Decizie nr.21 din 19.02.2026 de inadmisibilitate a sesizării nr.257g/2025 privind excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din articolele 4 alin.(3), 6 alin.(1) şi 11 alin.(3) din Legea nr.252 din 17 august 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor şi procurorilor şi modificarea unor acte normative, în redactarea anterioară Legii nr.333 din 29 decembrie 2025 (componenţa numerică a comisiei de evaluare şi criteriul de integritate financiară)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a  sesizării nr.257g/2025 privind  excepţia  de  neconstituţionalitate

a unor prevederi  din articolele 4 alin.(3), 6 alin.(1)  şi 11 alin.(3)  din Legea  nr. 252 din

17 august 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor şi procurorilor şi modificarea

unor acte normative, în redactarea anterioară Legii nr.333 din 29 decembrie 2025

(componenţa numerică a comisiei de evaluare şi criteriul de integritate financiară)

nr. 21  din  19.02.2026

 (în vigoare 19.02.2026) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr.105-107 art. 35 din 05.03.2026

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,

dlui Sergiu LITVINENCO,

dlui Ion MALANCIUC,

dnei Viorica PUICA,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA, judecători,

cu participarea dlui Cristian Rotaru, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 10 decembrie 2025,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 19 februarie 2026, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a textelor "din câte 6 membri" din articolul 4 alin.(3), "din 9 membri" din articolul 6 alin.(1) şi "în cuantumul stabilit de către Guvern pentru anul 2023" din articolul 11 alin.(3) lit.a) din Legea nr.252 din 17 august 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor şi procurorilor şi modificarea unor acte normative, în redactarea anterioară Legii nr.333 din 29 decembrie 2025, ridicată de dl avocat Petru Balan, în interesele dlui Dmitrii Fujenco, în dosarul nr.3-16/2025, pendinte la Curtea Supremă de Justiţie.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de dnele judecătoare Diana Stănilă şi Stella Bleşceaga şi de dl judecător Leonid Chirtoacă, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

3. Printr-o cerere din 5 ianuarie 2026, dl Dmitrii Fujenco a invitat Curtea Constituţională să solicite Curţii Europene a Drepturilor Omului emiterea unui aviz consultativ referitor la aplicarea articolului 14 al Convenţiei în contextul procedurilor de vetting din Republica Moldova, şi anume: (i) dacă este sau nu incident articolul 14 din Convenţie în cadrul procedurilor de vetting; (ii) dacă existenţa unor criterii diferite de evaluare pentru subiecţii din Legea nr.65/2023 şi din Legea nr.252/2023 reprezintă un tratament diferenţiat în sensul articolului 14 din Convenţie, precum şi (iii) dacă tratamentul diferit este justificat în contextul scopului urmărit şi dacă acesta poate fi considerat proporţional, având în vedere interpretările anterioare din jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului.

ÎN FAPT

A. Circumstanţele litigiului principal

4. Domnul Dmitrii Fujenco, judecător la Curtea de Apel Sud, este subiect al evaluării externe a judecătorilor, pe baza mecanismului instituit prin Legea nr.252 din 17 august 2023. În acest sens, la 18 octombrie 2024, Consiliul Superior al Magistraturii i-a trimis Comisiei de evaluare informaţiile referitoare la dl Dmitrii Fujenco, în calitate de judecător la Curtea de Apel Sud.

5. La 24 septembrie 2025, Comisia de evaluare a aprobat Raportul de evaluare¹ şi i-a propus Consiliului Superior al Magistraturii să constate nepromovarea evaluării de către dl Dmitrii Fujenco.

___________________________

¹ Raportul Comisiei de evaluare nu a fost publicat.

6. Prin Hotărârea nr.548/21 din 21 octombrie 2025², Consiliul Superior al Magistraturii a acceptat raportul Comisiei, a constatat nepromovarea evaluării, a dispus eliberarea din funcţie a dlui Dmitrii Fujenco şi l-a privat de dreptul de a exercita funcţia de judecător şi alte funcţii de demnitate publică timp de 6 ani, începând cu data rămânerii definitive a hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii.

___________________________

² Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nu a fost publicată.

7. Domnul Dmitrii Fujenco a contestat hotărârea în faţa Curţii Supreme de Justiţie.

8. În cadrul procedurii de examinare a contestaţiei, dl avocat Petru Balan a ridicat, în interesele dlui Dmitrii Fujenco, excepţia de neconstituţionalitate a textelor "din câte 6 membri" din articolul 4 alin.(3), "din 9 membri" din articolul 6 alin.(1) şi "în cuantumul stabilit de către Guvern pentru anul 2023" din articolul 11 alin.(3) lit.a) din Legea nr.252 din 17 august 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor şi procurorilor şi modificarea unor acte normative.

9. Printr-o încheiere din 4 decembrie 2025, Curtea Supremă de Justiţie a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

10. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 16

Egalitatea

"(1) Respectarea şi ocrotirea persoanei constituie o îndatorire primordială a statului.

(2) Toţi cetăţenii Republicii Moldova sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială."

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle

"[...]

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative."

11. Prevederile relevante ale Legii nr.252 din 17 august 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor şi procurorilor şi modificarea unor acte normative sunt următoarele:

Articolul 4

Competenţa, mandatul şi finanţarea activităţii comisiilor de evaluare

"[…]

(3) Comisia de evaluare a judecătorilor şi Comisia de evaluare a procurorilor (în continuare – comisii de evaluare) sunt formate din câte 6 membri. Fiecare comisie de evaluare este asistată de câte un secretariat.

[...]"

[În redactarea anterioară Legii nr.333 din 29 decembrie 2025]

Articolul 4

Competenţa, mandatul şi finanţarea activităţii comisiilor de evaluare

"[…]

(3) Comisia de evaluare a judecătorilor şi Comisia de evaluare a procurorilor (în continuare – comisii de evaluare) sunt formate din câte 9 membri. Fiecare comisie de evaluare este asistată de câte un secretariat.

[...]"

[În redactarea Legii nr.333 din 29 decembrie 2025, în vigoare din 31 decembrie 2025]

Articolul 6

Componenţa comisiilor de evaluare

"(1) Fiecare comisie de evaluare este formată din 9 membri, numiţi cu votul a 3/5 din deputaţii aleşi, după cum urmează:

a) 4 membri, cetăţeni ai Republicii Moldova – la propunerea fracţiunilor parlamentare, cu respectarea reprezentării proporţionale a majorităţii şi a opoziţiei;

b) 5 membri – la propunerea partenerilor de dezvoltare.

[...]"

Articolul 11

Criteriile de evaluare

"(1) În sensul prezentei legi, evaluarea constă în verificarea integrităţii etice şi celei financiare a subiecţilor indicaţi la art.3 alin.(1).

[...]

(3) Se consideră că subiectul evaluării nu corespunde criteriului de integritate financiară dacă comisia de evaluare are dubii serioase determinate de faptul că:

a) diferenţa dintre avere, cheltuieli şi venituri, pentru ultimii 12 ani, depăşeşte 20 de salarii medii pe economie, în cuantumul stabilit de către Guvern pentru anul 2023;

b) în ultimii 10 ani, a admis iregularităţi fiscale în urma cărora suma impozitului neplătit a depăşit, în total, 5 salarii medii pe economie, în cuantumul stabilit de către Guvern pentru anul 2023.

[...]"

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

12. Autorul excepţiei susţine că articolul 4 alin.(3) din Legea nr.252 din 17 august 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor şi procurorilor şi modificarea unor acte normative, în redactarea anterioară Legii nr.333 din 29 decembrie 2025, prevede că comisia de evaluare este formată din 6 membri, în timp ce articolul 6 alin.(1) din aceeaşi lege stabileşte că numărul membrilor comisiei este de 9 membri, fapt care creează o incertitudine legislativă susceptibilă să afecteze drepturile fundamentale ale subiectului evaluării.

13. Referitor la textul "în cuantumul stabilit de către Guvern pentru anul 2023" din articolul 11 alin.(3) lit.a) din Legea nr.252/2023, autorul sesizării afirmă că aprecierea diferenţei dintre avere, cheltuieli şi venituri în funcţie de acest criteriu afectează principiul echităţii procedurii de evaluare şi generează o discriminare a judecătorilor curţilor de apel în raport cu judecătorii şi candidaţii la funcţia de judecător al Curţii Supreme de Justiţie, cărora li se aplică textul "în cuantumul stabilit de Guvern pentru anul în care a început evaluarea judecătorului" (articolul 11 alin.(3) lit.a) din Legea nr.65 din 30 martie 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor şi a candidaţilor la funcţia de judecător al Curţii Supreme de Justiţie). Mai mult, autorul reclamă că proiectul de lege care a stat la baza adoptării Legii nr.65 din 30 martie 2023 nu conţine nicio fundamentare juridică cu privire la textul "în cuantumul stabilit de Guvern pentru anul în care a început evaluarea judecătorului" din articolul 11 alin.(3) lit.a) din Lege.

14. Din acest motiv, autorul susţine incidenţa articolelor 16 şi 23 alin.(2) din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

15. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

16. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea privind evaluarea externă a judecătorilor şi procurorilor şi modificarea unor acte normative, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

17. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de o parte în proces. Astfel, Curtea constată că excepţia este formulată de subiectul căruia i s-a acordat acest drept, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

18. Obiecte ale excepţiei de neconstituţionalitate sunt textul "din câte 6 membri" din articolul 4 alin.(3), în redactarea anterioară Legii nr.333 din 29 decembrie 2025, textul "din 9 membri" din articolul 6 alin.(1) şi textul "în cuantumul stabilit de către Guvern pentru anul 2023" din articolul 11 alin.(3) lit.a) din Legea nr.252 din 17 august 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor şi procurorilor şi modificarea unor acte normative.

19. Referitor la textul "din câte 6 membri" din articolul 4 alin.(3) din Legea nr.252 din 17 august 2023, în redactarea anterioară Legii nr.333 din 29 decembrie 2025, în jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că excepţia de neconstituţionalitate poate fi ridicată şi în privinţa actelor care nu mai sunt în vigoare, dacă sub imperiul acestora s-au născut raporturi juridice care continuă să producă efecte, iar norma este aplicabilă în cazul raporturilor juridice litigioase şi este determinantă pentru soluţionarea cauzei (a se vedea DCC nr.107 din 29 august 2023, § 14; DCC nr.50 din 4 iunie 2024, § 21). Deşi la momentul emiterii raportului de evaluare în privinţa autorului excepţiei (i.e. 23 septembrie 2025) articolul 4 alin.(3) din Legea nr.252 din 17 august 2023 stabilea că Comisia de evaluare a judecătorilor este formată din 6 membri, iar articolul 6 alin.(1) din aceeaşi Lege prevedea o componenţă a Comisiei de 9 membri, Comisia de evaluare a optat pentru aplicarea prevederilor articolului 6 alin.(1) din Lege şi l-a evaluat pe dl Dmitrii Fujenco într-o componenţă de 8 membri. Prin urmare, textul "din câte 6 membri" din articolul 4 alin.(3) din Legea nr.252 din 17 august 2023, în redactarea anterioară Legii nr.333 din 29 decembrie 2025, nu a fost aplicat în cauza autorului excepţiei.

20. Curtea notează că o altă condiţie pentru formularea unei excepţii de neconstituţionalitate o constituie aplicabilitatea prevederilor contestate în cauza în care a fost ridicată excepţia (a se vedea DCC nr.158 din 30 octombrie 2025, § 23). Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-o cauză cu privire la examinarea contestaţiei împotriva deciziei Consiliului Superior al Magistraturii privind acceptarea raportului de nepromovare a evaluării externe de către dl judecător Dmitrii Fujenco. Cauza se află pe rolul Curţii Supreme de Justiţie. Curtea admite că textul "din 9 membri" din articolul 6 alin.(1) şi textul "în cuantumul stabilit de către Guvern pentru anul 2023" din articolul 11 alin.(3) lit.a) din Legea nr.252 din 17 august 2023 ar putea fi aplicate în cauza în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate.

21. Curtea menţionează că o altă condiţie obligatorie pentru ca excepţia de neconstituţionalitate să poată fi examinată în fond este incidenţa unui drept fundamental. Curtea trebuie să analizeze, prin prisma argumentelor autorului sesizării, dacă prevederile contestate reprezintă o ingerinţă într-un drept fundamental (a se vedea DCC nr.27 din 11 aprilie 2024, § 21).

22. Curtea reţine că autorul a invocat în sesizarea sa articolele 16 (egalitatea) şi 23 alin.(2) (calitatea legilor) din Constituţie.

23. Referitor la incidenţa articolului 16 din Constituţie, Curtea a stabilit în jurisprudenţa sa că acest articol nu are o aplicabilitate independentă. Pentru a fi incident, autorul trebuie să demonstreze existenţa unei ingerinţe într-un drept fundamental garantat de Constituţie. Abia în cadrul analizei caracterului justificat al ingerinţei Curtea poate aplica prevederile acestui articol (a se vedea DCC nr.90 din 25 iulie 2023, § 19; DCC nr.146 din 2 octombrie 2025, § 20).

24. De asemenea, cu referire la incidenţa articolului 23 din Constituţie, Curtea reiterează că acest articol nu are o aplicare de sine stătătoare. Pentru a putea fi invocat standardul calităţii legii, trebuie să existe o ingerinţă într-un drept fundamental. În jurisprudenţa sa, Curtea a menţionat că testul calităţii legii se efectuează prin raportare la un drept fundamental. Curtea a stabilit că problema calităţii unei legi nu reprezintă o problemă de constituţionalitate atât timp cât nu este afectat un drept fundamental (a se vedea DCC nr.103 din 19 iulie 2022, § 15; DCC nr.107 din 29 august 2023, § 19).

25. Potrivit articolului 24 alin.(2) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi punctului 10 lit.c) din Regulamentul privind procedura de examinare a sesizărilor depuse la Curtea Constituţională, sesizarea trebuie să conţină norma contestată, prevederea constituţională pretins a fi încălcată şi motivarea contradicţiei dintre cele două prevederi, adică motivarea neconstituţionalităţii prevederii contestate. Curtea reiterează că simpla descriere a faptelor şi exprimarea dezacordului faţă de conţinutul unui text de lege, fără raportarea la un drept constituţional fundamental, nu constituie o motivare suficientă. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea excepţii de neconstituţionalitate, Curtea l-ar înlocui pe autorul acesteia la formularea unor critici de neconstituţionalitate, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu (a se vedea, mutatis mutandis, DCC nr.26 din 2 aprilie 2024, § 25; DCC nr.32 din 27 februarie 2025, § 21).

26. Mai mult, Curtea observă că prin Legea nr.333 din 29 decembrie 2025 pentru modificarea unor acte normative (sporirea transparenţei în administrarea sistemului judecătoresc şi a sistemului Procuraturii şi consolidarea integrităţii judecătorilor care examinează cauze de corupţie), în vigoare din 31 decembrie 2025, Parlamentul a modificat articolul 4 alin.(3) din Legea nr.252 din 17 august 2023 şi a stabilit că comisiile de evaluare sunt formate din câte 9 membri, aşa cum prevede şi articolul 6 alin.(1) din aceeaşi Lege.

27. În aceste condiţii, Curtea constată că în cazul dat autorul sesizării nu a demonstrat că normele contestate reprezintă o ingerinţă în vreun drept fundamental garantat de Constituţie. Această constatare este suficientă pentru a declara inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate.

28. Prin urmare, sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate nu întruneşte condiţiile de admisibilitate şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

29. Referitor la cererea dlui Dmitrii Fujenco privind sesizarea Curţii Europene a Drepturilor Omului de a emite un aviz consultativ în care să fie abordată problema discriminării (articolul 14 al Convenţiei) în procedurile de vetting, Curtea reţine următoarele.

30. Prin Legea nr.100 din 27 aprilie 2023, în vigoare din 11 mai 2023, Parlamentul Republicii Moldova a ratificat Protocolul nr.16 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, adoptat la Strasbourg la 2 octombrie 2013 (articolul 1 din Lege). Cu ocazia depunerii instrumentului de ratificare, în conformitate cu articolul 10 din protocolul menţionat, Republica Moldova a declarat că, pentru realizarea prevederilor paragrafului 1 al articolului 1 din Protocol, au fost desemnate următoarele instanţe naţionale: Curtea Constituţională şi Curtea Supremă de Justiţie (articolul 2 din Lege). În acelaşi timp, articolul 6 alin.(4) din Legea nr.74 din 10 aprilie 2025 prevede că, în exercitarea jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională îi poate solicita Curţii Europene a Drepturilor Omului emiterea unui aviz consultativ în chestiuni de principiu privind interpretarea sau aplicarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale prevăzute în Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale sau în protocoalele la aceasta.

31. În jurisprudenţa sa, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a menţionat că "chestiunile de principiu", în sensul articolului 1 § 1 din Protocolul nr.16 la Convenţie, sunt cele care, prin natura lor, prin gradul lor de noutate, prin complexitatea lor sau din alte motive, vizează un aspect cu privire la care instanţa solicitantă ar avea nevoie de îndrumarea Curţii prin intermediul unui aviz consultativ pentru a-i permite să asigure respectarea drepturilor garantate de Convenţie atunci când soluţionează cauza (a se vedea Decizia privind cererea de emitere a avizului consultativ formulată în temeiul Protocolului nr.16 referitoare la interpretarea art.4 din Protocolul nr.7 la Convenţie, nr.P16-2023-002, la cererea Curţii Supreme a Estoniei, § 20, 19 februarie 2024; Decizia privind cererea de emitere a avizului consultativ formulată în temeiul Protocolului nr.16 referitoare la interpretarea sau aplicarea art.6 din Convenţie şi a art.1 din Protocolul nr.1 la Convenţie, nr.P16-2024-001, la cererea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a României, § 29, 28 iunie 2024).

32. Prin urmare, în contextul argumentelor formulate de autorul excepţiei, cererea acestuia nu este întemeiată.

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g), 140 alin.(2) din Constituţie, 27 alineatele (2), (3) lit.f) şi (4) lit.c), 37 şi 40 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a textelor "din câte 6 membri" din articolul 4 alin.(3), "din 9 membri" din articolul 6 alin.(1) şi "în cuantumul stabilit de către Guvern pentru anul 2023" din articolul 11 alin.(3) lit.a) din Legea nr.252 din 17 august 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor şi procurorilor şi modificarea unor acte normative, în redactarea anterioară Legii nr.333 din 29 decembrie 2025, ridicată de dl avocat Petru Balan, în interesele dlui Dmitrii Fujenco, în dosarul nr.3-16/2025, pendinte la Curtea Supremă de Justiţie.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.