Decizie nr.90 din 05.07.2022 de inadmisibilitate a sesizării nr.73g/2022 privind excepţia de neconstituţionalitate a articolelor 70 alin.(1) pct.n) şi 72 din Legea nr.3 din 25 februarie 2016 cu privire la Procuratură (atribuţiile Preşedintelui Consiliului Superior al Procurorilor)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.73g/2022 privind excepţia de

neconstituţionalitate a articolelor 70 alin.(1) pct.n) şi 72 din

Legea nr.3 din 25 februarie 2016 cu privire la Procuratură

(atribuţiile Preşedintelui Consiliului Superior al Procurorilor)

nr. 90  din  05.07.2022

 (în vigoare 05.07.2022) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 221-229 art. 117 din 22.07.2022

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Serghei ŢURCAN, judecători,

cu participarea dnei Cristina Chihai, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 30 mai 2022,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 5 iulie 2022, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolelor 70 alin.(1) pct.n) şi 72 din Legea nr.3 din 25 februarie 2016 cu privire la Procuratură, ridicată de dl avocat Andrei Cernicov, în interesele dnei Angela Motuzoc, parte în dosarul nr.4-4553/2021, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Buiucani.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de dl judecător Dorin Munteanu de la Judecătoria Chişinău, sediul Buiucani, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

A. Circumstanţele litigiului principal

3. La 15 decembrie 2021, Centrul Naţional Anticorupţie a întocmit un proces-verbal cu privire la comiterea contravenţiei prevăzute de articolul 313 [excesul de putere sau depăşirea atribuţiilor de serviciu] din Codul contravenţional de dna Angela Motuzoc, Preşedinte al Consiliului Superior al Procurorilor. Potrivit acestui proces-verbal, contrar articolelor 70 alin.(1) pct.n) şi 72 din Legea nr.3 din 25 februarie 2016, dna Angela Motuzoc nu a inclus pe ordinea de zi a şedinţei Consiliului o sesizare referitoare la pretinsa infracţiune comisă de Procurorul General şi a expediat sesizarea în adresa Procuraturii pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale. La 17 decembrie 2021, cauza contravenţională a fost trimisă Judecătoriei Chişinău, sediul Ciocana, pentru aplicarea sancţiunii contravenţionale.

4. La 28 decembrie 2021, CNA a întocmit un proces-verbal cu privire la comiterea contravenţiei prevăzute de articolul 313 din Codul contravenţional de dna Angela Motuzoc. Potrivit acestui proces-verbal, contrar articolului 70 alin.(1) pct.f) şi n) din Lege, dna Angela Motuzoc a examinat unipersonal sesizările depuse în adresa Consiliului şi a aplicat semnătura pe scrisorile de informare, depăşind atribuţiile de serviciu reglementate expres la articolul 72 din Lege. La 17 ianuarie 2022, cauza contravenţională a fost trimisă Judecătoriei Chişinău, sediul Ciocana, pentru aplicarea sancţiunii contravenţionale.

5. Prin Încheierea din 23 martie 2022, Judecătoria Chişinău, sediul Buiucani, a conexat ambele cauze contravenţionale.

6. În şedinţa de judecată din 17 mai 2022, dl avocat Andrei Cernicov a ridicat, în interesele dnei Angela Motuzoc, excepţia de neconstituţionalitate a articolelor 70 alin.(1) pct.n) şi 72 din Legea nr.3 din 25 februarie 2016 cu privire la Procuratură.

7. Prin Încheierea din 23 mai 2022, Judecătoria Chişinău, sediul Buiucani, a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

8. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 16

Egalitatea

"[…]

"(2) Toţi cetăţenii Republicii Moldova sunt egali în fată legii şi a autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială."

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle

"[…]

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative."

Articolul 43

Dreptul la muncă şi la protecţia muncii

"(1) Orice persoană are dreptul la muncă, la libera alegere a muncii, la condiţii echitabile şi satisfăcătoare de muncă, precum şi la protecţia împotriva şomajului.

[…]."

9. Prevederile relevante ale Legii nr.3 din 25 februarie 2016 cu privire la Procuratură sunt următoarele:

Articolul 70

Competenţa Consiliului Superior al Procurorilor

"(1) Consiliul Superior al Procurorilor are următoarele competenţe:

[…]

n) examinează adresările cetăţenilor şi ale procurorilor privind chestiunile date în competenţa sa;

[…]."

Articolul 72

Atribuţiile preşedintelui Consiliului Superior al Procurorilor

"Preşedintele Consiliului Superior al Procurorilor are următoarele atribuţii:

a) reprezintă Consiliul Superior al Procurorilor în relaţiile interne şi cele internaţionale şi coordonează activitatea acestuia;

b) prezidează şedinţele Consiliului Superior al Procurorilor;

c) semnează actele emise de Consiliul Superior al Procurorilor;

d) prezintă Adunării Generale a Procurorilor raportul anual de activitate al Consiliului Superior al Procurorilor;

e) numeşte, promovează, transferă şi eliberează din funcţii pe angajaţii aparatului, le aplică măsuri de încurajare şi sancţiuni disciplinare;

f) exercită şi alte atribuţii prevăzute de lege."

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

10. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că prevederile contestate sunt neconstituţionale, deoarece nu este clar dacă sesizările depuse în adresa Consiliului Superior al Procurorilor trebuie soluţionate de către Consiliul Superior al Procurorilor pe baza competenţei sale de a examina adresările cetăţenilor şi ale procurorilor privind chestiunile date în competenţa sa (articolul 70 alin.(1) lit.n) din Legea cu privire la Procuratură) sau de către Preşedintele Consiliului în baza atribuţiei sale de a reprezenta Consiliul Superior al Procurorilor în relaţiile interne şi cele internaţionale şi de a coordona activitatea acestuia (articolul 72 lit.a) din Legea cu privire la Procuratură).

11. De asemenea, autorul excepţiei consideră că atribuţia Consiliului Superior al Procurorilor de a examina adresările cetăţenilor şi ale procurorilor privind chestiunile date în competenţa acestuia, prevăzută de articolul 70 alin.(1) lit.n) din Lege, limitează competenţa Preşedintelui Consiliului, stabilită de articolul 72 lit.a) din Lege, de a reprezenta Consiliul. În acest sens, autorul excepţiei notează că atribuţia Preşedintelui Consiliului de a coordona activitatea Consiliului nu se reduce la o activitate decorativă sau la operaţiuni de secretariat, deoarece s-ar compromite însăşi natura mandatului de Preşedinte al Consiliului.

12. Prin urmare, autorul excepţiei susţine că prevederile contestate sunt contrare articolelor 4, 6, 8 alin.(1), 16, 20, 23 alin.(2) şi 43 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

13. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

14. Curtea observă că excepţia de neconstituţionalitate, ridicată de avocatul părţii într-un proces pendinte la instanţa de drept comun, este formulată de subiectul căruia i s-a conferit acest drept, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie, aşa cum a fost interpretat acesta prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016.

15. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea nr.3 din 25 februarie 2016 cu privire la Procuratură, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

16. Deşi autorul excepţiei a contestat articolul 70 alin.(1) pct.n) şi articolul 72 în întregime din Legea cu privire la Procuratură, Curtea constată că, în motivarea sesizării, acesta s-a referit doar la articolul 70 alin.(1) pct.n) şi la articolul 72 lit.a) din Legea citată. Prevederile contestate nu au făcut anterior obiect al controlului de constituţionalitate.

17. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-o cauză contravenţională care are ca obiect examinarea unor procese-verbale privind comiterea contravenţiilor prevăzute de articolul 313 din Codul contravenţional (a se vedea §§ 3-6 supra). Curtea admite că prevederile constate ar putea fi aplicate la examinarea acestei cauze.

18. Curtea reţine că o altă condiţie obligatorie pentru ca excepţia de neconstituţionalitate să poată fi examinată în fond este incidenţa unui drept fundamental. Astfel, Curtea are de analizat, prin prisma argumentelor autorului excepţiei, dacă prevederile contestate reprezintă o ingerinţă într-un drept fundamental (a se vedea DCC nr.37 din 24 martie 2022, § 21; DCC nr.63 din 22 aprilie 2022, § 18).

19. Autorul excepţiei a menţionat că prevederile contestate contravin articolelor 4 [drepturile şi libertăţile omului], 6 [separaţia şi colaborarea puterilor], 8 [respectarea dreptului internaţional şi a tratatelor internaţionale], 16 [egalitatea], 20 [accesul liber la justiţie], 23 alin.(2) [dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle] şi 43 [dreptul la muncă şi la protecţia muncii] din Constituţie.

20. Cu privire la articolele 4, 6, 8 alin.(1), 16, 20 şi 43 din Constituţie, Curtea observă că autorul excepţiei nu a prezentat argumente care să demonstreze incidenţa acestora în prezenta cauză. Curtea subliniază că simpla enumerare a acestor articole, precum şi preluarea unor considerente din jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului în lipsa unei argumentări proprii nu reprezintă critici veritabile de neconstituţionalitate (a se vedea DCC nr.182 din 25 noiembrie 2021, § 16; DCC nr.34 din 22 martie 2022, § 23).

21. În situaţii similare, Curtea a respins ca inadmisibile sesizările formulate, precizând că trimiterea la un text din Constituţie, fără explicarea pretinsei neconformităţi cu acesta a prevederilor legale contestate, nu echivalează cu un argument. Curtea a stabilit că, dacă ar proceda la examinarea unei asemenea excepţii de neconstituţionalitate, ea s-ar substitui autorului acesteia în privinţa formulării unor critici de neconstituţionalitate, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu (DCC nr.6 din 18 ianuarie 2022, § 20; DCC nr.34 din 22 martie 2022, § 27; DCC nr.59 din 19 aprilie 2022, §17).

22. În jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că articolul 23 alin.(2) din Constituţie nu poate fi invocat de sine stătător. Pentru a fi aplicabil, autorul excepţiei de neconstituţionalitate trebuie să demonstreze, în mod argumentat, existenţa unor ingerinţe în drepturile fundamentale garantate de Constituţie. Abia în cadrul analizei caracterului justificat al ingerinţei abstracte în drepturile fundamentale garantate de Constituţie Curtea poate pune în operă prevederile acestui articol (DCC nr.23 din 22 februarie 2022, § 14; DCC nr.37 din 24 martie 2022, § 23). Totodată, Curtea a stabilit că nu există o problemă de constituţionalitate din perspectiva calităţii unei legi atât timp cât nu este afectat un drept fundamental (DCC nr.44 din 1 aprilie 2021, § 22; DCC nr.86 din 8 iunie 2021, § 20; DCC nr.113 din 15 iulie 2021, § 25).

23. Sub acest aspect, Curtea reţine că autorul excepţiei nu a argumentat existenţa unor ingerinţe în drepturile garantate de Constituţie, ci s-a limitat în a menţiona că textul contestat contravine standardului calităţii legii, prevăzut de articolul 23 alin.(2) din Constituţie.

24. Totodată, Curtea observă că autorul excepţiei nu pune în discuţie o problemă de constituţionalitate. Sub aparenţa neclarităţii normelor contestate, acesta îi solicită Curţii să stabilească dacă sesizările depuse în adresa Consiliului Superior al Procurorilor trebuie soluţionate de către Consiliul Superior al Procurorilor pe baza competenţei sale de a examina adresările cetăţenilor şi ale procurorilor privind chestiunile date în competenţa sa (articolul 70 alin.(1) lit.n) din Legea cu privire la Procuratură) sau de către Preşedintele Consiliului pe baza atribuţiei sale de a reprezenta Consiliul Superior al Procurorilor în relaţiile interne şi cele internaţionale şi de a coordona activitatea acestuia (articolul 72 lit.a) din Legea cu privire la Procuratură).

25. Astfel, Curtea reţine că aspectele legate de interpretarea şi de aplicarea legii nu ţin de competenţa Curţii Constituţionale (DCC nr.9 din 20 ianuarie 2022, § 28; DCC nr.20 din 17 februarie 2022, § 31). Această competenţă le revine, prin definiţie, instanţelor de judecată.

26. Prin urmare, în baza celor menţionate supra, Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g) şi 140 din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolelor 70 alin.(1) pct.n) şi 72 lit.a) din Legea cu privire la Procuratură nr.3 din 25 februarie 2016 cu privire la Procuratură, ridicată de dl avocat Andrei Cernicov, în interesele dnei Angela Motuzoc, parte în dosarul nr.4-4553/2021, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Buiucani.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.