Decizie nr.91 din 21.05.2026 de inadmisibilitate a sesizării nr.256g/2025 privind excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din articolul VI alin.(5) din Legea nr.365 din 29 decembrie 2022 pentru modificarea unor acte normative (plata de către pârât a cheltuielilor de judecată în cazul acţiunilor intentate de Ministerul Apărării împotriva persoanelor care nu şi-au îndeplinit serviciul militar timp de 5 ani după instruire)
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
D E C I Z I E
de inadmisibilitate a sesizării nr. 256g/2025 privind excepţia de
neconstituţionalitate a unor prevederi din articolul VI alin.(5) din
Legea nr.365 din 29 decembrie 2022 pentru modificarea
unor acte normative
(plata de către pârât a cheltuielilor de judecată în cazul acţiunilor
intentate de Ministerul Apărării împotriva persoanelor care nu
şi-au îndeplinit serviciul militar timp de 5 ani după instruire)
nr. 91 din 21.05.2026
(în vigoare 21.05.2026)
Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 238-241 art.106 din 11.06.2026
* * *
Curtea Constituţională, judecând în componenţa:
dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,
dlui Sergiu LITVINENCO,
dlui Ion MALANCIUC,
dnei Viorica PUICA,
dlui Nicolae ROŞCA,
dnei Liuba ŞOVA, judecători,
cu participarea dnei Maria Sorici, asistent judiciar,
Având în vedere sesizarea înregistrată la 9 decembrie 2025,
Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,
Având în vedere actele şi lucrările dosarului,
Deliberând la 21 mai 2026, în camera de consiliu,
Pronunţă următoarea decizie:
PROCEDURA
1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a textului "persoanele menţionate la alin.(1) au obligaţia de a achita, personal, cheltuielile de judecată, onorariul avocaţilor" din articolul VI alin.(5) din Legea nr.365 din 29 decembrie 2022 pentru modificarea unor acte normative, ridicată de dl avocat Alexandru Savva, în interesele dlui Vadim Rotari, în dosarul nr.2r-1794/2025, pendinte la Curtea de Apel Centru.
2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de un complet de judecată format din dnii Serghei Dimitriu, Eleonora Badan-Melnic şi Violeta Gîrleanu, judecători la Curtea de Apel Centru, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.
ÎN FAPT
A. Circumstanţele litigiului principal
3. Circumstanţele litigiului principal, aşa cum au fost formulate de autorul excepţiei, pot fi rezumate după cum urmează.
4. În anul 2011, dl Vadim Rotari a fost admis la studii în cadrul Academiei Militare a Forţelor Armate "Alexandru cel Bun". La 28 iulie 2011, acesta a încheiat un contract de îndeplinire a serviciului militar pentru perioada studiilor şi pentru 5 ani după absolvire, asumându-şi, astfel, obligaţia de a activa în serviciul militar pentru o durată totală de 9 ani.
5. La data începerii instruirii, Legea nr.162 din 22 iulie 2005 cu privire la statutul militarilor, în redactarea în vigoare la 28 iulie 2011, prevedea expres obligaţia militarilor prin contract de a restitui cheltuielile de instruire suportate din bugetul de stat în cazul neexecutării integrale a termenului de serviciu militar stabilit de lege şi de contract.
6. La 30 octombrie 2018, dl Vadim Rotari a fost trecut în rezervă la iniţiativa sa, fără a executa integral termenul de 5 ani de serviciu militar. La 20 mai 2019, acesta a fost angajat în calitate de asistent universitar la Academia "Ştefan cel Mare".
7. La 11 octombrie 2021, Ministerul Apărării al Republicii Moldova l-a chemat în judecată pe dl Vadim Rotari pentru recuperarea cheltuielilor de instruire.
8. La 17 februarie 2023 a intrat în vigoare Legea nr.365 din 29 decembrie 2022 pentru modificarea unor acte normative, care a introdus reglementări noi în materia recuperării cheltuielilor de instruire.
9. Prin încheierea din 3 iulie 2025, Judecătoria Căuşeni, sediul Ştefan Vodă, a admis renunţarea la acţiune de către Ministerul Apărării. Totodată, instanţa a respins cererea formulată de dl avocat Alexandru Savva pentru recuperarea cheltuielilor de judecată de la Ministerul Apărării. Potrivit articolului VI alin.(5) din Legea nr.365 din 29 decembrie 2022 pentru modificarea unor acte normative, instanţa l-a obligat pe dl Vadim Rotari să suporte cheltuielile de judecată şi onorariul avocatului.
10. Dl avocat Alexandru Savva a formulat un recurs.
11. La 25 noiembrie 2025, dl avocat Alexandru Savva a ridicat, în interesele dlui Vadim Rotari, excepţia de neconstituţionalitate a textului "persoanele menţionate la alin.(1) au obligaţia de a achita, personal, cheltuielile de judecată, onorariul avocaţilor" din articolul VI alin.(5) din Legea nr.365 din 29 decembrie 2022 pentru modificarea unor acte normative.
12. Printr-o încheiere din 27 noiembrie 2025, un complet de judecată de la Curtea de Apel Centru, format din dnii judecători Serghei Dimitriu, Eleonora Badan-Melnic şi Violeta Gîrleanu, a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a dispus trimiterea sesizării la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.
B. Legislaţia pertinentă
13. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:
Articolul 7
Constituţia, Lege Supremă
"Constituţia Republicii Moldova este Legea ei Supremă. Nici o lege şi niciun alt act juridic care contravine prevederilor Constituţiei nu are putere juridică."
Articolul 9
Principiile fundamentale privind proprietatea
"(1) Proprietatea este publică şi privată. Ea se constituie din bunuri materiale şi intelectuale.
(2) Proprietatea nu poate fi folosită în detrimentul drepturilor, libertăţilor şi demnităţii omului.
(3) Piaţa, libera iniţiativă economică, concurenţa loială sunt factorii de bază ai economiei."
Articolul 20
Accesul liber la justiţie
"(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.
(2) Nicio lege nu poate îngrădi accesul la justiţie."
Articolul 26
Dreptul la apărare
"(1) Dreptul la apărare este garantat.
(2) Fiecare om are dreptul să reacţioneze independent, prin mijloace legitime, la încălcarea drepturilor şi libertăţilor sale.
(3) În tot cursul procesului, părţile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu.
(4) Amestecul în activitatea persoanelor care exercită apărarea în limitele prevăzute se pedepseşte prin lege."
Articolul 46
Dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia
"(1) Dreptul la proprietate privată, precum şi creanţele asupra statului sunt garantate.
(2) Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire.
(3) Averea dobândită licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobândirii se prezumă.
(4) Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracţiuni ori contravenţii pot fi confiscate numai în condiţiile legii.
(5) Dreptul de proprietate privată obligă la respectarea sarcinilor privind protecţia mediului înconjurător şi asigurarea bunei vecinătăţi, precum şi la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii, revin proprietarului.
(6) Dreptul la moştenire a proprietăţii private este garantat."
Articolul 53
Dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică
"(1) Persoana vătămată într-un drept al său de o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, este îndreptăţită să obţină recunoaşterea dreptului pretins, anularea actului şi repararea pagubei.
(2) Statul răspunde patrimonial, potrivit legii, pentru prejudiciile cauzate prin erorile săvârşite în procesele penale de către organele de anchetă şi instanţele judecătoreşti."
Articolul 54
Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi
"(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului.
(2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sunt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.
(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20-24.
(4) Restrângerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii."
14. Prevederile relevante ale Legii nr.365 din 29 decembrie 2022 pentru modificarea unor acte normative sunt următoarele:
Articolul VI
"(1) Sunt scutiţi de obligaţia de a restitui cheltuielile pentru studii/instruiri, absolvenţii instituţiilor de învăţământ din domeniul milităriei, securităţii şi ordinii publice care, la data intrării în vigoare a prezentei legi, sunt reangajaţi în instituţia din care s-au eliberat sau sunt angajaţi într-o instituţie ori autoritate publică, finanţată din bugetul de stat, într-o funcţie ce implică îndeplinirea serviciului militar sau special, indiferent de durata perioadei dintre eliberare şi reangajarea sau angajarea acestora.
[…]
(5) Persoanele menţionate la alin.(1) au obligaţia de a achita, personal, cheltuielile de judecată, onorariul avocaţilor, taxele şi spezele procedurii de executare pentru acţiunea încetată, suportate de executorul judecătoresc până la momentul încetării procedurii de executare. Onorariul executorului judecătoresc se calculează din creanţa real executată."
15. Prevederile relevante ale Codului de procedură civilă al Republicii Moldova, adoptat prin Legea nr.225 din 30 mai 2003, sunt următoarele:
Articolul 97
Repartizarea cheltuielilor de judecată în cazul renunţării la acţiune şi încheierii tranzacţiei
"(1) În cazul în care îşi retrage cererea de chemare în judecată sau renunţă la acţiune până la comunicarea către pârât a cererii, reclamantul nu beneficiază de compensarea cheltuielilor suportate. Dacă el a renunţat după comunicarea cererii de chemare în judecată, instanţa îl obligă, la cererea pârâtului, să compenseze acestuia cheltuielile suportate.
[...]"
ÎN DREPT
A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate
16. Autorul excepţiei consideră că norma contestată contravine dreptului de acces liber la justiţie, dreptului la apărare şi dreptului de proprietate, precum şi garanţiilor unui proces echitabil, inclusiv principiului egalităţii armelor şi dreptului la un recurs efectiv, pentru că exclude posibilitatea recuperării cheltuielilor de judecată de la autorităţile publice.
17. În opinia autorului excepţiei, această normă limitează competenţa instanţei de judecată de a se pronunţa asupra repartizării cheltuielilor de judecată, inclusiv în situaţiile când acestea au fost generate de acţiuni sau inacţiuni imputabile autorităţilor publice, afectându-i astfel drepturile fundamentale.
18. Potrivit autorului excepţiei, prevederile contestate contravin articolelor 1 alin.(3), 3, 4, 7, 9, 20, 26, 46, 53 şi 54 din Constituţie.
B. Aprecierea Curţii
19. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine următoarele.
20. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea nr.365 din 29 decembrie 2022 pentru modificarea unor acte normative, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.
21. Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de avocatul unei părţi în proces. Astfel, excepţia este formulată de un subiect abilitat cu acest drept, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.
22. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie textul "persoanele menţionate la alin.(1) au obligaţia de a achita, personal, cheltuielile de judecată, onorariul avocaţilor" din articolul VI alin.(5) din Legea nr.365 din 29 decembrie 2022 pentru modificarea unor acte normative. Curtea observă că norma contestată nu a făcut anterior obiect al controlului de constituţionalitate.
23. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-o cauză civilă privind recuperarea cheltuielilor de instruire şi care vizează atribuirea cheltuielilor de judecată în cazul renunţării la acest tip de acţiune. Dat fiind faptul că autorul excepţiei contestă prevederile care reglementează atribuirea cheltuielilor de judecată în această cauză, Curtea admite că instanţa de judecată ar putea aplica prevederile în discuţie la soluţionarea ei.
24. Curtea reţine că o altă condiţie obligatorie pentru ca o excepţie de neconstituţionalitate să poată fi examinată în fond este incidenţa unui drept fundamental. Astfel, Curtea va analiza, prin prisma argumentelor excepţiei, dacă prevederea contestată reprezintă o ingerinţă într-un drept fundamental (a se vedea DCC nr.155 din 30 octombrie 2025, §18).
25. Autorul excepţiei susţine că norma contestată contravine articolelor 1 alin.(3) (statul de drept), 3 (teritoriul), 4 (drepturile şi libertăţile omului), 7 (Constituţia, Legea Supremă), 9 (principiile fundamentale privind proprietatea), 20 (accesul liber la justiţie), 26 (dreptul la apărare), 46 (dreptul de proprietate), 53 (dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică) şi 54 (restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi) din Constituţie. Deşi autorul mai face trimitere şi la articolul 127 din Constituţie, care reglementează chestiuni generale privind proprietatea, Curtea va reţine doar articolul 46 din Constituţie, care garantează la modul concret dreptul fundamental de proprietate.
26. Curtea a notat în jurisprudenţa sa că articolele 1 alin.(3), 3, 4, 7, 9 din Constituţie comportă un caracter general şi reprezintă imperative care stau la baza oricăror reglementări. Aceste norme nu pot fi invocate de sine stătător, ci numai în coroborare cu o altă prevedere din Constituţie, care trebuie să fie aplicabilă. Totodată, cu referire la pretinsa încălcare a articolului 54 din Constituţie, Curtea reiterează că acesta nu are o aplicabilitate de sine stătătoare. Pentru a fi aplicabil, autorul sesizării trebuie să demonstreze existenţa unor ingerinţe în drepturile fundamentale (a se vedea DCC nr.11 din 29 ianuarie 2026, § 21).
27. Referitor la incidenţa articolelor 20, 26 şi 53 din Constituţie, Curtea reţine că autorul excepţiei nu a argumentat în ce măsură prevederile contestate afectează dreptul de acces la un tribunal şi dreptul la apărare garantate de Constituţie. Curtea subliniază că simpla enumerare a unor articole din Constituţie, precum şi citarea unor considerente din jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului, în lipsa unei argumentări proprii, nu reprezintă critici veritabile de neconstituţionalitate (a se vedea DCC nr.114 din 26 septembrie 2023, § 16; DCC nr.34 din 5 martie 2026, § 25).
28. Cu privire la incidenţa articolului 46 din Constituţie, autorul excepţiei susţine că obligaţia de a suporta cheltuielile de judecată, precum şi lipsa unei posibilităţi de compensare a acestora, reprezintă o ingerinţă în dreptul său de proprietate.
29. Curtea observă că, anterior modificărilor introduse prin Legea nr.365 din 29 decembrie 2022, regimul juridic aplicabil absolvenţilor instituţiilor de învăţământ din domeniile militar, al securităţii şi al asigurării ordinii publice era fundamentat pe obligaţia acestora de a exercita serviciul militar sau special pentru o perioadă de cel puţin 5 ani după absolvire. În cazul neexecutării acestei obligaţii, absolvenţii aveau obligaţia de a restitui cheltuielile pentru studii suportate din bugetul de stat. Ulterior, prin Legea nr.365 din 29 decembrie 2022, Parlamentul a instituit o excepţie de la acest regim juridic, stabilind că persoanele care, la data intrării în vigoare a legii, sunt reangajate sau angajate într-o instituţie ori autoritate publică finanţată din bugetul de stat, într-o funcţie ce implică exercitarea serviciului militar sau special, şi care au realizat o vechime cumulată de serviciu militar sau special egală sau mai mare de 5 ani după absolvire sunt scutite de obligaţia de restituire a cheltuielilor pentru studii. Totodată, prin norma contestată, Parlamentul a prevăzut obligaţia acestor persoane de a suporta cheltuielile de judecată, onorariile avocaţilor, taxele şi spezele procedurii de executare aferente acţiunilor încetate.
30. Curtea reţine că, la momentul iniţierii raportului juridic, cadrul normativ aplicabil reglementa atât obligaţia de executare a serviciului militar conform angajamentului asumat, cât şi consecinţele juridice ale eliberării din serviciul militar înainte de expirarea termenului stabilit. Astfel, potrivit articolului 35 alin.(11) din Legea nr.162 din 22 iulie 2005 cu privire la statutul militarilor, în redactarea în vigoare la 8 iulie 2011, militarii prin contract care nu au îndeplinit o perioadă de cel puţin 5 ani de serviciu militar după absolvirea instituţiilor de învăţământ din domeniul militar, inclusiv în cazul eliberării din iniţiativă proprie, erau obligaţi să restituie cheltuielile pentru instruire, în mod proporţional cu perioada efectiv executată. Aceste condiţii erau cunoscute şi consimţite de către beneficiar la semnarea contractului.
31. În acest sens, Curtea reiterează că libertatea muncii include dreptul persoanei de a-şi alege după propria voinţă munca (profesia, ocupaţia) şi locul muncii, precum şi dreptul de a nu munci, însă nu presupune libertatea de a nu executa obligaţiile asumate la momentul încheierii contractului-tip (privind îndeplinirea serviciului militar) între persoana admisă la studii şi instituţia militară reprezentată de comandant şi, implicit, de a nu restitui statului cheltuielile pentru studii (a se vedea DCC nr.106 din 7 noiembrie 2017, § 23; şi, mutatis mutandis, DCC nr.3 din 18 ianuarie 2022, § 22).
32. În acest context, Curtea observă că scopul legii atacate constă în scutirea de cheltuielile de instruire a persoanelor care au beneficiat de studii sau de formări profesionale cu finanţare publică şi care, deşi nu au rămas să activeze în serviciul lor, aşa cum prevedea cadrul normativ, s-au reangajat într-o instituţie publică finanţată din bugetul de stat. Prin atribuirea cheltuielilor de judecată în sarcina beneficiarului scutirii, legislatorul a urmărit realizarea unui echilibru între interesele statului şi interesele persoanelor vizate de măsura legislativă. Astfel, pe de o parte, prin Legea nr.365 din 29 decembrie 2022, s-a instituit un mecanism de exonerare de la obligaţia restituirii cheltuielilor pentru studii în privinţa absolvenţilor instituţiilor de învăţământ din domeniile militar, al securităţii şi al asigurării ordinii publice care au realizat o vechime cumulată de serviciu militar sau special de cel puţin 5 ani după absolvire şi care sunt reangajaţi în instituţia din care s-au eliberat sau sunt angajaţi într-o instituţie ori autoritate publică finanţată din bugetul de stat, într-o funcţie ce implică exercitarea serviciului militar sau special. Pe de altă parte, având în vedere că actele executorului sau ale avocaţilor reprezintă servicii deja prestate, pentru a compensa scutirea de creanţa principală, legea a transferat asupra beneficiarului obligaţia compensării costurilor asociate procedurii judiciare şi de executare legate de neexecutarea creaţei anterioare. Astfel, măsura contestată reprezintă un compromis rezonabil între interesele concurente, compromis potrivit căruia statul renunţă la creanţa pentru studii, iar beneficiarul îşi asumă costurile procesuale pe care le-a generat procedura judiciară şi procedura de executare până la momentul scutirii.
33. Prin urmare, Curtea nu constată vreo aparenţă de încălcare a articolului 46 din Constituţie.
34. Totodată, Curtea observă că autorul excepţiei pune în discuţie coroborarea prevederilor contestate cu prevederile Codului de procedură civilă al Republicii Moldova, care stabileşte la articolul 97 repartizarea cheltuielilor de judecată în cazul renunţării la acţiune. O pretinsă incompatibilitate între două sau mai multe norme infraconstituţionale cuprinse în acte normative distincte sau în acelaşi act normativ nu reprezintă o problemă de constituţionalitate, ci una de aplicare a legii, iar rezolvarea ei le revine, prin definiţie, instanţelor de judecată (a se vedea DCC nr.34 din 5 martie 2026, § 32), aşa cum stabileşte articolul 114 din Constituţie.
35. Având în vedere cele menţionate, Curtea reţine că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate în discuţie nu întruneşte condiţiile de admisibilitate şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.
Din aceste motive, pe baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g), 140 alin.(2) din Constituţie, 27 alineatele (2) şi (4) lit.d), 37, 40 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, Curtea Constituţională
DECIDE:
1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a textului "persoanele menţionate la alin.(1) au obligaţia de a achita, personal, cheltuielile de judecată, onorariul avocaţilor" din articolul VI alin.(5) din Legea nr.365 din 29 decembrie 2022 pentru modificarea unor acte normative, ridicată de dl avocat Alexandru Savva, în interesele dlui Vadim Rotari, în dosarul nr.2r-1794/2025, pendinte la Curtea de Apel Centru.
2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
| PREŞEDINTE | Domnica MANOLE |
| Nr.91. Chişinău, 21 mai 2026. | |