Decizie nr.94 din 07.07.2022 de inadmisibilitate a sesizărilor nr.57g/2022, nr.61g/2022 şi nr.69g/2022 privind excepţiile de neconstituţionalitate a articolului 302 alin.(2) din Codul de procedură penală şi a unor prevederi din articolul 106 alin.(2) din Codul penal (confiscarea bunurilor persoanelor care nu au participat la comiterea infracţiunilor şi dreptul de a contesta sechestrul aplicat în privinţa bunurilor persoanelor care nu au un statut procesual în cauza penală)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizărilor nr.57g/2022, nr.61g/2022 şi

nr. 69g/2022  privind excepţiile de  neconstituţionalitate a

articolului 302 alin. (2)  din Codul de  procedură penală şi

a unor prevederi din articolul 106 alin.(2) din Codul penal

(confiscarea bunurilor persoanelor care nu  au participat la

comiterea infracţiunilor şi dreptul de a contesta sechestrul

aplicat în privinţa bunurilor persoanelor care nu au

un statut procesual în cauza penală)

nr. 94  din  07.07.2022

 (în vigoare 07.07.2022) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 238-244 art. 122 din 29.07.2022

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Serghei ŢURCAN, judecători,

cu participarea dlui Marcel Lupu, asistent judiciar,

Având în vedere sesizările înregistrate la 10 mai 2022, 16 mai 2022 şi 25 mai 2022,

Examinând admisibilitatea sesizărilor menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 7 iulie 2022, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află sesizările privind excepţiile de neconstituţionalitate a articolului 302 alin.(2) din Codul de procedură penală, adoptat prin Legea nr.122 din 14 martie 2003, şi a textului "sunt supuse confiscării speciale bunurile (inclusiv valorile valutare)" din articolul 106 alin.(2) din Codul penal, adoptat prin Legea nr.985 din 18 aprilie 2002.

2. În cazul sesizării nr.57g/2022, excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de dl avocat Lucian Rogac, în interesele dlui Vladimir Plahotniuc, în dosarul nr.12r-28/2021, pendinte la Curtea de Apel Chişinău. Sesizarea a fost trimisă la Curtea Constituţională de un complet de judecători format din dnii Ion Bulhac, Ghenadie Lîsîi şi Alexandru Gafton, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

3. În cazul sesizării nr.61g/2022, excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de dl Iuri Fintisov, parte în dosarul nr.12r-92/2021, pendinte la Curtea de Apel Chişinău. Sesizarea a fost trimisă la Curtea Constituţională de un complet de judecători format din dnii Ion Bulhac, Ghenadie Morozan şi Ghenadie Lîsîi, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

4. În cazul sesizării nr.69g/2022, excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de dl Iuri Fintisov, parte în dosarul nr.12r-109/2020, pendinte la Curtea de Apel Chişinău. Sesizarea a fost trimisă la Curtea Constituţională de un complet de judecători format din dnii Alexandru Gafton, Igor Chiroşca şi Boris Talpă, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

5. Având în vedere identitatea de obiect a sesizărilor şi a motivelor care stau la baza criticilor de neconstituţionalitate, Curtea a decis conexarea acestora într-un singur dosar, pe baza articolului 43 din Codul jurisdicţiei constituţionale, atribuindu-i numărul 57g/2022.

A. Circumstanţele litigiilor principale

Circumstanţele cauzei nr.12r-28/2021 (sesizarea nr.57g/2022)

6. Printr-o încheiere din 25 septembrie 2020, Judecătoria Chişinău, sediul Ciocana, a autorizat punerea sub sechestru a unor bunuri imobile al căror titular este "Sigmatelli Limited" S.R.L. În motivarea încheierii se menţionează că beneficiarul efectiv al acestor bunuri este dl Vladimir Plahotniuc, învinuit în cauza penală respectivă.

7. Încheierea Judecătoriei Chişinău, sediul Ciocana, din 25 septembrie 2020 a fost contestată cu recurs de dl avocat Lucian Rogac, în interesele dlui Vladimir Plahotniuc. De asemenea, dl avocat a ridicat, în interesele dlui Plahotniuc, excepţia de neconstituţionalitate a articolului 302 alin.(2) din Codul de procedură penală şi a textului "sunt supuse confiscării speciale bunurile (inclusiv valorile valutare)" din articolul 106 alin.(2) din Codul penal.

8. Printr-o încheiere din 18 aprilie 2022, Curtea de Apel Chişinău a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a sesizat, în acest sens, Curtea Constituţională, în vederea examinării acesteia.

Circumstanţele cauzei nr.12r-92/2021 (sesizarea nr.61g/2022)

9. Printr-o încheiere din 21 decembrie 2020, Judecătoria Chişinău, sediul Ciocana, a autorizat punerea sub sechestru a unor bunuri al căror titular este dl Iuri Fintisov. În motivarea încheierii se menţionează că beneficiarul efectiv al acestor bunuri este dl Nicolae Pelin, învinuit în cauza penală respectivă.

10. Încheierea Judecătoriei Chişinău, sediul Ciocana, din 21 decembrie 2020 a fost contestată cu recurs de dl avocat Cristian Iustin, în interesele dlui Iuri Fintisov. În cadrul examinării recursului, dl Fintisov a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a articolului 302 alin.(2) din Codul de procedură penală şi a textului "sunt supuse confiscării speciale bunurile (inclusiv valorile valutare)" din articolul 106 alin.(2) din Codul penal.

11. Printr-o încheiere din 4 mai 2022, Curtea de Apel Chişinău a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a sesizat, în acest sens, Curtea Constituţională, în vederea examinării acesteia.

Circumstanţele cauzei nr.12r-109/2020 (sesizarea nr.69g/2022)

12. Printr-o încheiere din 18 septembrie 2020, Judecătoria Chişinău, sediul Ciocana, a autorizat punerea sub sechestru a unor mijloace băneşti care au fost ridicate în cadrul percheziţiilor efectuate la domiciliile dlor Nicolae Pelin şi Iuri Fintisov. În motivarea încheierii se menţionează că beneficiarul efectiv al acestor bunuri este dl Pelin, învinuit în cauza penală respectivă.

13. Încheierea Judecătoriei Chişinău, sediul Ciocana, din 18 septembrie 2020 a fost contestată cu recurs de dl avocat Silviu Burlacu, în interesele dlor Nicolae Pelin şi Iuri Fintisov. În cadrul examinării recursului, dl Fintisov a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a articolului 302 alin.(2) din Codul de procedură penală şi a textului "sunt supuse confiscării speciale bunurile (inclusiv valorile valutare)" din articolul 106 alin.(2) din Codul penal.

14. Printr-o încheiere din 4 mai 2022, Curtea de Apel Chişinău a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a sesizat, în acest sens, Curtea Constituţională, în vederea examinării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

15. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 16

Egalitatea

"(1) Respectarea şi ocrotirea persoanei constituie o îndatorire primordială a statului.

(2) Toţi cetăţenii Republicii Moldova sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială."

Articolul 20

Accesul liber la justiţie

"(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie."

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle

"(1) Fiecare om are dreptul să i se recunoască personalitatea juridică.

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative."

Articolul 26

Dreptul la apărare

"(1) Dreptul la apărare este garantat.

(2) Fiecare om are dreptul să reacţioneze independent, prin mijloace legitime, la încălcarea drepturilor şi libertăţilor sale.

(3) În tot cursul procesului părţile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu.

(4) Amestecul în activitatea persoanelor care exercită apărarea în limitele prevăzute se pedepseşte prin lege."

Articolul 46

Dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia

"(1) Dreptul la proprietate privată, precum şi creanţele asupra statului, sunt garantate.

(2) Nimeni nu poate fi expropriat decît pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire.

(3) Averea dobândită licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobândirii se prezumă.

(4) Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracţiuni ori contravenţii pot fi confiscate numai în condiţiile legii.

[...]."

16. Prevederile relevante ale Codului de procedură penală, adoptat prin Legea nr.122 din 14 martie 2003, sunt următoarele:

Articolul 209

Contestarea punerii bunurilor sub sechestru

"(1) Punerea bunurilor sub sechestru poate fi contestată în modul stabilit de prezentul cod, însă plângerea sau recursul înaintat nu suspendă executarea acestei acţiuni.

(2) Alte persoane decât bănuitul, învinuitul, inculpatul care consideră că punerea sub sechestru a bunurilor lor este efectuată ilegal sau neîntemeiat sunt în drept să ceară organului de urmărire penală sau instanţei să scoată bunurile de sub sechestru. În cazul în care acestea refuză să satisfacă rugămintea sau nu au comunicat persoanei respective despre soluţionarea cererii timp de 10 zile din momentul primirii ei, persoana este în drept să solicite scoaterea bunurilor de sub sechestru în ordinea procedurii civile. Hotărârea instanţei de judecată în privinţa acţiunii civile privind scoaterea bunurilor de sub sechestru poate fi atacată de către procuror în instanţa ierarhic superioară cu recurs în termen de 10 zile, însă, după intrarea ei în vigoare, este obligatorie pentru organele de urmărire penală şi pentru instanţa de judecată care judecă cauza penală în cadrul soluţionării chestiunii ale cui bunuri trebuie să fie confiscate sau, după caz, urmărite."

Articolul 302

Măsurile procesuale de constrângere aplicate

cu autorizarea judecătorului de instrucţie

"(1) Cu autorizarea judecătorului de instrucţie pot fi aplicate măsuri procesuale de constrângere, şi anume:

1) amânarea înştiinţării rudelor despre reţinerea persoanei până la 12 ore;

2) aplicarea amenzii judiciare;

3) punerea bunurilor sub sechestru; precum şi

4) alte măsuri prevăzute de prezentul cod.

(2) Hotărârea judecătorului de instrucţie referitoare la autorizarea măsurilor procesuale de constrângere poate fi atacată cu recurs de către părţi în instanţa ierarhic superioară în termen de 3 zile. Recursul se examinează în condiţiile art.311 şi 312."

17. Prevederile relevante ale Codului penal, adoptat prin Legea nr.985 din 18 aprilie 2002, sunt următoarele:

Articolul 106

Confiscarea specială

"(1) Confiscarea specială constă în trecerea, forţată şi gratuită, în proprietatea statului a bunurilor indicate la alin.(2). În cazul în care aceste bunuri nu mai există, nu pot fi găsite sau nu pot fi recuperate, se confiscă contravaloarea acestora.

(2) Sunt supuse confiscării speciale bunurile (inclusiv valorile valutare):

a) utilizate sau destinate pentru săvârşirea unei infracţiuni;

b) rezultate din infracţiuni, precum şi orice venituri din valorificarea acestor bunuri;

c) date pentru a determina săvârşirea unei infracţiuni sau pentru a-l răsplăti pe infractor;

e) deţinute contrar dispoziţiilor legale;

f) convertite sau transformate, parţial sau integral, din bunurile rezultate din infracţiuni şi din veniturile de la aceste bunuri;

g) care constituie obiectul infracţiunilor de spălare a banilor sau de finanţare a terorismului.

(2¹) Dacă bunurile rezultate din infracţiuni şi veniturile de la aceste bunuri au fost comasate cu bunurile dobândite legal, se confiscă acea partea din bunuri sau contravaloarea acestora care corespunde valorii bunurilor rezultate din infracţiuni şi a veniturilor de la aceste bunuri.

(3) Dacă bunurile menţionate la alin.(2) lit.a) şi b) aparţin sau au fost transferate oneros unei persoane care nu ştia şi nici nu trebuia să ştie despre scopul utilizării sau originea bunurilor, se confiscă contravaloarea acestora. Dacă bunurile respective au fost transferate cu titlu gratuit unei persoane care nu ştia şi nici nu trebuia să ştie despre scopul utilizării sau originea acestora, bunurile se confiscă.

[...]."

A. Argumentele autorilor excepţiilor

18. Autorii excepţiilor susţin că dispoziţiile articolului 302 alin.(2) din Codul de procedură penală reglementează doar dreptul părţilor de a ataca cu recurs hotărârile prin care au fost autorizate măsuri procesuale de constrângere. Această normă exclude dreptul persoanelor care nu au un statut în cauza penală şi în privinţa bunurilor cărora au fost aplicate sechestre de a contesta cu recurs încheierile prin care au fost autorizate sechestrele.

19. Potrivit autorilor excepţiilor, articolul 209 alin.(2) din Codul de procedură penală le oferă dreptul altor persoane decât bănuitul, învinuitul sau inculpatul să solicite ridicarea sechestrelor aplicate în privinţa bunurilor lor în cadrul procedurilor civile. Totuşi, în opinia autorilor excepţiilor, posibilitatea terţilor de a contesta cu recurs încheierile de autorizare a sechestrului în cadrul procesului penal le-ar oferi o cale mai facilă pentru apărarea drepturilor lor.

20. În final, autorii excepţiilor menţionează că terţii asupra bunurilor cărora au fost aplicate sechestre în procesul penal ar trebui să aibă dreptul să conteste aplicarea sechestrului atât pe baza articolului 209 alin.(2) din Codul de procedură penală, cât şi pe baza articolului 302 alin.(2) din acelaşi Cod.

21. Prin urmare, autorii excepţiilor consideră că, aşa cum sunt formulate, prevederile articolului 302 alin.(2) din Codul de procedură penală sunt contrare articolelor 16, 20 şi 26 din Constituţie.

22. Cu privire la textul contestat din articolul 106 alin.(2) din Codul penal, autorii excepţiilor au susţinut că acesta reglementează categoriile de bunuri care pot fi puse sub sechestru pentru o eventuală confiscare, însă nu stabilesc persoanele în privinţa cărora poate fi aplicat sechestrul asupra bunurilor. Aşadar, autorii excepţiilor menţionează că normele contestate ar permite aplicarea sechestrului asupra bunurile unor persoane care nu au vreun statut în cauza penală în care se solicită aplicarea sechestrului.

23. Astfel, autorii excepţiilor susţin că prevederile în discuţie ale Codului penal încalcă dreptul persoanei de acces liber la justiţie, dreptul de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle şi dreptul de proprietate, garantate de articolele 20, 23 şi 46 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

24. Examinând admisibilitatea sesizărilor privind excepţiile de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

25. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Codul de procedură penală şi din Codul penal, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

26. Curtea observă că, în cazul sesizării 57g/2022, excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de avocatul părţii în proces, iar în cazul sesizărilor 61g/2022 şi 69g/2022, excepţiile au fost ridicate de o parte în aceste procese. Astfel, sesizările sunt formulate de subiectele cărora li s-a conferit acest drept, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie, astfel cum a fost interpretat prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016.

27. Obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate îl constituie articolul 302 alin.(2) din Codul de procedură penală şi textul "sunt supuse confiscării speciale bunurile (inclusiv valorile valutare)" din articolul 106 alin.(2) din Codul penal. Raportate la criticile de neconstituţionalitate susţinute de autorii excepţiilor, prevederile contestate nu au constituit obiectul altor sesizări la Curtea Constituţională.

28. Pentru a putea fi declanşat controlul de constituţionalitate, Curtea trebuie să confirme aplicabilitatea prevederilor legale contestate în cauzele examinate în faţa instanţei de drept comun care a trimis sesizările privind excepţiile de neconstituţionalitate. Condiţia "aplicabilităţii prevederilor legale contestate în cauzele examinate în faţa instanţei de drept comun" presupune aplicabilitatea unor prevederi care îl prejudiciază pe autorul excepţiilor de neconstituţionalitate (a se vedea DCC nr.94 din 15 iunie 2021, §§ 22, 23; DCC nr.174 din 11 noiembrie 2021, § 50).

29. De asemenea, Curtea reiterează că excepţia de neconstituţionalitate nu manifestă doar o funcţie preventivă, ci şi una reparatorie, pentru că ea priveşte, în primul rând, situaţia concretă a părţii lezate în drepturile sale prin norma criticată. De eventuala soluţie a excepţiei de neconstituţionalitate trebuie să profite, în primul rând, autorul acesteia, în caz contrar, acest instrument riscă să devină unul simulat, adică o actio popularis, pierzându-se, în aceste condiţii, caracterul concret şi efectiv al excepţiei (a se vedea DCC nr.84 din 8 iunie 2021, § 24; DCC nr.174 din 11 noiembrie 2021, § 51).

30. Cutea observă că excepţiile de neconstituţionalitate au fost ridicate în cadrul unor procese aflate pe rolul Curţii de Apel Chişinău, care au ca obiect examinarea recursurilor formulate împotriva unor încheieri prin care au fost aplicate sechestre asupra bunurilor persoanelor fizice şi juridice care nu au vreun statut în cauza penală. În încheierile respective, instanţa de fond a menţionat că beneficiarul efectiv al bunurilor în discuţie ar fi învinuitul din cauza penală. În acest context, Curtea constată că, în cazul sesizării nr.57g/2022, deşi autorul sesizării a ridicat excepţia de neconstituţionalitate în interesele învinuitului, argumentarea sa vizează o pretinsă încălcare a drepturilor unor persoane terţe, i.e. care nu au un statut în procesul penal, însă cărora li s-a aplicat un sechestru asupra bunurilor. Prin urmare, Curtea conchide că sesizarea nr.57g/2022 reprezintă o actio popularis. De altfel, persoana care are calitatea de învinuit şi în interesele căreia a fost ridicată excepţia nu ar putea profita de eventuala soluţie a Curţii.

31. Spre deosebire de sesizarea nr.57g/2022, în cazul sesizărilor 61g/2022 şi 69g/2022, excepţiile au fost ridicate de persoane care nu au un statut în procesul penal, însă cărora li s-au aplicat un sechestru asupra bunurilor. Astfel, Curtea notează că, în cazul acestor sesizări, exigenţa "aplicabilităţii prevederilor legale contestate în cauzele examinate în faţa instanţei de drept comun" este îndeplinită.

32. În raport cu dispoziţiile contestate din articolul 106 alin.(2) din Codul penal, autorii excepţiilor au invocat pretinsa încălcare a articolelor 20 [accesul liber la justiţie], 23 [dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle] şi 46 [dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia] din Constituţie, susţinând că dispoziţiile contestate nu stabilesc persoanele în privinţa cărora poate fi aplicat sechestrul pe bunuri şi, prin urmare, permit aplicarea sechestrului asupra bunurilor unor persoane care nu au un statut în cauza penală.

33. În jurisprudenţa sa, Curtea a subliniat că articolul 23 din Constituţie nu are o aplicabilitate de sine stătătoare. Pentru a putea fi invocat standardul calităţii legii, autorul excepţiei de neconstituţionalitate trebuie să demonstreze, în mod argumentat, existenţa unei ingerinţe în drepturi substanţiale garantate de Constituţie. Altfel spus, problema calităţii unei legi nu reprezintă o problemă de constituţionalitate atât timp cât nu este afectat un drept fundamental (DCC nr.71 din 26 mai 2022, § 19).

34. Curtea notează că a examinat, în jurisprudenţa sa, incidenţa articolelor 20 şi 46 din Constituţie în raport cu problema pusă în discuţie de autorii sesizărilor, i.e. aplicarea sechestrului pe bunurile unor persoane care nu au un statut în cauza penală.

35. Curtea a reţinut că măsura procesuală a punerii sub sechestru, prevăzută de articolul 204 din Codul de procedură penală, poate fi aplicată în trei situaţii distincte, reglementate separat la alineatele (1), (2) şi (3) ale acestui articol. Situaţia reglementată de alineatul (3) se referă la cazurile în care persoana este acuzată de comiterea unor infracţiuni pentru care norma de incriminare prevede aplicarea măsurii confiscării speciale sau a confiscării extinse. În această situaţie, sechestrul nu se raportează la un subiect procesual, ci la bunurile care pot fi supuse confiscării speciale sau confiscării extinse în condiţiile articolelor 106 şi 106¹ din Codul penal (a se vedea DCC nr.91 din 27 iulie 2018, §§ 20, 23; DCC nr.174 din 11 noiembrie 2021, § 55).

36. Problema aplicării sechestrului pentru a asigura o eventuală confiscare specială fără a i se acorda persoanei vreun statut procesual a fost examinată şi de Curtea Europeană. În hotărârea Silickiene v. Lituania, 10 aprilie 2012, Curtea Europeană a efectuat o analiză de drept comparat şi a menţionat că confiscarea bunurilor care constituie rezultatul unei infracţiuni poate fi aplicată, în anumite circumstanţe, în lipsa unei condamnări, fie în privinţa terţilor, fie împotriva membrilor familiei (Bulgaria, Estonia, Germania, Georgia, Moldova, Regatul Ţărilor de Jos, Elveţia şi Regatul Unit). Informaţia despre originea ilicită a bunului, nejustificarea originii acestuia, tipul infracţiunii şi faptul că terţul este un proprietar fictiv sunt cele mai frecvente circumstanţe care justifică aplicarea confiscării bunurilor care aparţin terţilor, în lipsa condamnării acestora (§ 35).

37. Din perspectiva dreptului de proprietate, Curtea Europeană a menţionat că autorităţilor naţionale li s-a acordat, în baza Convenţiei, o marjă discreţionară referitoare la aplicarea măsurilor de confiscare nu doar în privinţa persoanelor acuzate de comiterea infracţiunilor, ci şi în privinţa membrilor familiei sau a rudelor apropiate despre care se presupune că posedă şi administrează bunurile dobândite ilegal, în mod neoficial, în numele acuzatului, precum şi în privinţa altor persoane cărora le lipseşte statutul necesar de bona fides (a se vedea Telbis şi Viziteu v. România, 26 iunie 2018, § 68).

38. Cu privire la pretinsa încălcare a dreptului la un proces echitabil, Curtea Europeană a menţionat că, în aceste cazuri, trebuie analizat caracterul echitabil al procedurii în ansamblu, iar factorii care trebuie avuţi în vedere trebuie să confirme dacă confiscarea proprietăţii a fost consecinţa unei măsuri luate de către autorităţile de anchetă, i.e. punerea sub sechestru a activelor persoanei, dacă persoana poate iniţia o procedură de control judiciar pentru a obţine ridicarea sechestrului, în cadrul căreia să poată contesta motivele care au stat la baza acestuia şi să prezinte probe potrivit cărora bunurile respective au fost dobândite în mod legal; dacă persoana putea să prevadă, în mod rezonabil, că punerea sub sechestru ar putea conduce la confiscarea proprietăţii într-o etapă ulterioară a procedurii (a se vedea Telbis şi Viziteu, citată supra, §§ 51, 52). Curtea Constituţională a constatat că, la nivel naţional, posibilitatea iniţierii unei astfel de proceduri de control judiciar este reglementată de articolul 209 din Codul de procedură penală (a se vedea DCC nr.174 din 11 noiembrie 2021, § 58).

39. Având în vedere cele menţionate, Curtea nu constată o ingerinţă în articolul 20 şi nici lipsa unor garanţii legale pentru punerea în operă a dreptului garantat de articolul 46 din Constituţie în raport cu prevederile contestate ale articolului 106 alin.(2) din Codul penal. Prin urmare, Curtea nu constată nici aplicabilitatea articolului 23 din Constituţie.

40. În raport cu articolul 302 alin.(2) din Codul de procedură penală, autorii excepţiilor au invocat pretinsa încălcare a articolelor 16 [egalitatea], 20 [accesul liber la justiţie] şi 26 [dreptul la apărare] din Constituţie, menţionând că această normă exclude dreptul persoanelor care nu au un statut în procesul penal, însă cărora li s-a aplicat un sechestru asupra bunurilor, să conteste cu un recurs, în cadrul procesului penal, încheierile prin care au fost autorizate sechestrele.

41. Cu privire la incidenţa articolului 16 din Constituţie, Curtea a notat că acesta nu are o aplicabilitate de sine stătătoare. Pentru a fi aplicabil, autorii sesizărilor trebuie să demonstreze existenţa unor ingerinţe în drepturile fundamentale garantate de Constituţie (HCC nr.29 din 26 noiembrie 2020, § 19; HCC nr.6 din 10 martie 2022, § 15).

42. Cu privire la incidenţa articolelor 20 şi 26 din Constituţie care îşi au corespondentul în articolul 6 din Convenţia Europeană, Curtea face trimitere la § 38 din prezenta decizie, în care a menţionat că, potrivit jurisprudenţei sale anterioare, posibilitatea iniţierii unei proceduri de control judiciar în privinţa aplicării sechestrului asupra bunurilor persoanelor care nu au un statut în procesul penal este reglementată de articolul 209 din Codul de procedură penală. Faptul că acest control judiciar se desfăşoară pe calea unor proceduri civile şi nu în cadrul procesului penal nu reprezintă o problemă de drept constituţional. Din perspectiva Constituţiei, este important să existe posibilitatea unui control judiciar în această materie, însă reglementarea realizării acestei posibilităţi, fie pe calea procedurilor civile, fie în cadrul procesului penal, se încadrează în marja discreţionară a legislativului.

43. Din aceste motive, în prezenta cauză, Curtea nu poate reţine incidenţa articolelor 20 şi 26 din Constituţie în raport cu articolul 302 alin.(2) din Codul de procedură penală.

44. Având în vedere cele menţionate supra, Curtea reţine că sesizările privind excepţiile de neconstituţionalitate nu întrunesc condiţiile de admisibilitate şi nu pot fi acceptate pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g), 140 alin.(2) din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibile sesizările privind excepţiile de neconstituţionalitate a articolului 302 alin.(2) din Codul de procedură penală, adoptat prin Legea nr.122 din 14 martie 2003, şi a textului "sunt supuse confiscării speciale bunurile (inclusiv valorile valutare)" din articolul 106 alin.(2) din Codul penal, adoptat prin Legea nr.985 din 18 aprilie 2002, ridicate de dl avocat Lucian Rogac, în interesele dlui Vladimir Plahotniuc, în dosarul nr.12r-28/2021 şi de dl Iuri Fintisov, parte în dosarele nr.12r-92/2021 şi 12r-109/2020, toate pendinte la Curtea de Apel Chişinău

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.