Extras din Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr.120/11 din 19.03.2024 cu privire la aprobarea Regulamentului cu privire la organizarea, competenţa şi modul de funcţionare a Inspecţiei judiciare
CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII
E X T R A S
din Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr.120/11 din 19 martie 2024
cu privire la aprobarea Regulamentului cu privire la organizarea, competenţa
şi modul de funcţionare a Inspecţiei judiciare
nr. 120/11 din 19.03.2024
(în vigoare 02.05.2024)
Monitorul Oficial al R. Moldova nr.192-194 art. 360 din 02.05.2024
* * *
În conformitate cu prevederile art.81 alin.(6), art.17, 24 şi 25 din Legea nr.947-XIII din 19 iulie 1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii
HOTĂRĂŞTE:
1. Se aprobă Regulamentul cu privire la organizarea, competenţa şi modul de funcţionare a Inspecţiei judiciare, conform anexei, parte integrantă a prezentei Hotărâri.
2. Se abrogă Regulamentul cu privire la organizarea, competenţa şi modul de funcţionare a Inspecţiei judiciare aprobat prin Hotărârea CSM nr.89/4 din 29 ianuarie 2013 şi Regulamentul cu privire la volumul, metodele, temeiurile şi procedura de verificare a activităţii organizatorice a instanţelor judecătoreşti la înfăptuirea justiţiei aprobat prin Hotărârea CSM nr.239/9 din 12 martie 2013.
3. Prezenta Hotărâre poate fi contestată la Curtea Supremă de Justiţie în termen de 30 de zile.
4. Hotărârea se publică pe pagina web a Consiliului Superior al Magistraturii, iar extrasul din Hotărâre şi Regulamentul în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
| PREŞEDINTELE ŞEDINŢEI PLENULUI | |
| CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII | Sergiu CARAMAN |
Aprobat
prin Hotărârea Plenului CSM
nr.120/11 din 19 martie 2024
REGULAMENT
CU PRIVIRE LA ORGANIZAREA, COMPETENŢA ŞI MODUL
DE FUNCŢIONARE A INSPECŢIEI JUDICIARE
Capitolul I.
DISPOZIŢII GENERALE
1.1 Inspecţia judiciară îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu prevederile Legii cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii nr.947 din 19.07.1996, Legii cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor nr.178 din 25.07.2014, Legii privind organizarea judecătorească nr.514 din 06.07.1995, Legii cu privire la statutul judecătorului nr.544 din 20.07.1995, Codului administrativ al Republicii Moldova nr.116 din 19.07.2018, prezentul Regulament şi alte acte normative.
1.2 Inspecţia judiciară este un organ specializat al Consiliului Superior al Magistraturii (în continuare - CSM sau Consiliu) şi are competenţele stabilite de lege.
1.3 Activitatea Inspecţiei judiciare are drept scop:
a) îmbunătăţirea performanţei organizatorice şi funcţionalităţii instanţelor judecătoreşti;
b) responsabilizarea judecătorilor;
c) identificarea vulnerabilităţilor din sistemul judiciar;
d) înlăturarea disfuncţionalităţilor şi prevenirea riscurilor de încălcare a drepturilor cetăţenilor;
e) formularea propunerilor de îmbunătăţire a cadrului legal şi normativ relevant.
1.4 Prin petiţie se înţelege orice sesizare, cerere şi propunere, soluţionarea cărora ţine de competenţa Inspecţiei judiciare.
1.5 Prin interes legitim se înţelege orice interes recunoscut şi ocrotit de lege a persoanelor care contribuie la apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale persoanei şi ale societăţii.
Capitolul II.
PRINCIPIILE ACTIVITĂŢII INSPECŢIEI JUDICIARE
2.1 Principiul legalităţii - Inspecţia judiciară îşi desfăşoară activitatea doar în conformitate cu actele legale şi normative naţionale şi internaţionale, ratificate de Republica Moldova, precum şi jurisprudenţa în materie disciplinară.
[Pct.2.1 modificat prin Extrasul din Hotărârea CSM nr.571/42 din 04.11.2025, în vigoare 27.12.2025]
2.2 Principiul respectării independenţei judecătorului, precum şi autorităţii de lucru judecat - verificările efectuate de Inspecţia judiciară se desfăşoară cu respectarea principiilor independenţei judecătorilor şi supunerii acestora legii.
2.3 Principiul imparţialităţii - inspectorul-judecător trebuie să soluţioneze cauzele verificate imparţial, în conformitate cu legea şi probatoriul administrat. Inspectorul-judecător nu va admite în activitatea sa influenţe din exterior, presiuni, ameninţări sau ingerinţe, directe sau indirecte, indiferent din partea cui sau pentru care motive ar veni ele. Inspectorul-judecător în activitatea sa se va abţine de la orice comportament care ar crea aparenţa părtinirii.
[Pct.2.3 modificat prin Extrasul din Hotărârea CSM nr.571/42 din 04.11.2025, în vigoare 27.12.2025]
2.4 Principiul confidenţialităţii – Inspecţia judiciară în activitatea de inspecţie va asigura respectarea dispoziţiilor prevăzute de lege privind protecţia datelor cu caracter personal.
2.5 Principiul transparenţei – Inspecţia judiciară asigură publicarea informaţiilor de interes public pe pagina web oficială a Consiliului Superior al Magistraturii.
2.6 Principiul independenţei funcţionale - în exercitarea atribuţiilor legale, Inspecţia judiciară este independentă şi îşi exercită atribuţiile în domeniile specifice de activitate exclusiv în temeiul legii.
Capitolul III.
ACCEDEREA ÎN FUNCŢIE, COMPONENŢA INSPECŢIEI JUDICIARE
ŞI STATUTUL JURIDIC AL INSPECTORULUI-JUDECĂTOR
3.1. Accederea în funcţie şi mandatul inspectorului-judecător.
3.1.1 Consiliul Superior al Magistraturii, prin hotărâre, anunţă concurs pentru suplinirea funcţiilor vacante de inspector-judecător şi plasează informaţia respectivă pe pagina sa web oficială cu cel puţin 30 de zile înainte de desfăşurarea concursului.
3.1.2 Consiliul Superior al Magistraturii plasează hotărârea despre desfăşurarea concursului pe pagina web a Consiliului Superior al Magistraturii (www.csm.md).
3.1.3 Candidatul la funcţia de inspector-judecător care întruneşte condiţiile prevăzute la art.71 din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii va depune la Consiliul Superior al Magistraturii o cerere de participare la concurs, anexând următoarele acte:
a) copia actului de identitate;
b) curriculum vitae în format Europass;
c) copia diplomei de licenţă, după caz, alte diplome relevante;
d) scrisoarea de motivare;
e) cazierul judiciar detaliat;
f) certificatul de integritate, eliberat de Autoritatea Naţională de Integritate;
g) dovada vechimii în muncă sau, după caz, copia carnetului de muncă;
h) certificatul medical de sănătate (la interpelarea eliberată de secretariatul Consiliului Superior al Magistraturii);
i) declaraţia cu privire la venituri şi proprietăţi pentru ultimii cinci ani;
j) după caz, referinţa de la ultimul loc de muncă.
Actele se prezintă la secretariatul Consiliului Superior al Magistraturii în termenul stabilit prin Hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii.
3.1.4 Nu poate candida la funcţia de inspector-judecător persoana care:
a) are antecedente penale, inclusiv stinse sau a fost absolvită de răspundere penală printr-un act de amnistie sau de graţiere or alte temeiuri de nereabilitare;
b) a fost eliberată din funcţiile publice anterioare din motive compromiţătoare sau ca urmare a aplicării sancţiunii disciplinare;
c) are un comportament incompatibil cu normele Codului de etică al judecătorilor sau desfăşoară activitate incompatibilă cu normele acestui cod;
d) are interdicţia de a ocupa o funcţie publică sau de demnitate publică, ce derivă dintr-un act de constatare al Autorităţii Naţionale de Integritate;
e) în ultimii 3 ani a activat în funcţie de judecător în instanţele naţionale.
3.1.5 Pentru verificarea corectitudinii informaţiei conţinute în dosarul de participare la concurs şi a integrităţii profesionale, Consiliul Superior al Magistraturii poate solicita informaţii suplimentare organelor competente.
3.1.6 Concursul pentru selectarea inspectorului-judecător se desfăşoară în două etape: examinarea dosarului şi interviul.
3.1.7 Consiliul Superior al Magistraturii studiază dosarele candidaţilor şi selectează candidaţii pentru etapa interviului în şedinţă închisă. Neîntrunirea condiţiilor prevăzute la art.71 din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, depunerea unui dosar incomplet contrar pct.3.1.3, constatarea circumstanţelor stabilite la pct.3.1.4 sau depunerea dosarului cu omiterea nejustificată a termenului indicat în anunţ, reprezintă temei de neadmitere la etapa interviului. Candidatul va fi selectat pentru etapa interviului prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii.
3.1.8 Lista candidaţilor admişi la concurs se plasează pe pagina web a Consiliului, imediat după decizia adoptată privind admiterea acestora la etapa interviului.
3.1.9 Candidaţii sunt anunţaţi despre data, ora şi locul desfăşurării interviului prin e-mail şi/sau telefon cu cel puţin 3 zile înainte. Neprezentarea la interviu serveşte temei pentru a exclude candidatul din concurs.
3.1.10 Hotărârea cu privire la neadmiterea la concurs sau neprezentarea la concurs nu este susceptibilă de a fi contestată.
3.1.11 Etapa interviului presupune audierea candidatului în cadrul şedinţei Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, care se înregistrează video şi ulterior acesta se publică pe pagina web oficială a Consiliului Superior al Magistraturii.
3.1.12 Candidatul la funcţia de inspector-judecător va fi selectat urmare a desfăşurării concursului reieşind din următoarele criterii:
a) nivelul studiilor acumulate;
b) experienţa profesională în domeniul juridic;
c) reputaţia profesională care include:
- lipsa cazurilor de încălcare intenţionată sau din neglijenţă gravă a drepturilor şi a libertăţilor fundamentale ale omului;
- lipsa cazurilor de implicare personală în activităţi compromiţătoare;
- activitate profesională notorie recunoscută în societate şi mediul profesional;
d) claritatea, fermitatea şi logica răspunsurilor şi a actelor prezentate în cadrul concursului.
3.1.13 Candidatul selectat prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii îşi începe activitatea la data indicată în hotărâre.
3.1.14 Mandatul inspectorului-judecător are o durată de 6 ani şi încetează în cazul:
a) depunerii cererii de demisie, din data emiterii hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la demisie;
b) expirării mandatului, din ziua imediat următoare;
c) numirii într-o altă funcţie, din data admiterii cererii de demisie sau din data numirii în altă funcţie;
d) comiterii unei abateri disciplinare, legal constatate şi soldate cu aplicarea sancţiunii eliberare din funcţie, din data emiterii hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii;
e) revocării din funcţie drept urmare a evaluării negative, din data emiterii hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii;
f) constatării incapacităţii de muncă, confirmate prin certificat medical, din data emiterii hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii;
g) decesului, din data decesului sau constatării decesului;
h) constatării, prin hotărâre judecătorească definitivă, a capacităţii de exerciţiu restrânse sau a incapacităţii de exerciţiu, din data emiterii hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii;
i) constatării faptului comiterii unei infracţiuni;
j) altor circumstanţe stabilite de lege.
3.1.15 Consiliul Superior al Magistraturii declară funcţia vacantă în situaţiile prevăzute la pct.3.1.14 din prezentul Regulament şi dispune anunţarea concursului pentru ocuparea funcţiei vacante.
3.1.16 Inspectorul-judecător primeşte legitimaţie de serviciu de modelul aprobat de către Consiliul Superior al Magistraturii, care serveşte ca act de legitimare în procesul activităţii pe întreg teritoriul Republicii Moldova.
3.1.17 Activitatea inspectorului-judecător este supusă evaluării o dată la doi ani de către Consiliul Superior al Magistraturii.
3.1.18 Procedura şi criteriile de evaluare sunt stabilite în Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii.
3.1.19 Condiţiile de iniţiere şi desfăşurare a procedurii de evaluare şi procedurii disciplinare în privinţa inspectorului-judecător sunt stabilite în Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii.
3.2. Componenţa Inspecţiei judiciare şi statutul inspectorului-judecător
3.2.1 Inspecţia judiciară este constituită din 7 inspectori-judecători, care deţin statut de demnitate publică în temeiul Legii nr.199 din 16.07.2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcţii de demnitate publică.
3.2.2 Inspecţia judiciară este condusă de către un inspector-judecător principal, desemnat de Consiliul Superior al Magistraturii, pe durata mandatului, din rândul inspectorilor-judecători.
3.2.3 Inspectorul-judecător nu poate:
a) să ocupe orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia activităţii didactice şi/sau ştiinţifice;
b) să fie deputat în Parlament sau consilier în autoritatea administraţiei publice;
c) să facă parte din partide sau să desfăşoare activităţi cu caracter politic;
d) să desfăşoare activitate de întreprinzător;
e) să acorde consultaţii scrise şi/sau verbale în probleme litigioase.
3.2.4 Inspectorul-judecător poate colabora cu publicaţii de specialitate cu caracter literar, ştiinţific sau social, poate participa la emisiuni audiovizuale, fiindu-i interzis ca în studiile, articolele şi intervenţiile sale să se pronunţe asupra unor date concrete din procedurile deţinute în examinare (în trecut sau prezent), dar şi asupra chestiunilor de politică internă.
3.2.5 Inspectorul-judecător nu este în drept să prezinte instituţiilor mass-media informaţii despre cauzele aflate în examinare la instanţele judecătoreşti.
3.2.6 Inspectorul-judecător principal exercită prerogative manageriale în vederea organizării eficiente a activităţii Inspecţiei judiciare, avînd următoarele atribuţii de bază:
a) exercită funcţia de conducere, organizare, coordonare şi control a activităţii Inspecţiei judiciare şi răspunde pentru eficienţa activităţii acesteia;
b) asigură repartizarea aleatorie a sarcinilor în cadrul Inspecţiei judiciare;
c) stabileşte, prin dispoziţie, anual sau la necesitate, după o consultare prealabilă cu inspectorii-judecători, domeniile specifice de activitate ale acestora;
d) examinează declaraţiile de abţinere, formulate de către inspectorii-judecători, precum şi cererile de recuzare a acestora;
e) stabileşte, la necesitate, atribuţiile şi sarcinile individuale ale personalului, inspectorilor-judecători, urmărind repartizarea echilibrată a acestora;
f) verifică, aprobă, confirmă sau avizează, în condiţiile legii şi prezentului Regulament, realizarea lucrărilor de inspecţie;
g) coordonează cu inspectorii-judecători graficul concediilor de odihnă anuale;
h) prezintă anual, în faţa Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, raportul de activitate pentru anul anterior;
i) propune Consiliului Superior al Magistraturii aprobarea planului anual de activitate al Inspecţiei judiciare, inclusiv planul de control al instanţelor judecătoreşti şi graficul de audienţă a cetăţenilor, pentru anul următor;
j) coordonează activitatea de formare profesională a inspectorilor-judecători şi activitatea de unificare a practicii la nivelul Inspecţiei judiciare;
k) propune Plenului Consiliului Superior al Magistraturii dispunerea prezentării inspectorului-judecător pentru evaluare ordinară sau, după caz, evaluare extraordinară;
l) participă, în condiţiile legii, la evaluarea inspectorilor-judecători şi personalului Inspecţiei judiciare;
m) sesizează Consiliul Superior al Magistraturii cu privire la bănuiala de comitere a abaterii disciplinare de către inspectorul-judecător;
n) participă în grupuri de lucru la elaborarea actelor legislative şi normative în domeniul de activitate al Inspecţiei judiciare, dar şi în materia răspunderii disciplinare a judecătorilor;
o) semnează răspunsuri la cererile şi propunerile transmise Inspecţiei judiciare pentru soluţionare;
p) reprezintă Inspecţia judiciară în relaţiile cu instituţiile din cadrul autorităţii judecătoreşti şi cu alte instituţii, autorităţi interne sau internaţionale;
r) la necesitate, prin dispoziţie creează un grup de inspectori-judecători care în comun vor participa la examinarea unei sesizări cu complexitate sporită sau, după caz, mai multor sesizări cu obiect similar.
[Pct.3.2.6 completat prin Extrasul din Hotărârea CSM nr.571/42 din 04.11.2025, în vigoare 27.12.2025]
3.2.7 Inspectorul-judecător principal examinează sesizările cetăţenilor în proporţie de 50% din sarcina generală a inspectorului-judecător.
3.2.8 În scopul eficientizării realizării competenţelor Inspecţiei judiciare şi soluţionării problemelor ce apar în procesul activităţii, inspectorul-judecător principal convoacă, la necesitate, şedinţe operative cu inspectorii-judecători.
3.2.9 În lipsa inspectorului-judecător principal, atribuţiile acestuia se exercită de către un inspector-judecător, desemnat prin ordinul Preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii.
3.2.10 Inspectorul-judecător:
a) beneficiază de drepturile şi libertăţile garantate prin Constituţia Republicii Moldova şi legislaţia Republicii Moldova;
b) beneficiază, în procesul desfăşurării activităţii funcţionale, de drepturile (inclusiv procesuale) specifice statutului deţinut;
c) beneficiază de instruire continuă gratuită, în limitele stabilite de lege;
d) participă la elaborarea publicaţiilor, studiilor de specialitate, lucrărilor literare sau ştiinţifice, cu excepţia celor cu caracter politic;
e) poate fie membru al comisiilor de avizare sau al grupurilor de lucru pentru elaborarea proiectelor actelor legislative şi/sau normative, documentelor interne, după caz, actelor cu element de extraneitate;
f) poate fi membru al societăţilor ştiinţifice/academice, precum şi asociaţiilor/ fundaţiilor cu obiective ştiinţifice şi/sau de profil;
g) reprezintă Inspecţia judiciară în procedurile disciplinare în baza rapoartelor întocmite de acesta în privinţa judecătorului.
3.2.11 Cerinţele şi dispoziţiile inspectorilor-judecători legate de realizarea competenţelor funcţionale sunt obligatorii pentru toate persoanele fizice şi juridice.
3.2.12 Inspectorii-judecători în activitatea exercitată sunt obligaţi:
a) să fie imparţiali;
b) să asigure apărarea drepturilor şi libertăţilor persoanelor, onoarei şi demnităţii acestora;
c) la exercitarea atribuţiilor de funcţie să respecte prevederile legale şi normative;
d) să examineze calitativ, în termeni legali petiţiile repartizate;
e) să realizeze în termeni utili alte sarcini delegate, planificate şi/sau inopinate conexe funcţiei exercitate;
f) să confirme şi să asigure capacităţi de muncă în echipă, inclusiv în realizarea sarcinilor comune;
g) să se abţină de la fapte şi acţiuni care contravin Codului de etică şi conduită al judecătorului, dăunează intereselor serviciului şi prestigiului justiţiei, compromit funcţia, provoacă îndoieli în corectitudinea şi imparţialitatea sa;
h) să nu divulge informaţia devenită cunoscută pe parcursul exercitării funcţiei;
i) să respecte ordinea şi regimul de lucru stabilit de Consiliul Superior al Magistraturii;
j) să manifeste comportament respectuos cu cetăţenii, colegii, precum şi cu alţi subiecţi cu care interacţionează;
k) să depună declaraţia cu privire la venituri şi proprietate, precum şi declaraţia de interese personale;
l) să informeze Consiliul Superior al Magistraturii despre orice influenţă necorespunzătoare în procesul de exercitare a atribuţiilor de serviciu.
3.2.13 Neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare de către inspectorii-judecători a obligaţiilor funcţionale poate atrage răspundere disciplinară. Desfăşurarea în privinţa inspectorului-judecător a altor proceduri (penală/contravenţională/civilă) nu exclude verificarea şi examinarea acţiunilor acestuia prin prisma abaterilor disciplinare.
Capitolul IV.
COMPETENŢA ŞI MODUL DE FUNCŢIONARE A INSPECŢIEI JUDICIARE
4.1 Inspecţia judiciară are următoarele competenţe:
a) verifică activitatea organizatorică a instanţelor judecătoreşti la înfăptuirea justiţiei;
b) verifică corectitudinea repartizării aleatorii a dosarelor pentru examinare în instanţele judecătoreşti;
c) examinează petiţiile cetăţenilor, inclusiv în probleme de etică judiciară, adresate Consiliului Superior al Magistraturii, solicitând, după caz, explicaţia scrisă a judecătorului vizat în petiţie;
d) verifică sesizările sau, după caz, se autosesizează privind faptele care pot constitui abateri disciplinare;
e) verifică, după caz, demersurile care au ca obiect acordul Consiliului Superior al Magistraturii la pornirea urmăririi penale în privinţa judecătorului;
f) studiază temeiurile respingerii de către Preşedintele Republicii Moldova a candidaturii propuse de Consiliul Superior al Magistraturii pentru numirea în funcţia de judecător, preşedinte sau vicepreşedinte al instanţei judecătoreşti cu prezentarea unei note informative Consiliului Superior al Magistraturii şi persoanei vizate.
[Pct.4.1 modificat prin Extrasul din Hotărârea CSM nr.571/42 din 04.11.2025, în vigoare 27.12.2025]
4.2 Suplimentar, Inspecţia judiciară:
a) realizează activităţile stabilite în Planul de activitate al Inspecţiei judiciare;
b) verifică executarea hotărârilor Consiliului Superior al Magistraturii de către instanţele judecătoreşti naţionale;
c) asigură audienţa cetăţenilor pe problemele legate de activitatea judecătorilor şi a instanţelor judecătoreşti.
4.3 În procesul exercitării competenţelor prevăzute de Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, Inspecţia judiciară nu are dreptul să se implice în procesul examinării cauzelor de către instanţele judecătoreşti.
4.4 Inspecţia judiciară va verifica, la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii, informaţiile ce ţin de apărarea onoarei, demnităţii şi reputaţiei profesionale a judecătorilor, cu prezentarea unei note informative în termen de 15 zile lucrătoare.
4.5 Inspecţia judiciară prezintă Consiliului Superior al Magistraturii informaţii pertinente care le-au devenit cunoscute în procesul activităţii pentru sesizarea Curţii Supreme de Justiţie în vederea elaborării ghidurilor de unificare a practicii judiciare.
Capitolul V.
EXAMINAREA SESIZĂRILOR
5.1 Sesizările privind faptele care pot constitui abateri disciplinare ale judecătorilor se examinează de inspectorul-judecător, în condiţiile stabilite prin Legea nr.178/2014 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor, cu modificările şi completările ulterioare.
5.2 Lucrările Inspecţiei judiciare în cadrul procedurilor de examinare a sesizărilor şi procedurilor disciplinare se vor desfăşura în limba română. Actele adoptate de către inspectorii-judecători desemnaţi se vor întocmi în limba română. Persoana care nu posedă limba română are dreptul să fie însoţită de un interpret sau avocat pentru a lua cunoştinţă cu actele şi lucrările procedurii de sesizare şi, după caz, procedurii disciplinare.
5.3 Sesizarea privind faptele care pot constitui abateri disciplinare se depune la secretariatul Consiliului Superior al Magistraturii. Condiţiile de înregistrare şi examinare a sesizării se aplică şi în cazul autosesizării inspectorului-judecător în temeiul art.19 alin.(1) lit.d), alin.(2) din Legea nr.178/2014 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor.
5.4 Sesizarea înregistrată la Consiliului Superior al Magistraturii se transmite inspectorului-judecător principal în cel mult 3 zile lucrătoare de la recepţionare. După înregistrarea sesizării, secretariatul Inspecţiei judiciare verifică şi stabileşte existenţa unor lucrări anterioare ale Inspecţiei judiciare, raportate aceluiaşi autor cu privire la acţiunile aceluiaşi judecător.
5.5 Sesizările se repartizează aleatoriu pentru verificare către inspectorii-judecători prin dispoziţia inspectorului-judecător principal. Dispoziţia de repartizare şi de redistribuire a sesizării emisă de inspectorul-judecător principal se anexează la dosarul procedurii disciplinare.
5.6 Inspecţia judiciară ţine evidenţa statistică a sesizărilor şi rezultatelor verificării acestora, inclusiv în format electronic. Sesizarea se transmite inspectorului-judecător desemnat contra semnătură în registrul de evidenţă a corespondenţei de intrare.
5.7 Termenul examinării sesizării stabilit prin Legea nr.178/2014 este de 30 de zile lucrătoare şi se calculează din data înregistrării sesizării la Inspecţia judiciară şi emiterii dispoziţiei de repartizare. Termenul de verificare a sesizării poate fi prelungit până la 15 zile lucrătoare pe motiv de boală a inspectorului-judecător.
5.8 Dacă durata incapacităţii de muncă a inspectorului-judecător depăşeşte 15 zile calendaristice, sesizarea aflată în examinarea acestuia urmează a fi redistribuită aleatoriu pentru verificare/cercetare disciplinară altui inspector-judecător.
Dacă inspectorul-judecător este în incapacitate de muncă pe motiv de boală o durată mai mică decât cea stabilită la pct.5.7 (sau pe alte motive întemeiate), termenul de verificare a sesizării se va suspenda.
Dacă inspectorul-judecător va beneficia de un concediu coordonat de odihnă sau concediu neplătit pe o durată de până la 5 zile inclusiv, inspectorului i se va repartiza sarcina de muncă în regim obişnuit, cu excepţia sarcinilor de executare imediată.
[Pct.5.8 completat prin Extrasul din Hotărârea CSM nr.571/42 din 04.11.2025, în vigoare 27.12.2025]
5.9 În cazul redistribuirii sesizării din motivul imposibilităţii inspectorului-judecător de a continua verificarea sesizării, se va calcula un nou termen de verificare a sesizării, care începe să curgă din data redistribuirii sesizării, despre care fapt se notifică autorului sesizării.
5.10 Abţinerea declarată sau recuzarea înaintată inspectorului-judecător se examinează de către inspectorul-judecător principal, iar în privinţa inspectorului-judecător principal, se examinează de către un inspector-judecător numit ad-hoc de către preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii.
5.11 În cazul dacă inspectorul-judecător, căruia i-a fost repartizată sesizarea este în imposibilitate de a continua verificarea sau în cazul admiterii recuzării sau abţinerii, inspectorul-judecător principal prin dispoziţie motivată, redistribuie aleatoriu sesizarea altui inspector-judecător, care va continua activitatea de verificare în termenul stabilit prin lege.
5.12 Dacă inspectorul-judecător nou desemnat nu se încadrează în termenul iniţial de verificare a sesizării, prin cerere se va solicita prelungirea termenului de verificare, iar despre extinderea termenului de verificare va informa autorul sesizării. Prelungirea solicitată nu poate depăşi termenul de 45 de zile lucrătoare.
5.13 Dacă sesizarea este depusă în copie, fără semnătură olografă sau electronică a autorului sau este depusă de către un reprezentant, fără anexarea împuternicirilor legale, adică sesizarea nu corespunde condiţiilor de formă şi conţinut stabilite la art.20 alin.(1) din Legea nr.178/2014, inspectorul-judecător, în termen de 3 zile lucrătoare din ziua repartizării, o va restitui autorului printr-o decizie nepasibilă contestării. În decizia de restituire a sesizării inspectorul-judecător va indica neajunsurile stabilite şi va explica dreptul de a depune o nouă sesizare ulterior înlăturării acestora. Sesizarea poate fi restituită de către inspectorul-judecător şi în cazul neindicării de către autor a unor date clare, coerente şi ajustate unor fapte care pot constitui abateri disciplinare.
5.14 Prin decizia inspectorului-judecător, în temeiul art.20 alin.(2) din Legea nr.178/2014, se declară inadmisibilă sesizarea cu privire la faptele judecătorului care pot constitui abateri disciplinare:
a) căreia i-a expirat termenul de prescripţie prevăzut la art.5;
b) depusă repetat, fără a aduce probe noi;
c) care nu este înaintată de subiecţii prevăzuţi la art.19 alin.(1) din Legea nr.178/2014.
5.15 Nu poate fi declarată inadmisibilă sesizarea înaintată de conducătorii sau alţi angajaţi împuterniciţi legal ai instituţiilor publice, pe motiv că nu sunt subiecţi prevăzuţi la art.19 alin.(1) din Legea nr.178/2014.
5.16 Decizia privind inadmisibilitatea sesizării poate fi contestată de autorul sesizării completului de examinare a contestaţilor al Colegiului disciplinar în termen de 15 zile calendaristice de la data recepţionării deciziei.
5.17 Dacă nu se întrunesc elementele constitutive ale abaterii disciplinare sau faptele invocate în sesizare nu se confirmă prin probele administrate în procesul verificării prealabile, inspectorul-judecător, căruia i-a fost repartizată sesizarea, printr-o decizie motivată, respinge sesizarea.
5.18 Decizia cu privire la respingerea sesizării poate fi contestată de autorul sesizării completului de examinare a contestaţiilor al colegiului disciplinar în decurs de 15 zile de la data recepţionării deciziei motivate.
5.19 Decizia motivată de respingere a sesizării Ministerului Justiţiei, depusă în condiţiile art.19 alin.(1) lit.e) din Legea nr.178/2014, se transmite în adresa ministerului în termen de 3 zile lucrătoare de la data emiterii.
5.20 Dacă sesizarea este adresată altui organ public şi remisă Inspecţiei judiciare pentru examinare conform competenţei, fără a anexa originalul sesizării, sesizarea, în acord cu art.74 din Codul administrativ, în termen de 3 zile lucrătoare, se va restitui organului respectiv pentru anexarea originalului sesizării.
5.21 Dacă sesizarea a fost remisă Inspecţiei judiciare pentru examinare conform competenţei, iar în procedura Inspecţiei judiciare se află o altă sesizare a aceluiaşi autor cu acelaşi obiect, în privinţa aceluiaşi judecător, sesizarea se va repartiza aceluiaşi inspector-judecător pentru conexare şi examinare într-o procedură unică.
5.22 Dacă din sesizare se atestă existenţa bănuielii rezonabile de comitere a abaterii disciplinare şi de către alţi judecători, decât cei indicaţi în sesizare, sau când autorul se referă doar la un judecător din completul judecătoresc care a soluţionat cauza, inspectorul-judecător care examinează sesizarea, după caz, se va autosesiza şi în privinţa acelor judecători.
5.23 Autosesizarea se înregistrează în registrul sesizărilor şi se distribuie prin dispoziţie inspectorului-judecător care s-a autosesizat sau, după caz, altui inspector- judecător.
5.24 Dacă în sesizare se invocă comiterea de către judecător a mai multor abateri disciplinare, din care doar unele se confirmă, inspectorul-judecător prin rezoluţie va iniţia procedura disciplinară doar pentru faptele pretins confirmate, fără a disjunge procedurile în partea neconfirmării.
5.25 Dacă în sesizare autorul invocă unele abateri disciplinare, iar în procesul verificării de către inspectorul-judecător s-a constatat că, acţiunile judecătorului se încadrează în alte abateri disciplinare (decât cele invocate de către autor) din cadrul aceleiaşi speţe, inspectorul-judecător nu se va autosesiza în mod distinct, dar va continua verificarea în cadrul aceleiaşi proceduri de sesizare cu intentarea, după caz, a procedurii disciplinare în baza componenţelor abaterilor disciplinare stabilite.
5.26 Dacă din sesizarea formulată în privinţa mai multor judecători rezultă comiterea abaterii disciplinare doar de către unii din ei, inspectorul-judecător prin încheiere, dispune disjungerea procedurii disciplinare în privinţa acestora, cu adoptarea ulterioară a soluţiei pe caz.
5.27 Decizia privind respingerea sesizării în parte, ulterior disjungerii, poate fi contestată în condiţiile art.23 alin.(1)1 din Legea nr.178/2014.
5.28 Dacă inspectorul-judecător în procesul examinării sesizării constată existenţa elementelor constitutive ale abaterilor disciplinare, va dispune prin rezoluţie pornirea procedurii disciplinare şi începerea cercetării disciplinare. Cercetarea disciplinară se va realiza în termen de 30 de zile lucrătoare de la data dispunerii acestora.
5.29 După finalizarea cercetării disciplinare, în cazul confirmării elementelor constitutive ale abaterii disciplinare, inspectorul-judecător întocmeşte un raport, care, împreună cu dosarul cauzei disciplinare, se prezintă în termen de 3 zile lucrătoare Colegiului disciplinar pentru examinare.
5.30 După finalizarea cercetării disciplinare, în cazul neconfirmării elementelor constitutive ale abaterii disciplinare, inspectorul-judecător întocmeşte decizie de respingere a sesizării şi încetarea procedurii disciplinare intentate prin rezoluţie.
5.31 Dacă în cadrul cercetării disciplinare unele fapte indicate în rezoluţie ale judecătorului/judecătorilor nu se confirmă, inspectorul-judecător va disjunge aceste capete şi va înceta procedura disciplinară cu adoptarea unei decizii de respingere a sesizării în această parte.
5.32 Erorile materiale admise în deciziile, încheierile şi rapoartele Inspecţiei judiciare se corectează de către inspectorul-judecător emitent prin încheiere nesusceptibilă contestării.
5.33 Dacă completul de examinare a contestaţiilor al colegiului disciplinar admite contestaţia autorului sesizării şi restituie cauza Inspecţiei judiciare pentru verificări suplimentare sau pentru completarea deciziei, cauza disciplinară se repartizează altui inspector-judecător sau, după caz, aceluiaşi inspector-judecător.
5.34 Autorul sesizării poate completa procedura de sesizare disciplinară cu probatoriu suplimentar la orice etapă în interiorul termenului verificării sesizării sau cercetării disciplinare.
5.35 Dacă autorul sesizării îşi revocă sesizarea până la finalizarea verificării sesizării sau cercetării disciplinare, inspectorul-judecător poate dispune prin încheiere motivată încetarea verificării prealabile sau cercetării disciplinare, dacă, având în vedere interesul public şi prestigiul justiţiei, lipsesc temeiuri pentru autosesizare.
5.36 Deciziile Inspecţiei judiciare privind restituirea, inadmisibilitatea şi respingerea sesizării se remit autorului sesizării cu scrisoare de însoţire semnată de inspectorul-judecător principal. Totodată, deciziile privind inadmisibilitatea şi respingerea sesizării se remit judecătorului sesizat.
5.37 Autorul sesizării este în drept să facă cunoştinţă cu materialele procedurii de sesizare sau procedurii disciplinare după finalizarea acestora, formulând o cerere scrisă.
5.38 Judecătorul vizat în sesizare este în drept să ia cunoştinţă de materialele verificării şi/sau procedurii disciplinare la oricare etapă în baza unei solicitări prealabile. Judecătorul vizat în sesizare poate completa procedura disciplinară cu probatoriu suplimentar la orice etapă în interiorul termenului verificării sesizării.
5.39 Modelul raportului Inspecţiei judiciare privind rezultatele cercetării disciplinare şi propunerea de a constata în acţiunile judecătorului abaterea disciplinară se aprobă de Consiliul Superior al Magistraturii la propunerea Colegiului disciplinar.
5.40 După finalizarea cercetării disciplinare şi întocmirea raportului, acesta va fi expediat spre cunoştinţă doar judecătorului vizat. Autorul sesizării va fi informat despre remiterea raportului spre examinare Colegiului disciplinar doar prin scrisoare de însoţire semnată de inspectorul-judecător principal.
Capitolul VI.
DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIILE INSPECTORULUI-JUDECĂTOR
ÎN PROCESUL DE VERIFICARE A SESIZĂRILOR
6.1 Inspectorul-judecător căruia i-a fost repartizată sesizarea este obligat:
a) să întreprindă toate măsurile necesare pentru a verifica faptele invocate de către autorul sesizării şi pentru a stabili existenţa sau inexistenţa elementelor abaterii disciplinare;
b) să solicite opinia scrisă a judecătorului vizat în sesizarea pasibilă verificării şi a judecătorului vizat în procedura disciplinară pornită prin rezoluţie cu expedierea copiei acesteia;
c) să întocmească dosarul cauzei disciplinare, care va include sesizarea autorului cu actele anexe, opinia scrisă a judecătorului sesizat cu actele anexe, precum şi alt probatoriu pertinent administrat în cadrul verificării sesizării şi/sau cercetării disciplinare;
d) la crearea dosarului cauzei disciplinare inspectorul-judecător va excepta actele care se repetă şi care au fost prezentate concomitent de către mai mulţi subiecţi ai procedurii de sesizare/disciplinare;
e) să facă copii de pe acte relevante, inclusiv din materialele dosarelor judiciare care confirmă sau infirmă faptele invocate în sesizare;
f) dacă în procesul de verificare a sesizării inspectorul-judecător a stabilit acţiuni ilegale ale altor angajaţi ai instanţei judecătoreşti, să sesizeze despre acestea preşedintele instanţei sau, după caz, organele de drept;
g) dacă în procesul de verificare a sesizării inspectorul-judecător a stabilit practici defectuoase în activitatea organizatorică a instanţei, în activitatea de aplicare a prevederilor legale şi/sau normative, să întreprindă acţiuni de fixare şi înlăturare a acestora, prin iniţierea unor directive tematice şi/sau autosesizare;
h) să întocmească o notă informativă privind motivele de fapt şi de drept a necontestării hotărârii Colegiului disciplinar privind încetarea procedurii disciplinare, iniţiate de către Inspecţia judiciară.
[Pct.6.1 completat prin Extrasul din Hotărârea CSM nr.571/42 din 04.11.2025, în vigoare 27.12.2025]
6.2 În procesul de verificare a sesizării, inspectorul-judecător este în drept:
a) să solicite informaţii relevante de la preşedintele instanţei, alţi judecători din cadrul instanţei în care activează judecătorul vizat în sesizare, precum şi de la alte autorităţi publice, persoane cu funcţii de răspundere sau persoane private;
b) să solicite autorului sesizării explicaţii şi probatoriu suplimentar în legătură cu faptele invocate în sesizare, dar şi cu circumstanţele noi stabilite în procesul de verificare a sesizării;
c) să utilizeze datele Portalului naţional al instanţelor judecătoreşti, Programului integrat de gestionare a dosarelor cu extragerea actelor relevante speţei verificate;
d) să întreprindă alte măsuri legale, necesare verificării sesizării şi/sau cercetării disciplinare;
e) să conteste la Consiliului Superior al Magistraturii hotărârile Colegiului disciplinar asupra procedurilor disciplinare iniţiate în privinţa magistraţilor în ordinea şi termenul stabilit de lege;
f) să conteste hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii emise pe marginea procedurilor disciplinare iniţiate în privinţa magistraţilor în ordinea şi termenul stabilit de lege.
Capitolul VII.
EXAMINAREA DEMERSURILOR PROCURORULUI GENERAL
7.1 Demersurile care au ca obiect acordul Consiliului Superior al Magistraturii privind pornirea urmăririi penale împotriva judecătorului, după caz, transmise Inspecţiei judiciare pentru verificare se înregistrează în registrul de evidenţă a demersurilor Procurorului General.
7.2 Demersul Procurorului General se repartizează aleatoriu în ziua recepţionării de către inspectorul-judecător principal unui inspector-judecător pentru verificare.
7.3 Inspectorul-judecător verifică temeiurile de pornire a urmăririi penale împotriva judecătorului în termen de până la 5 zile de la data recepţionării demersului.
7.4 Inspectorul-judecător va solicita obligatoriu opinia scrisă a judecătorului indicat în demers. Opinia scrisă se va solicita prin intermediul telefonului sau prin interpelare expediată prin poşta electronică sau alte căi legale cu stabilirea unui termen pentru prezentarea acesteia.
7.5 Inspectorul-judecător, ulterior verificării circumstanţelor indicate în demers, se va expune asupra rezultatelor verificării prin notă informativă.
7.6 Dacă în procesul de verificare, inspectorul-judecător desemnat va reţine fapte care pot constitui abatere disciplinară, asupra acestora se va autosesiza cu iniţierea procedurii de verificare.
7.7 Nota informativă a Inspecţiei judiciare va cuprinde:
a) subiectul sesizării şi date preliminare (data înregistrării demersului, judecătorul, în privinţa căruia se solicită acordul la pornirea urmăririi penale, data şi actul prin care demersul a fost remis Inspecţiei judiciare pentru verificare, data recepţionării demersului de către Inspecţia judiciară, alte date relevante);
b) argumentele autorului demersului (expunerea sumară a argumentelor invocate în demers şi solicitarea Procurorului General);
c) opinia scrisă a judecătorului, în privinţa căruia se solicită acordul pentru pornirea urmăririi penale, dacă a fost prezentată;
d) constatările verificării vor cuprinde: expunere a circumstanţelor de fapt invocate, probatoriu acumulat, prevederi legale relevante, date privind caracterizarea judecătorului, după caz, date despre autosesizarea inspectorului-judecător asupra celor constatate în proces de verificare, alte informaţii relevante;
e) concluziile şi propunerile Inspecţiei judiciare.
7.8 Nota informativă se înregistrează în registrul Inspecţiei judiciare de evidenţă a demersurilor Procurorului General. Un exemplar al notei şi actelor conexe se va păstra în mapa specială a Inspecţiei judiciare.
7.9 Nota informativă şi înscrisurile conexe, acumulate în procesul de examinare a temeiurilor expuse în demers, prin scrisoare de însoţire, semnată de inspectorul-judecător principal, se vor remite Consiliului Superior al Magistraturii pentru examinare.
Capitolul VIII.
EXAMINAREA AVIZELOR PREŞEDINTELUI REPUBLICII MOLDOVA
8.1 Inspecţia judiciară studiază temeiurile de respingere prin aviz de către Preşedintele Republicii Moldova a candidaturii propuse de Consiliul Superior al Magistraturii pentru numirea în funcţia de judecător, de preşedinte sau vicepreşedinte al instanţei judecătoreşti.
8.2 Avizele cu privire la respingerea de către Preşedintele Republicii Moldova a candidaturii propuse de Consiliul Superior al Magistraturii pentru numirea în funcţia de judecător, de preşedinte sau vicepreşedinte al instanţei judecătoreşti, transmise Inspecţiei judiciare pentru verificare se înregistrează în registrul special al Inspecţiei judiciare.
8.3 Inspectorul-judecător principal va repartiza aleatoriu avizul în aceiaşi zi inspectorului-judecător pentru studiere.
8.4 Inspectorul-judecător desemnat studiază temeiurile respingerii de către Preşedintele Republicii Moldova a candidaturii propuse de Consiliul Superior al Magistraturii pentru numirea în funcţia de judecător, cu prezentarea în termen de 15 zile a unei note informative Consiliului Superior al Magistraturii şi persoanei vizate.
[Pct.8.4 modificat prin Extrasul din Hotărârea CSM nr.571/42 din 04.11.2025, în vigoare 27.12.2025]
8.5 Inspectorul-judecător va comunica avizul judecătorului vizat şi va solicita opinia scrisă cu privire la circumstanţele indicate în aviz. Opinia scrisă se va solicita telefonic sau prin interpelare expediată prin poşta electronică, sau alte căi legale cu stabilirea unui termen pentru prezentarea acesteia.
8.6 La studierea temeiurilor respingerii candidatului pentru funcţia de judecător, vicepreşedinte sau preşedinte al instanţei judecătoreşti, inspectorul-judecător are dreptul să solicite instituţiilor de profil informaţii relevante confirmării sau infirmării argumentelor expuse în aviz.
8.7 Inspectorul-judecător va studia temeiurile expuse în aviz în coroborare cu argumentele judecătorului, alt probatoriu administrat şi va întocmi o notă informativă.
8.8 Nota informativă a Inspecţiei judiciare va cuprinde:
a) aspecte generale, ce includ data recepţionării avizului pentru verificare, judecătorul vizat, alte date relevante;
b) argumentele succinte expuse în aviz;
c) opinia scrisă a judecătorului vizat în aviz, dacă a fost prezentată;
d) constatările verificării, care vor include expuneri asupra confirmării sau infirmării temeiurilor invocate în aviz, după caz, date referitoare la activitatea judecătorului, extrase din PIGD şi portalul web al instanţelor judecătoreşti, numărul cauzelor repartizate spre examinare, numărul cauzelor examinate; numărul hotărârilor contestate; numărul hotărârilor casate şi motivele casării sau modificării; date despre plasarea informaţiilor în PIGD, publicarea hotărârilor, înregistrarea şedinţelor, alte date relevante;
e) concluzi şi după caz, propuneri.
8.9 Nota informativă se înregistrează în registrul special al Inspecţiei judiciare, o copie a notei cu înscrisurile conexe se va păstra în mapa specială a Inspecţiei judiciare pentru evidenţă.
8.10 Nota informativă se notifică judecătorului vizat în aviz.
8.11 Nota informativă şi înscrisurile conexe prin scrisoare de însoţire, semnată de inspectorul-judecător principal se vor remite Consiliului Superior al Magistraturii pentru examinare.
Capitolul IX.
VERIFICAREA ACTIVITĂŢII ORGANIZATORICE A INSTANŢELOR DE JUDECATĂ
9.1 În conformitate cu art.71 alin. (6) lit.a) din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, Inspecţia judiciară verifică activitatea organizatorică a instanţelor judecătoreşti la înfăptuirea justiţiei.
9.2 Controlul activităţii organizatorice a instanţelor judecătoreşti la înfăptuirea justiţiei are drept scop verificarea:
a) asigurării celerităţii procesului;
b) transparenţei activităţii de înfăptuire a justiţiei şi deschiderea faţă de societate;
c) eficienţei activităţii instanţelor judecătoreşti, a judecătorilor şi a personalului instanţelor;
d) respectării prevederilor Codului de etică şi conduită profesională al judecătorului;
e) conduitei profesionale a personalului instanţelor judecătoreşti;
f) perfecţionării continue a performanţelor judecătorilor şi personalului instanţelor judecătoreşti;
g) modalităţii de funcţionare a instanţelor de judecată şi furnizarea informaţiilor utile şi reale cu privire la activitatea acestora;
h) formulării propunerilor adecvate, pe baza datelor culese în vederea îmbunătăţirii performanţei organizaţionale a instanţelor de judecată, înlăturării riscurilor şi disfuncţionalităţilor din sistem.
9.3 Activitatea organizatorică a instanţelor judecătoreşti la înfăptuirea justiţiei poate fi verificată în două forme:
a) control ordinar – pentru examinarea unui caz concret sau a unui domeniu de activitate distinct;
b) control complex – pentru examinarea întregii activităţi de înfăptuire a justiţiei.
9.4 Controalele ordinare şi cele complexe pot avea caracter planificat sau inopinat.
9.5 Controalele planificate se realizează în baza Planului de activitate anual al Inspecţiei judiciare, aprobat prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii.
9.6 Planul anual de activitate al Inspecţiei judiciare este public, fiind plasat pe pagina web a Consiliului Superior al Magistraturii.
9.7 Controalele complexe planificate ale activităţii organizatorice a instanţei judecătoreşti se desfăşoară, cel puţin, odată la 3 ani.
9.8 Controalele Inspecţiei judiciare planificate şi inopinate se vor dispune prin dispoziţia inspectorului-judecător principal. Dispoziţia va conţine referinţe privind temeiul controlului, echipa de inspectori-judecători desemnaţi cu specificarea conducătorului echipei, după caz, perioada realizării.
9.9 În vederea pregătirii controlului echipa de inspectori poate utiliza:
a) acte, date statistice, rapoarte extrase din Programul integrat de gestionare a dosarelor, Portalul naţional al instanţelor judecătoreşti, dar şi prezentate, la solicitare, de către instanţa care urmează a fi controlată;
b) informaţii de interes, aflate în posesia Consiliului Superior al Magistraturii/Inspecţiei judiciare (actele de control anterior, acte conexe procedurilor de sesizare/procedurilor disciplinare aflate în examinare şi/sau examinate anterior etc…), raportate instanţei sau judecătorilor din cadrul instanţei care urmează a fi controlată.
9.10 Echipa de control în mod coordonat poate elabora un plan de acţiuni în măsură să asigure eficienţă în realizarea obiectivelor controlului.
9.11 În funcţie de rezultatele controalelor realizate, inspectorul-judecător principal poate decide efectuarea unor verificări mai ample cu privire la anumite disfuncţionalităţi în activitatea instanţei.
9.12 În vederea realizării măsurii din Planul anual de activitate al Inspecţiei judiciare şi/sau în perioada indicată în dispoziţia inspectorului-judecător principal, în cazul controlului inopinat, echipa de control se va prezenta în instanţa de judecată supusă controlului, va purta discuţii preliminarii cu administraţia instanţei în vederea prezentării componenţei echipei, obiectivelor, planificării activităţii de control şi a programului de lucru a inspectorilor-judecători.
9.13 Programul de lucru al inspectorilor-judecători va coincide cu programul de activitate al instanţei respective. Cu titlul de excepţie, cu acordul administraţiei instanţei şi angajaţilor acesteia, programul de lucru al instanţei poate fi prelungit.
9.14 Acţiunea de control nu trebuie să împiedice buna funcţionare obişnuită a instanţei supuse verificărilor.
9.15 Controlul planificat presupune:
a) verificarea modului de îndeplinire de către judecătorii cu competenţe administrative a funcţiilor manageriale de planificare, organizare, coordonare, control-reglare şi comunicare cu judecătorii şi colaboratorii instanţei;
b) verificarea activităţii de organizare, coordonare şi control a activităţii colegiilor specializate din cadrul instanţei;
c) verificarea modului de îndeplinire de către judecători a obligaţiunilor, în acord cu Legea privind organizarea judecătorească şi Legea cu privire la statutul judecătorului, actele normative ale Consiliului Superior al Magistraturii.
9.16 Controlul vizează verificarea tuturor domeniilor, compartimentelor şi sectoarelor de activitate ale instanţei, după cum urmează:
a) aptitudinile manageriale, eficienţa organizării activităţii, asumarea responsabilităţii de către preşedintele şi vicepreşedintele instanţei, climatul organizaţional în cadrul colectivului;
b) modul de organizare, coordonare şi control al activităţii instanţei pe care o conduce, în cazul preşedinţilor curţilor de apel, prin considerarea atribuţiilor de coordonare şi control a activităţii instanţelor din circumscripţie;
c) comunicarea şi comportamentul conducerii instanţei cu judecătorii şi personalul auxiliar, justiţiabilii şi ceilalţi participanţi la proces şi alte instituţii;
d) utilizarea corespunzătoare a resurselor umane şi materiale, analiza situaţiei resurselor umane din cadrul instanţei, ocuparea funcţiilor din schema de personal şi măsura în care acestea răspund necesităţilor instanţei;
e) dotările materiale ale instanţei, existenţa spaţiului şi mobilierului necesar unei bune administrări a justiţiei ca serviciu public, a echipamentelor informatice şi de înregistrare audio-video, a resurselor de informare în măsură să asigure accesul imediat şi direct la legislaţie etc., precum şi demersurile conducerii către Consiliul Superior al Magistraturii în sensul asigurării condiţiilor materiale necesare desfăşurării unei bune activităţi;
f) executarea bugetului alocat şi motivele neexecutării;
g) analiza indicatorilor statistici din perspectiva repartizării judecătorilor pe colegii şi pe complete de judecată cu asigurarea unui echilibru în acest sens.
h) activitatea în relaţii cu publicul, furnizarea informaţiilor şi soluţionarea petiţiilor;
i) procedurile interne de sporire a performanţelor judecătorilor şi angajaţilor instanţei;
j) transmiterea spre executare a actelor judecătoreşti definitive la cererea părţilor şi/sau din oficiu.
k) modul de completare a registrelor de evidenţă a petiţiilor;
l) registrele, interacţiunea Direcţiei/Serviciului de evidenţă şi documentare procesuală cu judecătorii, alţi angajaţi ai instanţei, completarea fişelor statistice;
m) eliberarea copiilor legalizate a actelor judecătoreşti, altor înscrisuri din dosare, documentelor executorii;
n) respectarea termenilor legali la examinarea cauzelor;
o) respectarea termenilor de redactare a actelor judecătoreşti şi de expediere a copiilor participanţilor la proces;
p) transmiterea cauzelor în cancelarie şi expedierea lor în instanţa ierarhic superioară.
9.17 Administraţia instanţei este informată despre iniţierea controlului planificat cu 3 zile înainte de realizarea propriu-zisă a acestuia.
9.18 În contextul acţiunii de control planificat se verifică corectitudinea completării evidenţelor manuale şi electronice:
a) registrul general de dosare;
b) registrul alfabetic;
c) registrul de intrare-ieşire a corespondenţei administrative;
d) registrul judecătorului şi grefierului;
e) fişele statistice;
f) listele cauzelor fixate spre examinare şi examinate.
Totodată, în perioada de tranziţie la digitalizarea evidenţelor, pe unele aspecte fiind obligatorie dubla evidenţă manuală şi electronică, la evaluarea activităţii instanţei se va acorda prioritate evidenţei electronice.
9.19 Controlul va include verificarea repartizării aleatorii a cauzelor prin Programul integrat de gestionare a dosarelor (PIGD) prin realizarea următorilor paşi:
a) va deschide dosarul în PIGD;
b) va accesa compartimentul "Audit" – sub compartimentul "Acţiuni";
c) va identifica judecătorii eligibili la repartizarea dosarului concret;
d) va verifica dacă toţi judecătorii eligibili au fost selectaţi pentru repartizare aleatorie a dosarului concret;
e) va verifica dacă sunt judecători incompatibili şi dacă aceştia au fost selectaţi în PIGD;
f) va verifica asigurarea repartizării aleatorii a cauzelor în ordinea înregistrării, urmând a se lua în considerare intervalul de timp de la data formării dosarului - la data repartizării dosarului;
g) alte acţiuni necesare verificării.
9.20 Suplimentar se va verifica:
a) desemnarea persoanelor responsabile pentru repartizarea aleatorie a cauzelor;
b) înregistrarea cauzelor, formarea dosarului electronic, urmărindu-se înregistrarea tuturor datelor privitoare la obiect şi părţi, anterior repartizării aleatorii;
c) componenţa completelor de judecată şi asigurarea continuităţii completului;
d) modul de planificare periodică şi respectarea acesteia;
e) modul de soluţionare a incidentelor procedurale şi de constituire a completului/repartizarea cauzei ca urmare a admiterii unor astfel de cereri;
f) repartizarea cauzelor trimise spre rejudecare după desfiinţarea hotărârilor;
g) repartizarea cauzelor în situaţia desfiinţării completului;
h) excepţiile de la repartizarea aleatorie a cauzei;
i) registrul privind modificările completului şi repartizării dosarului;
j) evidenţa soluţiilor privind abţinerea şi recuzarea.
9.21 Dacă se constată că n-au fost selectaţi toţi judecătorii eligibili pentru repartizarea dosarului, inspectorul-judecător va solicita explicaţii responsabililor de repartizare a dosarului şi preşedintelui sau vicepreşedintelui instanţei.
9.22 Dacă se vor constata intervenţii manuale la repartizarea cauzelor, se vor solicita explicaţii responsabilului pentru repartizarea automată a cauzelor şi preşedintelui sau vicepreşedintelui instanţei.
9.23 Dacă se vor constata abateri de la normele legale în procesul de repartizare automat-aleatorie a dosarelor prin intermediul PIGD, Inspecţia judiciară se va autosesiza şi va demara procedura disciplinară în privinţa preşedintelui sau vicepreşedintelui instanţei, responsabil pentru verificarea procesului de repartizare aleatorie a dosarelor parvenite în instanţă spre examinare (în acord cu art.161 din Legea cu privire la organizarea judecătorească nr.514/1995).
9.24 Controlul va include verificarea activităţii arhivei instanţei, inclusiv:
a) condiţiilor de păstrare a cauzelor;
b) condiţiilor de desfăşurare a activităţii cu publicul şi consultarea evidenţelor instanţei, cu respectarea prevederilor regulamentare;
c) depozitării dosarelor soluţionate şi evidenţa lor;
d) evidenţei cererilor cetăţenilor cu privire la eliberarea actelor din arhivă;
e) modului şi termenelor de eliberare a actelor solicitate;
f) evidenţei cauzelor transmise judecătorilor şi altor colaboratori ai instanţei, precum şi altor persoane interesate;
g) realizării procedurilor de nimicire a dosarelor, constituirea comisiei, periodicitatea şi condiţiile de realizare.
9.25 Verificarea activităţii organizatorice a judecătorului şi grefierului de către Inspecţia judiciară va include:
a) dacă judecătorul are echipa completă;
b) calitatea măsurilor întreprinse în vederea desfăşurării în bune condiţii a şedinţei de judecată, în sensul organizării şedinţelor şi sălilor aflate la dispoziţie, pregătirii dosarelor de către grefier, ataşării corespondenţei şi a actelor de procedură;
c) întocmirea şi afişarea listei cauzelor din agenda zilnică a magistratului, asigurarea ordinii şi solemnităţii şedinţei, înregistrarea şedinţelor de judecată;
d) respectarea termenului rezonabil de examinare a cauzelor cu indicarea cauzelor şi a motivelor care au generat tergiversarea examinării;
e) respectarea condiţiilor şi termenilor de pronunţare, redactare şi comunicare a actelor judecătoreşti. În fiecare caz se vor stabili motivele neredactării, necomunicării în termene legale, dar şi nerealizării altor acţiuni de procedură;
f) respectarea condiţiilor legale de citare, de întreprindere a altor măsuri de asigurare a prezenţei participanţilor în şedinţa judecătorească stabilită, precum şi de realizare a altor acte de procedură specifice fiecărei cauze;
g) perfectarea corespunzătoare şi în termen a proceselor-verbale ale şedinţelor de judecată;
h) întocmirea borderourilor dosarelor şi expedierea în termen a actelor procedurale;
i) transmiterea în termen a dosarelor examinate către Direcţia/Secţia evidenţă şi documentare procesuală;
j) calitatea actului de justiţie, prin analiza motivelor anulării hotărârilor;
k) alte acţiuni relevante.
9.26 Dacă în procesul controlului se vor stabili deficienţe în alte domenii de activitate a instanţei, aceste aspecte se vor reflecta în actul de control cu formularea propunerilor corespunzătoare.
9.27 În cadrul controlului realizat de către Inspecţia judiciară pot fi identificate fapte care prezintă abateri disciplinare ale judecătorilor, precum şi încălcări ale normelor Codului de etică şi conduită profesională a judecătorului.
9.28 În cadrul controlului pot fi verificate semnalări a cazurilor de imixtiune în activitatea judecătorilor cu formularea propunerilor de eliminare a riscurilor.
9.29 După finalizarea controlului, echipa de inspectori-judecători va prezenta colectivului instanţei verificate constatările şi concluziile prealabile asupra activităţii acesteia.
9.30 După finalizarea controlului, dar nu mai târziu decât peste o lună de la data finalizării, se întocmeşte un proiect al actului de control, care se prezintă spre informare instanţei controlate în cazul motivelor întemeiate şi neprevăzute la etapa realizării controlului, termenul de întocmire a proiectului actului de control poate fi extins, motivele extinderii urmând a fi expuse în dispoziţia inspectorului-judecător principal, dar şi în act.
[Pct.9.30 completat prin Extrasul din Hotărârea CSM nr.571/42 din 04.11.2025, în vigoare 27.12.2025]
9.31 Actul final trebuie să fie redactat în mod concis, sintetic, clar şi argumentat corespunzător, va avea o structură unitară, iar concluziile şi propunerile formulate trebuie să reflecte constatările echipei de inspectori.
9.32 În partea introductivă a actului de control se va face referire la înscrisul, prin care s-a dispus controlul ordinar sau complex, planificat sau inopinat al activităţii instanţei verificate, obiectivele controlului, componenţa echipei de inspectori-judecători cu precizarea instanţelor (sediilor) în care inspectorii-judecători şi-au desfăşurat activitatea, perioada supusă verificărilor.
9.33 În conţinutul actului de control informaţiile se vor prezenta în maniera în care să asigure:
a) informaţii veridice şi esenţiale cu privire la activitatea instanţei supuse verificărilor;
b) stabilirea modului de realizare a principalilor indicatori cantitativi în corelaţie cu indicatorii de eficienţă şi cu gradul de ocupare a posturilor;
c) îmbunătăţirea activităţii instanţei, prin intermediul analizei deficienţelor şi propunerilor de remediere a acestora.
9.34 În partea finală a actului de control se vor prezenta concluziile şi propunerile, formulate de echipa de inspectori.
9.35 După caz, se va propune calendarul realizării măsurilor de remediere a deficienţelor, precum şi modalităţii de reverificare a acestora.
9.36 Dacă în raport cu anumite disfuncţionalităţi constatate în cadrul controlului de către angajaţii instanţei se vor prezenta explicaţii, acestea se vor expune în actul de control într-o manieră obiectivă şi echidistantă.
9.37 Actul final se va întocmi prin contribuţia fiecărui inspector-judecător membru al echipei de control, raportată domeniului verificat. Actul final se va compila de conducătorul echipei de control şi se va contrasemna de către toţi inspectorii-judecători participanţi la acţiunea de control. Motivul contrasemnării actului de control de componenţa incompletă a echipei de inspectori se va notifica în conţinutul actului de control, fiind adusă la cunoştinţa instanţei verificate.
9.38 Ineficienţa verificării realizate de către inspectorul-judecător desemnat poate genera necesitatea realizării unei verificări repetate a aceleiaşi instanţe.
9.39 Verificarea repetată a instanţelor menţionate în Planul de activitate a Inspecţiei judiciare poate avea loc şi în cazul când instanţei i s-a acordat un termen de înlăturare a neajunsurilor stabilite de către inspectorii-judecători în procesul controlului planificat.
9.40 În termen de 10 zile de la primirea proiectului actului de control instanţa judecătorească este în drept să prezinte comentarii şi obiecţii asupra reperelor expuse în actul de control.
9.41 Actul final de control se întocmeşte în termen de 10 zile lucrătoare de la data prezentării poziţiei instanţei sau de la data expirării termenului pentru prezentarea acesteia cu publicarea ulterioară pe pagina web a Consiliului Superior al Magistraturii în cazul motivelor întemeiate şi neprevăzute la etapa realizării controlului, termenul de întocmire a actului final de control poate fi extins, motivele extinderii urmând a fi expuse în dispoziţia inspectorului-judecător principal, dar şi în act.
[Pct.9.41 completat prin Extrasul din Hotărârea CSM nr.571/42 din 04.11.2025, în vigoare 27.12.2025]
9.42 Dezacordul subiecţilor verificaţi cu rezultatele finale ale controlului, în termen de 10 zile lucrătoare, se va prezenta în scris Consiliului Superior al Magistraturii. În acest caz, rezultatele controlului vor fi examinate în mod obligatoriu la şedinţa Consiliului Superior al Magistraturii.
9.43 Actul de control se va examina la şedinţa Consiliului Superior al Magistraturii şi la solicitarea unui membru al Consiliului sau la solicitarea inspectorului-judecător principal şi în cazul identificării în cadrul controlului a unor probleme sistemice.
9.44 Dacă în cadrul verificării a fost reţinută bănuiala rezonabilă de comitere de către judecător a abaterii disciplinare, inspectorul-judecător se va autosesiza.
Capitolul X.
ASIGURAREA TEHNICO-MATERIALĂ A
ACTIVITĂŢII INSPECŢIEI JUDICIARE
10.1 Asigurarea tehnico-materială a activităţii Inspecţiei judiciare se efectuează de Consiliul Superior al Magistraturii prin intermediul Secretariatului Consiliului, în conformitate cu Legea bugetului.
10.2 Regimul de lucru al inspectorilor-judecători se stabileşte în conformitate cu prevederile Codului muncii, Regulamentului de ordine internă al Consiliului Superior al Magistraturii, Regulamentului cu privire la organizarea, competenţa şi modul de funcţionare a Inspecţiei judiciare, a altor acte normative conexe valabile în realizarea competenţelor funcţionale Inspecţia judiciară dispune de adresă electronică, distinctă de adresa Secretariatului Consiliului Superior al Magistraturii.
[Pct.10.2 completat prin Extrasul din Hotărârea CSM nr.571/42 din 04.11.2025, în vigoare 27.12.2025]
Capitolul XI.
DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII
11.1 Inspecţia judiciară prezintă Consiliului Superior al Magistraturii anual un Raport de activitate privind activităţile desfăşurate, care se publică pe pagina web a Consiliului.
11.2 Prezentul Regulament intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi se va publica pe pagina web a Consiliului Superior al Magistraturii.
11.3 Accesul la lucrările de inspecţie şi arhiva Inspecţiei judiciare este permis cu respectarea confidenţialităţii, drepturilor fundamentale la viaţă privată şi la protecţia datelor personale, precum şi la liberul acces la informaţiile de interes public.
11.4 Regulamentul cu privire la organizarea, competenţa şi modul de funcţionare a Inspecţiei judiciare, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr.506/24 din 13 noiembrie 2018 se abrogă.
11.5 Regulamentul cu privire la volumul, metodele, temeiurile şi procedura de verificare a activităţii organizatorice a instanţelor judecătoreşti la înfăptuirea justiţiei, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr.239/9 din 12 martie 2013, se abrogă.