Decizie nr.96 din 28.07.2025 de inadmisibilitate a sesizării nr.126g/2025 privind excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor articolului 15 alin.(2) literele b) şi h) din Legea privind serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare nr.303 din 13 decembrie 2013 (obligaţiile operatorului care furnizează/prestează serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.126g/2025 privind excepţia

de neconstituţionalitate a prevederilor articolului 15

alin.(2) literele b) şi h) din Legea privind serviciul

public de alimentare cu apă şi de canalizare

nr. 303 din 13 decembrie 2013

(obligaţiile operatorului care furnizează/

prestează serviciul public de alimentare

cu apă şi de canalizare)

nr. 96  din  28.07.2025

 (în vigoare 28.07.2025) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 498-501 art.120 din 24.09.2025

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Liuba ŞOVA, preşedinte de şedinţă,

dlui Nicolae ROŞCA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dnei Maria Arhir, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 2 iunie 2025,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând pe 28 iulie 2025, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 15 alin.(2) literele b) şi h) din Legea privind serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare nr.303 din 13 decembrie 2013, ridicată de dl Nicolae Bostan, administrator al insolvabilităţii, în interesele Întreprinderii Interraionale de Stat "Acva-Nord", în dosarul nr.3-543/2025, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de dl judecător Marcel Gandrabur din cadrul Judecătoriei Chişinău, sediul Râşcani, în baza articolului 135 alin.(1) lit.a) şi lit.g) din Constituţie.

ÎN FAPT

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică (în continuare, ANRE) a efectuat controlul activităţii de furnizare/prestare a serviciului public de alimentare cu apă şi canalizare de către Întreprinderea Interraională de Stat "Acva-Nord", operator licenţiat aflat în procedura restructurării (în continuare, Acva Nord), pentru perioada anilor 2021-2023.

4. La 12 decembrie 2024, după examinarea Raportului privind rezultatele controlului planificat, ANRE a emis hotărârea nr.710, prin care a constatat, inter alia, că în perioada anilor 2021-2023 Acva Nord a furnizat apă în localităţi din afara ariei autorizate prin licenţa acordată de ANRE, contrar prevederilor articolului 15 alin.(2) lit.b) din Legea nr.303 din 13 decembrie 2013. De asemenea, ANRE a mai constatat că în perioada de referinţă, pentru serviciul de furnizare a apei, Acva Nord a aplicat tarife diferenţiate unor consumatori, contrar articolului 15 alin.(2) lit.h) din aceeaşi Lege. În consecinţă, Agenţia a obligat Acva Nord să asigure respectarea exigenţelor prevăzute de cadrul legal şi metodologic, inclusiv respectarea articolului 15 alin.(2) literele b) şi h) din Legea nr.303/2013. Acva Nord a formulat o cerere prealabilă către ANRE.

_______________________________

¹ https://www.anre.md/storage/upload/administration/hcareports/3794/HCA%20nr.%20710%20din12.12.2024.pdf

5. La 21 ianuarie 2025, ANRE a răspuns la cererea prealabilă prin Decizia nr.06-01/292.

6. Acva Nord a contestat Raportul privind rezultatele controlului planificat, Hotărârea ANRE nr.710 din 12 decembrie 2024 şi Decizia ANRE din 21 ianuarie 2025 în faţa Judecătoriei Chişinău, sediul Râşcani.

7. La 21 mai 2025, dl Nicolae Bostan, administratorul insolvabilităţii, a ridicat în interesele Acva Nord excepţia de neconstituţionalitate a articolului 15 alin.(2) literele b) şi h) din Legea privind serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare nr.303 din 13 decembrie 2013.

8. Prin Încheierea din 30 mai 2025, Judecătoria Chişinău a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a sesizat, în acest sens, Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

9. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 20

Accesul liber la justiţie

"(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie."

Articolul 26

Dreptul la apărare

"(1) Dreptul la apărare este garantat.

(2) Fiecare om are dreptul să reacţioneze independent, prin mijloace legitime, la încălcarea drepturilor şi libertăţilor sale.

[...]."

Articolul 54

Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi

"(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului.

(2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sunt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţârii, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.

(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20-24.

(4) Restrângerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii."

10. Prevederile relevante ale Legii privind serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare nr.303 din 13 decembrie 2013 sunt următoarele:

Articolul 15

Obligaţiile operatorului

"[…]

(2) În raport cu consumatorii, operatorul are următoarele obligaţii:

[…]

b) să furnizeze serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare în locurile autorizate, ţinând cont de punctele de delimitare a reţelelor şi instalaţiilor, în baza unui contract încheiat cu consumatorul, şi să respecte angajamentele contractuale;

[…]

h) să nu admită discriminarea consumatorilor, să calculeze plata pentru serviciul furnizat/prestat în baza tarifelor aprobate, a indicaţiilor contoarelor de apă, iar în lipsa acestora, pe durata verificării metrologice periodice, sau în cazul deteriorării din motive ce nu pot fi imputate consumatorului, să calculeze plata pentru volumul de apă consumată, reieşind din volumul mediu lunar, înregistrat în ultimele 3 luni până la verificare (deteriorare);

[…]."

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

11. Autorul excepţiei consideră că prevederile contestate nu-i permit operatorului licenţiat să activeze în alte condiţii decât cele stabilite în lege. În special, acestea nu-i permit: (i) să furnizeze serviciul public de alimentare cu apă şi în alte localităţi decât cele stabilite în aria de activitate pe baza licenţei eliberate de ANRE şi (ii) să stabilească, în mod discreţionar, tarife pentru serviciul public prestat consumatorilor, altele decât cele aprobate de APP (Agenţia Proprietăţii Publice) sau avizate de ANRE.

12. În opinia autorului sesizării, prevederile contestate contravin articolelor 20, 26 şi 54 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

13. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

14. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor dispoziţii din Legea privind serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare nr.303 din 13 decembrie 2013, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

15. Curtea observă că prevederile contestate stabilesc că, în raport cu consumatorii, operatorul activează pe baza licenţei eliberate de ANRE şi are, între altele, obligaţia: (i) să furnizeze serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare în locurile autorizate, ţinând cont de punctele de delimitare a reţelelor şi instalaţiilor, în baza unui contract încheiat cu consumatorul, şi să respecte angajamentele contractuale; şi (ii) să nu admită discriminarea consumatorilor, să calculeze plata pentru serviciul furnizat/prestat în baza tarifelor aprobate, a indicaţiilor contoarelor de apă, iar în lipsa acestora, pe durata verificării metrologice periodice, sau în cazul deteriorării din motive ce nu pot fi imputate consumatorului, să calculeze plata pentru volumul de apă consumată reieşind din volumul mediu lunar, înregistrat în ultimele 3 luni până la verificare (deteriorare) (articolul 15 alin.(2) literele b) şi h) din Legea nr.303/2013). Curtea constată că prevederile contestate nu au făcut anterior obiect al controlului de constituţionalitate.

16. Curtea reţine că excepţia de neconstituţionalitate, ridicată de către o parte într-un proces din faţa instanţei de judecată (a se vedea § 7 de mai sus), este formulată de subiectul căruia i s-a acordat acest drept, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie, aşa cum a fost interpretat acesta prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016. Curtea admite că norma contestată ar putea fi aplicată la examinarea cauzei în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate.

17. Curtea notează că o altă condiţie obligatorie pentru ca excepţia de neconstituţionalitate să poată fi examinată în fond este incidenţa unui drept fundamental. Astfel, Curtea va analiza, prin prisma argumentelor autorului sesizării, dacă prevederile contestate reprezintă o ingerinţă într-un drept fundamental (a se vedea DCC nr.29 din 27 februarie 2025, § 20).

18. Autorul excepţiei susţine că prevederile contestate sunt contrare articolelor 20 (accesul liber la justiţie), 26 (dreptul la apărare) şi 54 (restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi) din Constituţie.

19. Curtea reiterează că articolul 54 din Constituţie nu are o aplicabilitate de sine stătătoare. Pentru a fi aplicabil, autorii sesizărilor trebuie să demonstreze existenţa unei ingerinţe în drepturile fundamentale (DCC nr.90 din 25 iulie 2023, § 19; DCC nr.190 din 21 decembrie 2023, § 25).

20. Cu referire la articolele 20 şi 26 din Constituţie, Curtea observă că autorul sesizării a afirmat că prevederile contestate nu-i permit operatorului: (i) să furnizeze serviciul public de alimentare cu apă şi în alte localităţi decât cele stabilite în aria de activitate a licenţei eliberate de ANRE şi (ii) să stabilească, în mod discreţionar, tarife pentru serviciul public prestat consumatorilor, altele decât cele aprobate de APP sau avizate de ANRE. Astfel, criticile autorului sesizării vizează cadrul legal al serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare şi, în principal, se referă la întinderea drepturilor şi obligaţiilor operatorului, în raport cu acele ale consumatorului, la furnizarea/prestarea serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare, activitate exercitată pe baza şi în limitele unei licenţe eliberate de ANRE. În acest context, Curtea reţine că prevederile contestate nu stabilesc interdicţii sau restrângeri ale exerciţiului dreptului de acces liber la justiţie sau ale exerciţiului dreptului la apărare ale autorului excepţiei de neconstituţionalitate. Prin urmare, articolele 20 şi 26 din Constituţie nu sunt incidente în prezenta cauză.

21. Prin urmare, pe baza celor menţionate supra, Curtea constată că sesizarea în cauză nu întruneşte condiţiile de admisibilitate şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g), 140 alin.(2) din Constituţie, 27 alineatele (2) şi (4) lit.d), 37 şi 40 din Legea cu privire la Curtea Constituţională nr.74 din 10 aprilie 2025, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 15 alin.(2) literele b) şi h) din Legea privind serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare nr.303 din 13 decembrie 2013, ridicată de dl Nicolae Bostan, administrator al insolvabilităţii, în interesele Întreprinderii Interraionale de Stat "Acva-Nord", în dosarul nr.3-543/2025, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.