subiecţilor Legii nr.65 din 30 martie 2023 – la salariul mediu pe economie stabilit de Guvern pentru anul în care a început evaluarea subiectului.

35. Referitor la principiul egalităţii, garantat de articolul 16 din Constituţie, în jurisprudenţa sa, Curtea a menţionat că discriminarea are loc atunci când persoane aflate în situaţii asemănătoare sunt tratate diferit (discriminare directă) sau atunci când persoane care se află în situaţii diferite sunt tratate în acelaşi mod (discriminare indirectă), cu excepţia cazului în care un asemenea tratament este justificat în mod obiectiv şi rezonabil. O condiţie esenţială pentru existenţa tratamentului diferenţiat reprezintă caracterul comparabil al situaţiilor (a se vedea HCC nr.16 din 20 mai 2021, § 39; HCC nr.35 din 9 noiembrie 2021, § 152). Verificarea respectării acestei cerinţe implică compararea situaţiei persoanei cu cea a subiecţilor în raport cu care pretinde un dezavantaj (a se vedea HCC nr.8 din 6 aprilie 2023, § 32).

36. Curtea subliniază că subiecţii evaluării enumeraţi în Legea nr.252 din 17 august 2023 sunt, inter alia, judecătorii curţilor de apel, candidaţii la funcţia de judecător al curţilor de apel, precum şi judecătorii care, din 1 ianuarie 2017 şi până la data intrării în vigoare a legii în discuţie, au exercitat funcţia de preşedinte şi/sau vicepreşedinte al judecătoriilor, inclusiv cei care au asigurat interimatul acestor funcţii pentru un termen mai mare de un an (a se vedea articolul 3 alin.(1) literele a), b) şi g) din Lege). Pe de altă parte, Legea nr.65 din 30 martie 2023 stabileşte că subiecţi ai evaluării sunt judecătorii Curţii Supreme de Justiţie în funcţie la data intrării în vigoare a legii în discuţie, inclusiv cei suspendaţi din funcţie, precum şi candidaţii la funcţia de judecător al Curţii Supreme de Justiţie (articolul 3 alin.(1) literele a) şi b) din Lege).

37. Prin urmare, având în vedere că legile menţionate se aplică unor categorii distincte de persoane, situaţia autoarei urmează a fi raportată la situaţia celorlalţi subiecţi care sunt evaluaţi pe baza aceloraşi prevederi legale, i.e. – Legea nr.252 din 17 august 2023, nu la procedura aplicabilă judecătorilor şi candidaţilor la funcţia de judecător al Curţii Supreme de Justiţie pe baza Legii nr.65 din 30 martie 2023.

38. În acest context, redactarea actuală a articolului 11 alin.(3) lit.a) din Legea nr.252 din 17 august 2023 asigură un mecanism echitabil care îi plasează pe toţi subiecţii evaluării în condiţii de egalitate, astfel încât aceeaşi bază de raportare urmează a fi aplicată în privinţa tuturor judecătorilor şi procurorilor vizaţi, indiferent de anul începerii procedurilor de vetting.

39. Curtea observă că, de fapt, criticile autoarei vizează dezacordul acesteia cu plafonul financiar instituit de Legea nr.65 din 30 martie 2023, care este aplicabil în privinţa unor subiecţi distincţi, i.e. – judecătorilor în funcţie ai Curţii Supreme de Justiţie, dar şi candidaţilor la această funcţie.

40. În aceeaşi ordine de idei, Curtea reţine că prevederile Legii nr.65 nu constituie obiect al acestei excepţii de neconstituţionalitate şi nici nu sunt aplicabile situaţiei reclamantei, de vreme ce aceasta este subiect al evaluării externe pe terenul Legii nr.252 din 17 august 2023. Prin urmare, Curtea nu poate proceda la controlul de constituţionalitate al unor prevederi legale care nu urmează a fi aplicate la soluţionarea cauzei. În jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că excepţia de neconstituţionalitate nu manifestă doar o funcţie preventivă, ci şi una reparatorie, pentru că ea priveşte, în primul rând, situaţia concretă a părţii lezate în drepturile sale prin norma criticată. De invocarea unei excepţii de neconstituţionalitate trebuie să profite, în primul rând, autorul acesteia (a se vedea DCC nr.20 din 21 martie 2024, § 37; DCC nr.110 din 12 august 2025, § 32). Din acest motiv, Curtea nu vede incidenţa articolelor 16 şi 116 din Constituţie în acest capăt al sesizării.

41. Referitor la textul "[a]ctele sau constatările altor entităţi cu competenţe în domeniile respective nu au valoare prestabilită pentru comisia de evaluare" din articolul 11 alin.(6) din Legea nr.252 din 17 august 2023, autoarea sesizării a menţionat că acesta împiedică subiectul evaluării de a prezenta cu titlu de probe în procedura de evaluare acte oficiale emise de autorităţi şi, astfel, le lipseşte de efecte juridice. În viziunea autoarei, prevederea contestată răstoarnă prezumţia caracterului licit al averii dobândite, produce efecte directe asupra garanţiilor funcţiei de judecător şi îngrădeşte dreptul autoarei la un control judiciar efectiv.

42. Curtea observă că formula "[a]ctele sau constatările altor entităţi cu competenţe în domeniile respective nu au valoare prestabilită pentru comisia de evaluare" din articolul 11 alin.(6) din Legea nr.252 din 17 august 2023 nu are scopul de a înlătura valoarea probatorie a actelor sau a constatărilor unor organe sau autorităţi în domeniile relevante şi nici nu desfiinţează prezumţia legalităţii acestor înscrisuri. Potrivit articolului 14 alin.(7) din Legea menţionată, subiectul evaluării poate prezenta orice dovezi pe care le consideră relevante pentru clarificarea dubiilor comisiei de evaluare. Citite împreună, prevederile în discuţie permit Curţii să conchidă că subiectul evaluării nu este privat de dreptul de a prezenta în procedura de evaluare cu titlu de probe acte sau constatări ale altor entităţi pe marginea aspectelor patrimoniale sau de etică, ci doar clarifică ponderea probatorie a acestora, şi anume limitează valoarea lor prestabilită, acestea urmând a fi apreciate în coroborare cu alte probe relevante, fără ca o probă sau alta să se bucure de prioritate în raport cu celalalte.

43. De altfel, reglementări similare au fost prevăzute de către legislator atât în Codul de procedură civilă (articolul 130 alin.(2)), cât şi în Codul de procedură penală (articolul 27 alin.(2)), în sensul în care nicio probă nu are forţă probantă dinainte stabilită fără aprecierea acesteia în modul prevăzut de lege, cu respectarea tuturor exigenţelor unui proces echitabil.

44. Totodată, Legea nr.252 nr.17 august 2023 obligă Consiliul, la etapa aprecierii raportului de evaluare a candidatului, să emită o hotărâre motivată (articolul 18 alin.(3) din Lege), în care să dea apreciere tuturor împrejurărilor relevante care au impus adoptarea soluţiei într-un anumit caz, inclusiv să motiveze admiterea sau respingerea arbitrară a unor probe (a se vedea, mutatis mutandis, DCC nr.166 din 13 noiembrie 2025, § 73). Mai mult, candidatul are posibilitatea să pună în discuţie aspectele privind legalitatea procedurii de evaluare prin intermediul contestaţiei depuse la Curtea Supremă de Justiţie (articolul 19 alin.(2) din Lege). Din aceste motive, Curtea nu poate reţine în acest capăt al sesizării incidenţa articolelor 20, 43 alin.(1), 46 alin.(3) şi 116 din Constituţie.

45. Mai mult, Curtea reţine că autorităţile care emit acte şi constatări oficiale acţionează în baza competenţelor atribuite de lege şi urmăresc în realitate un alt obiectiv decât cel al procedurilor de evaluare extraordinară. De exemplu, autoritatea competentă în domeniul fiscal supraveghează respectarea de către subiecţi a prevederilor legislaţiei fiscale, iar Autoritatea Naţională de Integritate verifică respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităţilor, restricţiilor şi limitărilor, precum şi aspectele ce ţin de avere şi interese personale. În acelaşi timp, preambulul Legii nr.252 din 17 august 2023 menţionează că această lege a fost adoptată în vederea asigurării integrităţii judecătorilor şi a procurorilor şi sporirii încrederii societăţii în justiţie. În jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că procedura de evaluare externă a integrităţii financiare şi etice a procurorilor şi judecătorilor are un caracter excepţional şi face parte din reforma domeniului justiţiei (a se vedea DCC nr.50 din 10 aprilie 2025, § 25; DCC nr.19 din 12 februarie 2026, § 34).

46. Pentru că nu s-a demonstrat incidenţa unui drept fundamental prevăzut de Constituţie, Curtea notează că nici articolele 1 alin.(3), 6, 16 şi 23 alin.(2) din Constituţie nu sunt incidente.

47. Prin urmare, sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate nu întruneşte condiţiile de admisibilitate şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g), 140 alin.(2) din Constituţie, 27 alineatele (2), (3) lit.f) şi (4) lit.d), 37 şi 40 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr.252 din 17 august 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor şi procurorilor şi modificarea unor acte normative, în redactarea anterioară Legii nr.333 din 29 decembrie 2025, după cum urmează:

- textul "din câte 6 membri" din articolul 4 alin.(3);

- textul "din 9 membri" din articolul 6 alin.(1);

- textul "în cuantumul stabilit de către Guvern pentru anul 2023" din articolul 11 alin.(3) lit.a);

- textul "[a]ctele sau constatările altor entităţi cu competenţe în domeniile respective nu au valoare prestabilită pentru comisia de evaluare" din articolul 11 alin.(6),

ridicată de dna Ruxanda Pulbere, în dosarul nr.3-1/2026, pendinte la Curtea Supremă de Justiţie.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

OPINIE SEPARATĂ

Prin Decizia nr.89 din 21 mai 2026, Curtea a declarat inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din Legea nr.252 din 17 august 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor şi procurorilor şi modificarea unor acte normative, în redactarea anterioară Legii nr.333 din 29 decembrie 2025, ridicată de dna Ruxanda Pulbere, parte în dosarul nr.3-1/2026, pendinte la Curtea Supremă de Justiţie.

Cu referire la criticile de neconstituţionalitate menţionate la paragrafele 13-15 din Decizie, majoritatea judecătorilor Curţii au conchis că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, deoarece nu a fost constatată incidenţa vreunui drept fundamental, fiind, aşadar, vădit neîntemeiată.

Nu susţin poziţia majorităţii cu privire la considerentele şi soluţia pronunţată în această cauză, în partea ce ţine de diferenţa de regim aplicabil judecătorilor din cadrul judecătoriilor şi curţilor de apel, pe de o parte, şi judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie şi candidaţilor la funcţia de judecător al Curţii Supreme de Justiţie, pe de altă parte.

Autoarea excepţiei nr.37g/2026, judecătoare la Curtea de Apel Centru, a fost supusă evaluării externe pe baza mecanismului instituit prin Legea nr.252 din 17 august 2023. Spre deosebire de judecătorii evaluaţi potrivit acestei Legi, judecătorii Curţii Supreme de Justiţie sau candidaţii la funcţia de judecător al Curţii Supreme de Justiţie sunt evaluaţi conform Legii nr.65 din 30 martie 2023.

În sesizarea sa, autoarea scoate în evidenţă următoarea diferenţă de regim aplicabil celor două categorii de judecători: Legea nr.252 stabileşte, între altele, că subiectul evaluării nu corespunde criteriului de integritate financiară dacă comisia de evaluare are dubii serioase determinate de faptul că diferenţa dintre avere, cheltuieli şi venituri în ultimii 12 ani depăşeşte 20 de salarii medii pe economie, în cuantumul stabilit de către Guvern pentru anul 2023. În acelaşi timp, plafonul financiar la care se raportează Legea nr.65 este salariul mediu prevăzut pentru anul începerii evaluării.

Astfel, afirmă autoarea sesizării, în condiţiile în care salariul mediu pe economie este, prin natura sa, un indicator dinamic aflat în creştere în fiecare an, aprecierea diferenţei dintre avere, cheltuieli şi venituri prin raportare în toate cazurile la anul 2023 instituie un prag mai sever pentru judecătorii curţilor de apel şi pentru alţi subiecţi ai evaluării, fără o justificare obiectivă şi rezonabilă.

Din această perspectivă, autoarea invocă dreptul său la respectarea vieţii private şi egalitatea în faţa legii.

Dreptul la reputaţia profesională reprezintă un aspect al vieţii private protejat de articolul 28 din Constituţie. Reputaţia profesională a unui judecător supus procedurii de vetting poate fi afectată, de vreme ce se poate constata lipsa integrităţii sale etice şi financiare (a se vedea Denisov v. Ucraina [MC], 25 septembrie 2018, §§ 107-109 şi 115-116, dar şi Opinia comună a Comisiei de la Veneţia şi a Directoratului General pentru Drepturile Omului şi Statul de Drept (DGI) ale Consiliului Europei privind unele măsuri legate de selecţia candidaţilor pentru funcţii administrative în organele de autoadministrare ale judecătorilor şi procurorilor şi modificarea unor acte normative, adoptată de Comisia de la Veneţia la cea de-a 129-a sesiune plenară (10-11 decembrie 2021), § 15). Fără să constate incidenţa dreptului garantat de articolul 28 din Constituţie, Curtea abordează frontal aplicabilitatea articolului 16 din Constituţie şi reţine că legile menţionate se aplică unor categorii distincte de persoane, iar situaţia autoarei urmează a fi raportată la situaţia celorlalţi subiecţi care sunt evaluaţi pe baza aceloraşi prevederi legale, i.e. – Legea nr.252 din 17 august 2023, nu la procedura aplicabilă judecătorilor şi candidaţilor la funcţia de judecător al Curţii Supreme de Justiţie pe baza Legii nr.65 din 30 martie 2023 (a se vedea § 37 din Decizie).

Colegii mei au pornit de la premisa că judecătorii din judecătorii şi curţile de apel, pe de o parte, şi judecătorii Curţii Supreme de Justiţie şi candidaţii la funcţia de judecător al Curţii Supreme de Justiţie, pe de altă parte, nu se află în situaţii comparabile, pentru că evaluarea lor este reglementată de legi diferite. În aceeaşi ordine de idei, colegii au reţinut că prevederile Legii nr.65 nu constituie obiect al excepţiei de neconstituţionalitate şi nici nu sunt aplicabile situaţiei reclamantei, de vreme ce aceasta este subiect al evaluării externe potrivit Legii nr.252. Nu pot fi de acord cu această idee, deci nu pot fi de acord cu ignorarea caracterului discriminatoriu al regimului instituit de Legea nr.252.

Autoarea excepţiei de neconstituţionalitate nu a ridicat problema neconstituţionalităţii unor prevederi din Legea nr.65, ci a comparat mecanismele instituite prin două legi, aplicabile în privinţa judecătorilor din instanţe judecătoreşti de grade diferite, prin prisma principiului unicităţii statutului de judecător, stabilit în articolul 116 din Constituţie, şi principiului egalităţii, garantat de articolul 16 din Constituţie.

Principiul unicităţii statutului de judecător este reglementat şi în articolul 2 din Legea nr.544 din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului, potrivit căruia judecătorii din toate instanţele judecătoreşti au un statut unic şi se disting între ei numai prin împuterniciri şi competenţă.

Chiar dacă judecătorii de la curţile de apel, pe de o parte, şi judecătorii Curţii Supreme de Justiţie şi candidaţii la funcţia de judecător al Curţii Supreme de Justiţie, pe de altă parte, nu se află în situaţii absolut identice sub toate aspectele statutului lor profesional, ei se află, în mod evident, în situaţii similare din perspectiva condiţiilor de integritate aplicabile funcţiei de judecător. Ambele categorii sunt supuse aceloraşi obligaţii de independenţă, imparţialitate şi integritate.

Dacă judecătorii din categoria din care face parte autoarea sesizării ar fi candidat la funcţia de judecător al Curţii Supreme de Justiţie, li s-ar fi aplicat un regim mai blând. De exemplu, potrivit circumstanţelor cauzei, autoarea sesizării a fost notificată de Comisia de evaluare despre iniţierea procedurii de evaluare la 11 aprilie 2024. În privinţa sa, pe baza mecanismului instituit prin Legea nr.252, diferenţa dintre avere, cheltuieli şi venituri în ultimii 12 ani nu trebuie să depăşească 20 de salarii medii pe economie, în cuantumul stabilit de către Guvern pentru anul 2023, adică 234 000 lei. În acelaşi timp, dacă ea ar fi candidat la funcţia de judecător al Curţii Supreme de Justiţie şi i s-ar fi aplicat mecanismul instituit de Legea nr.65, diferenţa dintre avere, cheltuieli şi venituri în ultimii 12 ani nu ar trebui să depăşească 20 de salarii medii pe economie, în cuantumul stabilit de către Guvern pentru anul începerii evaluării, 2024, adică suma de 274 000 lei. Diferenţa este de 40 000 lei. Prin urmare, legislativul a admis, prin reglementarea a două mecanisme diferite, că un candidat la funcţia de judecător al Curţii Supreme de Justiţie, evaluat în anul 2024, în privinţa căruia se constată o diferenţă de până la 274 000 lei, corespunde criteriului de integritate financiară, iar un judecător al Curţii de Apel evaluat, în acelaşi an, care are o diferenţă mai mare de 234 000 lei până la 274 000 lei, este eliberat din funcţia de judecător, cu toate consecinţele prevăzute de lege, fiind lipsit de indemnizaţia unică şi de pensia specială.

Totuşi, potrivit prevederilor relevante ale articolului 116 din Constituţie, toţi judecătorii trebuie să fie independenţi şi imparţiali şi toţi judecătorii sunt numiţi în funcţie până la atingerea plafonului de vârstă. Deciziile privind numirea judecătorilor şi cariera acestora trebuie să fie adoptate potrivit unor criterii obiective, bazate pe meritele persoanelor, şi conform unei proceduri transparente. Aceste dispoziţii constituţionale nu admit un regim mai blând pentru candidaţii care sunt sau care vor să fie judecători în instanţa supremă şi un regim mai dur pentru ceilalţi judecători.

Dimpotrivă, admit că ar putea fi supuşi unor condiţii mai stricte judecătorii Curţii Supreme de Justiţie şi candidaţii la funcţia de judecător al Curţii Supreme de Justiţie decât judecătorii din instanţele inferioare. Totuşi, orice diferenţiere trebuie justificată obiectiv, trebuie să urmărească un scop legitim şi trebuie să fie proporţională.

Dispensa acordată judecătorilor sau candidaţilor la funcţia de judecător al Curţii Supreme de Justiţie sub aspectul integrităţii lor nu este susţinută nici de standardele dreptului la un proces echitabil. Condiţiile dreptului la un proces echitabil se aplică deopotrivă tuturor instanţelor de judecată de orice nivel, iar odată devenite definitive, hotărârile judecătoreşti, indiferent de nivelul instanţei care le-a pronunţat, se bucură de aceeaşi autoritate de lucru judecat. Pentru societate, toţi judecătorii trebuie să fie integri, nu judecători mai integri sau mai puţin integri.

Din acest motiv, nu pot fi de acord cu soluţia inadmisibilităţii pronunţată de Curte. Opţiunea mea a fost efectuarea unei analize în fond a sesizării, pe baza principiului nediscriminării.