Extras din Hotărîrea CSM nr.89/4 din 29.01.2013 cu privire la aprobarea Regulamentului cu privire la organizarea, competenţa şi modul de funcţionare a Inspecţiei judiciare

CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII

E X T R A S

din Hotărîrea Consiliului Superior al Magistraturii nr.89/4 din 29 ianuarie 2013

cu privire la aprobarea Regulamentului cu privire la organizarea, competenţa

şi modul de funcţionare a Inspecţiei judiciare

nr. 89/4  din  29.01.2013

 (în vigoare 31.05.2013) 

Monitorul Oficial nr.119-121 art.812 din 31.05.2013

* * *

Abrogat: 18.01.2019

Extras din hotărîrea CSM nr.506/24 din 13.11.2018

Abrogat: 02.05.2024

Extras din hotarîrea CSM nr.120/11 din 19.03.2024

Consiliul Superior al Magistraturii

HOTĂRĂŞTE:

1. A aproba Regulamentul cu privire la organizarea, competenţa şi modul de funcţionare a Inspecţiei judiciare, conform anexei la prezenta hotărîre.

2. Prezenta hotărîre se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi pe pagina web a Consiliului Superior al Magistraturii.

Aprobat

prin Hotărîrea Consiliului

Superior al Magistraturii

nr.89/4 din 29 ianuarie 2013

REGULAMENT

cu privire la organizarea, competenţa şi modul

de funcţionare a inspecţiei judiciare

Prin Legea din 26 iulie 2007 nr.185-XVI, a fost modificată şi completată Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, conform căreia pe lîngă Consiliul Superior al Magistraturii a fost instituită inspecţia judiciară. Potrivit art.7 alin.(2) din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, organizarea, competenţa şi modul de funcţionare a inspecţiei judiciare sînt stabilite prin legea nominalizată şi Regulamentul aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii.

I. DISPOZIŢII GENERALE

1.1 Inspecţia judiciară este un organ format pe lîngă Consiliul Superior al Magistraturii care asigură verificarea activităţii organizatorice a instanţelor judecătoreşti la înfăptuirea justiţiei (atribuţii de analiză, verificare şi control în domeniile specifice de activitate). În exercitarea acestor atribuţii, Inspecţia judiciară acţionează potrivit principiului independenţei operaţionale.

1.2 Modul de funcţionare, organizare şi competenţă a Inspecţiei judiciare este reglementat de Legile cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, privind organizarea judecătorească, cu privire la statutul judecătorului, de prezentul Regulament, precum şi de alte acte normative.

1.3 Activitatea Inspecţiei judiciare are drept scop:

a) îmbunătăţirea performanţei organizatorice a instanţelor de judecată şi aplicarea unitară (uniformă) a normelor procedurale, prin formularea de propuneri adecvate, pe baza datelor rezultate din verificările efectuate, şi furnizarea unor informaţii obiective instituţiilor implicate în gestionarea sistemului judiciar;

b) responsabilizarea judecătorilor prin identificarea situaţiilor sau cazurilor care cad sub prevederile răspunderii disciplinare a judecătorilor;

c) propunerea măsurilor adecvate, ca urmare a verificării situaţiilor în care se invocă încălcarea reputaţiei profesionale, a imparţialităţii şi independenţei judecătorilor, şi a sistemului judiciar în ansamblu;

d) identificarea vulnerabilităţilor din sistemul judiciar, înlăturarea disfuncţionalităţilor şi prevenirea riscurilor în activitatea instanţelor de judecată.

II. PRINCIPIILE ACTIVITĂŢII INSPECŢIEI JUDICIARE

2.1 Principiul legalităţii – activitatea Inspecţiei judiciare se desfăşoară numai în conformitate cu legea.

2.2 Principiul respectării independenţei judecătorului, precum şi autorităţii de lucru judecat – verificările efectuate de Inspecţia judiciară se desfăşoară cu respectarea principiilor independenţei judecătorilor, supunerii lor numai legii, precum şi autorităţii de lucru judecat. Controlul exercitat de Inspecţia judiciară nu poate cuprinde hotărîrile judecătoreşti supuse căilor de atac prevăzute de lege.

2.3 Principiul imparţialităţii – în exercitarea atribuţiilor, inspectorii-judecători sînt obligaţi să fie obiectivi, echidistanți şi neutri, să nu provoace suspiciuni privind lipsa de imparţialitate. Aceasta presupune manifestarea aceleiaşi atitudini faţă de toate persoanele verificate şi care să nu aducă atingere spiritului de obiectivitate şi nepărtinire.

2.4 Principiul confidenţialităţii – verificările şi întocmirea lucrărilor de inspecţie se realizează cu respectarea dispoziţiilor prevăzute de legislaţia naţională şi internaţională privind protecţia datelor cu caracter personal. Actele, documentele sau orice informaţii referitoare la lucrările aflate pe rolul Inspecţiei judiciare au caracter confidenţial, cu excepţia celor care constituie, potrivit legii, informaţii de interes public.

2.5 Principiul transparenţei – obiectivele verificării vor fi aduse în scris la cunoştinţa persoanelor controlate, înainte de începerea activităţii de control, iar pe parcursul verificărilor se vor purta discuţii cu persoanele controlate. La finalul verificărilor, constatările vor fi aduse la cunoştinţa celor verificaţi.

III. COMPONENŢA INSPECŢIEI JUDICIARE ŞI STATUTUL

JURIDIC AL INSPECTORULUI-JUDECĂTOR

3.1 Componenţa Inspecţiei judiciare:

a) Inspecţia judiciară este constituită din 5 inspectori-judecători;

b) Inspecţia judiciară este condusă de către un inspector-judecător principal, desemnat de Consiliul Superior al Magistraturii, pe durata mandatului, din rîndul inspectorilor-judecători;

c) inspectorul-judecător principal este subordonat Consiliului Superior al Magistraturii;

d) inspectorii-judecători sînt aleşi în funcţie de către Consiliul Superior al Magistraturii, în bază de concurs, anunţat de către Consiliu cu cel puţin 30 de zile înainte de desfăşurarea concursului;

e) Consiliul Superior al Magistraturii plasează hotărîrea despre desfăşurarea concursului în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, şi pe pagina web a Consiliului Superior al Magistraturii (www.csm.md).

3.2 În exerciţiul atribuţiilor sale, inspectorul-judecător beneficiază de inviolabilitatea prevăzută la art.19 din Legea cu privire la statutul judecătorului:

- personalitatea inspectorului-judecător este inviolabilă;

- inviolabilitatea inspectorului-judecător se extinde asupra locuinţei şi localului lui de serviciu, vehiculelor şi mijloacelor de telecomunicaţie folosite de el, asupra corespondenţei, bunurilor şi documentelor lui personale;

- inspectorul-judecător nu poate fi tras la răspundere pentru opinia sa exprimată în înfăptuirea justiţiei şi pentru hotărîrea pronunţată dacă nu va fi stabilită, prin sentinţă definitivă, vinovăţia lui de abuz criminal;

- urmărirea penală împotriva inspectorului-judecător poate fi pornită doar de către Procurorul General, cu acordul Consiliului Superior al Magistraturii, în condiţiile Codului de procedură penală. În cazul săvîrşirii de către inspectorul-judecător a infracţiunilor specificate la art.324 şi art.326 ale Codului penal al Republicii Moldova, acordul Consiliului Superior al Magistraturii pentru pornirea urmăririi penale nu este necesar;

- inspectorul-judecător nu poate fi reţinut, supus aducerii silite, arestat, percheziţionat fără acordul Consiliului Superior al Magistraturii. Acordul Consiliului Superior al Magistraturii nu este necesar în caz de infracţiuni specificate la art.324 şi art.326 ale Codului penal al Republicii Moldova.

3.3 Condiţii pentru a candida la funcţia de inspector-judecător.

Poate fi aleasă în funcţia de inspector-judecător persoana care deţine diploma de licenţiat în drept sau echivalentul acesteia, cu o vechime în specialitatea juridică de cel puţin 7 ani şi o reputaţie ireproşabilă, în condiţiile stabilite la art.6 alin.(4) din Legea nr.544-XIII din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului.

3.4 Pentru funcţia de inspector-judecător pot fi selectate persoane din rîndul judecătorilor, procurorilor demisionaţi sau pensionaţi, avocaţi şi profesori titulari în domeniul dreptului.

3.5 Judecătorii în exerciţiu aleşi inspectori-judecători vor fi detaşaţi ulterior din funcţie în condiţiile Legilor cu privire la statutul judecătorului şi Consiliul Superior al Magistraturii.

3.6 Candidatul la funcţia de inspector-judecător care întruneşte condiţiile prevăzute la art.71 din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, va depune la Consiliul Superior al Magistraturii o cerere de participare la concurs, anexînd următoarele acte:

a) copia actului de identitate;

b) curriculumul vitae (formular eliberat de Secretariatul Consiliului Superior al Magistraturii);

c) fişă personală (formular eliberat de Secretariatul Consiliului Superior al Magistraturii);

d) copia diplomei de licenţă;

e) cazierul judiciar;

f) copia carnetului de muncă;

g) certificatul medical de sănătate (formular eliberat de Secretariatul Consiliului Superior al Magistraturii);

h) declaraţia de venituri şi proprietăţi (formular eliberat de Secretariatul Consiliului Superior al Magistraturii);

i) referinţă de la serviciu sau de la ultimul loc de muncă.

Actele menţionate se prezintă la Secretariatul Consiliului Superior al Magistraturii.

3.7 Nu pot candida la funcţia de inspector-judecător persoanele care:

a) au antecedente penale, inclusiv stinse, sau au fost absolvite de răspundere penală printr-un act de amnistie sau de graţiere;

b) au fost concediate din organele de drept din motive compromiţătoare sau au fost eliberate, din aceleaşi motive;

c) au un comportament incompatibil cu normele Codului de etică al judecătorului sau desfăşoară activitate incompatibilă cu normele acestui cod.

3.8 Restricţii de serviciu

Inspectorul-judecător nu poate:

a) să ocupe orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia activităţii didactice şi ştiinţifice;

b) să fie deputat în Parlament sau consilier în autoritatea administraţiei publice locale;

c) să facă parte din partide sau să desfăşoare activităţi cu caracter politic;

d) să desfăşoare activitate de întreprinzător;

e) să dea consultaţii scrise sau verbale în probleme litigioase.

3.9 Inspectorul-judecător poate colabora la publicaţii de specialitate cu caracter literar, ştiinţific sau social, participa la emisiuni audiovizuale, fiindu-i interzis ca în studiile, articolele şi intervenţiile sale să se pronunţe asupra problemelor curente de politică internă.

3.10 Inspectorul-judecător nu este în drept să prezinte reprezentanţilor mass-media informaţii despre cauzele aflate în procedură de examinare în instanţa judecătorească decît prin intermediul persoanei responsabile pentru relaţiile cu mass-media.

3.11 Inspectorul-judecător care a fost ales Preşedinte al Republicii Moldova, deputat în Parlament, consilier în autoritatea administraţiei publice locale sau a fost numit membru al Guvernului, în termen de 30 de zile de la data validării/acceptării mandatului, va depune cerere de demisie în condiţiile art.26 al Legii cu privire la statutul judecătorului nr.544-XIII din 20.07.95.

3.12 În cazul în care inspectorul-judecător nu depune cerere de demisie, după expirarea termenului de 30 de zile va fi eliberat de drept din această funcţie.

3.13 Procedura de selectare şi admitere în calitate de inspector-judecător.

După înregistrarea cererii, candidatul urmează să depună cerere privind acordul de efectuare a verificării prevăzută de Legea nr.271 din 18.12.2008 privind verificarea titularilor şi a candidaţilor la funcţii publice.

3.14 Concursul pentru ocuparea funcţiei de inspector-judecător se desfăşoară la şedinţa Consiliului Superior al Magistraturii.

3.15 Este declarat ales candidatul la funcţia de inspector-judecător persoana care a acumulat mai mult de jumătate din voturile membrilor Consiliului Superior al Magistraturii.

3.16 Durata mandatului de inspector-judecător este de 4 ani, care începe a curge de la data adoptării Hotărîrii Consiliului Superior al Magistraturii.

3.17 Inspectorul-judecător poate să-şi exercite împuternicirile cel mult 2 mandate consecutiv.

3.18 Drepturile inspectorului-judecător

a) Inspectorul-judecător are dreptul:

- să beneficieze de drepturile şi libertăţile consacrate de Constituţia şi legislaţia Republicii Moldova;

- să beneficieze, în procesul desfăşurării activităţii, de drepturile procesuale stabilite de legislaţia procesuală;

- să beneficieze de instruire continuă în mod gratuit, în limitele stabilite de lege;

- să participe la elaborarea de publicaţii ori studii de specialitate, de lucrări literare sau ştiinţifice, cu excepţia celor cu caracter politic;

- să fie membri ai unor comisii de examinare sau de întocmire a proiectelor de acte normative, a unor documente interne sau internaţionale;

- să fie membri ai societăţilor ştiinţifice sau academice, precum şi ai asociaţiilor sau fundaţiilor care au scop ştiinţific ori profesional.

3.19 Cerinţele şi dispoziţiile inspectorilor-judecători legate de înfăptuirea activităţii sînt obligatorii pentru toate persoanele fizice şi juridice.

3.20 Inspectorii-judecători sînt obligaţi:

- să fie imparţiali;

- să asigure apărarea drepturilor şi libertăţilor persoanelor, onoarei şi demnităţii acestora;

- să respecte întocmai cerinţele legii la exercitarea atribuţiilor şi să asigure interpretarea şi aplicarea uniformă a legislaţiei;

- să se abţină de la fapte care dăunează intereselor serviciului şi prestigiului justiţiei, care compromit cinstea şi demnitatea de inspector-judecător, provoacă îndoieli faţă de obiectivitatea lor;

- să respecte prevederile Codului de etică al judecătorului;

- să nu divulge informaţia ce i-a devenit cunoscută pe parcursul exercitării funcţiei;

- să respecte ordinea şi regimul de lucru stabilit de CSM;

- să depună declaraţia cu privire la venituri şi proprietate;

- să depună declaraţia de interese personale;

- inspectorii-judecători sînt obligaţi să informeze membrii Consiliului Superior al Magistraturii despre orice tentativă de a fi influenţaţi în procesul de exercitare a atribuţiilor de serviciu.

3.21 Neîndeplinirea de către inspectorii-judecători a obligaţiilor sale atrage răspunderea disciplinară dacă nu sînt elemente a răspunderii penale sau civile.

3.22 Inspectorul-judecător este eliberat din funcţie în cazul:

a) depunerii cererii de demisie;

b) transferului într-o altă funcţie în condiţiile legii;

c) comiterii unei abateri disciplinare;

d) nerespectării prevederilor punctului 3.8 din prezentul Regulament;

f) constatării incapacităţii de muncă, dovedite prin certificat medical;

i) în caz de deces;

j) constatării, prin hotărîre judecătorească definitivă, a capacităţii de exerciţiu restrînse sau a incapacităţii de exerciţiu.

3.23 Decizia privind eliberarea inspectorului – judecător din funcţie este adoptată de Consiliul Superior al Magistraturii.

3.24 Consiliul Superior al Magistraturii declară funcţia vacantă în situaţiile prevăzute la p.3.22 din prezentul Regulament.

3.25 Inspectorul-judecător primeşte legitimaţie de serviciu de un model elaborat de Consiliul Superior al Magistraturii, care serveşte ca document de identitate pe întreg teritoriul republicii.

IV. RĂSPUNDEREA DISCIPLINARĂ

A INSPECTORILOR-JUDECĂTORI

4.1 Inspectorii judiciari răspund civil, disciplinar şi penal, în condiţiile legii.

4.2 Constituie abatere disciplinară:

a) imixtiunea în activitatea judecătorilor sau intervenţiile de orice natură pentru soluţionarea unor cereri, pretinderea sau acceptarea rezolvării intereselor personale sau ale membrilor familiei altfel decît în limitele prevederilor legale în vigoare;

b) activităţile publice cu caracter politic;

c) încălcarea, din motive imputabile, a termenelor de examinare a petiţiilor aflate în procedură sau încălcarea normelor imperative ale legislaţiei;

d) încălcarea prevederilor legale referitoare la obligativitatea depunerii declaraţiei cu privire la venituri şi proprietate şi declaraţiei de interese personale;

e) refuzul nejustificat de a îndeplini o atribuţie de serviciu;

f) absenţele nemotivate de la serviciu, întîrzierea ori plecarea de la program;

g) atitudinea nedemnă, în timpul exercitării atribuţiilor de serviciu, faţă de colegi, judecători, petiţionari.

4.3 Sancţiunile disciplinare

În condiţiile legii, inspectorului-judecător îi pot fi aplicate următoarele sancţiuni disciplinare:

a) avertisment;

b) mustrare;

c) mustrare aspră;

e) eliberare din funcţie.

4.4 După prezentarea de către inspectorul-judecător sesizat a explicaţiei pe marginea abaterii disciplinare, Consiliul Superior al Magistraturii, emite hotărîrea cu privire la aplicarea sancţiunii disciplinare.

4.5 Hotărîrea Consiliului Superior al Magistraturii pe cazul dat poate fi contestată, la Curtea Supremă de Justiţie, în condiţiile prevăzute de art.25 din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii.

V. COMPETENŢA ŞI MODUL DE FUNCŢIONARE

A INSPECŢIEI JUDICIARE

5.1 Inspecţia judiciară, are următoarele competenţe:

a) verifică activitatea organizatorică a instanţelor judecătoreşti la înfăptuirea justiţiei;

b) examinează petiţiile cetăţenilor în probleme ce ţin de etica judiciară, adresate Consiliului Superior al Magistraturii, solicitînd în mod obligatoriu explicaţia scrisă a judecătorului vizat în petiţie;

c) verifică demersurile care au ca obiect acordul Consiliului Superior al Magistraturii privind pornirea urmăririi penale împotriva judecătorului;

d) studiază temeiurile respingerii de către Preşedintele Republicii Moldova sau de către Parlament a candidaturii propuse de Consiliul Superior al Magistraturii pentru numirea în funcţia de judecător sau pentru numirea în funcţia de vicepreşedinte ori de preşedinte al instanţei judecătoreşti, cu prezentarea unei note informative Consiliului Superior al Magistraturii;

e) verifică executarea hotărîrii CSM;

f) examinează sesizările privind faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de judecători.

g) primesc petiţionarii în audienţă în modul stabilit de Consiliul Superior al Magistraturii, în fiecare zi de joi a fiecărui luni.

[Pct.5.1 completat prin Hotărîrea Consiliului Superior al Magistraturii nr.146/7 din 03.03.2015, în vigoare 05.06.2015]

5.2 În procesul executării împuternicirilor prevăzute de art.71al Legii cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, Inspecţia judiciară nu are dreptul să se implice în procesul examinării cauzelor, să se pronunţe asupra sau să pună la îndoială esenţa hotărîrilor judecătoreşti, nu va dispune revizuirea sau executarea oricăror proceduri pe cauze civile, penale, administrative, respectînd principiile independenţei judecătorilor, legile şi procedurile aplicabile, autoritatea lucrului judecat.

5.3 Inspecţia Judiciară efectuează controalele ordinare (pentru examinarea unui caz concret sau a unui domeniu de activitate distinct) şi complexe (pentru examinarea întregii activităţi de înfăptuire a justiţiei) care pot avea un caracter planificat sau inopinat.

VI. EXAMINAREA PETIŢIILOR

6.1 Petiţiile persoanelor fizice şi juridice adresate Consiliului Superior ce ţin de etica judiciară se examinează în conformitate cu prevederile Legii cu privire la petiţionare.

6.2 Petiţiile se examinează de către inspectorul-judecător desemnat de către inspectorul-judecător principal.

6.3 Inspectorul-judecător va informa judecătorul despre petiţia primită, solicitînd în mod obligatoriu explicaţia scrisă a judecătorului vizat în petiţie.

6.4 În caz de necesitate, inspectorul-judecător va studia materialele cauzei concrete, va solicita copiile hotărîrii, deciziei instanţei ierarhic superioare, va solicita informaţiile necesare pentru cazul dat de la cancelaria instanţei, va selecta informaţie de PIGD.

6.5 În caz de depistare a încălcărilor normelor de etică judiciară, inspectorul-judecător va perfecta notă informativă.

6.6 Despre rezultatul examinării petiţiei inspectorul-judecător expediază petiţionarului informaţia scrisă, semnată de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, iar în lipsa ultimului – de către preşedintele interimar al CSM.

[Pct.6.6 în redacţia Hotărîrii Consiliului Superior al Magistraturii nr.146/7 din 03.03.2015, în vigoare 05.06.2015]

6.7 Notele informative, rapoartele, sesizările, proiectele de hotărîri, alte materiale urmează să fie redactate în mod concis, clar şi argumentat, făcîndu-se constatări veridice şi complete privind starea de lucruri la obiectul supus verificării, să stabilească principalii indici de activitate, care să servească drept suport pentru îmbunătăţirea activităţii instanţei sau a judecătorului printr-o analiză a deficienţelor, cu propuneri pentru eliminarea încălcărilor şi ameliorarea stării de lucruri.

VII. EXAMINAREA DEMERSURILOR

7.1 Demersurile care au ca obiect acordul Consiliului Superior al Magistraturii privind pornirea urmăririi penale împotriva judecătorului se transmit inspectorului-judecător principal, care desemnează un inspector-judecător pentru executare.

7.2 Inspectorul-judecător, în termen de 15 zile de la data primirii spre executare, verifică circumstanţele indicate în demers, solicită explicaţii de la judecătorul sesizat şi perfectează nota informativă, care se prezintă Consiliului Superior al Magistraturii spre examinare.

VIII. EXAMINAREA AVIZELOR

8.1 Avizele cu privire la respingerea de către Preşedintele Republicii Moldova sau de către Parlament a candidaturii propuse de Consiliul Superior al Magistraturii 8 pentru numirea în funcţia de judecător, de vicepreşedinte ori de preşedinte al instanţei judecătoreşti, se aduc la cunoştinţa judecătorului vizat, care urmează să prezinte explicaţii cu privire la circumstanţele indicate în aviz.

8.2 Avizele se transmit inspectorului-judecător principal, care desemnează un inspector-judecător pentru executare.

8.3 Inspectorul-judecător, în termen de 15 zile de la data primirii spre executare, verifică circumstanţele indicate în demers şi perfectează nota informativă care, prin intermediului şefului secretariatului, se prezintă Consiliului Superior al Magistraturii spre examinare.

IX. VERIFICAREA ACTIVITĂŢII ORGANIZATORICE

A INSTANŢELOR DE JUDECATĂ

9.1 Modul şi procedura verificării activităţii organizatorice a instanţelor de judecată şi verificarea executărilor hotărîrilor CSM vor fi efectuate în conformitate cu art.72 din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, Regulamentul privind volumul, metodele, temeiurile şi procedura de verificare a activităţii organizatorice a instanţelor judecătoreşti la înfăptuirea justiţiei, prezentul Regulament şi alte acte normative.

X. EXAMINAREA SESIZĂRILOR PRIVIND FAPTELE CARE POT

CONSTITUI ABATERI DISCIPLINARE COMISE DE JUDECĂTORI

[Cap.X (pct.10.1-13-4) introdus prin Hotărîrea Consiliului Superior al Magistraturii nr.146/7 din 03.03.2015, în vigoare 05.06.2015]

10.1. Sesizarea privind faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de judecători poate fi înaintată de persoanele indicate în art.19 al Legii nr.178 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor:

a) orice persoană interesată;

b) membrii Consiliului Superior al Magistraturii;

c) Colegiul de evaluare a performanţelor, în condiţiile prevăzute la art.23 alin.(4) al Legii nr.154 din 5 iulie 2012 privind selecţia, evaluarea performanţelor şi cariera judecătorilor;

d) Inspecţia Judiciară, prin autosesizare în urma controalelor efectuate în condiţiile prevăzute de art.7² al Legii nr.947-XIII din 19 iulie 1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii.

10.2. Subiecţii prevăzuţi la alin.(1) pot înainta sesizarea privind faptele care le-au devenit cunoscute în exercitarea drepturilor sau atribuţiilor de funcţie ce le deţin sau în baza informaţiilor difuzate de mass-media.

10.3. Inspecţia Judiciară ţine evidenţa statistică a tuturor sesizărilor şi rezultatelor verificării acestora, inclusiv în format electronic.

În cazul în care mai multe sesizări se referă la aceeaşi faptă şi la acelaşi judecător, sesizările se conexează prin încheierea inspectorului-judecător.

Evidenţa statistică se ţine prin intermediul următoarelor registre:

- Registrul Inspecţiei Judiciare de evidenţă a sesizărilor;

- Registrul Inspecţiei Judiciare de evidenţă a petiţiilor;

- Registrul rapoartelor Inspecţiei Judiciare;

- Registrul contestaţiilor şi al rezultatului examinării lor de către colegiul de admisibilitate, colegiul disciplinar, CSM şi CSJ;

- Registrul demersurilor Procurorului General care au ca obiect acordul Consiliului Superior al Magistraturii privind pornirea urmăririi penale împotriva judecătorului;

- Registrul informaţiilor privind temeiurile respingerii de către Preşedintele Republicii Moldova sau de către Parlament a candidaturii propuse de Consiliul Superior al Magistraturii pentru numirea în funcţia de judecător sau pentru numirea în funcţia de vicepreşedinte ori de preşedinte al instanţei judecătoreşti, cu prezentarea unei note informative Consiliului Superior al Magistraturii.

Evidenţa statistică este ţinută de către secretariatul Inspecţiei Judiciare.

10.4. Revocarea sesizării nu exclude începerea sau desfăşurarea procedurii disciplinare.

10.5. Sesizarea cu privire la faptele judecătorului care pot constitui abateri disciplinare trebuie să conţină:

a) datele de identitate şi informaţia de contact ale autorului sesizării;

b) numele judecătorului la care se face referire în sesizare;

c) data şi locul unde au fost comise faptele descrise în sesizare;

d) descrierea succintă a faptelor ce ar putea constitui abateri disciplinare;

e) indicarea, după caz, a probelor care confirmă fapta invocată sau indicarea persoanelor care ar putea confirma cele relatate de autorul sesizării dacă acestea există la momentul depunerii sesizării;

f) data şi semnătura autorului sesizării.

10.6. Sesizarea privind faptele care pot constitui abateri disciplinare se depune la Secretariatul Consiliului Superior al Magistraturii. Sesizarea se înregistrează şi se transmite inspectorului-judecător principal în cel mult 3 zile lucrătoare de la recepţionare.

10.7 Inspectorul-judecător principal repartizează sesizările în mod aleatoriu inspectorilor-judecători pentru verificarea acestora.

10.8. Sesizările privind faptele care pot constitui abateri disciplinare se înregistrează în Registrul Inspecţiei Judiciare de evidenţă a sesizărilor. Petiţiile adresate Consiliului Superior al Magistraturii şi transmise spre examinare Inspecţiei Judiciare se înregistrează în Registrul Inspecţiei Judiciare de evidenţă a petiţiilor.

10.9. În cazul în care inspectorul-judecător căruia i-a fost repartizată sesizarea este în imposibilitate de a continua verificarea, inspectorul-judecător principal, printr-o dispoziţie motivată, asigură redistribuirea aleatorie a sesizării altui inspector-judecător, care va continua activitatea de verificare.

11.0. Dispoziţiile de distribuire a sesizărilor şi dispoziţiile motivate de redistribuire a sesizărilor inspectorului-judecător principal se anexează la dosar.

11.1. Sesizările privind faptele care pot constitui abateri disciplinare se examinează în ordinea prevăzută de art.20, 22, 23 din Legea nr.178 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor.

11.2. Deciziile Inspecţiei Judiciare privind restituirea sau respingerea sesizărilor şi rapoartele se înregistrează în Registrele Inspecţiei Judiciare de evidenţă a sesizărilor sau rapoartelor. Copiile deciziilor şi rapoartele Inspecţiei Judiciare se păstrează la secretariatul Inspecţiei Judiciare.

11.3. Decizia Inspecţiei Judiciare de respingere a sesizării poate fi contestată de către autorul sesizării în termen de 15 zile de la data recepţionării deciziei, la completul de admisibilitate al colegiului disciplinar.

11.4. Contestaţiile depuse împotriva deciziilor de respingere ca neîntemeiate a sesizărilor se înregistrează la Secretariatul CSM, se transmit inspectorului-judecător principal, care transmite contestaţia secretariatului Inspecţiei Judiciare pentru evidenţă în Registrul de evidenţă a contestaţiilor. Contestaţia în aceeaşi zi se transmite completului de admisibilitate.

11.5. Deciziile Inspecţiei Judiciare privind restituirea sesizării, privind respingerea sesizării ca neîntemeiată şi rapoartele Inspecţiei Judiciare cu scrisorile de însoţire semnate de către inspectorul-judecător principal se expediază autorului sesizării şi judecătorului sesizat.

11.6. Verificarea sesizării reprezintă etapa în cadrul căreia se stabilesc faptele imputate judecătorului şi consecinţele acestora, circumstanţele în care au fost comise, precum şi orice alte date concludente din care să se poată stabili existenţa sau inexistenţa elementelor abaterii disciplinare.

11.7. Inspectorul-judecător căruia i-a fost repartizată sesizarea este obligat:

a) să întreprindă toate măsurile necesare pentru a verifica faptele invocate de autorul sesizării şi a stabili existenţa sau inexistenţa elementelor faptei care poate constitui abatere disciplinară;

b) să solicite, cu informarea preşedintelui instanţei judecătoreşti, opinia scrisă a judecătorului la care se face referire în sesizare cu privire la circumstanţele invocate;

c) să întocmească dosarul cauzei disciplinare care include sesizarea privind faptele care pot constitui abateri disciplinare, precum şi toate materialele şi alte probe obţinute în urma verificării.

11.8. În procesul de verificare a sesizării, inspectorul-judecător este în drept:

a) să facă copii de pe documentele relevante, inclusiv din dosarele la examinarea cărora se afirmă că au fost comise faptele descrise în sesizare;

b) să solicite alte informaţii necesare de la preşedintele instanţei şi alţi judecători de la instanţa în care activează judecătorul vizat în sesizare, precum şi de la alte autorităţi publice, persoane cu funcţii de răspundere sau persoane private;

c) să solicite, în caz de necesitate, persoanei care a depus sesizarea explicaţii verbale şi în scris, precum şi probe suplimentare în legătură cu faptele invocate în sesizare;

d) să întreprindă alte măsuri pe care le consideră necesare pentru a demonstra existenţa sau inexistenţa elementelor abaterii disciplinare în faptele indicate în sesizare.

11.9. Verificarea sesizării se efectuează în termen de cel mult 30 de zile lucrătoare de la data recepţionării acesteia de către Inspecţia Judiciară. Inspectorul-judecător principal poate dispune prelungirea termenului de efectuare a verificării cu cel mult 15 zile calendaristice dacă există motive întemeiate, care justifică prelungirea termenului, informînd despre acest fapt autorul sesizării.

12.0. Judecătorul este în drept:

a) să cunoască conţinutul sesizării;

b) să prezinte explicaţii scrise şi orale;

c) să prezinte probe care demonstrează sau infirmă anumite fapte invocate în sesizare sau relevante sesizării;

d) să fie asistat de un avocat sau de un reprezentant al său.

12.1. Judecătorul este obligat:

a) să nu împiedice în nici un fel verificarea iniţiată de inspectorul-judecător;

b) să nu contacteze personal şi nici prin reprezentant cu autorul sesizării, decît în prezenţa inspectorului-judecător.

12.2. După finalizarea verificării, inspectorul-judecător întocmeşte în baza acesteia un raport, copia căruia, cu scrisoarea de însoţire semnată de inspectorul-judecător principal, se expediază autorului sesizării şi judecătorului sesizat. Raportul, împreună cu dosarul cauzei disciplinare, se înregistrează la secretariatul Inspecţiei Judiciare şi este prezentat, în termen de 3 zile lucrătoare, completului de admisibilitate al colegiului disciplinar pentru examinare.

12.3. Modelul raportului privind rezultatele verificării sesizării de către inspectorul-judecător se aprobă de Consiliul Superior al Magistraturii la propunerea colegiului disciplinar.

12.4. MODEL DE RAPORT AL INSPECŢIEI JUDICIARE, aprobat la propunerea colegiului disciplinar prin Hotărîrea Consiliului Superior al Magistraturii nr.61/1 din 27 ianuarie 2015:

Completului de admisibilitate

al colegiului disciplinar

Data prezentării raportului: XXX (ziua/luna/anul)

Inspectorul-judecător care a întocmit raportul:

XXX (nume şi prenume)

Raportul Inspecţiei Judiciare cu privire la sesizarea XXX (numărul), depusă de XXX (nume şi prenume)

Faptele:

a) Data depunerii sesizării şi autorul sesizării;

b) Descrierea succintă a faptelor invocate de autorul sesizării (esenţa abaterii sau faptelor imputate judecătorului);

c) Faptele constatate de inspectorul-judecător (descrierea faptelor constatate în baza analizei sesizării, a explicaţiilor judecătorului şi a altor probe colectate de inspectorul-judecător. În cazul în care rămîn fapte contradictorii / neclarificate, inspectorul-judecător menţionează necesitatea clarificării acestora de către colegiul disciplinar la şedinţă sau prin verificări suplimentare - în acest caz urmează a fi admisă sesizarea).

Concluzia inspectorului-judecător:

În urma analizei sesizării şi a probelor colectate, în baza art.24, 28 al Legii cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor, se propune completului de admisibilitate:

(1) Admiterea sesizării şi transmiterea cauzei disciplinare spre examinare plenului colegiului disciplinar, deoarece există о bănuială rezonabilă că acesta a comis abaterea disciplinară XXX, prevăzută de art.4 lit.XXX al Legii nr.178. Şi anume, judecătorul XXX a XXXX (se prezintă succint fapta/faptele în baza cărora inspectorul-judecător a ajuns la concluzia stabilirii bănuielii rezonabile în comiterea abaterii disciplinare de judecătorul vizat, inclusiv referinţele la actele normative relevante). În cazul în care sînt mai multe abateri şi/ sau mai mulţi judecători, abaterile disciplinare imputate şi faptele respective se menţionează pentru fiecare separat.

(2) Respingerea sesizării, deoarece XXXX (se enumeră motivele din care sesizarea urmează a fi respinsă, spre exemplu: faptele invocate în sesizare nu ţin de domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor, ci ţin de fondul cauzei, care pot fi contestate doar în ordinea controlului judiciar; faptele invocate în sesizare ridică întrebări cu privire la comportamentul etic al judecătorului şi sesizarea a fost transmisă Consiliului Superior al Magistraturii pentru verificare; faptele invocate în sesizare nu s-au constatat în urma verificării acestora de către Inspecţia Judiciară, coroborîndu-se explicaţiile judecătorului, explicaţiile martorului XXX, analiza hotărîrii XXX etc.

După frazele respective se indică clar faptele care nu ţin de domeniul răspunderii disciplinare).

Probele anexate:

a) sesizarea depusă;

b) probele prezentate de autorul sesizării şi de judecător;

c) probele colectate de inspectorul-judecător.

12.5. În caz de necesitate, membrii completelor de admisibilitate ale colegiului disciplinar pot solicita Inspecţiei Judiciare efectuarea unor verificări suplimentare şi/sau colectarea unor documente sau probe noi.

12.6. Hotărîrile completelor de admisibilitate ale colegiului disciplinar privind respingerea sesizării pot fi contestate în faţa plenului colegiului disciplinar în termen de 15 zile lucrătoare de la data comunicării hotărîrii. Data comunicării hotărîrii se consideră data recepţionării acesteia de către autorul sesizării.

12.7. Hotărîrile colegiului de admisibilitate se publică pe pagina web a CSM.

12.8. Secretariatul Inspecţiei Judiciare ţine evidenţa contestaţiilor împotriva hotărîrilor colegiului de admisibilitate, colegiului disciplinar şi CSM pe marginea sesizărilor depuse şi a sesizărilor puse pe rol la colegiul disciplinar cu înregistrarea lor în Registrul Inspecţiei Judiciare de evidenţă a sesizărilor şi informează inspectorul-judecător.

12.9. Cauza disciplinară se examinează de colegiul disciplinar cu citarea obligatorie a judecătorului vizat, a reprezentantului Inspecţiei Judiciare şi a persoanei care a depus sesizarea.

13.0. Inspecţia Judiciară este reprezentată de inspectorul-judecător care a efectuat verificarea sesizării sau un alt inspector-judecător desemnat de inspectorul-judecător principal. Prezenţa reprezentantului Inspecţiei Judiciare este obligatorie.

13.1. Hotărîrile colegiului disciplinar pot fi contestate la Consiliul Superior al Magistraturii, prin intermediul colegiului, de către persoanele care au depus sesizarea, Inspecţia Judiciară sau judecătorul vizat în hotărîre, în termen de 15 zile de la data primirii copiei hotărîrii motivate. Termenul de 15 zile este un termen de decădere. La expirarea acestui termen, hotărîrile colegiului disciplinar devin irevocabile.

13.2. Contestaţiile împotriva colegiului disciplinar se examinează de către Consiliul Superior al Magistraturii în cel mult 30 de zile de la data înregistrării lor la Consiliul Superior al Magistraturii.

Data, ora şi locul examinării contestaţiei se comunică din timp persoanei care a depus sesizarea şi judecătorului vizat .

13.3. Hotărîrile Consiliului Superior al Magistraturi adoptate în condiţiile alineatului 13.1 pot fi contestate de către persoanele care au depus sesizarea, Inspecţia Judiciară sau judecătorul vizat în hotărîre, în termen de 20 de zile de la data recepţionării hotărîrii motivate, la Curtea Supremă de Justiţie

13.4. Cererile de contestare sînt examinate de un complet format din 5 judecători.

Cererile privind contestarea deciziilor Consiliului Superior al Magistraturii adoptate în condiţiile al.13.1 (art.39 din Legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor) se examinează în mod prioritar în termen de 30 de zile.

[Cap.X (pct.10.1-13-4) introdus prin Hotărîrea Consiliului Superior al Magistraturii nr.146/7 din 03.03.2015, în vigoare 05.06.2015, cap.X, XI, XII devin cap. XI, XII, XIII]

XI. ASIGURAREA TEHNICO-MATERIALĂ

A ACTIVITĂŢII INSPECŢIEI JUDICIARE

10.1 Asigurarea tehnico-materială a activităţii inspecţiei judiciare se efectuează de Consiliul Superior al Magistraturii prin intermediul Secretariatului Consiliului, în conformitate cu Legea bugetului.

10.2 Regimul de lucru al inspectorilor-judecători se stabileşte în conformitate cu prevederile Codului muncii, Regulamentului de ordine internă, ale altor acte normative în domeniu în vigoare.

XII. SALARIZAREA

11.1 Salariul inspectorilor-judecători se stabileşte la nivelul salariului judecătorilor curţilor de apel potrivit legislaţiei în vigoare.

XIII. DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII

12.1 Inspecţia judiciară prezintă, anual, Consiliului Superior al Magistraturii informaţii privind activităţile desfăşurate, care ulterior se publică pe pagina web a acesteia.

12.2 Prezentul Regulament se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi pe pagina web a Consiliului Superior al Magistraturii.

12.3 Prezentul Regulament intră în vigoare la data publicării Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

12.4 Regulamentul cu privire la organizarea, competenţa şi modul de funcţionare a inspecţiei judiciare, aprobat prin hotărîrea CSM nr.32/13 din 11 octombrie 2007 se abrogă.