Decizie nr.97 din 28.07.2025 de inadmisibilitate a sesizării nr.131g/2025 privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 19 alineatul (2/1) din Legea privind executorii judecătoreşti nr.113 din 17 iunie 2010, în redactarea Legii nr.379 din 29 decembrie 2022, şi a articolului II alineatul (3) din Legea nr.379 din 29 decembrie 2022 pentru modificarea Legii nr.113/2010 privind executorii judecătoreşti (emiterea ordinului ministrului justiţiei privind încetarea activităţii executorului judecătoresc)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.131g/2025 privind excepţia de neconstituţionalitate

a articolului 19 alineatul (2¹) din  Legea privind executorii judecătoreşti nr.113

din 17 iunie 2010, în  redactarea  Legii nr. 379 din 29 decembrie 2022, şi a

articolului II alineatul (3) din Legea nr.379 din 29 decembrie 2022 pentru 

modificarea Legii nr.113/2010 privind executorii judecătoreşti

(emiterea ordinului  ministrului  justiţiei  privind

încetarea activităţii executorului judecătoresc)

nr. 97  din  28.07.2025

 (în vigoare 28.07.2025) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 498-501 art. 121 din 24.09.2025

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Liuba ŞOVA, preşedinte de şedinţă,

dlui Nicolae ROŞCA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dnei Maria Arhir, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 9 iunie 2025,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 28 iulie 2025, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 19 alineatul (2¹) din Legea privind executorii judecătoreşti nr.113 din 17 iunie 2010, în redactarea Legii nr.379 din 29 decembrie 2022, şi a articolului II alineatul (3) din Legea nr.379 din 29 decembrie 2022 pentru modificarea Legii nr.113/2010 privind executorii judecătoreşti, ridicată de dl George Boţan, în dosarul nr.3-2647/2022, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Centru.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de către domnul judecător Victor Sîrbu de la Judecătoria Chişinău, sediul Centru, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

ÎN FAPT

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Prin decizia Colegiului disciplinar al executorilor judecătoreşti din 20 octombrie 2022, dl George Boţan, executor judecătoresc, a fost sancţionat disciplinar cu retragerea licenţei de activitate. La 24 octombrie 2022, dl George Boţan a chemat în judecată Colegiul disciplinar al executorilor judecătoreşti şi Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti pentru anularea deciziei de aplicare a sancţiunii disciplinare.

4. Ulterior, printr-un ordin al ministrului Justiţiei din 19 ianuarie 2023, s-a dispus retragerea licenţei şi încetarea activităţii executorului judecătoresc. La 3 februarie 2023, dl George Boţan a chemat în judecată Ministerul Justiţiei şi Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti pentru anularea ordinului menţionat.

5. Printr-o încheiere a Judecătoriei Chişinău din 9 ianuarie 2024, cele două cauze au fost conexate.

6. În procesul examinării cauzei, dl George Boţan a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a articolului 19 alineatul (2¹) din Legea privind executorii judecătoreşti nr.113 din 17 iunie 2010 şi a articolului II alineatul (3) din Legea pentru modificarea Legii nr.113/2010 privind executorii judecătoreşti nr.379 din 29 decembrie 2022.

7. Printr-o încheiere din 30 mai 2025, Judecătoria Chişinău a admis cererea de ridicare a excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

8. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 22

Neretroactivitatea legii

"Nimeni nu va fi condamnat pentru acţiuni sau omisiuni care, în momentul comiterii, nu constituiau un act delictuos. De asemenea, nu se va aplica nicio pedeapsă mai aspră decât cea care era aplicabilă în momentul comiterii actului delictuos".

Articolul 46

Dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia

"(1) Dreptul la proprietate privată, precum şi creanţele asupra statului sunt garantate.

(2) Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire.

(3) Averea dobândită licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobândirii se prezumă.

(4) Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracţiuni ori contravenţii pot fi confiscate numai în condiţiile legii.

(5) Dreptul de proprietate privată obligă la respectarea sarcinilor privind protecţia mediului înconjurător şi asigurarea bunei vecinătăţi, precum şi la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii, revin proprietarului.

(6) Dreptul la moştenire a proprietăţii private este garantat."

Articolul 76

Intrarea în vigoare a legii

"Legea se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi intră în vigoare la data publicării sau la data prevăzută în textul ei. Nepublicarea legii atrage inexistenţa acesteia."

9. Prevederile relevante ale Legii privind executorii judecătoreşti nr.113 din 17 iunie 2010 sunt următoarele:

Articolul 19

Încetarea activităţii executorului judecătoresc

"(1) Activitatea executorului judecătoresc încetează:

a) la cerere;

a¹) în caz de neeliminare a situaţiei de incompatibilitate în condiţiile art.5 alin.(2);

b) la atingerea plafonului de vârstă de 65 de ani;

c) la neîntrunirea condiţiilor prevăzute la art.4;

c¹) la expirarea termenului indicat la art.18 alin.(1) lit.e), e¹) şi f);

d) în cazul retragerii licenţei;

e) în caz de deces;

f) în cazul neîndeplinirii în termenul stabilit a cerinţelor indicate la art.18 alin.(1) lit.h);

g) în cazul neexercitării profesiei din cauza unei boli sau absenţelor frecvente;

h) în cazul condamnării executorului judecătoresc de către instanţa de judecată printr-o hotărâre irevocabilă pentru săvârşirea unei infracţiuni cu intenţie.

(2) Încetarea activităţii executorului judecătoresc se dispune prin ordin al ministrului justiţiei din oficiu, la cererea executorului judecătoresc sau la cererea Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti.

(2¹) În cazul aplicării sancţiunii disciplinare prevăzute la art.24 alin.(1) lit.e), ordinul ministrului justiţiei privind încetarea activităţii executorului judecătoresc se emite în termen de 5 zile de la data publicării deciziei Colegiului disciplinar privind aplicarea sancţiunii disciplinare respective pe pagina web oficială a Ministerului Justiţiei.

(3) Ordinul ministrului justiţiei privind încetarea activităţii executorului judecătoresc se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi se aduce la cunoştinţă instanţei de judecată în a cărei circumscripţie executorul judecătoresc îşi are biroul, precum şi la cunoştinţă Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti. Ordinul ministrului justiţiei privind încetarea activităţii executorului judecătoresc serveşte drept temei pentru radierea executorului judecătoresc din registrul prevăzut la art.15 şi pentru nimicirea sigiliului executorului judecătoresc.

(3¹) Ordinul ministrului justiţiei privind încetarea activităţii executorului judecătoresc poate fi contestat în instanţa de judecată în conformitate cu prevederile Codului administrativ, în termen de 30 de zile de la data publicării acestuia în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, fără a recurge la procedura prealabilă.

[...]."

[În redactarea Legii nr.379 din 29 decembrie 2022 pentru modificarea Legii nr.113/2010 privind executorii judecătoreşti, în vigoare din 13 ianuarie 2023]

Articolul 24

Sancţiunile disciplinare

"(1) Sancţiunile disciplinare se aplică în raport cu gravitatea faptei şi constau în:

a) avertisment, cu obligaţia de a se instrui, pe cheltuială proprie, pe o durată de la 4 până la 8 ore academice;

b) mustrare, cu obligaţia de a se instrui, pe cheltuială proprie, pe o durată de la 8 până la 24 de ore academice;

c) amendă;

d) suspendarea activităţii executorului judecătoresc pe un termen de la o lună până la 6 luni;

e) retragere a licenţei.

[...]

(7) Deciziile Colegiului disciplinar pot fi contestate în instanţa de judecată în conformitate cu prevederile Codului administrativ, în termen de 30 de zile de la data publicării acestora pe pagina web oficială a Ministerului Justiţiei, fără a recurge la procedura prealabilă.

(8) Prin derogare de la alin.(7) din prezentul articol, decizia Colegiului disciplinar prin care a fost dispusă aplicarea sancţiunii disciplinare de retragere a licenţei executorului judecătoresc poate fi contestată în instanţa de judecată concomitent cu contestarea ordinului ministrului justiţiei privind încetarea activităţii executorului judecătoresc, emis în conformitate cu prevederile art.19 alin.(2¹).

(9) Acţiunile în instanţa de judecată prin care se contestă deciziile Colegiului disciplinar se înaintează împotriva Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti şi, după caz, Ministerului Justiţiei."

[În redactarea Legii nr.379 din 29 decembrie 2022 pentru modificarea Legii nr.113/2010 privind executorii judecătoreşti, în vigoare din 13 ianuarie 2023]

10. Prevederile relevante ale Legii nr.379 din 29 decembrie 2022 pentru modificarea Legii nr.113/2010 privind executorii judecătoreşti sunt următoarele:

Art.II. – "(1) Prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

(2) Ministerul Justiţiei va aduce actele sale normative în concordanţă cu prevederile prezentei legi în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a acesteia.

(3) Prevederile prezentei legi sunt aplicabile şi în raport cu procedurile disciplinare în derulare, în cadrul cărora, la data intrării în vigoare a prezentei legi, nu a fost emisă decizia de suspendare a activităţii ori de retragere a licenţei executorului judecătoresc sau ordinul ministrului justiţiei privind încetarea activităţii executorului judecătoresc, ca urmare a aplicării sancţiunii disciplinare de retragere a licenţei.

[...]."

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

11. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că textul "procedurile disciplinare în derulare" din articolul II alineatul (3) din Legea nr.379 din 29 decembrie 2022 nu este clar şi previzibil. Pe baza acestui text a fost emis ordinul referitor la încetarea activităţii executorului judecătoresc, deşi cercetarea disciplinară şi aplicarea sancţiunii disciplinare s-au realizat până la intrarea în vigoare a modificărilor legislative.

12. Aplicarea cu efect retroactiv a Legii nr.379 din 29 decembrie 2022 în privinţa procedurilor disciplinare soluţionate anterior contravine principiului neretroactivităţii legii, principiului acţiunii legii civile în timp, precum şi principiului accesibilităţii şi previzibilităţii legii. Textul legislativ trebuie să fie formulat clar, fluent şi inteligibil, fără dificultăţi sintactice, pasaje obscure sau echivoce.

13. Prevederile contestate instituie sancţiunea de retragere a licenţei care aduce atingere drepturilor ocrotite de Constituţie. În acest context, autorul relevă că licenţa de executor judecătoresc constituie un bun, în sensul articolului 46 din Constituţie, iar retragerea licenţei afectează dreptul la proprietate. Limitarea exerciţiului dreptului de proprietate trebuie să corespundă mai multor condiţii, astfel încât ingerinţa să nu fie arbitrară. Totodată, legislatorul trebuie să asigure un echilibru just între interesul general şi drepturile fundamentale ale persoanei. Autorul consideră că executarea imediată a sancţiunii de retragere a licenţei nu este justificată în raport cu un interes major al societăţii. Nu există un risc iminent de producere a unor prejudicii grave pentru societate, fapt care ar justifica executarea imediată a deciziilor de retragere a licenţei.

14. Prin urmare, autorul excepţiei afirmă că prevederile contestate încalcă articolele 22, 46 şi 76 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

15. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

16. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea privind executorii judecătoreşti nr.113 din 17 iunie 2010 şi din Legea nr.379 din 29 decembrie 2022, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

17. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost formulată de către subiectul căruia i s-a conferit acest drept, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

18. Curtea observă că, în cererea de ridicare a excepţiei de neconstituţionalitate, autorul contestă articolul 19 alineatul (2¹) din Legea privind executorii judecătoreşti nr.113 din 17 iunie 2010, în redactarea Legii nr.379 din 29 decembrie 2022, şi articolul II alineatul (3) din Legea nr.379 din 29 decembrie 2022 pentru modificarea Legii nr.113/2010 privind executorii judecătoreşti. Totuşi, în încheierea de ridicare a excepţiei de neconstituţionalitate, instanţa de judecată a sesizat Curtea în privinţa articolului 19 alineatul (2¹) din Legea privind executorii judecătoreşti nr.113 din 17 iunie 2010, fără să precizeze redactarea legii pe care o are în vedere. Curtea nu poate ignora sesizarea în această parte doar pentru că instanţa de judecată nu a argumentat de ce nu reţine această normă în încheiere (a se vedea, mutatis mutandis, DCC nr.19 din 6 februarie 2025, § 17).

19. Curtea subliniază că, potrivit jurisprudenţei sale, excepţia de neconstituţionalitate poate fi ridicată atât în privinţa actelor în vigoare, cât şi în privinţa actelor care nu mai sunt în vigoare, dacă sub imperiul acestora s-au născut raporturi juridice care continuă să producă efecte, iar norma este aplicabilă în cazul raporturilor juridice litigioase şi este determinantă pentru soluţionarea cauzei (DCC nr.50 din 4 iunie 2024, § 21).

20. Aşadar, Curtea reţine spre analiză articolul 19 alineatul (2¹) din Legea privind executorii judecătoreşti nr.113 din 17 iunie 2010, în redactarea Legii nr.379 din 29 decembrie 2022, şi articolul II alineatul (3) din Legea nr.379 din 29 decembrie 2022 pentru modificarea Legii nr.113/2010 privind executorii judecătoreşti. Normele contestate nu au făcut anterior obiect al controlului de constituţionalitate. Totodată, Curtea precizează că în analiza sa are în vedere prevederile Legii privind executorii judecătoreşti nr.113 din 17 iunie 2010 în redactarea Legii nr.379 din 29 decembrie 2022.

21. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-o cauză în care se examinează cererile referitoare la anularea actelor prin care unui executor judecătoresc i-a fost aplicată sancţiunea disciplinară, s-a dispus retragerea licenţei şi încetarea activităţii acestuia. Curtea observă că actul prin care s-a dispus încetarea activităţii executorului judecătoresc a fost emis pe baza prevederilor Legii nr.379 din 29 decembrie 2022 pentru modificarea Legii nr.113/2010 privind executorii judecătoreşti, în vigoare din 13 ianuarie 2023. Prin urmare, Curtea admite că instanţa de judecată ar putea aplica prevederile criticate la examinarea cauzei în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate.

22. Curtea notează că o altă condiţie obligatorie pentru ca excepţia de neconstituţionalitate să poată fi examinată în fond este incidenţa unui drept fundamental. Astfel, Curtea va analiza, prin prisma argumentelor autorului sesizării, dacă prevederile contestate reprezintă o ingerinţă într-un drept fundamental (DCC nr.119 din 28 septembrie 2023, § 20; DCC nr.9 din 5 martie 2024, § 24).

23. Autorul excepţiei susţine că prevederile contestate contravin articolelor 22 (neretroactivitatea legii), 46 (dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia) şi 76 (intrarea în vigoare a legii) din Constituţie.

24. Cu referire la articolul 76 din Constituţie, Curtea observă că deşi autorul sesizării indică intrarea în vigoare a legii, totuşi, criticile sale le raportează la principiul neretroactivităţii legii, garantat de articolul 22 din Constituţie.

25. Cu privire la incidenţa articolului 22 din Constituţie, Curtea subliniază că dispoziţiile acestui articol garantează neretroactivitatea legii penale, în sensul larg al noţiunii "penal" (care include dreptul penal şi dreptul contravenţional), adică principiul legalităţii incriminării şi a pedepsei penale (nullum crimen, nulla poena sine lege). Astfel, exigenţele articolului 22 din Constituţie sunt incidente în cazul normelor de drept penal substanţial (a se vedea DCC nr.70 din 6 iulie 2023, § 22; DCC nr.154 din 5 decembrie 2024, § 27).

26. În jurisprudenţa sa, Curtea a constatat că procedurile disciplinare desfăşurate în privinţa unui executor judecătoresc, care au condus la sancţionarea acestuia pentru o faptă calificată ca abatere disciplinară, nu au constituit o acuzaţie în materie penală în sensul articolului 22 din Constituţie. Potrivit articolului 24 alin.(1) din Legea privind executorii judecătoreşti, sancţiunile disciplinare se aplică în raport cu gravitatea faptei şi constau în: a) avertisment, cu obligaţia de a se instrui, pe cheltuială proprie, pe o durată de la 4 până la 8 ore academice; b) mustrare, cu obligaţia de a se instrui, pe cheltuială proprie, pe o durată de la 8 până la 24 de ore academice; c) amendă; d) suspendarea activităţii executorului judecătoresc pe un termen de la o lună până la 6 luni; e) retragerea licenţei. Aplicând raţionamentele Curţii Europene a Drepturilor Omului, Curtea a observat că sancţiunile pentru comiterea faptei calificate ca abatere disciplinară, inclusiv a celei de încălcare gravă a Codului deontologic, au un caracter disciplinar, atât prin reglementarea lor, cât şi prin prisma autorităţii care le aplică (i.e. Colegiul Disciplinar al executorilor judecătoreşti pe lângă Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti), precum şi prin prisma procedurilor pe care le iniţiază autoritatea (a se vedea, mutatis mutandis, DCC nr.8 din 26 ianuarie 2021, §§ 38, 40).

27. În această cauză, Curtea observă că normele contestate stabilesc procedura de emitere a ordinului ministrului justiţiei privind încetarea activităţii executorului judecătoresc, inclusiv în raport cu procedurile disciplinare în derulare, în cadrul cărora, la data intrării în vigoare a Legii nr.379 din 29 decembrie 2022, nu a fost emisă decizia de suspendare a activităţii ori de retragere a licenţei executorului judecătoresc sau ordinul ministrului justiţiei privind încetarea activităţii executorului judecătoresc, ca urmare a aplicării sancţiunii disciplinare de retragere a licenţei. Emiterea ordinului ministrului justiţiei pe baza prevederilor contestate nu este prevăzută de legislator ca o procedură distinctă, dar ca o etapă a procedurii disciplinare în cazul răspunderii disciplinare a executorului judecătoresc. În acest context, Curtea reiterează jurisprudenţa sa, în care a stabilit că o lege nu retroactivează dacă produce efecte pentru situaţiile care se află în curs de desfăşurare (a se vedea HCC nr.29 din 21 septembrie 2021, § 37), inclusiv în domeniul procedurii disciplinare. Aşadar, Curtea stabileşte că prevederile contestate nu au un caracter penal şi, prin urmare, articolul 22 din Constituţie nu este incident în prezenta cauză.

28. Cu referire la articolul 46 din Constituţie, criticile autorului sesizării susţin că normele contestate, pe de o parte, îi afectează dreptul de proprietate, atunci când reglementează retragerea licenţei executorului judecătoresc, iar pe de altă parte, nu respectă principiul proporţionalităţii raportat la interesul public.

29. Curtea observă că articolul 19 alin (2¹) din Legea privind executorii judecătoreşti, în redactarea Legii nr.379 din 29 decembrie 2022, reglementează condiţiile şi cazurile în care se emite ordinul ministrului justiţiei privind încetarea activităţii executorului judecătoresc. Măsura contestată reprezintă o etapă a procedurii disciplinare, care, în toate cazurile, este precedată de o decizie a Colegiului disciplinar prin care se dispune retragerea licenţei, sancţiune prevăzută la articolul 24 alin.(1) lit.e) din Lege. Astfel, decizia de retragere a licenţei, dispusă de Colegiul disciplinar, stă la baza emiterii ordinului ministrului justiţiei privind încetarea activităţii executorului judecătoresc. Prin urmare, măsura contestată nu face altceva decât pune în aplicare decizia Colegiului disciplinar de retragere a licenţei. Totuşi, procedura prin care Colegiul disciplinar dispune retragerea licenţei executorului judecătoresc este reglementată de articolele 21-24 din Lege, care nu au fost contestate în prezenta cauză.

30. Curtea observă că, în acest capăt al sesizării, autorul excepţiei invită Curtea să analizeze dacă aplicarea sancţiunii disciplinare de retragere a licenţei prevăzute la articolul 24 alin.(1) lit.e) din Legea privind executorii judecătoreşti, în redactarea Legii nr.379 din 29 decembrie 2022, care a condus la retragerea licenţei sale de executor judecătoresc şi, în consecinţă, la încetarea activităţii respective, a fost una proporţională în raport cu interesul general al comunităţii.

31. Din această perspectivă, Curtea apreciază că proporţionalitatea unei sancţiuni disciplinare, inclusiv a sancţiunii de retragere a licenţei, care conduce la încetarea activităţii executorului judecătoresc, raportată, pe de o parte, la gravitatea abaterii disciplinare şi, pe de altă parte, la interesul general, precum şi aplicabilitatea unor prevederi legale într-un caz concret excedează sferei controlului constituţional. Curtea reiterează că aspectele legate de interpretarea şi aplicarea legii nu ţin de competenţa Curţii Constituţionale (a se vedea DCC nr.6 din 11 ianuarie 2021, § 26; DCC nr.8 din 26 ianuarie 2021, § 47). Analiza şi evaluarea gravităţii faptelor calificate ca abatere disciplinară, care au stat la baza aplicării sancţiunii de retragere a licenţei de către Colegiul disciplinar, care a fost pusă în aplicare de măsura contestată, dar şi precizarea legii care urmează a fi aplicată îi revin, în primul rând, instanţei de judecată pe rolul căreia se află cauza în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate (a se vedea, mutatis mutandis, DCC nr.175 din 12 decembrie 2023, § 40).

32. Aşadar, pe baza celor menţionate mai sus, Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate nu întruneşte condiţiile de admisibilitate şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g), 140 alin.(2) din Constituţie, 27 alineatele (2), (3) lit.d) şi (4) lit.d), 37 şi 40 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 19 alineatul (2¹) din Legea privind executorii judecătoreşti nr.113 din 17 iunie 2010, în redactarea Legii nr.379 din 29 decembrie 2022, şi a articolului II alineatul (3) din Legea nr.379 din 29 decembrie 2022 pentru modificarea Legii nr.113/2010 privind executorii judecătoreşti, ridicată de dl George Boţan, în dosarul nr.3-2647/2022, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Centru.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.