BIZLEXLegislația Republicii Moldova
Cuprins
Acte judiciare

Decizie nr.91 din 25.07.2023 de inadmisibilitate a sesizării nr.14a/2023 pentru controlul constituţionalităţii unor prevederi din articolul 249 alin.(2) din Codul de procedură civilă (corectarea erorilor materiale evidente din hotărârea judecătorească)

Tipul documentului
Acte judiciare
Data adoptării
25.07.2023

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.14a/2023 pentru controlul constituţionalităţii

unor prevederi din articolul 249 alin.(2) din Codul de procedură civilă

(corectarea erorilor materiale evidente din hotărârea judecătorească)

nr. 91  din  25.07.2023

 (în vigoare 25.07.2023) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 362-363 art.130 din 21.09.2023

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dlui Nicolae ROŞCA, Preşedinte,

dnei Domnica MANOLE,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dnei Dina Musteaţa, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 25 ianuarie 2023,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 25 iulie 2023, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află o sesizare depusă la Curtea Constituţională la 25 ianuarie 2023 de dl Vasile Bolea, deputat în Parlamentul Republicii Moldova.

2. Autorul sesizării i-a solicitat Curţii să verifice constituţionalitatea textului "orice alte erori materiale" din articolul 249 alin.(2) din Codul de procedură civilă, adoptat prin Legea nr.225 din 30 mai 2003.

A. Legislaţia pertinentă

3. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 20

Accesul liber la justiţie

"(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie."

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle

"Fiecare om are dreptul să i se recunoască personalitatea juridică.

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative."

4. Prevederile relevante ale Codului de procedură civilă, adoptat prin Legea nr.225 din 30 mai 2003, sunt următoarele:

Articolul 249

Corectarea greşelilor din hotărâre

"(1) După pronunţarea hotărârii, instanţa care a adoptat-o nu este în drept să o anuleze nici să o modifice.

(2) La cererea participanţilor la proces sau din oficiu, instanţa judecătorească corectează greşelile sau omisiunile din hotărâre care ţin de nume, calitatea procesuală, orice alte erori materiale sau de calcul evidente. Problema corectării unor astfel de greşeli se soluţionează în baza dosarului şi/sau a materialelor anexate la cererea de corectare a greşelilor sau a omisiunilor, fără citarea participanţilor la proces. Instanţa care examinează problema corectării poate dispune citarea participanţilor pentru a se pronunţa cu privire la temeiurile de corectare. Neprezentarea lor însă nu împiedică examinarea corectării greşelilor.

(21) În cazul în care cererea privind corectarea greşelilor sau a omisiunilor din hotărâre se depune în cadrul examinării cauzei în instanţa de apel sau de recurs, aceasta se soluţionează de către instanţa respectivă.

(22) În cazul în care cererea privind corectarea greşelilor sau a omisiunilor se referă la actele emise de instanţa de apel sau de recurs, aceasta se soluţionează de către instanţa respectivă.

(3) Încheierea prin care instanţa judecătorească se pronunţă asupra cererii se comunică participanţilor la proces şi poate fi atacată cu recurs.

(4) Prevederile prezentului articol sunt aplicabile şi pentru corectarea greşelilor sau a omisiunilor din încheierile, deciziile şi ordonanţele judecătoreşti."

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului sesizării

5. Autorul sesizării menţionează că textul contestat îi permite instanţei să-şi revadă actul justiţiei şi să-l modifice într-un mod ilegal, astfel încât judecătorul poate să-şi revadă oricând actul judecătoresc, pretinzând că îl corectează. Autorul sesizării menţionează că textul contestat îi acordă instanţei de judecată o marjă largă de apreciere, fapt care generează existenţa hotărârilor judecătoreşti cu interpretări diametral opuse şi îi permite instanţei de judecată să modifice post factum o hotărâre judecătorească care la data pretinsei corectări poate fi definitivă sau irevocabilă. Mai mult, articolul 249 alin.(1) din Codul de procedură civilă stabileşte că după pronunţarea hotărârii, instanţa care a adoptat-o nu este în drept să o anuleze nici să o modifice, însă alineatul (2) al aceluiaşi articol permite că, în baza cererii participanţilor la proces sau din oficiu, instanţa judecătorească corectează alte erori materiale. Prin urmare, norma contestată este susceptibilă de o interpretare extensivă defavorabilă, este neclară şi imprevizibilă şi nu îndeplineşte standardul calităţii legii procesuale civile.

6. Autorul susţine că textul contestat este contrar articolelor 1 alin.(3), 4, 20, 23 şi 54 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

7. Examinând admisibilitatea sesizării, Curtea reţine următoarele.

8. Curtea notează că, potrivit articolelor 25 lit.g) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi 38 alin.(1) lit.g) din Codul jurisdicţiei constituţionale, deputaţii în Parlament posedă prerogativa sesizării Curţii Constituţionale.

9. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Codul de procedură civilă, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

10. Prevederile contestate din articolul 249 alin.(2) din Codul de procedură civilă nu au constituit obiectul altor sesizări la Curtea Constituţională.

11. Autorul sesizării susţine că dispoziţiile contestate contravin articolelor 1 alin.(3) (preeminenţa dreptului), 4 (drepturile şi libertăţile omului), 20 (accesul liber la justiţie), 23 (dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle) şi 54 (restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi) din Constituţie.

12. În jurisprudenţa sa, Curtea a notat că articolele 1 alin.(3) şi 4 din Constituţie comportă un caracter general şi reprezintă imperative care stau la baza tuturor reglementărilor. Aceste norme nu pot fi invocate de sine stătător, ci numai în coroborare cu o altă prevedere din Constituţie, care trebuie să fie aplicabilă (DCC nr.56 din 19 aprilie 2022, § 25). Totodată, Curtea precizează că şi articolele 23 şi 54 din Constituţie nu au o aplicabilitate de sine stătătoare. Pentru a fi aplicabile, autorul sesizării trebuie să demonstreze existenţa unor ingerinţe în drepturile fundamentale garantate de Constituţie. Abia în cadrul analizei caracterului justificat al ingerinţei abstracte în drepturile fundamentale garantate de Constituţie Curtea poate pune în operă prevederile acestor articole (HCC nr.16 din 20 mai 2021, § 35; DCC nr.112 din 15 iulie 2021, § 22).

13. Cu privire la incidenţa articolului 20 din Constituţie, Curtea observă că autorul sesizării pretinde că norma contestată i-ar conferi instanţei o marjă discreţionară largă în privinţa corectării greşelilor din hotărâre.

14. Curtea menţionează că norma contestată prevede că la cererea participanţilor la proces sau din oficiu, instanţa judecătorească corectează greşelile sau omisiunile din hotărâre care ţin de nume, calitatea procesuală, orice alte erori materiale sau de calcul evidente. Problema corectării unor astfel de greşeli se soluţionează pe baza dosarului şi/sau a materialelor anexate la cererea de corectare a greşelilor sau a omisiunilor.

15. Astfel, erorile materiale sunt greşeli sau omisiuni evidente referitoare la nume, prenume, denumire, număr, dată calendaristică, sumă de bani sau alt calcul etc. Existenţa erorii materiale se deduce din materialele dosarului. O eroare materială evidentă nu trebuie dovedită, nefiind necesară administrarea de probe ori stabilirea ei ca urmare a unei deliberări.

16. Curtea reţine că, în baza dispoziţiilor articolelor 72 alin.(3) lit.e) şi 115 alin.(4) din Constituţie, legislatorul a stabilit o cale procedurală de remediere a greşelilor sau a omisiunilor evidente comise într-o hotărâre, încheiere, decizie sau ordonanţă judecătorească. Prin urmare, Curtea nu poate reţine argumentele autorului sesizării potrivit cărora prin eventuala corectare a erorilor materiale dintr-un act judecătoresc ar deveni posibilă modificarea conţinutului acestuia.

17. Mai mult, chiar Regulamentul Curţii Europene stabileşte la articolul 81 că fără a se aduce atingere dispoziţiilor privind revizuirea hotărârilor şi reînscrierea pe rol a cererilor, erorile materiale sau de calcul şi inexactităţile evidente pot fi rectificate de Curtea Europeană, fie din oficiu, fie la cererea unei părţi, dacă această cerere este făcută în termen de o lună de la data pronunţării deciziei sau a hotărârii.

18. De asemenea, Curtea observă că alin.(3) al articolului 249 din Codul de procedură civilă stabileşte că încheierea prin care instanţa judecătorească se pronunţă asupra cererii poate fi atacată cu recurs. Aşadar, posibilitatea de a contesta cu recurs încheierea prin care instanţa corectează greşelile, omisiunile sau erorile materiale dintr-o hotărâre judecătorească reprezintă o garanţie suplimentară din perspectiva articolului 20 din Constituţie şi, prin urmare, acest articol nu este afectat.

19. Prin urmare, Curtea constată că sesizarea este inadmisibilă şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, pe baza articolelor 135 alin.(1) lit.a), 140 alin.(2) din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea depusă de dl Vasile Bolea, deputat în Parlamentul Republicii Moldova, pentru controlul constituţionalităţii textului "orice alte erori materiale" din articolul 249 alin.(2) din Codul de procedură civilă.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.