Decizie nr.95 din 21.09.2017 de inadmisibilitate a sesizării nr.157/1g/2016 privind excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din articolul 335 alin.(1) şi alin.(1/1) din Codul penal al Republicii Moldova (abuzul de serviciu)
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
D E C I Z I E
de inadmisibilitate a sesizării nr.1571g/2016 privind excepţia de
neconstituţionalitate a unor prevederi din articolul 335 alin.(1)
şi alin.(11) din Codul penal al Republicii Moldova
(abuzul de serviciu)
nr. 95 din 21.09.2017
(în vigoare 21.09.2017)
Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 451-463 art. 154 din 29.12.2017
* * *
Curtea Constituţională, statuând în componenţa:
Dl Tudor PANŢÎRU, preşedinte,
Dl Aurel BĂIEŞU,
Dl Igor DOLEA,
Dna Victoria IFTODI,
Dl Victor POPA,
Dl Veaceslav ZAPOROJAN, judecători,
cu participarea dlui Dumitru Avornic, grefier,
Având în vedere sesizarea depusă la 23 decembrie 2016,
Înregistrată la aceeaşi dată,
Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,
Având în vedere actele şi lucrările dosarului,
Deliberând la 21 septembrie 2017 în camera de consiliu,
Pronunţă următoarea decizie:
ÎN FAPT
1. La originea cauzei se află excepţia de neconstituţionalitate a textului “dacă aceasta a cauzat daune în proporţii considerabile intereselor publice sau drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice” din alineatul (1) şi a alineatului (11) din articolul 335 din Codul penal, ridicată de avocatul Alexandru Bot în dosarul nr.1-72/14, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Centru.
2. Sesizarea a fost depusă la Curtea Constituţională la 23 decembrie 2016 de către judecătorul Daria Suşchevici din cadrul Judecătoriei Chişinău, sediul Centru, în temeiul articolului 135 alin.(1) lit.a) şi g) din Constituţie, astfel cum a fost interpretat prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016, precum şi al Regulamentului privind procedura de examinare a sesizărilor depuse la Curtea Constituţională.
3. Prin încheierea Judecătoriei Chişinău, sediul Centru, din 21 decembrie 2016 au fost admise două cereri privind ridicarea excepţiilor de neconstituţionalitate:
- a textului “cu acordul” din articolul 63 alin.(2) pct.3) din Codul de procedură penală al Republicii Moldova nr.122-XV din 14 martie 2003;
- a textului “dacă aceasta a cauzat daune în proporţii considerabile intereselor publice sau drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice” din alin.(1) din art.335 şi a alin.(11) din articolul 335 din Codul penal al Republicii Moldova nr.985-XV din 18 aprilie 2002.
4. La 11 ianuarie 2017, autorul a solicitat Curţii să examineze în mod separat excepţiile de neconstituţionalitate.
5. Astfel, având în vedere că obiectul excepţiilor vizează problematici diferite, Curtea a decis examinarea acestora separat. În acest sens, prin Decizia nr.9 din 19 ianuarie 2017, Curtea a declarat inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din articolul 63 alin.(2) pct.3) din Codul de procedură penală.
6. Totodată, în partea ce ţine de prevederile articolului 335 din Codul penal, excepţia de neconstituţionalitate a fost declarată admisibilă, fără a prejudeca fondul cauzei.
A. Circumstanţele litigiului principal
7. La 4 aprilie 2011, organul de urmărire penală al Comisariatului General de Poliţie Chişinău a dispus începerea urmăririi penale in rem pentru însuşirea prin înşelăciune şi abuz de încredere a mijloacelor băneşti în proporţii deosebit de mari, infracţiune prevăzută de art.190 alin.(5) din Codul penal.
8. Pe parcursul desfăşurării urmăririi penale, organul de urmărire penală a constatat că I.P., în calitate de persoană care gestionează o organizaţie necomercială, folosind situaţia de serviciu în interes material, a refuzat să îşi onoreze obligaţiile contractuale faţă de persoana juridică SA “H.” şi a cauzat ultimei o daună materială în proporţii deosebit de mari. În acest sens, I.P. a fost pus sub învinuire pentru comiterea infracţiunilor prevăzute la art.190 alin.(5) şi art.335 alin.(3) lit.b) din Codul penal [abuz de serviciu soldat cu urmări grave].
9. La 25 noiembrie 2016, prin intermediul cancelariei judecătoriei Chişinău, sediul Centru, avocatul Alexandru Bot a depus o cerere, prin care a solicitat ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate a textului “dacă aceasta a cauzat daune în proporţii considerabile intereselor publice sau drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice” din alineatul (1) şi a alineatului (11) din articolul 335 din Codul penal.
10. Prin încheierea din 21 decembrie 2016, instanţa de judecată a dispus ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi transmiterea sesizării Curţii Constituţionale pentru soluţionare.
B. Legislaţia pertinentă
11. Prevederile relevante ale Constituţiei (republicată în M.O., 2016, nr.78, art.140) sunt următoarele:
Articolul 1
Statul Republica Moldova
“[...]
(3) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sunt garantate.”
Articolul 23
Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle
“[...]
(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative.”
12. Prevederile relevante ale Codului penal al Republicii Moldova nr.985-XV din 18 aprilie 2002 (republicat în M.O., 2009, nr.72-74 art.195) sunt următoarele:
Articolul 77
Circumstanţele agravante
“(1) La stabilirea pedepsei se consideră circumstanţe agravante:
a) săvârşirea infracţiunii de către o persoană care anterior a fost condamnată pentru infracţiune similară sau pentru alte fapte care au relevanţă pentru cauză;
b) provocarea prin infracţiune a unor urmări grave;
[...]”
Articolul 126
Proporţii deosebit de mari, proporţii mari,
daune considerabile şi daune esenţiale
“(1) Se consideră proporţii mari valoarea bunurilor sustrase, dobândite, primite, fabricate, distruse, utilizate, transportate, păstrate, comercializate, trecute peste frontiera vamală, valoarea pagubei pricinuite de o persoană sau de un grup de persoane, care depăşeşte 20 de salarii medii lunare pe economie prognozate, stabilite prin hotărârea de Guvern în vigoare la momentul săvârşirii faptei.
(11) Se consideră proporţii deosebit de mari valoarea bunurilor sustrase, dobândite, primite, fabricate, distruse, utilizate, transportate, păstrate, comercializate, trecute peste frontiera vamală, valoarea pagubei pricinuite de o persoană sau de un grup de persoane, care depăşeşte 40 de salarii medii lunare pe economie prognozate, stabilite prin hotărârea de Guvern în vigoare la momentul săvârşirii faptei.
(2) Caracterul considerabil sau esenţial al daunei cauzate se stabileşte luându-se în considerare valoarea, cantitatea şi însemnătatea bunurilor pentru victimă, starea materială şi venitul acesteia, existenţa persoanelor întreţinute, alte circumstanţe care influenţează esenţial asupra stării materiale a victimei, iar în cazul prejudicierii drepturilor şi intereselor ocrotite de lege – gradul lezării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.”
Articolul 335
Abuzul de serviciu
[în redacţia anterioară Legii nr.78 din 12 aprilie 2012]
“(1) Folosirea intenţionată de către o persoană care gestionează o organizaţie comercială, obştească sau o altă organizaţie nestatală a situaţiei de serviciu, în interes material ori în alte interese personale, dacă aceasta a cauzat daune în proporţii considerabile intereselor publice sau drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice,
se pedepseşte cu amendă în mărime de la 150 la 400 unităţi convenţionale sau cu închisoare de până la 3 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani.
[Alin.2 art.335 exclus prin Legea nr.245 din 02.12.2011, în vigoare 03.02.2012]
(3) Acţiunile prevăzute la alin.(1):
a) săvârşite în interesul unui grup criminal organizat sau al unei organizaţii criminale;
b) soldate cu urmări grave,
se pedepsesc cu amendă în mărime de la 700 la 1500 unităţi convenţionale sau cu închisoare de la 3 la 7 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani.”
Articolul 335
Abuzul de serviciu
[în redacţia actuală]
“(1) Folosirea intenţionată de către o persoană care gestionează o organizaţie comercială, obştească sau o altă organizaţie nestatală ori care lucrează pentru o astfel de organizaţie a situaţiei de serviciu, a bunurilor organizaţiei în interes material, în alte interese personale sau în interesul terţilor, direct ori indirect, dacă aceasta a cauzat daune în proporţii considerabile intereselor publice sau drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice,
se pedepseşte cu amendă în mărime de la 650 la 1150 unităţi convenţionale sau cu închisoare de până la 3 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani.
(11) Acţiunile prevăzute la alin.(1), soldate cu urmări grave,
se pedepsesc cu amendă în mărime de la 1350 la 2350 unităţi convenţionale sau cu închisoare de la 2 la 6 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani.
[...]”
ÎN DREPT
A. Argumentele autorului excepţiei de necon-stituţionalitate
13. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine că reglementarea deficitară a urmărilor prejudiciabile, prevăzute de art.335 alin.(1) din Codul penal, nu permite destinatarului normei să deducă sau cel puţin să anticipeze care urmări prejudiciabile pot angaja răspunderea penală, fapt care permite aplicarea arbitrară a legii de către subiecţii abilitaţi.
14. De asemenea, autorul susţine că în temeiul art.126 alin.(2) din Codul penal nu pot fi evaluate urmările prejudiciabile sub formă de “daune în proporţii considerabile intereselor publice”.
15. În acelaşi timp, autorul excepţiei menţionează că legiuitorul nu a delimitat daunele considerabile de cele esenţiale. Respectiv, clarificarea şi atribuirea de conţinut noţiunii “daune în proporţii considerabile” rămâne la liberul arbitru al acuzării de stat şi al instanţei de judecată, apreciere care rămâne a fi exclusiv subiectivă.
16. Totodată, se menţionează că dispoziţiile alin.(11) din art.335 din Codul penal, care prevăd o altă modalitate a urmărilor prejudiciabile, şi anume “urmările grave”, prin conţinutul lor ambiguu oferă organelor de urmărire penală şi instanţelor de judecată discreţia de a îngloba în noţiunea respectivă situaţiile şi împrejurările nereglementate de legiuitor.
17. În acest context, potrivit autorului excepţiei, dispoziţiile art.335 alin.(1) şi ale alin.(11) din Codul penal încalcă prevederile art.1 alin.(3) şi 23 alin.(2) din Constituţie.
B. Aprecierea Curţii
18. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.
19. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în speţă a Codului penal, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.
20. Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate, fiind ridicată de către avocatul Alexandru Bot în dosarul nr.1-72/14, aflat pe rolul Judecătoriei Chişinău, sediul Centru, este formulată de subiectul abilitat cu acest drept, în temeiul articolului 135 alin.(1) lit.a) şi g) din Constituţie, astfel cum a fost interpretat prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016.
21. Curtea reţine că obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie textul “dacă aceasta a cauzat daune în proporţii considerabile intereselor publice sau drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice” din alineatul (1) şi prevederile alineatului (11) din articolul 335 din Codul penal.
22. Examinând materialele cauzei, Curtea reţine că prevederile legale, în partea în care vizează cauzarea daunelor în proporţii considerabile “intereselor publice”, nu sunt aplicabile cauzei deduse judecăţii. Or, în actul de învinuire se invocă cauzarea de daune unei “persoane juridice”.
23. În acest sens, Curtea reiterează că prerogativa de a soluţiona excepţiile de neconstituţionalitate, cu care a fost învestită prin articolul 135 alin.(1) lit.g) din Constituţie, presupune stabilirea corelaţiei dintre normele legislative şi textul Constituţiei, ţinând cont de principiul supremaţiei acesteia şi de pertinenţa prevederilor contestate pentru soluţionarea litigiului principal în instanţele de judecată.
24. În acelaşi timp, deşi sesizarea a fost declarată admisibilă în partea ce ţine de cauzarea daunelor în proporţii considerabile “drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice”, Curtea în Hotărârea nr.22 din 27 iunie 2017 a respins critici similare şi a recunoscut constituţionale prevederile “dacă aceasta a cauzat daune în proporţii considerabile […] drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice” din alineatul (1) al articolului 328 din Codul penal al Republicii Moldova nr.985-XV din 18 aprilie 2002.
25. În hotărârea enunţată Curtea a reţinut că, în partea ce ţine de urmările prejudiciabile cauzate “drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice”, prevederile art.126 alin.(2) din Codul penal stabilesc că pentru evaluarea caracterului considerabil al prejudicierii acestora urmează a fi luat în consideraţie gradul lezării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.
26. În asemenea condiţii, Curtea reţine că soluţia şi considerentele din Hotărârea nr.22 din 27 iunie 2017 sunt valabile şi aplicabile mutatis mutandis şi în prezenta cauză.
27. Cu referire la contestarea dispoziţiilor cuprinse la alin.(11) al art.335 din Codul penal, Curtea observă că “urmările grave” constituie o circumstanţă agravantă, prevăzută de art.77 alin.(1) lit.b) din Codul penal, circumstanţă care urmează a fi apreciată de instanţa de judecată reieşind din faptele particulare ale fiecărui caz în parte.
28. În lumina celor expuse, Curtea reţine că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.
Din aceste motive, în temeiul articolului 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, articolelor 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale şi al pct.28 lit.d) din Regulamentul privind procedura de examinare a sesizărilor depuse la Curtea Constituţională, Curtea Constituţională
DECIDE:
1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a textului “dacă aceasta a cauzat daune în proporţii considerabile intereselor publice sau drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice” din alineatul (1) şi a alineatului (11) din articolul 335 din Codul penal al Republicii Moldova nr.985-XV din 18 aprilie 2002, ridicată de avocatul Alexandru Bot în dosarul nr.1-72/14, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Centru.
2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
| PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE | Tudor PANŢÎRU |
| Nr.95. Chişinău, 21 septembrie 2017. | |