Decizie nr.95 din 23.09.2019 de respingere a solicitării referitoare la suspendarea acţiunii Hotărârilor Parlamentului Republicii Moldova nr.126 şi nr.127 din 16 septembrie 2019 privind încuviinţarea ridicării imunităţii parlamentare a deputaţilor în Parlament Marina Tauber şi Reghina Apostolova (sesizarea nr.166a/2019)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de respingere a solicitării referitoare la suspendarea acţiunii Hotărârilor Parlamentului

 Republicii Moldova nr.126 şi nr.127 din 16 septembrie 2019 privind încuviinţarea

ridicării imunităţii parlamentare a deputaţilor în Parlament

Marina Tauber şi Reghina Apostolova

(sesizarea nr.166a/2019)

nr. 95  din  23.09.2019

 (în vigoare 23.09.2019) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 306-309 art. 187 din 11.10.2019

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dlui Vladimir ŢURCAN, preşedinte,

dlui Eduard ABABEI,

dnei Domnica MANOLE,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Serghei ŢURCAN, judecători,

cu participarea dlui Gheorghe Reniţă, grefier,

Având în vedere sesizarea depusă şi

înregistrată pe 19 septembrie 2019,

Examinând prima facie sesizarea menţionată,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând pe 23 septembrie 2019 în camera de consiliu,

CONSTATĂ

1. Pe 19 septembrie 2019, domnii Denis Ulanov, Vadim Fotescu şi Igor Himici, deputaţi în Parlament, au depus la Curtea Constituţională o sesizare referitoare la controlul constituţionalităţii Hotărârilor Parlamentului Republicii Moldova nr.126 şi nr.127 din 16 septembrie 2019 privind încuviinţarea ridicării imunităţii parlamentare a deputaţilor Marina Tauber şi Reghina Apostolova.

2. În subsidiar, autorii sesizării i-au solicitat Curţii suspendarea acţiunii Hotărârilor Parlamentului Republicii Moldova menţionate.

3. În acest sens, autorii sesizării s-au bazat pe prevederile articolului 7¹ alin. (2) lit.b) din Codul jurisdicţiei constituţionale, invocând: (i) o pretinsă afectare a dreptului la libertate, pentru că persoanele vizate au fost reţinute pentru un termen de 72 de ore, iar apoi dnei Marina Tauber i-a fost aplicată măsura preventivă a arestului la domiciliu pentru o perioadă de 30 de zile; şi (ii) o pretinsă afectare a dreptului de proprietate al persoanelor menţionate, având în vedere că în privinţa doamnelor Marina Tauber şi Reghina Apostolova a fost încuviinţată efectuarea percheziţiei şi, prin urmare, este posibilă ridicarea unor bunuri.

4. Curtea notează că reţinerea unei persoane constituie o măsură procesuală de constrângere prevăzută de lege (a se vedea articolele 165-167 din Codul de procedură penală). Acţiunile organului de urmărire penală întreprinse în contextul reţinerii persoanei pot fi contestate, potrivit articolului 313 din Codul de procedură penală, în faţa judecătorului de instrucţie.

5. În continuare, Curtea observă faptul că arestarea la domiciliu se aplică în baza unei încheieri judecătoreşti motivate la demersul procurorului. Conform articolului 176 alin.(3) din Codul de procedură penală, la soluţionarea chestiunii privind necesitatea aplicării unei măsuri preventive, procurorul şi instanţa de judecată vor aprecia şi vor motiva, în mod obligatoriu, dacă măsura preventivă este proporţională cu circumstanţele individuale ale cauzei penale, inclusiv luând în considerare: 1) caracterul rezonabil al bănuielii, gravitatea şi gradul prejudiciabil al faptei incriminate, apreciate în fiecare caz individual, însă fără a se pronunţa asupra vinovăţiei; 2) personalitatea şi caracterizarea bănuitului, învinuitului, inculpatului, inclusiv la momentul de comitere a faptelor încriminate; 3) vârsta şi starea sănătăţii sale; 4) ocupaţia sa; 5) situaţia familială şi prezenţa persoanelor întreţinute; 6) starea sa materială, veniturile, posesia bunurilor imobile sau a altor proprietăţi; 7) deţinerea unui loc permanent de trai, deţinerea unui loc permanent ori temporar de muncă; 8) alte circumstanţe esenţiale prezentate de bănuit, învinuit, inculpat sau de către procuror, organul de urmărire penală.

6. Totodată, încheierea instanţei judecătoreşti de aplicare a măsurii preventive sub forma de arest la domiciliu este susceptibilă de a fi contestată cu recurs (articolul 311 din Codul de procedură penală).

7. În fine, Curtea menţionează că persoana ar putea contesta în faţa judecătorului de instrucţie inclusiv legalitatea acţiunilor întreprinse şi a actelor emise în contextul efectuării percheziţiei.

8. Aşadar, există un control judecătoresc care ar putea cenzura orice pretins abuz al autorităţilor. Curţii Constituţionale nu-i revine sarcina de a verifica legalitatea acţiunilor şi actelor organului de urmărire penală.

9. Pretinsele încălcări ale dreptului la libertate şi dreptului de proprietate a persoanelor pot constitui obiectul unor litigii în faţa instanţelor judecătoreşti.

10. Prin urmare, Curtea conchide că lipsesc temeiurile de suspendare a acţiunii actelor contestate.

Din aceste motive, în baza articolului 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, a articolului 25¹ din Legea cu privire la Curtea Constituţională, a articolelor 6, 7¹, 61 şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se respinge solicitarea domnilor Denis Ulanov, Vadim Fotescu şi Igor Himici, deputaţi în Parlament, referitoare la suspendarea acţiunii Hotărârilor Parlamentului Republicii Moldova nr.126 şi nr.127 din 16 septembrie 2019 privind încuviinţarea ridicării imunităţii parlamentare a deputaţilor Marina Tauber şi Reghina Apostolova.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.