BIZLEXLegislația Republicii Moldova
Cuprins
Acte judiciare

Hotărâre nr.02 din 15.10.2020 cu privire la aprobarea Regulamentului privind evaluarea ajutorului de stat pentru dezvoltare regională

Tipul documentului
Acte judiciare
Data adoptării
15.10.2020

CONSILIUL CONCURENŢEI

H O T Ă R Â R E

cu privire la aprobarea Regulamentului privind evaluarea

ajutorului de stat pentru dezvoltare regională

nr. 02  din  15.10.2020

 (în vigoare 22.02.2021) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr.13-20 art. 64 din 22.01.2021

* * *

ÎNREGISTRAT:

Ministerul Justiţiei

al Republicii Moldova

nr.1614 din 22 decembrie 2020

Ministru _______Fadei NAGACEVSCHI

În temeiul art.5 alin.(1) lit.j) şi alin.(2) din Legea nr.139/2012 cu privire la ajutorul de stat (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr.166-169, art.565), cu modificările ulterioare, art.41 alin.(1) lit.c) şi art.46 alin.(6) lit.g) din Legea concurenţei nr.183/2012 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr.193-197, art.667), cu modificările ulterioare, Plenul Consiliului Concurenţei

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Regulamentul privind evaluarea ajutorului de stat pentru dezvoltare regională (se anexează).

2. Se abrogă Hotărârea Plenului Consiliului Concurenţei nr.4 din 30.08.2013 cu privire la aprobarea Regulamentului privind ajutorul pentru dezvoltare regională (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2013, nr.228-232, art.1530).

3. Prezenta hotărâre intră în vigoare peste o lună de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Aprobat

prin Hotărârea Plenului

Consiliului Concurenţei

nr.02 din 15.10.2020

REGULAMENT

privind evaluarea ajutorului de stat pentru dezvoltare regională

Prezentul Regulament transpune prevederile art.107 alin (3) lit.a) şi c) din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene;

Orientările privind ajutoarele de stat regionale pentru perioada 2014-2020, publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C 209 din 23 iulie 2013, CELEX: 52013XC0723(03);

pct. 1; pct.19 (subpct. 1, 5 şi 23); pct.150 – 153; pct.156; pct.158; pct.163; pct.166; pct.175 (subpct. 1, 2 şi 5); pct.176; pct.179; pct.181 – 186; pct.188 din Comunicarea Comisiei Orientări privind ajutoarele de stat regionale 2021/C 153/01, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C 153 din 29 aprilie 2021, CELEX: 52021XC0429(01)

şi transpune parţial Partea III. Fişele de informaţii suplimentare din Regulamentul (CE) Nr.794 al Comisiei din 21 aprilie 2004 de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2015/1589 al Consiliului de stabilire a normelor de aplicare a articolului 108 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 140 din 30 aprilie 2004, CELEX: 02004R0794-20160317.

[Clauza de armonizare în redacţia Hot. Consiliului Concurenţei nr.05 din 02.09.2024, în vigoare 10.09.2024]

Secţiunea 1

Scopul, domeniul de aplicare şi categoriile de beneficiari

1. Prezentul Regulament se aplică de Consiliul Concurenţei la evaluarea ajutoarelor de stat pentru dezvoltare regională pentru investiţii acordate întreprinderilor mari, mici şi mijlocii, ajutoarelor de stat pentru dezvoltare urbană şi, în anumite circumstanţe excepţionale, ajutoarelor de stat pentru dezvoltare regională de exploatare.

2. Ajutoarele de stat pentru dezvoltare regională pot fi considerate compatibile cu mediul concurenţial normal, în conformitate cu art.5 alin.(1) lit.j) din Legea nr.139/2012 cu privire la ajutorul de stat, dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute de prezentul Regulament.

3. Obiectivul acordării ajutoarelor de stat pentru dezvoltare regională este de a sprijini dezvoltarea economică şi de a crea noi locuri de muncă în unele regiuni.

4. Scopul prezentului Regulament constă în asigurarea cadrului normativ necesar pentru o evaluare eficace a măsurilor de ajutor de stat pentru dezvoltarea regională.

5. Acordarea ajutoarelor de stat pentru dezvoltare regională pentru investiţii este justificată de necesitatea susţinerii dezvoltării regionale prin sprijinirea investiţiilor şi a creării de noi locuri de muncă, prin extinderea şi diversificarea activităţilor economice.

6. Ajutoarele de stat pentru dezvoltare regională pot contribui în mod efectiv la dezvoltarea economică a regiunilor numai dacă sunt acordate pentru a determina realizarea de investiţii suplimentare sau activităţi economice în acele zone. În situaţia în care dificultăţile structurale ale unei regiuni sunt atât de grave, încât ajutoarele de stat pentru dezvoltare regională pentru investiţii sunt insuficiente pentru declanşarea procesului de dezvoltare regională, prezentul Regulament oferă posibilitatea completării ajutoarelor de stat pentru dezvoltare regională pentru investiţii cu ajutoare de stat pentru dezvoltare regională de exploatare care nu sunt asociate unei investiţii.

7. Prezentul Regulament nu se aplică ajutoarelor acordate în sectoarele construcţiilor navale, cărbunelui, fibre sintetice, transporturilor şi al infrastructurii conexe, producerii şi distribuţiei de energie şi al infrastructurii pentru aceasta şi agriculturii. Produsele agricole cărora nu li se aplică regulile ajutorului de stat, în sensul prezentului Regulament, sunt stabilite în Anexa nr.1 la Acordul privind agricultura, ratificat prin Legea nr.218/2001 pentru aderarea Republicii Moldova la Organizaţia Mondială a Comerţului.

8. Ajutoarele de stat pentru dezvoltare regională nu pot fi acordate întreprinderilor aflate în dificultate. O întreprindere se consideră în dificultate atunci când nu este capabilă, fie prin resurse financiare proprii, fie prin resurse pe care poate să le obţină de la proprietari/acţionari sau creditori, să acopere pierderile.

9. Ajutoarele de stat pentru dezvoltare regională se pot acorda în temeiul unei scheme de ajutor de stat, care este parte integrantă a unei strategii de dezvoltare regională cu obiective clar stabilite. Furnizorii de ajutor de stat au posibilitatea, în baza unei asemenea scheme, să evalueze proiectele de investiţii din punct de vedere al importanţei acestora pentru dezvoltarea regiunii în cauză.

10. Orice schemă de ajutor sau oricare ajutor individual care cade sub incidenţa prezentului Regulament trebuie să se notifice Consiliului Concurenţei de către furnizorul şi/sau iniţiatorul ajutorului de stat, conform prevederilor art.8 din Legea nr.139/2012 cu privire la ajutor de stat, prin completarea şi prezentarea Formularului general de notificare a ajutorului de stat şi a Formularelor speciale de notificare prevăzute în Anexele 1 şi 2.

Secţiunea 2

Noţiuni

11. În sensul prezentului Regulament, noţiunile şi termenii utilizaţi vor avea următoarele semnificaţii:

echivalentul subvenţie brută - valoarea actualizată a ajutorului exprimată ca procentaj din valoarea actualizată a costurilor eligibile, astfel cum este calculat la data acordării ajutorului pe baza ratei de referinţă aplicabile la data respectivă;

fond de dezvoltare urbană – vehicul investiţional specializat, înfiinţat în scopul de a investi în proiecte de dezvoltare urbană în cadrul unei măsuri de ajutor de stat pentru dezvoltare urbană;

investiţia iniţială reprezintă:

1) investiţia în active materiale şi nemateriale legate de: înfiinţarea unei noi unităţi; extinderea unei unităţi existente; diversificarea producţiei unei unităţi prin realizarea de produse noi, suplimentare; schimbarea fundamentală a procesului general de producţie a unei unităţi existente;

2) achiziţia activelor legate direct de o unitate poate fi, de asemenea, considerată investiţie iniţială cu condiţia ca unitatea să se fi închis sau să fi urmat să se închidă în cazul în care nu ar fi fost cumpărată şi să fie cumpărată de un investitor care nu are legătură cu vânzătorul. În consecinţă, nu se consideră investiţie iniţială simplă achiziţie de acţiuni ale unei întreprinderi cu personalitate juridică;

investiţie de cvasicapital – tip de finanţare încadrată între finanţarea prin participare la capital şi finanţarea prin îndatorare care implică un risc mai mare decât datoria cu rang prioritar şi un risc mai scăzut decât capitalul propriu comun, a cărei rentabilitate pentru deţinător se bazează în mod preponderent pe profiturile sau pierderile întreprinderii subiacente vizate şi care nu sunt garantate în caz de neplată. Investiţiile de cvasicapital pot fi structurate ca datorie, negarantată şi subordonată, şi, în unele cazuri, convertibilă în capital propriu, sau drept capital propriu preferenţial;

investiţie iniţială pentru o nouă activitate economică reprezintă:

1) investiţia în active materiale şi nemateriale legată de înfiinţarea unei noi unităţi sau de diversificarea activităţii unei unităţi, cu condiţia ca noua activitate să nu fie identică sau similară cu activitatea desfăşurată anterior în unitatea respectivă;

2) achiziţia activelor aparţinând unei unităţi care a fost închisă sau care ar fi fost închisă dacă nu ar fi fost cumpărată şi care este achiziţionată de un investitor care nu are legătură cu vânzătorul, cu condiţia ca noua activitate ce urmează a fi desfăşurată utilizând activele dobândite să nu fie identică sau similară cu activitatea desfăşurată în unitatea respectivă înainte de achiziţie;

proiect de dezvoltare urbană – un proiect de investiţii care are potenţialul de a sprijini punerea în aplicare a intervenţiilor avute în vedere în cadrul unei abordări integrate a dezvoltării urbane durabile şi de a contribui la realizarea obiectivelor definite în această abordare, ceea ce include proiectele a căror rată internă de rentabilitate poate să nu fie suficientă pentru a atrage finanţare pe baza unor considerente strict comerciale. Un proiect de dezvoltare urbană poate fi organizat sub formă de compartiment separat de finanţare în cadrul structurilor juridice ale investitorului privat beneficiar sau sub formă de entitate juridică separată, de exemplu ca entitate cu scop special;

proiect mare de investiţii – investiţie iniţială cu costuri eligibile mai mari de 50 de milioane de lei, calculată de la data acordării ajutorului;

proiect unic de investiţii – orice investiţie iniţială demarată de acelaşi beneficiar (la nivel de grup) într-un interval de 3 ani de la data iniţierii lucrărilor la o altă investiţie care beneficiază de ajutor în aceeaşi regiune;

strategie de dezvoltare urbană durabilă şi integrată - o strategie propusă oficial şi certificată de o autoritate locală sau de o agenţie din sectorul public, stabilită pentru o anumită zonă geografică urbană şi pentru o anumită perioadă, care prevede acţiuni integrate pentru a aborda provocările economice, de mediu, climatice, demografice şi sociale care afectează zonele urbane;

12. Alte noţiuni utilizate în prezentul Regulament sunt definite în sensul Legii concurenţei nr.183/2012, Legii nr.139/2012 cu privire la ajutorul de stat şi actelor normative ale Consiliului Concurenţei cu privire la ajutorul de stat.

Secţiunea 3

Evaluarea compatibilităţii ajutoarelor de stat pentru dezvoltare regională

13. La evaluarea compatibilităţii cu mediul concurenţial normal a unei măsuri de ajutor notificate, Consiliul Concurenţei analizează, în general, dacă prin structura măsurii se garantează că impactul pozitiv al ajutorului în direcţia unui obiectiv de interes comun este mai mare decât eventualele efecte negative ale măsurii de ajutor asupra concurenţei.

14. În cadrul evaluării ajutorului de stat se consideră că măsura de sprijin este compatibilă cu mediul concurenţial normal în cazul în care întruneşte fiecare din următoarele condiţii:

1) contribuţia la un obiectiv de interes public bine definit;

2) necesitatea intervenţiei statului: asigurarea creşterii economice durabile care ar duce la ridicarea bunăstării şi dezvoltării sociale;

3) adecvarea măsurii de ajutor: măsura propusă de ajutor este un instrument corespunzător de politică pentru abordarea obiectivului de interes comun;

4) efectul de stimulare: în sensul prezentului Regulament efectul de stimulare reprezintă modificarea comportamentului beneficiarului ca efect al primirii ajutorului de stat, în sensul că acesta demarează o activitate suplimentară prin care contribuie la dezvoltarea unei regiuni, activitate pe care nu ar fi iniţiat-o în absenţa ajutorului sau pe care ar fi desfăşurat-o într-o manieră diferită, sau limitată, sau într-un alt loc. Ajutoarele nu trebuie să subvenţioneze costurile unei activităţi pe care o întreprindere le-ar fi suportat în orice caz şi nu trebuie să compenseze riscul comercial normal al unei activităţi economice;

5) proporţionalitatea ajutoarelor: valoarea ajutorului este limitată la minimul necesar pentru a determina realizarea investiţiilor sau a activităţilor suplimentare în zona în cauză;

6) evitarea efectelor negative necorespunzătoare asupra concurenţei: efectele negative ale ajutoarelor sunt suficient de limitate, astfel încât bilanţul general al măsurii să fie pozitiv;

7) transparenţa ajutorului: se consideră garantat accesul la toate actele relevante şi la toate informaţiile pertinente cu privire la ajutorul acordat.

15. Anumite categorii de scheme pot face obiectul evaluării ex-post. În astfel de cazuri, Consiliul Concurentei poate limita durata schemelor respective, până la 5 ani, cu posibilitatea de a notifica din nou prelungirea acestora cu o durată, până la 5 ani.

16. Consiliul Concurenţei supune evaluării ex-post schemele care au un efect potenţial deosebit de ridicat de denaturare a concurentei, adică schemele care pot restricţiona sau denatura concurenţa în mod semnificativ dacă modul lor de punere în aplicare nu este revizuit în termen. Evaluarea se aplică doar schemelor de ajutoare de stat cu bugete mari care au caracteristici noi sau atunci când se preconizează că vor exista schimbări semnificative ale pieţei, tehnologiei sau în materie de reglementare.

Secţiunea 4

Evaluarea ajutoarelor de stat pentru dezvoltare regională pentru investiţii

17. Ajutoarele de stat pentru dezvoltare regională pentru investiţii se acordă pentru realizarea de investiţii iniţiale sau pentru o investiţie iniţială în favoarea unei noi activităţi economice. Ajutoarele pentru întreprinderile mari se acordă numai pentru o investiţie iniţială în favoarea unei noi activităţi economice în regiunea în cauză.

18. Ajutorul de stat pentru dezvoltare regională pentru investiţii se calculează în funcţie de costurile investiţiilor în active materiale şi nemateriale sau în funcţie de costurile salariale estimate pentru locurile de muncă create în urma investiţiei iniţiale.

19. În cadrul evaluării se consideră eligibile în cazul întreprinderilor mici şi mijlocii, până la 50 % din costurile studiilor preliminare sau ale serviciilor de consultanţă legate de investiţie.

20. La evaluarea ajutorului acordat pentru o schimbare fundamentală în procesul de producţie se va ţine cont dacă, costurile eligibile depăşesc amortizarea activelor legate de activitatea care trebuie modernizată pentru ultimii 3 ani.

21. În cazul evaluării ajutoarelor acordate pentru diversificarea unei unităţi existente, costurile eligibile vor depăşi cu cel puţin 200% valoarea contabilă a activelor reutilizate, astfel cum au fost înregistrate în anul anterior începerii lucrărilor.

22. La evaluarea ajutoarelor acordate se ia în calcul dacă activele achiziţionate sunt noi, cu excepţia celor pentru întreprinderi mici şi mijlocii şi pentru achiziţionarea unei unităţi.

23. În procesul de evaluare se consideră eligibile costurile legate de locaţiunea de active materiale doar în următoarele situaţii:

1) în cazul terenurilor şi clădirilor, contractul de locaţiune continuă cel puţin timp de 5 ani de la data preconizată de finalizare a investiţiei pentru întreprinderile mari şi cel puţin timp de 3 ani pentru întreprinderi mici şi mijlocii;

2) în cazul locaţiunii de instalaţii sau de utilaje, contractul este unul de leasing financiar şi conţine obligaţia ca beneficiarul ajutorului să achiziţioneze activul la data la care expiră contractul.

24. În cazul achiziţiei unei unităţi, Consiliul Concurenţei la evaluare ia în considerare numai costurile de achiziţie a activelor de la terţi. Tranzacţia trebuie să aibă loc în condiţiile pieţei. Atunci când a fost deja acordat un ajutor pentru achiziţionarea activelor înainte de cumpărarea acestora, costurile acestor active se deduc din costurile eligibile aferente achiziţionării unei unităţi. Dacă achiziţionarea unei unităţi este însoţită de investiţii suplimentare eligibile pentru ajutor, costurile eligibile ale acestei investiţii se adaugă la costurile de achiziţionare a activelor unităţii.

25. La evaluare, va fi considerat eligibil pentru întreprinderile mici şi mijlocii, costul complet al investiţiilor în active nemateriale. În cazul întreprinderilor mari, aceste costuri se iau în considerare numai în limita a 50% din cheltuielile totale eligibile ale investiţiei aferente proiectului.

26. Activele nemateriale care sunt eligibile pentru calculul costurilor investiţiei trebuie să rămână asociate regiunii eligibile în cauză şi nu pot fi transferate în alte regiuni. În acest scop, în cadrul evaluării, se consideră ca fiind eligibile activele nemateriale care întrunesc următoarele condiţii:

1) să fie utilizate exclusiv în cadrul unităţii care primeşte ajutorul;

2) să fie amortizabile;

3) să fie achiziţionate în condiţiile pieţei de la terţi care nu au legături cu cumpărătorul;

4) să fie incluse în activele întreprinderii care beneficiază de ajutor şi să rămână asociate proiectului pentru care s-a acordat ajutorul pe o perioadă de cel puţin 5 ani pentru întreprinderile mari sau 3 ani în cazul întreprinderilor mici şi mijlocii.

27. În cazul în care ajutorul de stat se calculează în baza costurilor salariale aferente locurilor de muncă create în urma investiţiei iniţiale, în cadrul evaluării, se consideră eligibile costurile salariale ale persoanelor angajate calculate pe o perioadă de 2 ani, iar intensitatea rezultată nu poate depăşi intensitatea maximă a ajutoarelor în zona respectivă. La determinarea numărului de locuri de muncă create se va ţine cont de balanţa timpului de muncă.

28. În cadrul evaluării ajutoarelor pentru proiecte individuale de investiţii pe baza unei scheme, Consiliul Concurenţei examinează dacă materialele prezentate de furnizor confirmă faptul că proiectul selectat contribuie la îndeplinirea obiectivelor schemei şi, astfel, la strategia de dezvoltare a regiunii respective.

29. Consiliul Concurenţei, în cadrul evaluării, va ţine cont de faptul dacă investiţia va avea o contribuţie efectivă şi durabilă la dezvoltarea regiunii respective, prin menţinerea investiţiei în regiune pentru cel puţin 5 ani după finalizare sau, în cazul întreprinderilor mici şi mijlocii, cel puţin 3 ani, inclusiv, în cazul înlocuirii unei instalaţii, sau a unui echipament care a devenit depăşit, sau a fost distrus în această perioadă.

30. În cadrul evaluării, Consiliul Concurenţei va ţine cont dacă la ajutoarele calculate pe baza costurilor salariale, locurile de muncă vor fi ocupate în termen de 3 ani de la finalizarea lucrărilor. Fiecare loc de muncă creat ca urmare a investiţiei este menţinut în regiunea respectivă timp de 5 ani pentru întreprinderile mari, de la data la care locul de muncă a fost ocupat iniţial şi minimum 3 ani în cazul întreprinderilor mici şi mijlocii.

31. La evaluarea ajutorului de stat se va ţine cont dacă beneficiarul ajutorului asigură o contribuţie financiară de cel puţin 25% din costurile eligibile, din resurse proprii sau din finanţări externe într-o formă care să nu implice ajutor public.

32. Ajutoarele de stat pentru dezvoltare regională pot fi acordate sub mai multe forme. Furnizorul se va asigura că ajutorul este acordat sub forma care are potenţialul de a denatura într-o măsură cât mai mică concurenţa.

33. În procesul de evaluare se examinează informaţia prezentată de furnizor, care asigură că ajutorul generează un efect de stimulare al realizării de noi investiţii care altfel nu s-ar fi realizat în zonele respective. În acest sens, lucrările de investiţii nu trebuie să înceapă înainte de îndeplinirea condiţiilor prevăzute la pct.35 - 36. În caz contrar, întregul proiect pierde dreptul de a beneficia de ajutor de stat pentru dezvoltare regională.

34. Existenţa efectului de stimulare se poate dovedi prin două scenarii posibile:

1) ajutorul stimulează adoptarea unei decizii favorabile de investiţie, deoarece poate fi efectuată în regiunea respectivă o investiţie care altfel nu ar fi suficient de profitabilă pentru beneficiar (decizia de realizare a investiţiei); sau

2) ajutorul este un stimulent pentru a alege să se efectueze o investiţie planificată în regiunea respectivă, mai degrabă decât într-un alt loc, deoarece compensează dezavantajele şi costurile nete asociate unei locaţii din zona respectivă (decizia privind locaţia).

35. Ajutoarele în baza unei scheme se acordă numai dacă beneficiarul a depus o cerere în acest sens, potrivit formularului din Anexa 3, iar furnizorul a confirmat ulterior, în scris, înainte de începerea lucrărilor la proiect, că, sub rezerva realizării unei verificări de detaliu, ajutorul de stat pentru dezvoltare regională are efectul de stimulare corespunzător celui din scenariile descrise la pct.34.

36. În cazul ajutorului individual, acesta se acordă dacă beneficiarul a depus o cerere în acest sens, potrivit formularului din Anexa 3, iar furnizorul trebuie să fi emis o scrisoare de intenţie potrivit căreia va acorda ajutorul înainte de începerea lucrărilor la proiect, sub rezerva autorizării măsurii de către Consiliul Concurenţei de aprobare a ajutorului.

37. Ca regulă generală se consideră că ajutoarele individuale care fac obiectul notificării sunt limitate la minimum dacă valoarea ajutorului corespunde costurilor nete suplimentare de implementare a investiţiei în regiunea respectivă, în comparaţie cu ceea ce s-ar întâmpla în absenţa ajutorului.

38. Nivelul ajutorului este stabilit ca intensitate exprimată în funcţie de costurile eligibile. Intensitatea ajutorului se calculează în funcţie de echivalentul subvenţie brută, fără a se lua în considerare impactul impozitelor asupra cuantumului ajutorului atunci când se evaluează dacă acesta este compatibil.

39. Intensitatea maximă a ajutorului şi valoarea ajutorului aferentă fiecărui proiect este calculată de furnizor la momentul acordării.

40. Intensitatea ajutorului în echivalent subvenţie brută nu poate depăşi intensitatea maximă a ajutorului stabilită în harta ajutoarelor de stat pentru dezvoltare regională în vigoare la momentul acordării ajutorului în zona respectivă.

41. În procesul evaluării proiectelor mari de investiţii, Consiliul Concurenţei verifică dacă valoarea ajutoarelor nu depăşeşte valoarea ajustată.

42. În sensul prezentului Regulament, valoarea ajustată a ajutorului de stat reprezintă valoarea maximă permisă a ajutoarelor pentru un proiect mare de investiţii, este calculată conform formulei:

Valoarea maximă a ajutoarelor = R × (50 + 0,50 × B + 0,34 × C),

unde:

- R este intensitatea maximă a ajutoarelor aplicabilă în regiunea respectivă, excluzând intensitatea majorată a ajutoarelor pentru IMM-uri;

- B reprezintă costuri eligibile cuprinse între 50 de milioane de lei şi 100 de milioane de lei;

- C reprezintă costuri eligibile mai mari de 100 de milioane de lei.

43. În cazul în care un proiect unic de investiţii este un proiect mare de investiţii, Consiliul Concurenţei, la evaluare, se asigură că valoarea totală a ajutoarelor pentru proiectul unic de investiţii nu depăşeşte valoarea ajutorului ajustat pentru proiecte mari de investiţii.

44. Ajutoarele care se achită în mai multe tranşe se actualizează la valoarea de la data acordării lor. Atunci când ajutorul se acordă sub forma scutirilor fiscale sau reducerilor aplicate la plata impozitelor, actualizarea tranşelor de ajutor se realizează pe baza ratelor de actualizare aplicabile la data la care intră în vigoare avantajele fiscale.

45. Intensitatea maximă a ajutorului de stat pentru dezvoltare regională este stabilită de Harta ajutoarelor de stat pentru dezvoltare regională a Republicii Moldova din Anexa 4.

46. În sensul prezentului Regulament, Harta ajutoarelor de stat pentru dezvoltare regională a Republicii Moldova reprezintă actul care identifică regiunile eligibile pentru acordarea de ajutoare de stat pentru dezvoltare regională în Republica Moldova, precum şi intensitatea maxim admisibilă a ajutoarelor pentru fiecare regiune în parte.

47. Intensitatea maximă a ajutorului de stat pentru dezvoltare regională prevăzută la pct.45 poate fi majorată cu 20% pentru ajutoarele acordate întreprinderilor mici şi cu 10% pentru ajutoarele acordate întreprinderilor mijlocii.

48. Pentru proiectele mari de investiţii, întreprinderile mici şi mijlocii nu beneficiază de majorările prevăzute în pct.47.

Secţiunea 5

Norme privind cumularea ajutorului de stat

49. În cadrul evaluării ajutorului de stat pentru dezvoltare regională pentru investiţii acordat concomitent, în temeiul mai multor scheme de ajutoare de stat pentru dezvoltare regională sau în combinaţie cu un ajutor individual, Consiliul Concurenţei evaluează dacă valoarea totală a ajutorului din toate sursele nu depăşeşte intensitatea maximă permisă a ajutoarelor per proiect, care trebuie calculată în prealabil de furnizorul care acordă ajutorul.

50. Atunci când ajutorul pentru dezvoltare regională pentru investiţii calculat pe baza costurilor investiţiilor în active materiale sau nemateriale este combinat cu ajutorul pentru investiţii calculat pe baza costurilor salariale, Consiliul Concurenţei evaluează dacă ajutorul total nu depăşeşte valoarea cea mai mare a ajutorului care rezultă în urma oricăruia dintre calcule, în limita intensităţii maxime permise a ajutoarelor pentru zona respectivă.

51. Atunci când cheltuielile care pot fi acoperite de ajutoarele de stat pentru dezvoltare regională sunt, în totalitate sau parţial, eligibile şi pentru un alt tip de ajutor, părţii comune i se va aplica cel mai favorabil plafon stabilit pe baza normelor aplicabile.

52. Ajutoarele de stat pentru dezvoltare regională pentru investiţii nu pot fi cumulate cu ajutoarele de minimis în raport cu aceleaşi costuri eligibile pentru a eluda intensităţile maxime ale ajutoarelor de stat pentru dezvoltare regională stabilite de prezentul Regulament.

Secţiunea 6

Evaluarea ajutoarelor de stat pentru dezvoltare regională de exploatare

53. Ajutoarele de stat pentru dezvoltare regională de exploatare reprezintă ajutoarele destinate reducerii cheltuielilor curente ale unei întreprinderi care nu au legătură cu o investiţie iniţială. Aceste cheltuieli cuprind categorii de costuri precum cheltuielile de personal, materiale, servicii contractate, comunicaţii, energie, întreţinere, chirie, administrare etc., dar nu cuprind costurile de amortizare şi costurile de finanţare în cazul în care acestea au fost incluse în costurile eligibile la acordarea ajutorului de stat pentru dezvoltare regională pentru investiţii.

54. Ajutoarele de stat pentru dezvoltare regională destinate reducerii cheltuielilor curente ale unei întreprinderi nu pot fi considerate compatibile cu mediul concurenţial normal, cu excepţia cazului în care sunt acordate pentru a combate anumite dificultăţi specifice cu care se confruntă întreprinderile.

55. La evaluarea ajutoarelor pentru reducerea anumitor dificultăţi specifice cu care se confruntă întreprinderile mici şi mijlocii se examinează informaţia prezentată de furnizori care demonstrează existenţa acestor dificultăţi specifice şi necesitatea schemei de ajutor de stat pentru dezvoltare regională de exploatare, deoarece respectivele dificultăţi specifice nu pot fi depăşite prin ajutoarele de stat pentru dezvoltare regională pentru investiţii.

56. Pentru a demonstra că nivelul ajutorului este proporţional cu problemele pe care ajutorul urmează să le soluţioneze, Consiliul Concurenţei, la evaluare, verifică dacă sunt îndeplinite, în special, următoarele condiţii generale:

1) ajutorul este stabilit în funcţie de un set predefinit de costuri eligibile ce pot fi atribuite integral problemelor pe care urmăreşte să le soluţioneze, conform demonstraţiei furnizorului;

2) ajutorul se limitează la un anumit procent din acele costuri eligibile predefinite şi nu le poate depăşi;

3) valoarea ajutorului pentru fiecare beneficiar este proporţională cu amploarea problemelor cu care se confruntă efectiv fiecare beneficiar.

57. În cadrul evaluării, se examinează dacă schemele de ajutoare de stat pentru dezvoltare regională de exploatare compensează costurile suplimentare pentru transportul mărfurilor produse în regiuni eligibile pentru ajutoarele de stat pentru dezvoltare regională de exploatare, precum şi costurile suplimentare pentru transportul mărfurilor care sunt prelucrate ulterior în acele regiuni, cu respectarea următoarelor condiţii:

1) activitatea de producţie a beneficiarilor se desfăşoară în acele regiuni;

2) ajutoarele sunt cuantificabile în mod obiectiv în avans, pe baza unei sume fixe sau per tonă/kilometru sau în orice altă unitate relevantă;

3) aceste costuri suplimentare de transport sunt calculate pe baza traseului mărfurilor în interiorul frontierei naţionale, folosindu-se mijloacele de transport care generează cele mai mici costuri pentru beneficiar.

58. În cadrul evaluării, Consiliul Concurenţei verifică dacă intensitatea ajutorului nu depăşeşte 100 % din costurile suplimentare eligibile, astfel cum s-a stabilit la pct.57.

Secţiunea 7

Evaluarea ajutoarelor de stat pentru dezvoltare urbană

59. Consiliul Concurenţei, în cadrul evaluării, analizează dacă proiectele de dezvoltare urbană îndeplinesc următoarele criterii:

1) sunt implementate prin fonduri de dezvoltare urbană în regiunile eligibile;

2) sunt cofinanţate de fondurile de investiţii;

3) sprijină punerea în aplicare a unei "strategii de dezvoltare urbană durabilă şi integrată".

60. În cadrul evaluării, Consiliul Concurenţei examinează dacă investiţia totală într-un proiect de dezvoltare urbană din cadrul oricărei măsuri de ajutor de stat pentru dezvoltare urbană nu depăşeşte 20 milioane de lei.

61. Ajutorul acordat de un fond de dezvoltare urbană proiectelor eligibile de dezvoltare urbană poate fi sub formă de capital propriu, cvasicapital, împrumuturi, garanţii sau o combinaţie a acestora.

62. La evaluare, Consiliul Concurenţei analizează dacă beneficiarul ajutorului de stat pentru dezvoltare urbană asigură o contribuţie financiară de cel puţin 30 % din totalul finanţării acordate proiectului, din resurse proprii sau din finanţări externe într-o formă care să nu implice ajutor public.

63. În cazul în care un fond de dezvoltare urbană acordă împrumuturi sau garanţii pentru proiecte de dezvoltare urbană, Consiliul Concurenţei analizează dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:

1) în cazul împrumuturilor, în calculul valorii maxime a investiţiei în sensul pct.60, se ia în considerare valoarea nominală a împrumutului;

2) în cazul garanţiilor, în calculul valorii maxime a investiţiei în sensul pct.60, se ia în considerare valoarea nominală a împrumutului subiacent.

Secţiunea 8

Transparenţa, monitorizarea şi raportarea ajutoarelor

 de stat pentru dezvoltare regională

64. Pentru asigurarea transparenţei ajutoarelor de stat pentru dezvoltare regională, furnizorii au obligaţia de a publica pe pagina-web oficială a acestora următoarele informaţii privind măsurile de ajutor de stat ce fac obiectul notificării: textul schemei de ajutoare notificate şi dispoziţiile de punere în aplicare, furnizorul, beneficiarii individuali, cuantumul ajutorului per beneficiar şi intensitatea ajutorului.

65. Consiliul Concurenţei asigură transparenţa ajutoarelor de stat pentru dezvoltare regională în conformitate cu art.21 alin.(1) al Legii nr.139/2012 cu privire la ajutorul de stat.

66. Furnizorul trebuie să păstreze dosarele detaliate privind toate măsurile de acordare a ajutoarelor de stat. Aceste dosare, trebuie să conţină toate informaţiile necesare pentru a stabili dacă au fost îndeplinite condiţiile privind costurile eligibile şi intensităţile maxime ale ajutoarelor şi se păstrează pe durata termenului de prescripţie prevăzut de Legea nr.139/2012 cu privire la ajutorul de stat.

67. Consiliul Concurenţei monitorizează ajutoarele de stat existente evaluate în temeiul prezentului Regulament în conformitate cu art.20 alin.(1) din Legea nr.139/2012 cu privire la ajutorul de stat.

68. Raportarea ajutoarelor de stat evaluate în temeiul prezentului Regulament se va efectua în conformitate cu prevederile actelor normative cu privire la Registrul ajutoarelor de stat sau, după caz în conformitate cu decizia de autorizare a ajutorului de stat adoptată de Consiliul Concurenţei.

Anexa nr.4

la Regulamentul privind evaluarea

ajutorului de stat pentru dezvoltare regională

Harta ajutoarelor de stat pentru

dezvoltare regională în Republica Moldova

1. Consiliul Concurenţei, în conformitate cu art.5 alin.(1) lit.j) din Legea nr.139/2012 cu privire la ajutorul de stat, poate considera compatibile cu mediul concurenţial normal, ajutoarele de stat pentru dezvoltare regională care sunt:

a) destinate să favorizeze dezvoltarea economică a zonelor în care nivelul de trai este anormal de scăzut sau în care există un grad de ocupare a forţei de muncă extrem de scăzut;

b) destinate să faciliteze dezvoltarea anumitor activităţi sau a anumitor zone economice din Republica Moldova.

2. Regiunile care îndeplinesc aceste criterii se încadrează în zone "a" sau zone "c" şi sunt identificate pe harta ajutoarelor de stat pentru dezvoltare regională.

3. În sensul prezentei anexe sunt definite următoarele noţiuni:

zone a - zonele desemnate pe harta ajutoarelor de stat pentru dezvoltare regională în conformitate cu pct.1 lit.a), iar zone c - zonele desemnate pe harta ajutoarelor de stat pentru dezvoltare regională în conformitate cu pct.1 lit.b).

zonă asistată - o zonă "a" sau o zonă "c".

4. Harta pentru dezvoltare regională stabileşte intensităţile maxime ale ajutoarelor care se aplică în regiunile respective în perioada de valabilitate a hărţii aprobate.

5. Pentru a menţine efectul stimulativ al ajutoarelor, în cazul în care cererile de ajutor pentru măsuri discreţionare de ajutor au fost introduse deja înainte de începerea perioadei de valabilitate a hărţii, "valoarea ajutorului considerată necesară" identificată în cererea iniţială de ajutor nu trebuie modificată retroactiv după începerea lucrărilor la proiect, pentru a justifica o intensitate mai mare a ajutorului care ar putea fi disponibilă în temeiul regulamentului privind evaluarea ajutorului de stat pentru dezvoltarea regională.

6. Pentru schemele de ajutoare acordate sub forma unui avantaj fiscal, intensităţile maxime ale ajutoarelor disponibile pot fi aplicate numai proiectelor începute la sau după data la care creşterea intensităţii maxime relevante a ajutoarelor a devenit aplicabilă în temeiul normelor naţionale relevante.

7. În cazul proiectelor începute înainte de data adoptării hărţii noi pentru dezvoltare regională, va continua să se aplice intensitatea maximă a ajutoarelor aprobată în temeiul hărţii anterioare a ajutoarelor pentru dezvoltare regională.

8. Acoperirea totală a zonelor "a" şi "c" trebuie stabilită maximum la 48% din populaţia a 27 de state ale Uniunii Europene (în continuare UE-27).

9. Repartizarea regiunilor este efectuată conform nomenclatorului unităţilor teritoriale de statistică al Republicii Moldova nivelul 3 (în continuare – NUTS 3), precum sunt definite în Hotărârea Guvernului nr.570/2017 cu privire la aprobarea Nomenclatorului unităţilor teritoriale de statistică al Republicii Moldova.

10. Zone "a" include regiunile NUTS 3 al căror Produs Intern Brut (în continuare - PIB) pe cap de locuitor este mai mic sau egal cu 75 % din media UE-27.

11. Zona " c" se clasifică în 2 categorii de zone:

11.1 . zona "c" predefinită;

11.2. zona "c" care nu este predefinită.

12. Următoare zone sunt considerate zone "c" predefinite:

12.1. fostele zone "a";

12.2. regiunile slab populate: regiunile conform nomenclatorului unităţilor teritoriale de statistică al Republicii Moldova nivelul 2 (în continuare – NUTS 2) cu mai puţin de 8 locuitori pe km2 sau regiunile NUTS 3 cu mai puţin de 12,5 locuitori pe km2 (pe baza datelor Biroului Naţional de Statistică privind densitatea populaţiei pentru anul 2023).

13. Zonele "c" care nu sunt predefinite sunt stabilite pe baza criteriilor de mai jos:

13.1. criteriul 1: regiuni învecinate cu cel puţin 100 000 de locuitori. Acestea trebuie să fie situate în regiuni NUTS 2 sau NUTS 3 care au:

13.1.1. PIB pe cap de locuitor mai mic sau egal cu media UE-27 sau

13.1.2. rată a şomajului mai mare sau egală cu 115 % din media naţională;

13.2. criteriul 2: regiuni NUTS 3 cu mai puţin de 100 000 de locuitori care au:

13.2.1. PIB pe cap de locuitor mai mic sau egal cu media UE-27 sau

13.2.2. rată a şomajului mai mare sau egală cu 115 % din media naţională.

13.3. criteriul 3: zone învecinate cu cel puţin 50 000 de locuitori care se confruntă cu schimbări structurale majore sau se află în declin relativ grav, cu condiţia ca regiunea să nu fie situată în regiuni NUTS 3 sau în regiuni învecinate care îndeplinesc condiţiile prin care pot fi desemnate ca zone predefinite sau să nu se încadreze la criteriile 1-2.

14. Zone învecinate se referă la unităţi administrativ- teritoriale întregi sau la un grup de unităţi administrativ- teritoriale. Un grup de unităţi administrativ-teritoriale formează o zonă învecinată dacă fiecare zonă din grup are o graniţă administrativă comună cu altă zonă din grup.

15. Pentru identificarea zonelor "a" sau "c" sunt utilizaţi următorii indicatori:

15.1. PIB pe cap de locuitor regional în Republica Moldova pentru fiecare an al perioadei de trei ani.

15.2. Cursul de schimb al monedei naţionale mediu anual al Băncii Naţionale a Moldovei pentru fiecare an al perioadei de trei ani.

15.3. PIB pe cap de locuitor în UE-27.

16. PIB pe cap de locuitor se calculează pe baza mediei ultimilor trei ani pentru care sunt disponibile date.

17. Intensitatea maximă a ajutorului de stat se determină în funcţie de atribuirea regiunii la zona "a" sau zona "c".

Intensităţile maxime ale ajutoarelor în zonele "a"

18. Intensitatea ajutorului pentru întreprinderile mari din zonele "a" nu poate depăşi:

18.1. 50 % în regiunile NUTS 3 în care PIB pe cap de locuitor este mai mic sau egal cu 55 % din media UE-27.

18.2. 40 % în regiunile NUTS 3 în care PIB pe cap de locuitor este mai mare de 55 % şi mai mic sau egal cu 65 % din media UE-27.

18.3. 30 % în regiunile NUTS 3 în care PIB pe cap de locuitor este mai mare de 65 % din media UE-27.

19. Intensitatea ajutoarelor prevăzute la pct.18 poate fi majorată în regiunile cu pierderi de populaţie, conform pct.27, în măsura în care intensitatea ajutoarelor pentru întreprinderile mari din regiunea în cauză nu depăşeşte 70%.

Intensităţile maxime ale ajutoarelor în zonele "c"

20. Intensitatea ajutoarelor pentru întreprinderile mari nu poate depăşi:

20.1. 20 % în zonele slab populate şi în zonele (regiuni NUTS 3 sau părţi din regiunile NUTS 3) care au o frontieră terestră comună cu o ţară care nu face parte din Spaţiul Economic European sau Asociaţia Europeană a Liberului Schimb;

20.2. 15 % în fostele zone "a";

20.3. 10 % în zonele "c" care nu sunt predefinite cu un PIB pe cap de locuitor mai mare de 100 % din media UE-27 şi o rată a şomajului mai mică de 100 % din media UE-27;

20.4. 15 % în alte zone "c" care nu sunt predefinite.

21. În fostele zone "a", intensitatea de 15% a ajutoarelor stabilită la subpct. 20.2, poate fi majorată cu până la 5 puncte procentuale până la data de 31 decembrie 2024.

22. Dacă o zonă "c" se învecinează cu o zonă "a", intensităţile ajutoarelor stabilite la pct.20 pentru regiunile NUTS 3 sau părţi ale regiunilor NUTS 3 din zona "c" respectivă care se învecinează cu zona "a" pot fi majorate astfel ca diferenţa dintre intensităţile celor două zone să nu depăşească 15 puncte procentuale.

23. Intensitatea ajutoarelor stabilită la pct.20 poate fi majorată în regiunile cu pierderi de populaţie, conform pct.28.

Intensităţile majorate ale ajutoarelor pentru întreprinderile mici şi mijlocii

24. Intensitatea ajutoarelor stabilită în pct.18 şi 20 poate fi majorată cu până la 20 de puncte procentuale pentru întreprinderile mici şi microîntreprinderi sau cu până la 10 puncte procentuale pentru întreprinderile mijlocii.

Intensităţile majorate ale ajutoarelor pentru regiunile cu pierderi de populaţie

25. Regiunile cu pierderi de populaţie sunt regiunile NUTS 3 care s-au confruntat cu o pierdere a populaţiei de peste 10% în perioada 2010-2019.

26. Pentru identificarea regiunilor cu pierderi de populaţie se utilizează datele Biroului Naţional de Statistică privind densitatea populaţiei pentru perioada 2010-2019, pe baza celei mai recente clasificări NUTS disponibile.

27. Intensitatea maximă a ajutoarelor stabilită în pct.18 poate fi majorată cu 10 puncte procentuale pentru regiunile prevăzute la pct.25.

28. Intensitatea maximă a ajutoarelor prevăzută în pct.20 poate fi majorată cu 5 puncte procentuale pentru regiunile prevăzute la pct.25.

29. Calculul ponderii PIB per locuitor din media UE-27 este prezentată în tabelul 1.

30. În conformitate cu pct.10, toate regiunile NUTS 3 ale Republicii Moldova se atribuie la zona "a".

31. Dinamica densităţii populaţiei înregistrate în anul 2019 comparativ cu anul 2010 se prezintă în tabelul 2.

32. Toate 5 regiuni de dezvoltare NUTS 3 ale Republicii Moldova au înregistrat pierderi de populaţie de peste 10% în perioada anilor 2010-2019, potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică,

33. Conform pct.27, pentru toate regiunile NUTS 3 ale Republicii Moldova intensitatea maxima a ajutorului aplicabilă se majorează cu 10 puncte procentuale.

[Anexa nr.4 în redacţia Hot. Consiliului Concurenţei nr.05 din 02.09.2024, în vigoare 10.09.2024]