Hotărâre nr.10 din 19.06.2023 privind controlul constituţionalităţii Partidului Politic "Şor" (sesizarea nr.184h/2022)
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
H O T Ă R Â R E
privind controlul constituţionalităţii
Partidului Politic "Şor"
(sesizarea nr.184h/2022)
nr. 10 din 19.06.2023
(în vigoare 19.06.2023)
Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 267-270 art. 89 din 26.07.2023
* * *
În numele Republicii Moldova,
Curtea Constituţională, judecând în componenţa:
dlui Nicolae ROŞCA, Preşedinte,
dnei Domnica MANOLE,
dnei Liuba ŞOVA,
dlui Serghei ŢURCAN,
dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,
cu participarea dnei Cristina Chihai, asistent judiciar,
Având în vedere sesizarea înregistrată la 11 noiembrie 2022,
Examinând sesizarea menţionată în mai multe şedinţe publice,
Având în vedere actele şi lucrările dosarului,
Deliberând în camera de consiliu,
Pronunţă următoarea hotărâre:
PROCEDURA
1. La originea cauzei se află sesizarea depusă la Curtea Constituţională la 11 noiembrie 2022, pe baza articolelor 135 alin.(1) lit.h) din Constituţie, 25 lit.b) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi 38 alin.(2) lit.d) din Codul jurisdicţiei constituţionale, de Guvernul Republicii Moldova. Guvernul a aprobat trimiterea sesizării la Curte prin Hotărârea nr.764 din 9 noiembrie 2022.
2. Autorul sesizării îi solicită Curţii să verifice constituţionalitatea Partidului Politic "Şor" din perspectiva articolelor 1 alin.(3) şi 41 alin.(4) din Constituţie.
3. În cadrul şedinţelor publice, reprezentanţii Partidului Politic "Şor" şi reprezentanţii Guvernului au formulat cereri şi demersuri care au fost soluţionate prin decizii ale Curţii din 10, 12, 15 şi 16 mai, 12 şi 13 iunie 2023. Deciziile au fost anexate la dosarul cauzei.
4. Prin una dintre deciziile Plenului Curţii Constituţionale a fost respinsă cererea de recuzare a dlui judecător Nicolae Roşca, formulată de reprezentanţii Partidului Politic "Şor".
5. În procesul examinării sesizării, Curtea Constituţională a primit opinii de la Parlament, Preşedintele Republicii, Procuratura Generală, Procuratura pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale, Procuratura Anticorupţie şi Centrul Naţional Anticorupţie.
6. Totodată, Curtea a primit opinii de la Asociaţia Obştească "Juriştii pentru Drepturile Omului", Asociaţia "Promo-Lex", Institutul de Cercetări Juridice, Politice şi Sociologice, Institutul pentru Politici şi Reforme Europene, Centrul de Resurse Juridice din Moldova, Facultatea de Drept a Universităţii de Stat din Moldova, de la dl Dinu Plîngău, Preşedinte al Partidului Politic "Platforma Demnitate şi Adevăr", şi Opinia amicus curiae a Comisiei Europene pentru Democraţie prin Drept a Consiliului Europei ("Comisia de la Veneţia") din 19 decembrie 2022 pentru Curtea Constituţională a Republicii Moldova cu privire la declararea neconstituţionalităţii unui partid politic.
7. În şedinţa publică a Curţii, Guvernul a fost reprezentat de dl avocat Eduard Digore, de dna avocat Ina Bostan şi de dl Andrei Digori. Partidul Politic "Şor" a fost reprezentat de dnii avocaţi Vadim Banaru, Aureliu Colenco, Denis Calaida şi Victor Mazniuc, precum şi de dnele Marina Tauber şi Reghina Apostolova şi dnii Denis Ulanov, Vadim Fotescu şi Petru Jardan, deputaţi ai fracţiunii parlamentare "Şor".
8. Curtea a examinat cauza în perioada 10 mai – 19 iunie 2023, în cadrul unei proceduri contencioase care oferă toate garanţiile unui proces echitabil. În această perioadă, Curtea a audiat în şedinţe publice argumentele reprezentanţilor Guvernului şi Partidului Politic "Şor".
ÎN FAPT
9. Din materialele prezentate de reprezentantul Guvernului Republicii Moldova şi de către reprezentantul Partidului Politic "Şor", circumstanţele cauzei pot fi rezumate după cum urmează.
10. Mişcarea social-politică "Ravnopravie" a fost înregistrată în calitate de partid politic în luna octombrie 1998. Dl Valerii Klimenco a fost ales în calitate de preşedinte al partidului. În perioada anilor 1998 – 2015, Mişcarea a participat la mai multe campanii electorale parlamentare şi locale, în cadrul cărora nu au fost constatate încălcări ale legislaţiei.
11. În cadrul alegerilor locale generale din 14 iunie 2015, candidatul Mişcării "Ravnopravie", dl Ilan Şor, a fost ales în calitate de primar al oraşului Orhei.
12. La 19 iunie 2016, Consiliul Mişcării "Ravnopravie" a acceptat cererea de demise a dlui Valerii Klimenco din funcţia de preşedinte şi l-a ales în locul său pe dl Ilan Şor.
13. La 25 septembrie 2016 s-a desfăşurat Congresul VII al Mişcării "Ravnopravie", la care a fost adoptat un nou statut, iar denumirea de Mişcarea social-politică "Ravnopravie" a fost modificată în Partidul Politic "Şor" şi au fost alese noi organe naţionale. Modificările efectuate au fost înregistrate de Ministerul Justiţiei la 7 noiembrie 2016.
14. Partidul Politic "Şor" a participat la alegerile Preşedintelui Republicii Moldova din 30 noiembrie 2016. Dna Inna Popenco a fost candidata sa. La solicitarea Comisiei Electorale Centrale, Curtea de Apel Chişinău a anulat, printr-o decizie din 21 octombrie 2016, înregistrarea dnei Inna Popenco în cursa electorală, din cauza utilizării unor mijloace financiare nedeclarate.
15. Prin sentinţa Judecătoriei Chişinău, sediul Buiucani, din 21 iunie 2017, dl Ilan Şor, Preşedintele Partidului "Şor", a fost condamnat la 7 ani şi 6 luni de închisoare pentru comiterea infracţiunilor de cauzare de daune materiale prin înşelăciune sau abuz de încredere şi spălare de bani.
16. Partidul "Şor" a participat la alegerile primarului general al municipiului Chişinău din 20 mai 2018. Candidatul său a fost dna Reghina Apostolova. La solicitarea organului electoral, Judecătoria Chişinău a anulat, printr-o hotărâre din 11 mai 2018, înregistrarea candidatului Reghina Apostolova, din cauza încălcării regulilor privind finanţarea campaniei electorale.
17. Partidul "Şor" a participat la alegerile parlamentare din 24 februarie 2019. După alegeri, au fost validaţi 7 deputaţi în Parlamentul Republicii Moldova din partea acestui partid. Totodată, prin Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.2444 din 9 aprilie 2019, s-a constatat obţinerea şi folosirea de către Partidul Politic "Şor" a unor mijloace băneşti din surse ilegale în valoare de 2 090 000 lei. Partidul Şor a fost obligat să vireze această sumă în bugetul de stat. Prin hotărârile instanţelor de drept comun, Hotărârea Comisiei a fost menţinută.
18. În iunie 2019, preşedintele partidului, dl Ilan Şor, a părăsit teritoriul Republicii Moldova, deşi avea obligaţia de nepărăsire a teritoriului ţării. Curtea de Apel Cahul a emis un mandat de arest pe numele său şi l-a anunţat în căutare.
19. Partidul "Şor" a participat la alegerile parlamentare noi din 15 martie 2020 pentru circumscripţia electorală uninominală nr.38 Hânceşti. Candidatul său a fost dl Vitalie Balinschii. Prin Hotărârea nr.3791 din 4 martie 2020, Comisia Electorală Centrală a constatat că Partidul Politic "Şor" a organizat transportarea alegătorilor şi a folosit fonduri financiare şi materiale nedeclarate. Comisia i-a solicitat instanţei de judecată să anuleze înregistrarea acestui candidat. Printr-o decizie irevocabilă din 13 martie 2020, Curtea Supremă de Justiţie a dispus anularea înregistrării candidatului în discuţie. În cadrul aceluiaşi scrutin, Comisia a adoptat Hotărârea nr.3779 din 4 martie 2020, prin care a constatat că Partidul "Şor" nu a reflectat şi nu a declarat toate cheltuielile grupului său de iniţiativă şi l-a avertizat, dată fiind depăşirea plafonului general al mijloacelor financiare. Comisia a dispus lipsirea partidului de alocaţiile de la bugetul de stat pentru perioada 4 martie – 31 decembrie 2020. Hotărârea Comisiei a fost menţinută de instanţele judecătoreşti.
20. Partidul "Şor" a participat la alegerile locale noi din 21 noiembrie 2021. Comisia Electorală Centrală a constatat folosirea de către Partidul "Şor" a fondurilor materiale nedeclarate şi i-a aplicat un avertisment (a se vedea Hotărârea Comisiei nr.169 din 20 noiembrie 2021, menţinută de Hotărârea Curţii de Apel din 25 noiembrie 2021 şi de Încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 29 noiembrie 2021).
21. În cadrul aceluiaşi scrutin, Comisia Electorală Centrală a constatat, prin Hotărârea nr.188 din 1 decembrie 2021, că dna Marina Tauber, candidat la funcţia de primar al municipiului Bălţi din partea Partidului "Şor", a folosit fonduri financiare şi materiale pe care nu le-a declarat, depăşind plafonul maxim stabilit. În consecinţă, organul electoral competent i-a solicitat instanţei de judecată anularea înregistrării candidatului Partidului "Şor". Prin Hotărârea din 4 decembrie 2021, Judecătoria Bălţi, sediul central, a dispus anularea înregistrării candidatului Partidului "Şor". Această hotărâre a fost menţinută prin Decizia Curţii de Apel din 5 decembrie 2021 şi, respectiv, prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din aceeaşi dată. Ulterior, prin Hotărârea nr.205 din 8 decembrie 2021, Comisia Electorală Centrală i-a aplicat Partidului "Şor" un avertisment şi l-a lipsit de alocaţii de la bugetul de stat pe o perioadă de un an (1 ianuarie – 31 decembrie 2022). Comisia i-a trimis Procuraturii Anticorupţie demersul Inspectoratului de Poliţie Bălţi cu privire la faptele de corupere a alegătorilor. Hotărârea Comisiei a fost menţinută de instanţele judecătoreşti, prin Hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 15 decembrie 2021 şi Încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 18 decembrie 2021.
22. Partidul Politic "Şor" a participat la alegerile locale noi din 29 mai 2022. În Hotărârea sa nr.549 din 7 iunie 2022, Comisia Electorală Centrală a stabilit că Partidul "Şor" a diminuat preţul de piaţă evaluat pentru materialele promoţionale utilizate în campania electorală şi l-a atenţionat, în acest sens, pe concurentul electoral.
23. Prin Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.678 din 9 septembrie 2022, Partidul "Şor" a fost sancţionat pentru încălcarea disciplinei financiare în contextul alegerilor din 29 mai 2022, inclusiv pentru folosirea unor fonduri materiale nedeclarate şi pentru depăşirea cheltuielilor peste plafonul admisibil. Sancţiunea a constat în lipsirea partidului de alocaţii de la bugetul de stat pe o perioadă de şase luni. Hotărârea a fost menţinută prin Hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 24 octombrie 2022 şi prin Încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 31 octombrie 2022.
24. În anul 2021 a avut loc un congres al Partidului "Şor", la care s-a adoptat un nou statut şi au fost realese organele naţionale ale partidului pentru următorii şase ani. Dl Ilan Şor a fost reales în calitate de preşedinte al Partidului "Şor", participând la Congres online.
25. În vara şi în toamna anului 2022, după ce războiul dintre Federaţia Rusă şi Ucraina a început, Partidul "Şor" a desfăşurat mai multe proteste în faţa edificiilor unor instituţii ale statului (Preşedinţia Republicii Moldova, Parlament, Guvern, Procuratură). La unele proteste au fost adoptate mai multe rezoluţii, cum ar fi Rezoluţia din 19 iunie 2022, Rezoluţia din 9 octombrie 2022, Rezoluţia privind constituirea Comitetului Salvării Naţionale din 16 octombrie 2022 şi Rezoluţia poporului Republicii Moldova din 22 octombrie 2022.
26. În perioada desfăşurării protestelor stradale, Procuratura Anticorupţie, Centrul Naţional Anticorupţie, Serviciul de Informaţii şi Securitate şi Poliţia au desfăşurat acţiuni de urmărire penală în privinţa Partidului "Şor" şi a unor persoane din conducerea acestui partid. Au fost ridicate mijloace financiare, care, aşa cum afirmă reprezentanţii autorităţilor menţionate, erau destinate pentru retribuirea cetăţenilor care au participat sau care urmau să participe la protestele stradale din municipiul Chişinău.
27. La 26 octombrie 2022, Oficiul pentru controlul activelor străine al Departamentului de Trezorerie al SUA (OFAC) a aplicat sancţiuni economice în privinţa Partidului Politic "Şor", în privinţa dlui Ilan Şor, precum şi în privinţa altor persoane, pentru a contracara campaniile persistente ale Guvernului Federaţiei Ruse de influenţare negativă şi de corupere sistematică desfăşurate în Republica Moldova.
28. Prin Dispoziţia nr.45 din 31 octombrie 2022, Comisia pentru Situaţii Excepţionale a Republicii Moldova a dispus ca, în scopul asigurării efectului acţiunilor prescrise de Oficiul pentru Controlul Activelor Străine al Departamentului de Trezorerie al SUA (OFAC) la 26 octombrie 2022, entităţile raportoare din Republica Moldova să aplice măsuri de precauţie sporită privind tranzacţiile ce nu corespund activităţii zilnice a clienţilor, respectiv a persoanelor fizice şi juridice supuse sancţiunilor, inclusiv a Partidului Politic "Şor" şi a preşedintelui acestuia, precum şi a persoanelor în privinţa cărora există suspiciuni că sunt asociate acestora.
29. În aprilie 2014, dl Ilan Şor a fost ales în calitate de preşedinte al Consiliului "Bancii de Economii" SA.
30. În septembrie 2014, dl Ilan Şor a fost ales membru al Consiliului de administraţie al SRL "Avia-Invest", companie care a luat în concesiune aeroportul internaţional Chişinău.
31. În luna noiembrie 2014, dl Ilan Şor a efectuat operaţiuni bancare cu activele financiare ale băncii comerciale "Banca de Economii" SA, fapte pe care autorităţile de urmărire penală le-au calificat ca fiind infracţiuni.
32. În februarie-martie 2015, a fost pornită urmărirea penală în legătură cu sustragerea a peste 13 miliarde de lei din activele "Băncii de Economii", iar în privinţa dlui Ilan Şor a fost aplicată măsura arestării preventive şi, ulterior, arestul la domiciliu.
33. Printr-o sentinţă din 21 iunie 2017, Judecătoria Chişinău, sediul Buiucani, l-a condamnat pe dl Ilan Şor la 7 ani şi 6 luni de închisoare pentru prejudicierea "Băncii de Economii" cu peste 5 miliarde 291 milioane 708 mii 821, 71 de lei. Sentinţa a fost contestată cu apel atât de procuror, cât şi de avocaţii dlui Ilan Şor. Potrivit sentinţei, pedeapsa trebuia pusă în executare din momentul dobândirii caracterului său definitiv. Dlui Ilan Şor i-au fost stabilite câteva restricţii, inclusiv interdicţia de a părăsi teritoriul Republicii Moldova.
34. La alegerile parlamentare din 24 februarie 2019, dl Ilan Şor a fost ales în calitate de deputat în Parlament din partea Partidului "Şor".
35. La 19 iunie 2019, dl Ilan Şor a părăsit ilegal teritoriul Republicii Moldova şi s-a stabilit cu domiciliul în Israel.
36. La alegerile parlamentare anticipate din iulie 2021, dl Ilan Şor a fost ales în calitate de deputat în Parlamentul Republicii Moldova din partea Partidului Politic "Şor". Aflându-se în afara ţării, dl Ilan Şor este în continuare activ din punct de vedere politic, utilizând adesea metoda teleconferinţei pentru a transmite mesaje participanţilor la protestele organizate de partidul său şi reţelele de socializare pentru a-şi prezenta ideile politice.
37. Curtea notează, de asemenea, că în data de 4 mai 2023 a pronunţat Decizia nr.57 prin care a declarat inadmisibilă o sesizare depusă de dna Reghina Apostolova, dna Marina Tauber, dl Denis Ulanov, dl Vadim Fotescu şi dl Petru Jardan, deputaţi în Parlament, prin care i s-a solicitat să declare neconstituţională Hotărârea Parlamentului nr.92 din 27 aprilie 2023 privind declararea vacanţei mandatului dlui Ilan Şor de deputat în Parlament. Hotărârea a fost adoptată după ce Parlamentul a luat act de o decizie a Curţii de Apel Chişinău din 13 aprilie 2023 prin care dl Ilan Şor a fost condamnat la 15 ani de închisoare pentru comiterea infracţiunilor de escrocherie şi spălare de bani.
38. Totodată, Curtea observă că într-o rezoluţie din 19 aprilie 2023 Parlamentul European s-a pronunţat în privinţa provocărilor cu care se confruntă Republica Moldova. Rezoluţia a abordat, între altele, şi activitatea dlui Ilan Şor. De asemenea, în data de 28 aprilie 2023, Consiliul European a emis o decizie ((PESC) 2023/891)1 privind măsurile restrictive având în vedere acţiunile de destabilizare a Republicii Moldova. Articolul 2 al Deciziei prevede îngheţarea de către statele membre ale Uniunii Europene a tuturor fondurilor şi resurselor economice care aparţin, se află în proprietatea, sunt deţinute ori controlate, între altele, de dl Ilan Şor, preşedintele Partidului Politic "Şor", şi de dna Marina Tauber, vicepreşedintă a aceluiaşi partid. Numele celor doi se regăsesc în anexa Deciziei.
______________________________
1https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32023D0891
LEGISLAŢIA PERTINENTĂ
39. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:
Preambul
"[...] CONSIDERÂND statul de drept, pacea civică, democraţia, demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic valori supreme [...]"
Articolul 1
Statul Republica Moldova
"(1) Republica Moldova este un stat suveran şi independent, unitar şi indivizibil.
(2) Forma de guvernământ a statului este republica.
(3) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sunt garantate."
Articolul 5
Democraţia şi pluralismul politic
(1) Democraţia în Republica Moldova se exercită în condiţiile pluralismului politic, care este incompatibil cu dictatura şi cu totalitarismul.
(2) Nici o ideologie nu poate fi instituită ca ideologie oficială a statului.
Articolul 41
Libertatea partidelor şi a altor organizaţii social-politice
"(1) Cetăţenii se pot asocia liber în partide şi în alte organizaţii social-politice. Ele contribuie la definirea şi la exprimarea voinţei politice a cetăţenilor şi, în condiţiile legii, participă la alegeri.
(2) Partidele şi alte organizaţii social-politice sunt egale în faţa legii.
(3) Statul asigură respectarea drepturilor şi intereselor legitime ale partidelor şi ale altor organizaţii social-politice.
(4) Partidele şi alte organizaţii social-politice care, prin scopurile ori prin activitatea lor, militează împotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept, a suveranităţii şi independenţei, a integrităţii teritoriale a Republicii Moldova sunt neconstituţionale.
(5) Asociaţiile secrete sunt interzise.
(6) Activitatea partidelor constituite din cetăţeni străini este interzisă.
(7) Funcţiile publice ai căror titulari nu pot face parte din partide se stabilesc prin lege organică."
Articolul 135
Atribuţiile
(1) Curtea Constituţională:
[...]
h) hotărăşte asupra chestiunilor care au ca obiect constituţionalitatea unui partid.
[...]."
40. Prevederile relevante din Codul jurisdicţiei constituţionale, adoptat prin Legea nr.502 din 6 iunie 1995, sunt următoarele:
Articolul 38
Subiecţii cu drept de sesizare
[...]
(2) Subiecţii prevăzuţi la alin.(1) pot face sesizări în probleme ce ţin de competenţa lor, cu excepţia sesizării:
[...]
d) ce are ca obiect constituţionalitatea unui partid, care poate fi făcută de Preşedintele Republicii Moldova, de Preşedintele Parlamentului, de Guvern, de ministrul justiţiei sau de Procurorul General. Preşedintele Parlamentului poate face sesizări numai în temeiul unei hotărîri a Parlamentului, Procurorul General – în temeiul unei hotărîri a Consiliului Superior al Procurorilor, ministrul justiţiei – în temeiul unei hotărîri a colegiului Ministerului Justiţiei.
[...]."
41. Prevederile relevante din Legea nr.294 din 21 decembrie 2007 privind partidele politice sunt următoarele:
Articolul 3
Restricţii vizând activitatea partidelor politice
"(1) Sunt interzise partidele politice care, prin statutul, programul şi/sau activitatea lor, militează împotriva suveranităţii, integrităţii teritoriale a ţării, valorilor democratice şi ordinii de drept a Republicii Moldova, utilizează, pentru realizarea scopurilor lor, mijloace ilegale sau violente, incompatibile cu principiile fundamentale ale democraţiei.
[...]."
Articolul 21
Limitarea activităţii partidelor politice
"(1) Activitatea partidului politic poate fi limitată dacă prin acţiunile acestuia se aduc prejudicii grave pluralismului politic sau principiilor democratice fundamentale.
[...]."
Articolul 22
Încetarea activităţii partidelor politice
"(1) Partidul politic îşi încetează activitatea prin:
a) reorganizare, conform prevederilor prezentei legi, şi pierdere, în urma reorganizării, a personalităţii juridice;
b) autodizolvare, prin decizia organului său suprem;
c) dizolvare prin hotărâre definitivă a judecătoriei, la cererea Ministerului Justiţiei;
d) declarare a neconstituţionalităţii partidului prin hotărâre a Curţii Constituţionale;
f) radierea din oficiu din Registrul de stat al persoanelor juridice.
[...]."
OPINIILE COMISIEI DE LA VENEŢIA CU PRIVIRE
LA INTERZICEREA PARTIDELOR POLITICE
42. Comisia de la Veneţia a emis mai multe opinii, rapoarte şi studii referitoare la partidele politice şi activităţile acestora, contribuind la elaborarea unor linii directoare privind interzicerea şi dizolvarea partidelor politice şi măsurile analoage (a se vedea CDL-INF(2000)001).
43. De principiu, Comisia de la Veneţia a acceptat competenţa autorităţilor statului, în anumite condiţii, de a interzice, dizolva sau impune măsuri restrictive analoage împotriva partidelor politice. Astfel, Comisia a evidenţiat că instrumentele universale şi regionale ale drepturilor omului şi jurisprudenţa Curţii Europene recunosc faptul că există motive întemeiate pentru restricţionarea libertăţii de asociere, cum ar fi securitatea naţională şi siguranţa publică (inclusiv măsuri menite să contracareze terorismul şi extremismul violent), prevenirea dezordinii sau a criminalităţii şi protecţia drepturilor şi a libertăţilor altora (a se vedea CDL-AD(2022)051, § 33).
44. Având în vedere rolul fundamental al partidelor politice în funcţionarea unei democraţii pluraliste, Comisia de la Veneţia a subliniat în opiniile sale importanţa respectării unor principii-cheie la interzicerea sau la dizolvarea partidelor politice: (1) natura excepţională a interzicerii sau a dizolvării, care trebuie utilizată doar ca o ultimă măsură; (2) proporţionalitatea dizolvării sau a interzicerii în raport cu scopul legitim urmărit; (3) necesitatea dizolvării partidului pentru o societate democratică şi (4) interzicerea partidelor sau dizolvarea lor numai prin intermediul unor proceduri judiciare independente, în care să le fie garantate principiile echităţii, procesului echitabil şi transparenţei (a se vedea CDL-AD(2022)051, § 35).
45. Comisia a susţinut că dizolvarea unui partid politic trebuie utilizată doar ca o măsură de ultimă instanţă şi numai după ce au fost utilizate toate instrumentele juridice mai puţin intruzive disponibile. Doar atunci când scopul legitim urmărit nu poate fi atins prin mijloace de reglementare mai puţin restrictive, dizolvarea poate fi aplicată ca un instrument de ultim resort (a se vedea CDL-AD(2022)051, § 36).
46. În Liniile directoare comune privind reglementarea partidelor politice, Comisia de la Veneţia şi OSCE/ODIHR au subliniat că posibilitatea ca autorităţile guvernamentale să dizolve un partid politic sau să interzică formarea unui partid politic trebuie să se refere la circumstanţe excepţionale, să fie strict limitată şi aplicată doar în cazuri extreme. Un astfel de nivel ridicat de protecţie este adecvat, având în vedere rolul fundamental al partidelor politice în procesul democratic, care necesită, de asemenea, un nivel mai strict de control în comparaţie cu alte asociaţii, diferite de partidele politice (a se vedea CDL-AD(2020)032, ediţia a 2-a, § 106).
47. Mai mult, sancţiunile trebuie aplicate partidelor politice recunoscute vinovate de încălcarea legilor şi reglementărilor relevante şi ar trebui să aibă un caracter disuasiv. În plus, pe lângă a fi executorii, sancţiunile ar trebui să fie întotdeauna obiective, eficiente şi proporţionale cu încălcarea. Recurgerea la sancţiuni care atrag răspunderea partidelor politice pentru acţiunile lor nu ar trebui confundată cu interzicerea şi dizolvarea, care se bazează pe faptul că un partid politic a recurs la violenţă sau a ameninţat pacea ori principiile democratice fundamentale. Interzicerea şi dizolvarea, care se bazează pe circumstanţe extreme, constituie forma cea mai severă de tragere la răspundere a partidelor pentru încălcări ale legii şi ar trebui să fie aplicate doar ca o ultimă soluţie, atunci când sunt necesare într-o societate democratică. În cazul în care un partid este un delincvent habitual în raport cu dispoziţiile legale şi nu face niciun efort pentru a-şi corecta comportamentul, pierderea statutului de înregistrare poate fi adecvată, în funcţie de drepturile şi beneficiile legate de acest statut (a se vedea Comisia de la Veneţia şi OSCE/ODIHR, CDL-AD(2020)032, Linii directoare comune privind partidele politice, ediţia a 2-a, § 272).
48. Astfel, nu doar că este necesar ca măsura dizolvării să fie luată în vederea atingerii unui scop legitim, dar trebuie, de asemenea, să fie necesară într-o societate democratică, excepţiile de la regula libertăţii de asociere trebuie interpretate strict şi doar motive convingătoare şi imperioase pot justifica restricţii ale acestei libertăţi. Prin urmare, în conformitate cu articolul 11 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, orice limitare impusă asupra drepturilor partidelor politice trebuie să fie necesară într-o societate democratică, proporţională în natură şi în timp şi eficientă în atingerea scopului specificat. Statul trebuie să probeze existenţa unei "nevoi sociale imperioase" şi a unor motive "relevante şi suficiente" care să dicteze dizolvarea unui partid politic. Dizolvarea trebuie să fie obiectivă şi necesară într-o societate democratică, iar restricţiile permise nu pot fi aplicate în orice alte scopuri decât cele pentru care au fost prescrise (a se vedea CDL-AD(2022)051, § 38; CDL-AD(2020)032, Linii directoare comune privind reglementarea partidelor politice, ediţia a 2-a, § 51).
49. De asemenea, Comisia a observat că rolul sistemului judiciar este esenţial pentru a garanta că interzicerea sau dizolvarea partidelor politice are loc în cadrul unei proceduri care oferă toate garanţiile unui proces legal, transparenţă şi un proces echitabil (a se vedea CDL-AD(2022)051, § 45).
50. În Opinia sa amicus curiae pentru Curtea Constituţională a Republicii Moldova referitoare la declararea neconstituţionalităţii unui partid politic, Comisia de la Veneţia a subliniat că pentru a evalua dacă acţiunile unui partid sunt concepute să aducă atingere principiilor statului de drept, Curtea Constituţională poate lua în considerare dacă organele de conducere ale partidului şi oficialii responsabili au întreprins acţiuni care au subminat în mod grav unul sau mai multe principii ale statului de drept. Evaluarea ar putea confirma că acţiunile pot afecta grav încrederea publică în sistemul statului de drept, inclusiv în echilibrul puterilor şi în mecanismele de control şi echilibru (a se vedea CDL-AD(2022)051, § 57). Totodată, în cazul în care se stabileşte faptul că liderul partidului este responsabil sau complice sau că s-a implicat sau a încercat să se implice, direct sau indirect, prin ingerinţe în alegerile unui guvern străin, pentru sau în numele sau în beneficiul direct sau indirect al ţării străine, acest fapt ar putea reprezenta o ameninţare la adresa securităţii naţionale. În mod evident, situaţia generală din ţară este un factor important la evaluarea utilizării de un partid a mijloacelor necorespunzătoare sau chiar ilegale pentru a deturna alegătorii de la alte partide sau chiar a folosirii resurselor pentru a submina corectitudinea sau integritatea competiţiei politice, conducând la denaturări ale procesului electoral, prin avantajul obţinut în mod incorect, susţinut de finanţări străine neautorizate (a se vedea CDL-AD(2022)051, §§ 55 şi 61).
ÎN DREPT
A. ADMISIBILITATEA
51. Examinând respectarea, în prezenta cauză, a condiţiilor de admisibilitate a sesizării, Curtea a reţinut că, în conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.h) din Constituţie, controlul constituţionalităţii partidelor politice ţine de competenţa sa ratione materiae.
52. În conformitate cu articolele 25 lit.b) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi 38 alin.(2) lit.d) din Codul jurisdicţiei constituţionale, Guvernul este abilitat cu prerogativa sesizării Curţii Constituţionale în vederea verificării constituţionalităţii unui partid politic.
53. Guvernul îi solicită Curţii să verifice constituţionalitatea Partidului Politic "Şor" din perspectiva articolelor 1 alin.(3) şi 41 alin.(4) din Constituţie.
54. De obicei, Curtea mai analizează la această etapă şi incidenţa articolelor relevante din Constituţie. Sub acest aspect, Curtea reaminteşte faptul că în una din şedinţe, i.e. în şedinţa de 12 mai 2023, reprezentanţii Partidului Politic "Şor" au cerut sistarea procesului, pentru că judecarea sa nu ar fi de competenţa Curţii Constituţionale, ci de competenţa instanţelor de drept comun. Reprezentanţii partidului au precizat că argumentele Guvernului se referă la cazuri individuale, care sunt supuse unor proceduri judiciare distincte, cum ar fi procedurile penale, procedurile din materie electorală ş.a. În decizia sa din 12 mai 2023, Curtea a observat că analiza argumentelor cererii de sistare ţine de fondul cauzei.
B. FONDUL CAUZEI
A. Argumentele autorului sesizării
55. Guvernul menţionează că verificarea constituţionalităţii Partidului Politic "Şor" este justificată, deoarece în privinţa deputaţilor fracţiunii parlamentare a partidului în discuţie, Parlamentul a acceptat 22 de cereri depuse de Procurorul General pentru încuviinţarea ridicării imunităţii parlamentare în vederea desfăşurării acţiunilor de urmărire penală. De asemenea, Guvernul menţionează că dl Ilan Şor, liderul Partidului Politic "Şor", care în prezent este dat în căutare internaţională, a fost găsit vinovat de prima instanţă pentru comiterea infracţiunilor referitoare la cauzarea de daune materiale prin înşelăciune sau abuz de încredere şi spălare a banilor în proporţii deosebit de mari, fiindu-i stabilită pedeapsa închisorii. Cu privire la Marina Tauber, care este deputat în Parlamentul Republicii Moldova din partea Partidului Politic "Şor", Guvernul notează că aceasta are calitatea de învinuit în cauze penale referitoare la finanţarea ilegală a Partidului "Şor" de către un grup criminal organizat şi falsificarea raportului financiar al Partidului "Şor", fiindu-i aplicate măsuri procesuale de constrângere. Guvernul menţionează că autorităţile investighează acţiunile mai multor persoane care au participat la finanţarea ilegală a partidului.
56. Totodată, Guvernul notează că, la 26 octombrie 2022, Oficiul pentru controlul activelor străine al Departamentului Trezoreriei Statelor Unite ale Americii (OFAC) a catalogat Partidul Politic "Şor", într-un ordin executiv din 15 aprilie 2021, ca fiind deţinut sau controlat de către sau ca acţionând sau pretinzând să acţioneze pentru sau în numele lui, direct sau indirect, Ilan Şor, ca fiind responsabil sau complice la, sau s-a implicat, direct sau indirect sau a încercat să se implice în alegerile guvernamentale din Statele Unite sau alte alegeri guvernamentale străine pentru sau în numele sau în beneficiul, direct sau indirect, al Guvernului Federaţiei Ruse2. Guvernul notează că cooperarea Partidului Politic "Şor" cu reprezentanţii unui stat străin şi finanţarea acestuia de către Federaţia Rusă reprezintă o desconsiderare a voinţei poporului, o tentativă de subminare a pluralismului politic şi o încălcare a suveranităţii şi independenţei Republicii Moldova. Guvernul menţionează că Partidul Politic "Şor" în coordonare cu/în interesul unui actor statal străin a întreprins sau a fost implicat în activităţi privind acţionarea pentru realizarea unei rebeliuni în scopul răsturnării sau schimbării prin violenţă a orânduirii constituţionale a Republicii Moldova, inclusiv prin constituirea unor structuri (comitetul salvării naţionale, guvern popular, tribunal al poporului, scut al poporului) care să se substituie autorităţilor publice constituţionale.
______________________________
2https://home.treasury.gov/news/press-releases/jy1049
57. Guvernul mai notează că pentru încălcarea legislaţiei cu privire la finanţarea campaniei electorale, Comisia Electorală Centrală i-a aplicat Partidului Politic "Şor" mai multe sancţiuni în perioada anilor 2016-2021. De exemplu, Comisia le-a solicitat, de două ori, instanţelor judecătoreşti anularea înregistrării concurenţilor electorali3, a obligat partidul să restituie în bugetul public sumele de bani donate de agenţi economici care, până la alegeri, au desfăşurat activităţi finanţate de la bugetul naţional4, a lipsit partidul, de trei ori, de alocaţii de la bugetul public5 şi a atenţionat/somat partidul să respecte prevederile legii cu privire la finanţarea campaniei electorale şi l-a obligat să prezinte raportul privind finanţarea campaniei6. Guvernul susţine că contestaţiile formulate de Partidul "Şor" împotriva deciziilor Comisiei Electorale Centrale au fost respinse de către instanţele judecătoreşti prin decizii definitive.
______________________________
3https://a.cec.md/ro/cu-privire-la-contestatia-nr-cec-1027-din-19-octom-2751_85737.html
https://a.cec.md/ro/cu-privire-la-sesizarea-nrcec-71746-din-20-2751_92792.html
https://a.cec.md/ro/cu-privire-la-controlul-reflectarii-veniturilor-si-cheltuielilor-concurentului-e-2751_100902.html
4https://a.cec.md/ro/cu-privire-la-sesizarea-nrcec-71746-din-20-2751_92792.html
5https://a.cec.md/ro/cu-privire-la-rapoartele-financiare-ale-grupurilor-de-initiativa-constituite-2751_96196.html
https://a.cec.md/ro/privind-executarea-punctului-2-din-hotararea-nr-1902021-cu-2751_100951.html
https://a.cec.md/ro/cu-privire-la-controlul-reflectarii-veniturilor-si-cheltuielilor-concurentului-e-2751_102627.html
6https://a.cec.md/ro/cu-privire-la-controlul-reflectarii-veniturilor-si-cheltuielilor-concurentului-e-2751_100850.html
58. Potrivit Guvernului, încălcarea condiţiilor de finanţare după înregistrarea partidelor sau în timpul campaniilor electorale constituie un motiv de incompatibilitate absolută cu statutul de partid politic. Persoanele aflate în funcţii de conducere sau reprezentanţii partidelor trebuie să demonstreze că îndeplinesc standarde ridicate în materie de integritate. Dacă se constată că standardele nu sunt respectate şi constatările sunt ignorate de partid, acest fapt reprezintă o sfidare a statului de drept. Finanţarea ilegală a partidelor subminează încrederea publicului în capacitatea statului de a combate corupţia. Dacă un partid politic încalcă în mod sistematic dispoziţiile legale şi nu face niciun efort pentru a-şi corecta comportamentul, pierderea statutului său juridic poate fi adecvată. Menţinerea în legalitate a unui asemenea partid contravine principiului statului de drept. Prelungirea activităţii partidului în contextul existenţei mai multor hotărâri judecătoreşti irevocabile care confirmă finanţarea ilegală a partidului în cadrul mai multor campanii electorale contravine principiului preeminenţei dreptului. Guvernul consideră că în ultimii cinci ani autorităţile au epuizat toate mecanismele legale care pot fi aplicate în cazul încălcării legislaţiei privind finanţarea partidelor, iar partidul încalcă în continuare dispoziţiile legale şi nu depune niciun efort pentru a-şi corecta comportamentul. În această situaţie, autorităţile au la dispoziţie ultimul instrument, şi anume verificarea constituţionalităţii partidului de către Curtea Constituţională. Guvernul notează că partidul în discuţie subminează pluralismul politic, suveranitatea şi independenţa statului pentru că a încercat să compromită candidatura Republicii Moldova la Uniunea Europeană, în contextul în care la ultimele alegeri poporul a susţinut masiv parcursul european al ţării. Guvernul a mai menţionat că preşedintele Partidului "Şor", în discursurile sale ofensatoare, a sugerat aplicarea forţei pentru realizarea scopurilor partidului.
59. Prin urmare, motivele Guvernului prezentate pentru verificarea constituţionalităţii Partidului Politic "Şor" pot fi generalizate în 3 motive principale: 1) criminalitatea fondatorului Partidului "Şor", a deputaţilor care reprezintă Partidul "Şor" şi a membrilor acestuia; 2) neregulile repetate, continue, în proporţii considerabile legate de finanţarea netransparentă a partidului politic, analizate şi/sau sancţionate de autorităţi naţionale şi internaţionale, care nu au avut niciun efect şi nici nu au condus la corectarea comportamentului Partidului Politic "Şor", şi 3) acţiuni şi declaraţii care sugerează aplicarea violenţei coordonat, în scopul răsturnării sau schimbării prin violenţă a orânduirii constituţionale a Republicii Moldova. Aşadar, potrivit Guvernului, Partidul Politic "Şor" militează împotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept, a suveranităţii şi independenţei Republicii Moldova. În susţinerea argumentelor lor, reprezentanţii Guvernului au prezentat:
a) Hotărâri care ar demonstra încălcarea legislaţiei electorale referitoare la disciplina financiară în alegerile Preşedintelui Republicii Moldova din 30 noiembrie 2016
- Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.435 din 20 octombrie 2016, prin care Curţii de Apel Chişinău i s-a solicitat să anuleze hotărârea nr.303 din 26 septembrie 2016 cu privire la înregistrarea dnei Inna Popenco în calitate de candidat la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova, desemnată de către Mişcarea social-politică "Ravnopravie".
- Hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 21 octombrie 2016, prin care s-a admis cererea Comisiei Electorale Centrale şi s-a anulat hotărârea nr.303 din 26 septembrie 2016 cu privire la înregistrarea dnei Inna Popenco în calitate de candidat la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova.
- Decizia Curţii Supreme de Justiţie din 22 octombrie 2016, prin care a fost respins recursul declarat de dna Inna Popenco împotriva Deciziei Curţii de Apel Chişinău din 21 octombrie 2016.
b) Acte care ar demonstra încălcarea legislaţiei electorale privind disciplina financiară în alegerile primarului general al municipiului Chişinău din 20 mai 2018
- Hotărârea Judecătoriei Chişinău, sediul Centru, din 11 mai 2018 privind admiterea cererii consiliului electoral al circumscripţiei electorale municipale Chişinău nr.1 şi anularea înregistrării dnei Reghina Apostolova în calitate de candidat la funcţia de primar al municipiului Chişinău din partea Partidului Politic "Şor".
- Decizia Curţii de Apel Chişinău din 14 mai 2018, prin care a fost respinsă cererea de apel a Partidului "Şor" şi menţinută Hotărârea Judecătoriei Chişinău, sediul Centru, din 11 mai 2018.
- Încheierea7 Curţii Supreme de Justiţie din 16 mai 2018, prin care a fost declarat inadmisibil recursul Partidului Politic "Şor" împotriva Deciziei Curţii de Apel Chişinău din 14 mai 2018.
______________________________
7http://jurisprudenta.csj.md/search_col_civil.php?id=43941
c) Acte care ar demonstra încălcarea legislaţiei electorale referitoare la disciplina financiară la alegerile parlamentare din 24 februarie 2019
- Hotărârea8 nr.2444 din 9 aprilie 2019, potrivit căreia Comisia Electorală Centrală a constatat încălcarea legislaţiei electorale privind finanţarea campaniei electorale de către Partidul Politic "Şor" şi a obligat partidul să verse în bugetul de stat, într-un termen de şase luni, suma de 2 090 000,00 lei.
- Încheierea9 Curţii de Apel Chişinău din 14 noiembrie 2019, prin care a fost declarată inadmisibilă contestaţia formulată de Partidul Politic "Şor" împotriva Hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr.2444 din 9 aprilie 2019.
- Decizia10 Curţii Supreme de Justiţie din 2 decembrie 2019, prin care a fost declarat inadmisibil recursul Partidului Politic "Şor" împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 14 noiembrie 2019.
______________________________
8https://a.cec.md/ro/cu-privire-la-sesizarea-nrcec-71746-din-20-2751_92792.html
9https://a.cec.md/ro/cu-privire-la-sesizarea-nrcec-71746-din-20-2751_92792.html
10http://jurisprudenta.csj.md/search_col_civil.php?id=54234
d) Hotărâri care ar demonstra încălcarea legislaţiei electorale referitoare la disciplina financiară la alegerile parlamentare noi din 15 martie 2020 în circumscripţia electorală uninominală nr.38 Hânceşti
- Hotărârea nr.3791 din 4 martie 2020, prin care Comisia Electorală Centrală a constatat folosirea de către Partidul Politic "Şor" de fonduri financiare şi materiale nedeclarate la alegerile parlamentare din circumscripţia electorală uninominală nr.38 Hânceşti şi i-a solicitat instanţei de judecată să anuleze înregistrarea candidatului Vitalie Balinschi.
- Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.3779 din 4 martie 2020 privind nereflectarea şi nedeclararea tuturor cheltuielilor din activitatea grupului de iniţiativă, prin care Partidul Politic "Şor" a fost avertizat referitor la depăşirea plafonului general al mijloacelor financiare şi s-a dispus lipsirea Partidului "Şor" de alocaţiile de la bugetul de stat pentru perioada 4 martie – 31 decembrie 2020.
- Hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 10 martie 2020, prin care au fost menţinute hotărârile Comisiei Electorale Centrale nr.3791 şi nr.3779 din 4 martie 2020.
- Decizia Curţii Supreme de Justiţie din 13 martie 2020, prin care consiliul electoral al circumscripţiei electorale uninominale Hânceşti nr.38 a fost obligat să anuleze înregistrarea dlui Vitalie Balinschi la alegeri. În motivarea deciziei sale, Curtea Supremă a notat că "caracterul continuu şi masiv al acţiunilor ilicite ale concurentului electoral Partidul Politic "Şor" şi implicit ale candidatului acestuia, Vitalie Balinschi, în detrimentul intereselor altor subiecţi implicaţi în procese electorale limitează în mod serios substanţa conceptului de stat democratic".
e) Acte care ar demonstra încălcarea legislaţiei electorale referitoare la disciplina financiară la alegerile locale noi din 21 noiembrie 2021
- Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.169 din 20 noiembrie 2021, prin care s-a constatat folosirea de către Partidul "Şor" de fonduri materiale nedeclarate şi i s-a aplicat un avertisment. Prin Hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 25 noiembrie 2021, s-a respins contestaţia Partidului Politic "Şor" împotriva Hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr.169 din 20 noiembrie 2021. Prin Încheierea din 29 noiembrie 2021, Curtea Supremă de Justiţie a respins recursul depus de Partidul Politic "Şor" împotriva Hotărârii Curţii de Apel din 25 noiembrie 2021.
- Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.205 din 8 decembrie 2021, prin care Partidul Politic "Şor" a fost sancţionat cu un avertisment şi a fost lipsit de alocaţii de la bugetul de stat pentru o perioadă de un an (1 ianuarie-31 decembrie 2022), precum şi s-a trimis Procuraturii Anticorupţie demersul Inspectoratului de Poliţie Bălţi cu privire la faptele de corupere a alegătorilor. Prin Hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 15 decembrie 2021, acţiunea Partidului Politic "Şor" de anulare a Hotărârii Comisiei Electorale Centrale a fost respinsă. Prin Încheierea din 18 decembrie 2021, Curtea Supremă de Justiţie a respins ca inadmisibil recursul Partidului Politic "Şor" împotriva Hotărârii Curţii de Apel Chişinău.
- Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.188 din 1 decembrie 2021, prin care s-a constatat folosirea de către dna Marina Tauber, candidat la funcţia de primar al municipiului Bălţi din partea Partidului Politic "Şor", de fonduri financiare şi materiale nedeclarate şi depăşirea plafonului maxim stabilit, precum şi s-a solicitat instanţei de judecată să anuleze înregistrarea dnei Tauber. Prin Hotărârea din 4 decembrie 2021, Judecătoria Bălţi, sediul central, a obligat organul electoral să anuleze înregistrarea candidatului Partidului Politic "Şor". Această hotărâre a fost menţinută prin Decizia Curţii de Apel din 5 decembrie 2021 şi, ulterior, prin Încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 5 decembrie 2021.
f) Acte care ar demonstra încălcarea legislaţiei electorale referitoare la disciplina financiară în cadrul alegerilor locale noi din 29 mai 2022
- Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.549 din 7 iunie 2022, prin care s-a stabilit că Partidul Politic "Şor" a diminuat preţul de piaţă evaluat pentru materialele promoţionale utilizate în campania electorală şi a atenţionat despre aceasta concurentul electoral.
- Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.678 din 9 septembrie 2022, prin care Partidul Politic "Şor" a fost sancţionat pentru încălcarea disciplinei financiare în cadrul alegerilor locale din 29 mai 2022, inclusiv pentru folosirea de fonduri materiale nedeclarate şi pentru depăşirea cheltuielilor peste plafonul admisibil, cu lipsirea de alocaţii de la bugetul de stat pentru o perioadă de şase luni. Această hotărâre a fost menţinută prin Hotărârea Curţii de Apel din 12 septembrie 2022 şi, ulterior, prin Încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 31 octombrie 2022.
g) Acte judecătoreşti ale instanţelor de drept comun de condamnare a dlui Ilan Şor, preşedintele Partidului Politic "Şor"
- Sentinţa11 Judecătoriei Chişinău, sediul Buiucani, din 21 iunie 2017, prin care dl Ilan Şor a fost găsit vinovat de cauzarea de daune materiale prin înşelăciune sau abuz de încredere în proporţii deosebit de mari şi de spălarea banilor în proporţii deosebit de mari, aplicându-i-se pedeapsa închisorii pe un termen de şapte ani şi şase luni într-un penitenciar de tip semiînchis.
- Încheierea12 Curţii de Apel Cahul din 25 iulie 2019 privind aplicarea arestării preventive în cazul dlui Şor şi darea sa în căutare.
- Decizia13 Curţii de Apel Chişinău din 13 aprilie 2023, prin care dl Ilan Şor a fost găsit vinovat de infracţiunile prevăzute de articolele 190 alin.(5) şi 243 alin.(3) lit.b) din Codul penal, stabilindu-i-se pedeapsa închisorii pe un termen de 15 ani într-un penitenciar de tip închis.
______________________________
11https://jc.instante.justice.md/ro/pigd_integration/pdf/8531b4e2-2f58-e711-80d3-0050568b4c47
12https://www.mai.gov.md/ro/news/sor-ilan-anuntat-cautare-internationala
13https://cac.instante.justice.md/ro/pigd_integration/pdf/8992c221-f6b5-4081-b1b3-90b65ec520f5
h) Acte procedurale penale care ar demonstra finanţarea ilegală a Partidului Politic "Şor"
- Scrisoarea Procuraturii Anticorupţie nr.19223 din 16 decembrie 2022.
- Ordonanţa de pornire a urmăririi penale din 21 ianuarie 2022, prin care Centrul Naţional Anticorupţie a dispus începerea urmăririi penale pentru comiterea infracţiunii prevăzute de articolul 1812 alin.(1) din Codul penal, pentru finanţarea ilegală a Partidului Politic "Şor" şi a campaniei electorale a acestui partid la alegerile locale din 21 noiembrie 2021.
- Ordonanţa de începere a urmăririi penale din 6 aprilie 2022 privind comiterea infracţiunii prevăzute de articolul 243 alin.(3) lit.b) din Codul penal, adică spălarea banilor în proporţii deosebit de mari. Potrivit acestei ordonanţe, din 14 aprilie 2019 şi până în prezent, dl Ilan Şor a utilizat prin intermediul unor companii controlate de acesta sau prin intermediul unor persoane afiliate, prin operaţiuni specifice spălării banilor, mijloace financiare ale acestor companii în vederea finanţării ilegale a Partidului Politic "Şor" şi a remunerării ilicite a unor funcţionari publici şi/sau de demnitate publică.
- Ordonanţa de începere a urmăririi penale din 19 iulie 2022 privind comiterea infracţiunii prevăzute de articolul 1812 alin.(1) din Codul penal, pentru falsificarea raportului privind gestiunea financiară a Partidului Politic "Şor" în semestrul I al anului 2022, cu intenţia de a ascunde volumul mijloacelor financiare acumulate şi volumul mijloacelor utilizate, precum şi utilizarea unor fonduri nedeclarate.
- Ordonanţa de începere a urmăririi penale din 19 iulie 2022 privind comiterea infracţiunii prevăzute de articolul 1812 alin.(5) din Codul penal, prin faptul că dna Marina Tauber şi Partidul Politic "Şor" au acceptat cu bună-ştiinţă finanţarea partidului de un grup criminal organizat.
- Ordonanţa de începere a urmăririi penale din 17 octombrie 2022 privind comiterea infracţiunii prevăzute de articolul 1812 alin.(5) din Codul penal, pentru acceptarea cu bună-ştiinţă a finanţării Partidului Politic "Şor" de un grup criminal organizat sau de o organizaţie criminală.
- Ordonanţa de începere a urmăririi penale din 10 mai 2023 privind comiterea infracţiunii prevăzute de articolele 1812 alin.(5) din Codul penal, prin faptul că dna Marina Tauber a acceptat cu bună-ştiinţă finanţarea partidului de un grup criminal organizat.
- Ordonanţa de începere a urmăririi penale din 18 mai 2023 privind comiterea infracţiunii prevăzute de articolele 1812 alin.(1) din Codul penal, prin faptul că dna Marina Tauber, în calitate de candidat din partea partidului la funcţia de primar al municipiului Bălţi, a falsificat rapoartele privind finanţarea campaniilor electorale, cu intenţia de a substitui sau de a ascunde identitatea donatorilor, volumul mijloacelor utilizate, precum şi utilizarea unor fonduri nedeclarate.
- Ordonanţa din 23 iulie 2022 de punere sub învinuire a dnei Marina Tauber, vicepreşedinte al Partidului Politic "Şor", pentru comiterea infracţiunilor prevăzute de articolul 1812 alin.(1) şi (5) din Codul penal, adică pentru încălcarea modului de gestionare a mijloacelor financiare ale partidului şi pentru acceptarea cu bună-ştiinţă a finanţării partidului din partea unui grup criminal organizat.
- Ordonanţa din 12 august 2021 de punere sub învinuire a contabilului Partidului Politic "Şor" pentru comiterea infracţiunilor prevăzute de articolele 42 alin.(5), 1812 alin.(1) şi (5) din Codul penal.
- Ordonanţa Centrului Naţional Anticorupţie din 5 august 2022 de recunoaştere în calitate de bănuit a Partidului Politic "Şor" pentru încălcarea modului de gestionare a mijloacelor financiare ale partidului prin acceptarea cu bună-ştiinţă a finanţării partidului din partea unui grup criminal organizat.
- Ordonanţa din 19 mai 2023 de punere sub învinuire a Partidului Politic "Şor" pentru comiterea infracţiunilor prevăzute de articolul 1812 alin.(1) şi articolele 30, 1812 alin.(5) din Codul penal, adică pentru falsificarea rapoartelor privind gestiunea financiară a partidului politic, săvârşite în proporţii mari, şi pentru acceptarea cu bună-ştiinţă a finanţării partidului din partea unui grup criminal organizat, în formă prelungită.
- Procesul-verbal de audiere în calitate de bănuit a dnei R.I. (care activează în aparatul central al partidului) din 2 septembrie 2022, care a declarat, inter alia, cu referire la protestul din 19 iunie 2022, că nu cunoaşte cine este organizatorul protestului şi că ea doar a recepţionat de la organizaţiile teritoriale ale partidului informaţiile referitoare la numărul de participanţi la protestele organizate de partid, pe care le-a transmis dnei Marina Tauber şi dlui V.B.
- Procesul-verbal de audiere în calitate de bănuit din 20 octombrie 2022, potrivit căruia dna L.I. a declarat, inter alia, că prin intermediul dlui V.B., la 22 august 2022, a făcut cunoştinţă cu dl V.G., care este în relaţii foarte bune cu dl Ilan Şor. În august 2022, a primit plicuri cu bani în sumă de 6000-11000 lei şi le-a repartizat persoanelor din raioanele Glodeni, Râşcani, Drochia şi Edineţ. Ulterior, i s-a comunicat că suma care urma să fie transmisă şi distribuită în raioane va fi de 12 milioane de lei. La 20 octombrie 2022, dl V.B. a numărat mijloacele financiare primite, menţionând că sunt mai puţini bani decât s-a stabilit şi că aceşti bani urmează să fie repartizaţi pentru persoanele din raioane. Dna L.I. a transmis sumele băneşti persoanelor din raioanele Glodeni şi Râşcani.
- Procesul-verbal de audiere în calitate de bănuit a dlui V.B. din 21 octombrie 2022, care a declarat, inter alia, că nu deţine funcţii în cadrul Partidului "Şor". Unica tangenţă cu acest partid este prietenul său, dl V.G., care este în relaţii apropiate cu dl Ilan Şor. Dl V.B. a declarat că a primit de la dl V.G. şi încă o persoană mijloace financiare în sumă de aproximativ 2-3 milioane lei pentru a fi distribuiţi membrilor organizaţiilor teritoriale ale partidului. Dlui V.B. i s-a comunicat că mijloacele băneşti provin de la dl Ilan Şor şi au o provenienţă legală. Mijloacele băneşti au fost repartizate în pachete şi au fost transmise membrilor partidului în raioanele Bălţi, Teleneşti, Sângerei, Floreşti, Soroca, Rezina, Şoldăneşti, Criuleni şi Dubăsari. Acesta a comunicat că dna L.I. a transmis banii persoanelor din raioanele Edineţ, Râşcani, Ocniţa, Donduşeni, Făleşti, Briceni, Ungheni şi Glodeni. Când transmitea banii, dl V.B. le comunica persoanelor că aceştia sunt de la dl Ilan Şor, preşedintele partidului. După o perioadă de timp, dl V.G. i-a transmis dlui V.B. şi dnei L.I. suma de 4 milioane de lei pentru a fi transmisă persoanelor din raioane. La 19 octombrie 2022, dl V.G. i-a comunicat dlui V.B că urmează să distribuie suma de 12 milioane de lei, însă atunci când s-a deplasat la apartamentul unde banii trebuiau împachetaţi, a numărat suma de 5 milioane de lei. În noaptea de 20 octombrie 2022, dna L.I. a plecat să distribuie această sumă în raioane.
- Procesul-verbal de audiere în calitate de învinuit din 18 noiembrie 2022, potrivit căruia dl C.R. a declarat, inter alia, că a primit de la V. un pachet de hârtie pe care trebuia să-l transmită persoanelor din 10 raioane. Când a pornit spre oraşul Ialoveni, a primit pe aplicaţia Telegram un mesaj de la V., care conţinea numărul de contact şi numele persoanei, căreia i-a transmis un pachet de hârtie sigilat. A presupus că în acest pachet erau bani. A transmis pachete similare în oraşele Anenii Noi, Căuşeni, Ştefan Vodă, Cimişlia, Basarabeasca, Taraclia, Cahul. Per total, în raioane au ajuns aproximativ 2 milioane de lei. A doua oară, pe 12-14 octombrie 2022, împreună cu dl C.R., a repartizat banii în sumă de aproximativ 2,5 – 3 milioane lei. Pe 19 octombrie 2022, două persoane au repartizat banii, suma totală era de 50 000 lei. Din discuţiile cu alte persoane, a înţeles că banii provin de la dl Ilan Şor, care îi transmite în scop caritabil, în calitate de ajutor pentru oameni.
- Procesul-verbal de audiere în calitate de bănuit din 9 februarie 2023, potrivit căruia dl G.F. a declarat, inter alia, că a fost angajat în funcţia de vicepreşedinte al organizaţiei teritoriale a Partidului "Şor" în circumscripţia nr.32, apoi vicepreşedinte al organizaţiei teritoriale a sectorului Râşcani. Referitor la protestul din 19 iunie 2022, dl G.F. a declarat că de la B.C., preşedintele organizaţiei teritoriale, a primit indicaţia să mobilizeze prin intermediul organizaţiilor primare ale circumscripţiei un număr maxim de persoane care doresc să participe la protest. Participanţilor nu li s-au oferit bani pentru participare la protest şi nici mâncare sau apă. Participanţilor li s-au dat tricouri şi chipiuri cu inscripţia "O nouă viaţă". Dl G.F. a declarat că nu cunoaşte cine a suportat cheltuielile pentru transport, materiale informative, pancarte, maiouri etc. La sfârşitul lunii august 2022, dl P.S., coordonatorul tuturor organizaţiilor teritoriale din municipiul Chişinău, a plasat în grupul de Telegram informaţia că trebuie mobilizaţi un număr maxim de persoane pentru a protesta pe 2 septembrie 2022, în faţa Preşedinţiei. Organizaţia teritorială Râşcani a mobilizat 1 000 de persoane. Fiecărui participant la protest i se achita 300 de lei. Din informaţiile comunicate în cadrul partidului, se cunoştea că banii sunt oferiţi de dl Ilan Şor. Dna Reghina Apostolova, în calitate de preşedinte al organizaţiei teritoriale Râşcani, coordonează sub toate aspectele organizarea şi mobilizarea oamenilor la protestele din septembrie 2022 până în prezent.
- Procesul-verbal de audiere în calitate de bănuit din 16 februarie 2023, potrivit căruia dna B.C. a declarat, inter alia, că a activat în calitate de secretar al organizaţiei teritoriale Râşcani în perioada mai – decembrie 2022. Din luna octombrie 2022 şi până în prezent, dna Marina Tauber era responsabilă de achitarea şi repartizarea banilor pentru proteste, remunerarea persoanelor care activau în corturile de informare ale partidului, achitarea salariilor angajaţilor şi suportarea altor cheltuieli curente. Achitarea pentru proteste şi alte servicii se făcea prin intermediul curierilor, care transmiteau banii către B.C. şi D.T. De finanţarea partidului se ocupa dna Marina Tauber până a fi arestată în vara anului 2022, iar după arestarea dnei Marina Tauber, dna Reghina Apostolova era responsabilă de repartizarea şi achitarea banilor protestatarilor. Pentru participarea celor 16 185 de persoane la protestele din septembrie-decembrie 2022, sub conducerea şi supravegherea dnelor Reghina Apostolova şi Marina Tauber şi a curierilor, angajaţii organizaţiei teritoriale a partidului din circumscripţia Râşcani au suportat cheltuieli în sumă de 6 474 000 lei. Pe 10 noiembrie 2022, a primit de la D.T. un rucsac negru cu 1 milion de lei, transmişi de dna Reghina Apostolova. Aceşti bani erau pentru remunerarea oamenilor mobilizaţi de organizaţia teritorială Râşcani pentru protestele din octombrie 2022.
- Ordonanţa Procuraturii Anticorupţie din 22 mai 2023 de recunoaştere în calitate de învinuită a dnei Marina Tauber pentru: (i) comiterea infracţiunii prevăzute de articolele 42 alin.(2), 45, 1812 alin.(1) din Codul penal, adică pentru participaţie complexă, în calitate de autor, falsificarea raportului privind gestiunea financiară a partidului politic cu intenţia de a substitui, de a ascunde identitatea donatorilor, volumul mijloacelor acumulate, destinaţia şi volumul mijloacelor utilizate, precum şi utilizarea unor fonduri nedeclarate, neconforme, venite din străinătate, săvârşite în proporţii mari; (ii) comiterea infracţiunii prevăzute de articolele 30, 42 alin.(2), 45, 1812 alin.(5) din Codul penal, adică pentru participaţie complexă, în calitate de organizator, acceptarea cu bună-ştiinţă a finanţării partidului din partea unui grup criminal organizat.
- Procesul-verbal de audiere în calitate de martor din 10 ianuarie 2022, potrivit căruia dna B.D. a declarat, inter alia, că înainte de alegerile prezidenţiale din anul 2020, se ocupa cu agitaţia cetăţenilor în interesul Partidului Politic "Şor", fapt pentru care era remunerată. Referitor la alegerile locale din 21 noiembrie 2021, pentru funcţia de primar al municipiului Bălţi, dna B.D. a menţionat că nu a fost implicată în campania electorală şi nu a scris/semnat cereri de a face donaţii partidului. B.D. a declarat că nu cunoaşte cum a fost inclusă în lista donatorilor din 19 noiembrie 2021, sub numărul 89.
- Procesul-verbal de audiere în calitate de martor din 15 martie 2022, potrivit căruia dl C.S. a declarat, inter alia, că este membru al Partidului Politic "Şor" din anul 2018 şi a făcut o donaţie în sumă de 5 000 lei, înainte de alegerile prezidenţiale din toamna anului 2020. Vizualizând formularul din 16 noiembrie 2021 privind donaţiile în numerar în favoarea Partidului "Şor", prezentat de organul de urmărire penală, C.S. a declarat că semnătura aplicată pe formular nu-i aparţine. De asemenea, C.S. a menţionat că nu a donat suma de 5 000 de lei pentru alegerile locale din noiembrie 2021.
- Procesul-verbal de audiere în calitate de martor din 18 martie 2022, potrivit căruia dna G.L. a declarat, inter alia, că nu a semnat formularul din 17 noiembrie 2021 privind donaţiile în numerar în favoarea Partidului Politic "Şor", prezentat de procuror. G.L. a mai declarat că, după ce a fost citată pentru audiere în calitate de martor, a fost telefonată de un bărbat, care s-a prezentat ca membru al Partidului "Şor" şi i-a comunicat că atunci când va fi audiată să declare că a donat bani în favoarea partidului.
- Procesul-verbal de audiere în calitate de martor din 18 martie 2022, potrivit căruia dna C.A. a declarat, inter alia, că nu a semnat formularul din 17 noiembrie 2021 privind donaţiile în numerar în favoarea Partidului Politic "Şor", prezentat de procuror. C.A. a declarat că, după ce a fost citată pentru audiere în calitate de martor, pe 15 martie 2022, un domn pe nume V., reprezentant al Partidului "Şor", a venit la magazinul unde activează şi i-a comunicat să declare când va fi audiată că a donat bani în favoarea partidului.
- Procesul-verbal de audiere în calitate de martor din 21 martie 2022, potrivit căruia dna D.O. a declarat, inter alia, că a făcut o singură donaţie în sumă de 1 000 lei în favoarea partidului, înainte de alegerile prezidenţiale din toamna anului 2020. D.O. a menţionat că este membru al partidului din anul 2019. Vizualizând formularul din 17 noiembrie 2021 privind donaţiile în numerar în favoarea Partidului "Şor", prezentat de organul de urmărire penală, D.O. a declarat că semnătura aplicată pe formular nu-i aparţine.
- Procesul-verbal de audiere în calitate de martor din 21 martie 2022, potrivit căruia dna T.T. a declarat, inter alia, că este membră a Partidului Politic "Şor" din anul 2018 şi a făcut o singură donaţie în sumă de 5 000 lei în favoarea partidului, în toamna anului 2021. Vizualizând formularul din 17 noiembrie 2021 privind donaţiile în numerar în favoarea Partidului Politic "Şor", prezentat de organul de urmărire penală, T.T. a declarat că semnătura aplicată pe formular este asemănătoare cu a ei, îi aparţine şi a fost aplicată de ea. Referitor la suma de 10 000 de lei donată în favoarea partidului, T.T. a declarat că aceasta nu corespunde adevărului, deoarece a donat doar 5000 lei.
- Procesul-verbal de audiere în calitate de martor din 28 martie 2022, potrivit căruia dna F.M. a declarat, inter alia, că în noiembrie 2021, s-a întâlnit cu un membru al Partidului Politic "Şor" în sediul partidului din oraşul Râşcani. Acest membru i-a transmis copia formularului din 19 noiembrie 2021 privind donaţiile în numerar în favoarea partidului şi copia Dispoziţiei de încasare nr.1444 din aceeaşi dată, deja semnate în numele ei. F.M. a declarat că nu a făcut donaţia în sumă de 3 000 de lei în favoarea Partidului "Şor" şi semnătura de pe formular nu-i aparţine.
- Procesul-verbal de audiere în calitate de martor din 29 martie 2022, potrivit căruia dl R.S. a declarat, inter alia, că nu este membru al Partidului Politic "Şor" şi a făcut o donaţie în sumă de 7 000 lei în vara anului 2021, în perioada alegerilor parlamentare anticipate. Vizualizând formularul din 18 noiembrie 2021 privind donaţiile în numerar în favoarea Partidului "Şor", prezentat de organul de urmărire penală, R.S. a declarat că semnătura aplicată pe formular nu-i aparţine.
- Procesul-verbal de audiere în calitate de martor din 4 aprilie 2022, potrivit căruia dl M.M. a declarat, inter alia, că nu a făcut donaţie în favoarea partidului în 2021. Vizualizând formularul din 19 noiembrie 2021 privind donaţiile în numerar în favoarea Partidului Politic "Şor", prezentat de organul de urmărire penală, M.M. a declarat că semnătura aplicată pe formular nu-i aparţine.
- Procesul-verbal de audiere în calitate de martor din 4 mai 2023, potrivit căruia dl C.V. a declarat, inter alia, că este administrator şi fondator al S.R.L. "Magazine Sociale" începând din anul 2017. A acordat ajutorul solicitat de V.G, care este o persoană foarte apropiată dlui Ilan Şor. Dl C.V. a organizat transportarea mijloacelor băneşti în raioane, apelând la subalternii săi şi la transportul utilizat de companie.
- Procesul-verbal de audiere în calitate de martor din 17 mai 2023, potrivit căruia dl V.C. a declarat, inter alia, că pe 4 şi 9 martie 2023 a transmis în raioane pachete pe care le-a primit de la administratorul S.R.L. "Magazine Sociale". A mai declarat, când a fost reţinut pe 9 martie 2023, că banii în sumă de 436 100 lei au fost primiţi de la C.V. şi a presupus că aceşti bani erau destinaţi pentru protestele organizate de către partid.
- Procesul-verbal de percheziţie din 21 iulie 2022, în care se menţionează că Centrul Naţional Anticorupţie a efectuat o percheziţie la sediul central al Partidului Politic "Şor" în municipiul Chişinău, de unde a ridicat un laptop şi un bloc de sistem.
- Procesul-verbal de cercetare la faţa locului din 3 august 2022, potrivit căruia au fost cercetate obiectele ridicate de la domiciliul dnei U.E. A fost cercetată o agendă cu 163 de file care conţinea informaţii referitoare la întrunirile partidului, liste de persoane, cheltuieli şi alte date.
- Procesele-verbale privind percheziţiile din 20 octombrie 2022, potrivit cărora la domiciliile unor persoane au fost ridicate dintr-o cutie de plastic mijloace băneşti în sumă de 25 000 lei, pachete cu inscripţiile "Boss" şi "Călăraşi", care conţineau bani în sumă de 25 600 lei, un telefon mobil şi o cartelă, o sacoşă neagră cu inscripţia "Taraclia", care conţinea 356 000 lei, o sacoşă neagră cu inscripţia "Căuşeni", care conţinea 375 000 lei, o sacoşă neagră cu inscripţia "Cimişlia", care conţinea 261 100 lei, o sacoşă neagră cu inscripţia "Cahul", care conţinea 90 250 lei, o sacoşă neagră cu inscripţia "Anenii Noi", care conţinea 524 300 lei, o sacoşă neagră cu inscripţia "Ialoveni", care conţinea 145 000 lei, o sacoşă neagră cu inscripţia "Găgăuzia", care conţinea 53 550 lei, o sacoşă neagră care conţinea 295 500 lei, telefoane mobile cu cartele. Procesul-verbal de percheziţie din aceeaşi dată, în care se arată că Procuratura Anticorupţie a percheziţionat automobilul unei persoane, care a predat benevol mijloace băneşti, pachete negre sigilate cu inscripţiile unor oraşe şi telefoane mobile.
- Procesul-verbal de percheziţie din 2 noiembrie 2022, în care se arată că Centrul Naţional Anticorupţie a efectuat o percheziţie la sediul central al Partidului "Şor", fiind ridicate mijloace băneşti în cuantum de 321 000 lei.
- Procesul-verbal de cercetare la faţa locului din 11 aprilie 2023, potrivit căruia Procuratura Anticorupţie a cercetat rapoartele privind finanţarea campaniei electorale a concurentului electoral Partidul "Şor" pentru alegerile locale noi din 21 noiembrie 2021, pe 150 file. Ca urmare a examinării, Procuratura Anticorupţie a constatat că autorii rapoartelor în discuţie sunt Marina Tauber, vicepreşedinte al partidului, şi trezorierul partidului.
- Procesul-verbal de percheziţie din 9 martie 2023, în care se arată că Procuratura Anticorupţie a efectuat o percheziţie în automobilul dlui C.V., fiind ridicate mijloace băneşti.
- Procesul-verbal de percheziţie din 9 martie 2023, în care se arată că Procuratura Anticorupţie a efectuat o percheziţie în automobilul dlui V.C., fiind ridicate mijloace băneşti în sumă de 299 400 lei, 25 000 lei, 8 000 lei, 32 000 lei, 71 700 lei; telefoane mobile şi contracte de împrumut.
- Procesul-verbal de cercetare la faţa locului din 10 martie 2023, potrivit căruia au fost cercetate cinci pachete care conţineau suma totală de 436 100 lei; contractele de împrumut din 19, 25 şi 26 aprilie 2019, încheiate între Şor Ilona şi Şor Sara Lvovna, în sumă de 10 000 euro fiecare.
- Procesul-verbal de consemnare a măsurilor speciale de investigaţii (controlul transmiterii sau primirii banilor, serviciilor ori altor valori materiale sau nemateriale pretinse, acceptate, extorcate sau oferite) din 20 aprilie 2023, potrivit căruia, în perioada 7 noiembrie 2022 – 16 martie 2023, s-au reţinut 21 de episoade de transmitere a banilor persoanei sub acoperire pentru achitarea mijloacelor de transport şi remunerarea persoanelor care au participat la protestele organizate în municipiul Chişinău (e.g., pe 7 noiembrie 2022 persoana sub acoperire a primit de la D.D. 313 700 lei, pe 12 noiembrie 2022 a primit de la D.D. 150 750 lei, pe 28 noiembrie 2022 a primit de la D.D. 40 765 euro ş.a.). Aşadar, a fost identificat circuitul mijloacelor băneşti provenite din infracţiunea de spălare de bani şi folosirea acestor bani pentru finanţarea Partidului "Şor", în scopul închirierii mijloacelor de transport pentru transportarea organizată a oamenilor la proteste, remunerarea participanţilor la protestele organizate de partid, achitarea salariilor neoficiale activiştilor de partid, achitarea serviciilor de locaţiune şi efectuarea altor plăţi în beneficiul partidului, precum şi coordonarea acestor acţiuni de către dna Marina Tauber.
- Scrisoarea Serviciului de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova nr.12/444 din 5 aprilie 2022 referitoare la implicaţiile infracţionale ale factorilor de decizie din cadrul Partidului "Şor", în special dl Ilan Şor, care conţin direct/indirect indicii de finanţare a partidului şi a campaniilor electorale la care au participat; Scrisoarea Serviciului de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova nr.24/1505 din 6 iulie 2022 referitoare la eventuale finanţări ilicite ale Partidului Politic "Şor", circa 10 milioane lei (conform evaluărilor operative primare), stabilite în contextul organizării măsurilor publice din 19 iunie 2022; Scrisoarea Serviciului de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova nr.322 din 14 septembrie 2022, potrivit căruia, conform estimărilor, la acţiunile de protest desfăşurate la 23 august şi 2 septembrie 2022 au participat 3600-3800 de persoane din raioane, şi pentru organizarea şi desfăşurarea mitingurilor au fost efectuate cheltuieli de minim 1,5 milioane de lei; Scrisoarea Serviciului de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova nr.340 din 3 octombrie 2022 referitoare la transportarea participanţilor la protestul din 9 septembrie 2022, în care se menţionează că pentru organizarea şi desfăşurarea mitingului ar fi fost realizate cheltuieli de minim 800 000 lei; Scrisoarea Serviciului de Informaţii şi Securitate a Republicii Moldova nr.E/3125 din 27 martie 2023 referitoare la existenţa bănuielilor rezonabile privind acţionarea Partidului Politic "Şor" în coordonare cu/în interesul unui actor statal străin, pentru realizarea unei rebeliuni în scopul răsturnării sau al schimbării prin violenţă a ordinii constituţionale a Republicii Moldova, inclusiv prin constituirea unor structuri (comitetul salvării naţionale, guvern popular, tribunal al poporului, scut al poporului) care să substituie autorităţile publice constituţionale.
- Nota de evaluare a evenimentelor desfăşurate la 19 iunie 2022, în care se menţionează organizatorii protestului, mijloacele de transport care transportă persoanele în municipiul Chişinău, achitarea mijloacelor băneşti, hainele, bunurile şi produsele alimentare repartizate.
i) Acte ale statelor străine prin care dl Ilan Şor şi Partidul "Şor" sunt sancţionaţi
- Actul din 26 octombrie 2022 al Oficiului pentru controlul activelor străine al Departamentului Trezoreriei Statelor Unite ale Americii (OFAC), potrivit căruia dl Ilan Şor a fost catalogat14 ca fiind responsabil sau complice la, sau s-a implicat în mod direct sau indirect, sau a încercat să se implice în alegerile guvernamentale din Statele Unite sau în alte alegeri din alte state pentru sau în numele, sau în beneficiul direct sau indirect al Guvernului Federaţiei Ruse. La aceeaşi dată, pe baza articolului 1 (a) (vii) din Ordinul Executiv, Oficiul pentru Controlul Activelor Străine al Departamentului Trezoreriei Statelor Unite ale Americii a catalogat Partidul Politic "Şor" ca fiind deţinut sau controlat de către, sau ca acţionând sau pretinzând să acţioneze, direct sau indirect, pentru sau în numele lui Ilan Şor.
______________________________
14https://www.govinfo.gov/content/pkg/FR-2022-11-04/pdf/2022-24073.pdf
- Regulamentul privind sancţiunile anticorupţie din 2021, prin care Regatul Unit l-a catalogat pe dl Ilan Şor ca persoană implicată în acte grave de corupţie, fiind responsabil sau implicat în mituirea funcţionarilor publici străini, şi prin care i-a blocat activele dlui Ilan Şor din Marea Britanie sau din oricare dintre teritoriile de peste mări ale Regatului Unit.15
______________________________
15https://www.gov.uk/government/publications/the-uk-sanctions-list
- Rezoluţia Parlamentului European din 19 aprilie 2023 referitoare la provocările cu care se confruntă Republica Moldova (2023/2595(RSP)). Potrivit punctelor H, I şi 8 din rezoluţie, pentru că Rusia utilizează oligarhi şi forţe politice interne proruse, cum ar fi Partidul "Şor", pentru a destabiliza situaţia politică din ţară; pentru că, conform relatărilor, Partidul "Şor" a recrutat în mod activ persoane, a profitat de situaţia lor economică vulnerabilă, oferindu-le stimulente financiare, şi a organizat logistica aferentă pentru a le face să participe la protestele antiguvernamentale ce au loc din august 2022; pentru că liderul Partidului "Şor", Ilan Şor, a fugit din Republica Moldova în 2019, după ce a fost condamnat pentru spălare de bani şi delapidare într-un scandal privind o fraudă bancară care a condus la sustragerea din sistemul bancar din Moldova a unei sume echivalente cu 1 miliard USD; pentru că, la 13 aprilie 2023, Curtea de Apel Chişinău l-a condamnat pe Ilan Şor la 15 ani de închisoare pe baza unor acuzaţii de corupţie în cauza privind frauda bancară; pentru că procurorii moldoveni solicită extrădarea sa din Israel şi, de asemenea, au urmărit penal partidul său pentru primirea ilegală de fonduri; pentru că guvernul moldovenesc a solicitat UE să impună sancţiuni oligarhului fugar Ilan Şor, pe care îl acuză că a ajutat Rusia să desfăşoare un război hibrid împotriva guvernului de la Chişinău prin stimularea tulburărilor sociale; pentru că oligarhii Ilan Şor şi Vladimir Plahotniuc au fost sancţionaţi de Statele Unite şi de Regatul Unit pentru implicarea lor în frauda bancară care s-a soldat cu pierderea unei sume de 1 miliard USD şi în alte scheme ilicite, Parlamentul European invită UE să sancţioneze personal pe oligarhii fugari Ilan Şor şi Vladimir Plahotniuc şi, dacă este cazul, să sancţioneze întreprinderile şi organizaţiile lor politice; invită statele şi teritoriile gazdă respective să-i extrădeze pe Ilan Şor şi pe Vladimir Plahotniuc pentru a putea fi judecaţi în Republica Moldova.16 Decizia (PESC) 2023/891 a Consiliului din 28 aprilie 2023 privind măsuri restrictive având în vedere acţiunile de destabilizare a Republicii Moldova, în articolul 1 lit.a), stabileşte că statele membre iau măsurile necesare pentru a împiedica intrarea pe teritoriul lor sau tranzitarea acestuia de către persoanele fizice responsabile de acţiuni sau politici care subminează sau ameninţă suveranitatea şi independenţa Republicii Moldova, sau democraţia, statul de drept, stabilitatea sau securitatea în Republica Moldova, sau care sprijină sau pun în aplicare astfel de acţiuni sau politici, prin oricare dintre următoarele acţiuni: (i) obstrucţionarea sau subminarea procesului politic democratic, inclusiv prin obstrucţionarea sau subminarea gravă a organizării alegerilor sau prin încercarea de a destabiliza sau de a răsturna ordinea constituţională; (ii) planificarea, coordonarea, sprijinirea sau facilitarea în orice mod a demonstraţiilor violente sau a altor acte de violenţă sau prin participarea, în mod direct sau indirect, la acestea; sau (iii) abateri financiare grave cu privire la fondurile publice, precum şi exportul neautorizat de capital.17
______________________________
16https://www.europarl.europa.eu/doceo/document/TA-9-2023-0112_RO.html
17https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX:32023D0891
- Decizia (PESC) 2023/1047 a Consiliului din 30 mai 2023 de modificare a Deciziei (PESC) 2023/891 din 28 aprilie 2023, în Anexă "Lista persoanelor fizice şi juridice, entităţilor şi organismelor menţionate la articolele 1 şi 2", stabileşte că dl Ilan Şor este un politician (preşedinte al Partidului Politic "Şor") şi om de afaceri din Republica Moldova, implicat în finanţarea ilegală a unor partide politice din Republica Moldova şi în incitarea la violenţă împotriva opoziţiei politice. Partidul "Şor", pe care îl conduce dl Ilan Şor, este implicat în plata şi instruirea persoanelor pentru a provoca tulburarea ordinii publice şi agitaţie în timpul protestelor din Republica Moldova. Printre acţiunile dlui Ilan Şor care vizează subminarea democraţiei în Republica Moldova se numără furnizarea de finanţare ilegală pentru sprijinirea activităţii politice pro-Kremlin în Republica Moldova. Un exemplu de utilizare a unor astfel de fonduri este organizarea de proteste violente şi manifestaţii, în principal, în capitala Chişinău, cu ajutorul protestatarilor plătiţi de Partidul "Şor", în 2022 şi 2023. Prin conducerea şi planificarea unor demonstraţii violente şi prin săvârşirea de abateri financiare grave privind fondurile publice şi exportul neautorizat de capital, dl Ilan Şor este răspunzător pentru acţiuni care subminează şi ameninţă suveranitatea şi independenţa Republicii Moldova, precum şi democraţia, statul de drept, stabilitatea şi securitatea în Republica Moldova. De asemenea, dna Marina Tauber, vicepreşedintă a Partidului "Şor" şi deputată în Parlamentul Republicii Moldova, a fost acuzată în dosarul "Frauda bancară" şi este investigată în Republica Moldova în două cauze penale pentru finanţarea ilegală de către un grup infracţional organizat şi pentru falsificarea raportului privind gestiunea financiară a Partidului "Şor". Prin conducerea şi planificarea unor demonstraţii violente şi prin săvârşirea unor grave abateri financiare având ca obiect fonduri publice şi prin exportul neautorizat de capital, dna Marina Tauber este răspunzătoare pentru acţiuni care subminează şi ameninţă suveranitatea şi independenţa Republicii Moldova, precum şi democraţia, statul de drept, stabilitatea şi securitatea în Republica Moldova.18
______________________________
18https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/HTML/?uri=CELEX:32023D1047
- Regulamentul privind măsurile economice speciale (Moldova) al Canadei, în articolul 1, stabileşte că o persoană al cărei nume este menţionat în anexă este o persoană care se află în Moldova sau este cetăţean al Moldovei care nu locuieşte în mod obişnuit în Canada şi în privinţa căreia guvernatorul în Consiliu, la recomandarea Ministrului, este convins că există motive rezonabile de a crede că este (a) o persoană implicată în activităţi care în mod direct sau indirect facilitează, sprijină, oferă finanţare sau contribuie la o încălcare sau tentativă de încălcare a suveranităţii sau integrităţii teritoriale a Ucrainei sau a Moldovei sau care împiedică activitatea organizaţiilor internaţionale din Ucraina sau Moldova; b) o persoană care a participat la încălcări grave şi sistematice ale drepturilor omului în Moldova; c) un actual sau fost înalt funcţionar al Guvernului Republicii Moldova; d) un asociat al persoanei menţionate la oricare dintre paragrafele a)-c); e) un membru de familie al unei persoane menţionate la oricare dintre paragrafele a)-d) şi h); f) o entitate deţinută sau controlată, direct sau indirect, de o persoană menţionată la paragrafele a)-e); g) o entitate a cărei proprietate sau control a fost pretins a fi modificată de o persoană care a încălcat sau a încercat să încalce suveranitatea sau integritatea teritorială a Ucrainei sau a Moldovei; h) un înalt funcţionar al unei entităţi menţionate la paragraful f) sau g). În anexă sunt enumerate ca persoane sancţionate de Canada dl Ilan Şor, dna Marina Tauber şi Partidul "Şor".19
______________________________
19https://www.international.gc.ca/world-monde/international_relations-relations_internationales/sanctions/moldova_regulations-reglement2.aspx?lang=eng
- Comunicatul de presă al Canadei din 1 iunie 2023, potrivit căruia Canada a impus sancţiuni împotriva a şapte persoane fizice şi a unei entităţi din Republica Moldova, ca parte a Regulamentului privind măsurile economice speciale (Moldova). Aceste sancţiuni vizează un număr de persoane, inclusiv oligarhi moldoveni, oameni de afaceri, parlamentari şi politicieni care au legături cu Rusia. Acestea vizează Partidul "Şor", un partid strâns legat de dl Ilan Şor, care se află pe lista persoanelor sancţionate astăzi şi care a lucrat pentru a destabiliza guvernul ales democratic al Moldovei în favoarea Rusiei.
- Comunicatul de presă al Norvegiei din 1 iunie 2023, potrivit căruia Norvegia s-a aliniat la măsurile restrictive ale Uniunii Europene impuse ca răspuns la încercările de destabilizare a Republicii Moldova.
j) O dispoziţie a Comisiei pentru Situaţii Excepţionale
- Dispoziţia Comisiei pentru Situaţii Excepţionale nr.45 din 31 octombrie 2022, prin care băncile comerciale, organizaţiile şi societăţile comerciale şi liberii profesionişti prevăzuţi la articolul 4 alin.(1) lit.a), c), g) şi i) din Legea nr.308/2017 au fost obligaţi să aplice măsuri de precauţie sporită în privinţa tranzacţiilor care nu corespund activităţii zilnice a clienţilor, inclusiv a dlui Ilan Şor şi a Partidului Politic "Şor", precum şi a persoanelor suspectate că sunt asociate acestora.
k) Acte care sancţionează servicii media audiovizuale de televiziune aparent controlate de dl Ilan Şor
- Decizia Consiliului Audiovizualui nr.338 din 11 noiembrie 2022, prin care s-a sancţionat cu amendă în mărime de 10 000 lei "TELESISTEM TV" SRL, fondatoarea serviciului media audiovizual de televiziune "Primul în Moldova", pentru încălcarea articolului 63 alin.(2) din Codul serviciilor media audiovizuale la difuzarea programului audiovizual "Tema" la 12 octombrie 2022.
- Dispoziţia Comisiei pentru situaţii excepţionale nr.54 din 16 decembrie 2022, prin care au fost suspendate licenţele de emisie ale serviciilor media audiovizuale Primul în Moldova şi Accent TV (furnizor "TELESISTEM TV" SRL), RTR Moldova (furnizor "TV-Comunicaţii Grup" SRL ), NTV Moldova (furnizor PP "Exclusiv Media" SRL), TV6 şi Orhei TV (furnizor PP "MEDIA RESURSE" SRL).
- Scrisoarea Serviciului de Informaţii şi Securitate nr.E/4241 din 27 aprilie 2023, în care se menţionează că dl Ilan Şor deţine controlul indirect, prin persoane afiliate, asupra furnizorilor de servicii media "TELESISTEM TV" SRL şi "MEDIA RESURSE" SRL.
l) Patru materiale video, care au fost cercetate în cadrul şedinţei publice din 16 mai 2023
- Materialul video cu numărul 1 reprezintă o adresare din 20 iulie 2018 a dlui Ilan Şor, în limba rusă. Dl Ilan Şor le-a mulţumit oamenilor că au participat la protestul împotriva celor care încearcă să închidă/stopeze proiectele realizate de partid, inclusiv magazinele sociale; recunoaşte că a donat protestatarilor pungi cu alimente şi adresează ameninţări (cu centura) în adresa guvernării şi jurnaliştilor.
- Materialul video cu numărul 2 reprezintă o adresare din 16 noiembrie 2022 a dlui Ilan Şor către protestatari, în limba rusă. Dl Ilan Şor declară că (noi) am petrecut 9 săptămâni de proteste masive, cu singura solicitare ca toată conducerea statului să demisioneze şi să stabilească data alegerilor anticipate. Dl Ilan Şor menţionează că pentru a realiza acest scop, există 2 soluţii. Prima – revoluţie adevărată, care presupune intrarea în clădiri, scoaterea forţată a conducătorilor de acolo, alegerea guvernului poporului în stradă şi aşa mai departe. Aceasta este competenţa poporului şi, dacă va ajunge la limită, o va face. A doua soluţie, pe care o preferă, este o cale juridică. Tactica şi obiectivele protestelor trebuie schimbate. Sunt 2 instituţii: Procuratura Generală şi Curtea Constituţională, care, odată schimbate, vor conduce la schimbarea guvernării. Îndeamnă toţi protestatarii din faţa Procuraturii Generale pentru a determina Procurorul General să demisioneze.
- Materialul video cu numărul 3 reprezintă o adresare din 30 septembrie 2022 a dlui Ilan Şor, în limba rusă, în care critică o informaţie referitoare la domnia sa, la Partidul "Şor" şi la protestatari. De asemenea, acesta recunoaşte că remunerează cu bani protestatarii.
- Materialul video cu numărul 4 reprezintă o investigaţie jurnalistică din 30 septembrie 2022 a Ziarului de Gardă, intitulată "Protestatarii în chirie, investigaţii ZdG sub acoperire", potrivit căruia persoanele sunt plătite pentru participare la protestele organizate de reprezentanţii Partidului Politic "Şor".
m) Patru materiale video, care au fost cercetate în cadrul şedinţei închise din 13 iunie 2023. Aceste materiale video corespund stenogramelor anexate la materialele cauzei
- Materialul video cu numărul 1 reprezintă o şedinţă online la care participă un ofiţer sub acoperire şi Marina Tauber. În cadrul acestei şedinţe se discută despre transportarea persoanelor, despre fotografierea numerelor de înmatriculare ale mijloacelor de transport şi a persoanelor din transport, despre întocmirea listei protestatarilor, despre modalitatea de remunerare a conducătorilor mijloacelor de transport (Stenograma din 6 noiembrie 2022, ora 19:58:28, denumirea fişierului audio-video "Exported_Rec1_20221126_195828", de pe discul "DVD DIA-110/2023").
- Materialul video cu numărul 2 reprezintă o înregistrare a discuţiei dintre ofiţerul sub acoperire şi D.D., ultimul îi transmite mijloace băneşti. De asemenea, ei discută despre transportarea persoanelor în municipiul Chişinău (Stenograma din 28 noiembrie 2022, ora 08:50:39, denumirea fişierului audio-video "Exported_Rec1_20221128_083354", de pe discul "DVD DIA-110/2023").
- Materialul video cu numărul 3 reprezintă o înregistrare video în care se vede că ofiţerul sub acoperire numără mijloacele băneşti primite de la D.D. (Stenograma din 28 noiembrie 2022, ora 09:25:53, denumirea fişierului audio-video "Exported_Rec1_20221128_092513", de pe discul "DVD DIA-110/2023").
- Materialul video cu numărul 4 conţine discuţia telefonică dintre ofiţerul sub acoperire şi dna Marina Tauber despre distribuirea banilor (Stenograma din 28 noiembrie 2022, ora 10:01:03, denumirea fişierului audio-video "Exported_Rec1_20221128_095513", de pe discul "DVD DIA-110/2023").
- Potrivit încheierii Judecătoriei Chişinău, sediul Ciocana, din 20 aprilie 2023, au fost legalizate măsurile speciale de investigaţie, i.e. interceptarea şi înregistrarea comunicărilor şi înregistrărilor de imagini efectuate în perioada 8 noiembrie 2022 – 20 aprilie 2023, a convorbirilor şi întâlnirilor dintre persoana sub acoperire şi reprezentanţii organizaţiei teritoriale Bălţi a Partidului "Şor" şi alte persoane implicate în primirea sau transmiterea banilor iliciţi în numele partidului. Acestea au fost efectuate în scopul documentării faptului primirii şi/sau transmiterii banilor în activităţi legate de finanţarea partidului, pentru remunerarea neoficială a persoanelor care prestează activităţi în interesul acestui partid politic, remunerarea persoanelor care participă la proteste, achitarea serviciilor de transport organizat, efectuarea altor cheltuieli în favoarea partidului.
B. Argumentele Partidului Politic "Şor"
60. Partidul Politic "Şor" menţionează că sesizarea Guvernului este neîntemeiată, având în vedere circumstanţele de fapt şi cadrul juridic naţional şi internaţional care garantează dreptul la libera asociere.
61. Partidul Politic "Şor" menţionează că nimic din statutul sau din programul partidului nu demonstrează, direct sau indirect, că intenţiile, scopurile sau activităţile partidului sunt îndreptate împotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept, a suveranităţii şi independenţei, a integrităţii teritoriale a Republicii Moldova.
62. Referitor la campaniile electorale, partidul menţionează că în toamna anului 2016 a fost luată decizia de a participa la alegerile prezidenţiale, delegând-o în calitate de candidat pe dna Inna Popenco. Din păcate, popularitatea şi independenţa candidatului au devenit iritante pentru rivalii politici, care, în complicitate cu puterea şi cu elitele politice, au exclus-o ilegal pe dna Inna Popenco din cursa electorală, cu puţin timp înainte de ziua votării. La baza deciziei de anulare a înregistrării concurentului electoral a stat presupusa nedeclarare a sumei de 25 044,60 lei. Cu regret, deciziile judecătoreşti sunt contradictorii. Prin Decizia din 22 octombrie 2016, Curtea Supremă de Justiţie a constatat folosirea intenţionată de către concurentul electoral a fondurilor financiare nedeclarate în proporţii considerabile (mai mult de 5 % din plafonul maxim stabilit de Comisia Electorală Centrală). În viziunea reprezentanţilor Partidului Politic "Şor", suma de 25 044,60 lei nu are cum să reprezinte proporţii considerabile şi 5 % din plafonul maxim, adică cca 3,3 milioane de lei. Partidul susţine că decizia Curţii Supreme de Justiţie a fost o decizie nemotivată şi nedreaptă, pronunţată ca urmare a presiunilor politice.
63. La alegerile locale noi din 20 mai 2018, dna Reghina Apostolova a fost candidatul partidului pentru funcţia de primar al municipiului Chişinău. Aceasta a fost eliminată din cursa electorală prin Decizia Curţii Supreme de Justiţie din 16 mai 2018. Motivul anulării înregistrării a constat în utilizarea resurselor financiare provenite de peste hotare în mărime de 200 000 lei. Aceste mijloace financiare au fost donate de o persoană juridică de drept privat, înregistrată în Republica Moldova, al cărei fondator cu cota de participare de 100 % era un cetăţean al Republicii Moldova. Partidul Politic "Şor" consideră că nu a avut nicio pârghie legală pentru a verifica contabilitatea şi situaţia financiară a donatorilor care erau obligaţi să declare pe propria răspundere că nu posedă capital străin.
64. Prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.20 din 23 iulie 2021 au fost confirmate rezultatele alegerilor parlamentare anticipate din 11 iulie 2021 şi s-au validat mandatele a şase deputaţi aleşi din partea Partidului Politic "Şor": Ilan Şor, Marina Tauber, Denis Ulanov, Petru Jardan, Vadim Fotescu, Reghina Apostolova.
65. Partidul notează dezacordul său faţă de sancţiunea aplicată în alegerile noi la funcţia de primar al municipiului Bălţi din 21 noiembrie 2021, în care, după primul tur de scrutin, dna Marina Tauber, candidatul partidului, a fost eliminată din cursa electorală. În acest caz, ca probă împotriva candidatului partidului, au fost cheltuielile de alimentare nedeclarate de 34 260 lei, cu depăşirea plafonului cu cel mult 9 514,80 lei. Partidul consideră că acest temei nu este unul plauzibil pentru eliminarea candidatului partidului din alegeri. În acest caz, dna Marina Tauber a formulat o plângere la Curtea Europeană a Drepturilor Omului împotriva Republicii Moldova.
66. Referitor la excluderea candidaţilor săi din alegeri pentru încălcări de ordin financiar (cazurile Popenco, Apostolova, Balinschi şi Tauber), partidul afirmă că majoritatea cazurilor descrise s-au bazat pe probe indirecte şi aprecieri absolut subiective ale organelor de poliţie şi ale organelor electorale. Totodată, chiar dacă se admite că deciziile cu privire la excluderea candidaţilor partidului "Şor" din cursa electorală au fost legitime, aceste decizii nu pot servi ca bază de sancţionare repetată a partidului prin declararea acestuia neconstituţional. Aşadar, pentru presupuse încălcări financiare, Partidul Politic "Şor" a fost sancţionat de două ori, prin excluderea din alegeri şi prin lipsirea de mijloace bugetare, iar autorii sesizării consideră că partidul merită să fie sancţionat a treia oară pentru aceeaşi faptă, prin declararea formaţiunii politice neconstituţionale: o măsură total abuzivă, ilegală şi disproporţionată. O nouă sancţionare pentru aceeaşi faptă ar constitui o gravă încălcare a principiului ne bis in idem.
67. Cu referire la cauza penală împotriva preşedintelui partidului, Ilan Şor, reprezentanţii Partidului Politic "Şor" subliniază că în prezent nu există o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă, prin care s-ar constata implicarea incontestabilă a dlui Ilan Şor în comiterea sustragerii din sistemul bancar al Republicii Moldova, motiv pentru care acesta beneficiază de prezumţia de nevinovăţie. Mai mult, cauza în care este judecat dl Ilan Şor nu are vreo legătură cu activitatea propriu-zisă a partidului politic şi a dlui Ilan Şor în calitate de lider.
68. Referitor la dosarul penal intentat pentru presupusa finanţare ilegală a partidului, ultimele modificări ale articolului 1812 din Codul penal au fost efectuate în anul 2022 (şi au intrat în vigoare în aprilie 2022). Noul conţinut incriminator a fost adoptat concomitent cu activizarea investigaţiilor penale împotriva liderilor Partidului Politic "Şor". O stranie coincidenţă, dar imediat după intrarea în vigoare a acestor modificări legale, în privinţa partidelor de opoziţie din Parlament (Partidul Socialiştilor şi Partidul "Şor") au fost intentate dosare penale pentru comiterea acestei infracţiuni.
69. Partidul menţionează că cauzele penale nu sunt finalizate şi nu există vreo hotărâre de condamnare definitivă şi irevocabilă. Persoanele care au fost arestate ilegal au fost deja eliberate şi au formulat mai multe plângeri la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
70. Toate demersurile privind ridicarea imunităţii parlamentare şi iniţierea mai multor cauze penale nu au nicio legătură cu faptele reale sau cu activitatea partidului, ci reprezintă o hărţuire a oponenţilor politici şi a deputaţilor din opoziţie. De exemplu, în anul 2020, dl Alexandr Stoianoglo, Procurorul General al Republicii Moldova, a recunoscut că dosarele intentate în 2019 în privinţa dnei Marina Tauber şi dnei Reghina Apostolova au fost ilegale, motiv pentru care aceste persoane au fost scoase de sub urmărirea penală, iar procuratura şi-a prezentat scuzele în mod public.
71. Partidul conchide că cauzele de urmărire penală pornite în privinţa unor membri ai partidului nu pot şi nici nu trebuie să se răsfrângă asupra activităţii întregului partid politic, în special în condiţiile în care nu există nicio sentinţă judecătorească definitivă şi irevocabilă.
72. Cu privire la actul prin care liderul partidului, Ilan Şor, şi formaţiunea politică au fost introduşi în lista de sancţiuni financiare a Oficiului pentru controlul activelor străine al Departamentului Trezoreriei Statelor Unite ale Americii, partidul menţionează că aceste sancţiuni nu au nicio legătură directă cu activitatea propriu-zisă a partidului politic. În prezent, se întreprind măsurile juridice de rigoare cu privire la reevaluarea acestor decizii, inclusiv pe cale judiciară. De asemenea, aceste decizii nu pot sta la baza unor decizii interne ale statului suveran Republica Moldova. Sancţiunile interne ale unui stat pot fi aplicate doar pe teritoriul suveran al acelui stat, conform principiilor unanim recunoscute ale dreptului internaţional. Introducerea liderului partidului în lista sancţiunilor financiare ale Statelor Unite ale Americii nu demonstrează în niciun fel acţiunile premeditate ale partidului împotriva suveranităţii şi independenţei ţării.
73. Partidul mai menţionează că, începând cu luna iunie 2022, reprezentanţii partidului şi ai fracţiunii "Şor" au iniţiat proteste paşnice masive împotriva abuzurilor puterii politice. Toate întrunirile au respectat condiţiile legale. Partidul Politic "Şor" niciodată nu a pledat pentru aplicarea violenţei ca mijloc de răsturnare a ordinii constituţionale democratice. Mesajele publice ale reprezentanţilor partidului reprezintă doar o formă de luptă politică, în strictă corespundere cu dreptul la libera exprimare. Aceste mesaje nu au avut scopul de a incita la aplicarea violenţei şi nu au ameninţat pacea civică sau ordinea constituţională. Partidul Politic "Şor" îşi exercită drepturile sale constituţionale la libertatea de asociere, libertatea de opinie şi de întrunire pentru a-şi exprima dezacordul cu acţiunile guvernării şi cere, în mod deschis, democratic şi paşnic, demisia şi organizarea alegerilor anticipate. Partidul solicită schimbarea democratică a puterii prin căi exclusiv paşnice şi legale.
74. Pe baza celor menţionate anterior, partidul concluzionează că alegaţiile Guvernului privind încălcarea principiilor statului de drept, democraţiei, pluralismului, suveranităţii sunt declarative, bazate exclusiv pe convingeri subiective şi interpretări unilaterale. Aceste alegaţii nu sunt probate prin fapte concrete sau sentinţe judecătoreşti definitive, iar trimiterea doar la unele articole din presă reprezintă o sfidare gravă la adresa dreptului la un proces echitabil, afectând principiul prezumţiei de nevinovăţie şi dreptul la apărare.
75. Practica internaţională a stabilit un standard de probă ridicat pentru cazurile în care autorităţile solicită dizolvarea unui partid politic pe baza acţiunilor partidului, evidenţiind necesitatea respectării principiului proporţionalităţii în aplicarea legislaţiei care restrânge libertatea de asociere.
76. Partidul subliniază că legislaţia naţională prevede măsuri mai puţin restrictive decât dizolvarea directă a partidului (de exemplu, suspendarea activităţii pe o perioadă). În cazul Partidului Politic "Şor", autorităţile au decis să solicite aplicarea celei mai dure sancţiuni – declararea acestuia neconstituţional şi dizolvarea acestuia. De exemplu, articolul 21 al Legii cu privire la partidele politice prevede ca sancţiune limitarea activităţii partidului politic dacă prin acţiunile acestuia se aduc prejudicii grave pluralismului politic sau principiilor democratice fundamentale. În aceste cazuri există o procedură complexă efectuată la iniţiativă Ministerului Justiţiei. Totuşi, în privinţa partidului nu a existat nicio notificare din partea ministerului cu privire la eventuale încălcări şi solicitări de a înceta eventuale acţiuni ilegale. Evident că astfel de acţiuni ilegale nici nu au existat, în caz contrar autorităţile urmau să le aplice, conform procedurii legale şi principiului de aplicare graduală a sancţiunilor.
77. Potrivit jurisprudenţei Curţii Europene, ingerinţele în exercitarea dreptului la libertatea de asociere sunt justificate dacă respectă cerinţele paragrafului 2 al articolului 11 din Convenţie, şi anume dacă sunt "prevăzute de lege", urmăresc unul sau mai multe scopuri legitime şi sunt "necesare într-o societate democratică".
78. Referitor la respectarea exigenţei legalităţii, partidul subliniază că nici Constituţia, nici Legea privind partidele politice nu descifrează exact ce se subînţelege prin militarea împotriva pluralismului politic şi a principiilor unui stat de drept. Sub acest aspect, legislaţia nu este suficient de clară, accesibilă şi previzibilă. Partidul afirmă că nimic din cele imputate nu se încadrează în activităţi care militează împotriva pluralismului politic şi a statului de drept.
79. Partidul subliniază că autorul sesizării nu a argumentat scopul legitim al ingerinţei în dreptul Partidului "Şor" la asociere. În afară de declaraţii, nu au fost aduse exemple concrete şi probe concludente că partidul ar reprezenta o ameninţare pentru securitatea naţională sau pentru pluralismul politic. Aşadar, Partidul Politic "Şor" nu reprezintă niciun pericol pentru societate.
80. În susţinerea argumentelor sale, Partidul "Şor" a prezentat următoarele:
- Certificatul de înregistrare a Partidului Politic "Şor".
- Procesul-verbal nr.2 din 19 iunie 2016 privind alegerea dlui Ilan Şor în calitate de preşedinte al Consiliului Mişcării "Ravnopravie".
- Statutul Partidului "Şor", aprobat la Congresul Mişcării "Ravnopravie" din 25 septembrie 2016. Potrivit articolului 4 din Statut, partidul are drept scopuri principale: elaborarea, promovarea şi implementarea de politici în vederea promovării principiilor doctrinei social-democratice, constând în instituirea unui sistem de protecţie socială fortificat şi a unor măsuri politice ce vizează o distribuţie corectă a bogăţiei, asigurarea bunăstării tuturor categoriilor sociale, edificarea unui stat de drept, asigurării supremaţiei legii, libertăţii persoanei, democraţiei, pluralismului politic, libertăţii presei, a altor valori universal recunoscute ce vor asigura alinierea Republicii Moldova la ţările cu o democraţie avansată ş.a.
- Programul Partidului "Şor", aprobat prin Decizia Consiliului Mişcării "Ravnopravie" din 2 octombrie 2016. Potrivit acestui program, scopul partidului constă în schimbarea calitativă a situaţiei social-economice şi politice din ţară, care se reflectă în constituirea unei temelii şi în dezvoltarea ulterioară a Republicii Moldova ca un stat al bunăstării sociale.
- Statutul Partidului "Şor", aprobat la Congresul VIII din 12 septembrie 2021. Potrivit articolului 3 alin.(2) din Statut, Partidul "Şor" militează pentru respectarea cu stricteţe a Constituţiei Republicii Moldova şi a legilor statului, consolidarea ordinii de drept, apărarea suveranităţii naţionale, asigurarea unor condiţii decente de trai, libera exprimare a voinţei politice a cetăţenilor, promovarea şi respectarea principiilor democraţiei, pluralismului politic şi separaţiei puterilor în stat.
- Decizia din 23 septembrie 2021 privind înregistrarea modificărilor în actele de constituire şi a datelor incluse în Registrul de stat al persoanelor juridice. Potrivit acestei decizii, dl Ilan Şor a fost desemnat ca administrator al partidului până la data de 12 septembrie 2027, fiind stabilită componenţa Consiliului Politic şi a Comisiei de cenzori.
- Barometrul socio-politic din noiembrie 2022.
- Declaraţiile fracţiunii parlamentare a Partidului "Şor" adresate Primarului municipiului Chişinău cu privire la desfăşurarea protestelor în septembrie – decembrie 2022 şi demersul fracţiunii parlamentare a Partidului "Şor" adresat Inspectoratului General de Poliţie privind notificarea desfăşurării protestelor.
- Procesul-verbal al şedinţei biroului permanent central al partidului din 17 ianuarie 2022, prin care s-a decis împuternicirea dnei Marina Tauber, vicepreşedinte al partidului, să reprezinte interesele partidului în conformitate cu articolul 81 din Codul de procedură civilă, precum şi să administreze şi să reprezinte interesele partidului în raport cu organele, instituţiile, autorităţile publice şi persoanele terţe.
- "exemple de proteste, cu declaraţii de răsturnare a puterii în stat, inclusiv cu acţiuni violente ale fostei opoziţii (actuala guvernare)".
- comunicate de presă intitulate: "Ne dorim în viitor un parlament fără infractori. Platforma DA cere CC să declare Partidul "Şor" neconstituţional" – din martie 2021; "Era şi timpul: deputatul Octavian Ţîcu solicită CCM scoaterea partidului "Şor" în afara legii. Infractorii Rusiei îşi fac de cap în Parlamentul de la Chişinău" – din martie 2021; "Litvinenco: sunt analizate aspectele scoaterii Partidului "Şor" în afara legii" – din decembrie 2021; "Olesea Stamate nu susţine excluderea partidului Şor în afara legii: se creează un precedent periculos" – din decembrie 2021; "Includerea lui Ilan Şor şi a Partidului "Şor" sub sancţiunile SUA ar putea deschide calea spre declararea în afara legii a formaţiunii conduse de deputatul fugar: opinia Ministrului Justiţiei" – din decembrie 2022; "CC va decide soarta partidului Şor! Carp: se întrunesc toate condiţiile pentru scoaterea în afara legii" – din 9 mai 2023.
- Plângerile din 17 octombrie 2022 depuse de fracţiunea parlamentară a partidului "Şor" la Procuratura Generală, prin care se solicită începerea urmăririi penale împotriva poliţiştilor şi a factorilor de decizie care au ordonat la 10 octombrie 2022 evacuarea forţată a corturilor instalate pe bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfânt din municipiul Chişinău, care blocau intrarea în clădirea Procuraturii Generale.
- Plângerea din 28 octombrie 2022 depusă de fracţiunea parlamentară "Şor" la Procuratura Generală, prin care se solicită începerea urmăririi penale în privinţa şefului Inspectoratului General de Poliţie, care a ordonat evacuarea forţată, în perioada 23-27 octombrie 2022, a corturilor instalate pe bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfânt din municipiul Chişinău.
- Plângerea din 9 ianuarie 2023 depusă de dl Ilan Şor la Procuratura Generală în privinţa unui grup de persoane care pretind că luptă pe frontul din Ucraina. Acest grup de persoane, prin intermediul unei secvenţe video difuzate de un post de televiziune la 5 mai 2022, a făcut apel la pace, ordine constituţională şi i-a avertizat pe cei care destabilizează ordinea şi pacea în ţară, inclusiv pe dl Ilan Şor.
- Rezoluţia din 19 iunie 2022, potrivit căreia participanţii la protest au atras atenţia întregii ţări, dar şi a comunităţii internaţionale, asupra situaţiei critice în care a ajuns Republica Moldova, să plătească cel mai mare preţ din regiune pentru gazele naturale. În acest sens, se menţionează că Preşedintele ţării şi partidul PAS, aflat la guvernare, nu reprezintă astăzi interesele cetăţenilor care i-au ales. Singura soluţie pentru a preveni colapsul social şi economic şi a diminua riscurile de securitate este de a înlătura de la putere actuala guvernare.
- Rezoluţia din 9 octombrie 2022, prin care protestatari au cerut compensarea integrală a diferenţelor de tarife pentru gazele naturale şi energia electrică, şi ca statul să acorde suport financiar la diferite categorii de populaţie. În caz contrar, se menţionează în rezoluţie, cetăţenii vor fi pe deplin îndreptăţiţi să solicite schimbarea imediată a actualei puteri.
- Rezoluţia privind constituirea Comitetului Salvării Naţionale din 16 octombrie 2022. Prin rezoluţie s-a constituit Comitetul Salvării Naţionale, care este o structură reprezentativă la nivel naţional şi care are sarcina de a scoate Republica Moldova din captivitate, de a restabili ordinea constituţională şi de a le reda cetăţenilor drepturile şi libertăţile de care au fost lipsiţi în mod abuziv. Comitetul Salvării Naţionale este format din lideri ai partidelor politice de opoziţie şi urmăreşte să le ofere cetăţenilor o alternativă la guvernare, în condiţiile în care conducerea actuală a statului a ieşit din albia legalităţii şi nu mai este reprezentativă. Din conducerea Comitetului Salvării Naţionale fac parte: dl Ilan Şor (preşedintele Partidului Politic "Şor", deputat), dna Marina Tauber (vicepreşedintele Partidului Politic "Şor", deputat), dl Gheorghe Cavcaliuc (preşedintele Partidului "Acasă Construim Europa"), dl Dinu Ţurcanu (preşedintele raionului Orhei, jurist), dl Radu Buşilă (primarul comunei Piatra, raionul Orhei, jurist), dl Constantin Starîş (deputat din partea Partidului Comuniştilor), dl Serghei Mişin (preşedintele Partidului "Renaştere").
- Rezoluţia din 22 octombrie 2022, prin care s-a decis: a) constituirea Guvernului Popular, ca putere executivă, reprezentativă, subordonată direct poporului Republicii Moldova, care va avea prerogativa de a asigura ordinea constituţională pe toată durata în care va exista un vacuum de putere, în contextul conflictului deschis dintre guvernare şi cetăţeni, şi alegerile parlamentare şi prezidenţiale anticipate corecte şi democratice şi asigurarea unui transfer paşnic al puterii; b) constituirea Tribunalului Poporului, ca putere juridică reprezentativă, care va judeca şi va condamna persoanele vinovate de trădarea intereselor naţionale şi de uzurparea puterii de stat; c) constituirea Scutului Poporului, care va avea prerogativa de a nu admite implicarea statului într-un eventual conflict armat şi a de nu admite modificarea articolului 11 din Constituţie privind neutralitatea permanentă, cu scopul aderării ţării noastre la alianţele militare externe. Rezoluţia prevede că aceste structuri, votate de protestatari, vor fi funcţionale şi reprezentative, până când instituţiile statului vor fi decapturate definitiv şi va fi restabilită ordinea constituţională.
- o informaţie privind realizările dlui Ilan Şor şi ale Partidului Politic "Şor" în perioada anilor 2015 – 2023.
- cererile formulate de Partidul Politic "Şor" la Curtea Europeană a Drepturilor Omului şi răspunsul grefei Curţii Europene.
- proiectele de legi înregistrate în Parlament de fracţiunea parlamentară a partidului "Şor".
- patru materiale video prezentate de reprezentanţii Partidului Politic "Şor" şi cercetate în cadrul şedinţei publice din 15 mai 2023. Aceste materiale video se referă la protestele organizate la 19 iunie, 9, 16 şi 22 octombrie 2022, în municipiul Chişinău, la care au fost votate rezoluţiile menţionate mai sus.
- Dispozitivul Deciziei Curţii de Apel Chişinău din 8 iunie 2023, prin care s-a admis cererea de chemare în judecată înaintată de Partidul Politic "Şor" împotriva BC "Victoriabank" SA, referitoare la închiderea ilegală a conturilor bancare.
C. Aprecierea Curţii
Principii generale privind controlul constituţionalităţii partidelor politice
81. Democraţia constituţională presupune, în principal, existenţa unui sistem electoral democratic, în cadrul căruia sunt organizate alegeri periodice, libere şi corecte, în consecinţa cărora perdanţii cedează puterea câştigătorilor. Democraţia constituţională mai presupune garantarea drepturilor la libertatea de exprimare şi la libertatea de asociere, care reprezintă, în esenţă, democraţia în acţiune, adică democraţia practică. Totodată, democraţia constituţională presupune stabilitatea, predictibilitatea şi integritatea dreptului şi a instituţiilor de aplicare a dreptului, adică preeminenţa dreptului, care sunt necesare, din punct de vedere funcţional, pentru a face posibilă implicarea sau angajamentul democratic, fără teamă sau fără coerciţie. Curtea identifică aceste idei ca urmare a unei interpretări sistematice a Constituţiei. Ea observă că ordinea pe care o proiectează Constituţia pretinde un sistem cu partide politice care aderă şi respectă regulile jocului democratic.
82. Existenţa şi activitatea partidelor politice sunt protejate, în special, de normele care se referă la libertatea de asociere în partide, la libertatea conştiinţei şi la libertatea exprimării. Exerciţiul acestor drepturi trebuie să aibă în vedere atât reglementările naţionale, cât şi obligaţiile internaţionale ale statului. Constituţia protejează dreptul persoanelor de a promova idei şi programe politice şi de a participa la alegeri în mod independent sau prin asocierea în partide politice. În special, articolul 41 alin.(1) din Constituţie şi articolul 11 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului garantează dreptul persoanei de a se asocia liber în partide şi în alte organizaţii social-politice.
83. În contextul articolului 11 din Convenţie, a cărui interpretare trebuie adoptată pe plan naţional, Curtea Europeană a făcut adesea trimitere la rolul esenţial jucat de partidele politice în asigurarea pluralismului şi a democraţiei (United Communist Party of Turkey şi alţii v. Turcia [MC], 30 ianuarie 1998, § 25).
84. Participarea cetăţenilor la procesul democratic este asigurată, în mare măsură, prin apartenenţa lor la partidele politice în care se integrează şi în cadrul cărora urmăresc realizarea unor obiective comune, în mod colectiv. Partidele care se angajează în activităţi contrare valorilor Convenţiei Europene nu pot beneficia de protecţia articolului 11, ca urmare a aplicării articolului 17, care interzice utilizarea Convenţiei Europene pentru distrugerea sau limitarea excesivă a drepturilor garantate de aceasta. Teoria dreptului constituţional operează cu conceptul "democraţiei militante" sau "combative". Acest concept face distincţie între, pe de o parte, opunerea faţă de aranjamente instituţionale precise şi/sau politici publice particulare, indiferent de cât de importante sunt, şi, pe de altă parte, repudierea totală a întregii ordini politice democratice. Teza fundamentală a democraţiei militante este că societatea nu trebuie să comită un suicid permiţându-le celor care se încadrează în a doua categorie să-i utilizeze procesele libere şi accesibile pentru a demola chiar aceste procese. Pe scurt, democraţiile îi pot pedepsi sau exclude pe cei al căror scop clar este să distrugă sistemul. Ele pot riposta împotriva oponenţilor lor. Conceptul este adoptat şi de legislatorul nostru constituţional, care stabileşte, între altele, la articolul 41 alin.(4) din Constituţie, că partidele şi alte organizaţii social-politice care, prin scopurile ori prin activitatea lor, militează împotriva pluralismului politic sau a principiilor statului de drept sunt neconstituţionale.
85. Libertatea de asociere se află într-o legătură strânsă cu libertatea conştiinţei şi cu libertatea de exprimare. Protecţia opiniilor personale, asigurată de articolele 31 şi 32 din Constituţie şi de articolele 9 şi 10 din Convenţie reprezintă, de asemenea, unul dintre scopurile libertăţii de asociere, aşa cum este garantată aceasta de articolul 41 din Constituţie şi de articolul 11 din Convenţie (a se vedea, de exemplu, Vörður Ólafsson v. Islanda, 27 aprilie 2010, § 46). Libertatea de asociere nu le este garantată doar persoanelor sau partidelor ale căror opinii sunt receptate în mod favorabil sau sunt considerate inofensive ori este manifestată indiferenţa în privinţa acestora, ci le este garantată şi opiniilor care ofensează, şochează sau neliniştesc (a se vedea, mutatis mutandis, Vona v. Ungaria, 9 iulie 2013, § 57).
86. De vreme ce libertatea de exprimare garantează faptul că opiniile contrare ideilor unui sistem democratic ar putea fi exprimate într-o dezbatere publică, cu condiţia să nu reprezinte un discurs al urii sau să nu-i incite pe alţii la comiterea de violenţe, articolul 11 din Convenţie nu împiedică autorităţile naţionale să ia măsuri pentru a se asigura că o asociaţie nu urmăreşte scopuri politice contrare valorilor democraţiei pluraliste şi încălcarea drepturilor şi a libertăţilor garantate de Convenţia Europeană (a se vedea, mutatis mutandis, cauza Zehra Foundation şi alţii v. Turcia, 10 iulie 2018, §§ 55-56, care vizează dizolvarea unei asociaţii ale cărei activităţi urmăreau instituirea şariatului). Implementarea principiului pluralismului politic este imposibilă cu un partid care nu-şi poate exprima în mod liber ideile şi opiniile (a se vedea, mutatis mutandis, Gorzelik şi alţii v. Polonia [MC], 17 februarie 2004, § 91; Zhechev v. Bulgaria, 21 iunie 2007, § 36). Protecţia opiniilor şi a libertăţii de a le exprima este cu atât mai importantă în cazul partidelor politice, dat fiind rolul lor esenţial pentru asigurarea pluralismului şi funcţionarea corespunzătoare a democraţiei (Freedom and Democracy Party (ÖZDEP) v. Turcia [MC], 8 decembrie 1999, § 37).
87. Dizolvarea unei asociaţii reprezintă o măsură dură, care presupune consecinţe semnificative şi poate fi întreprinsă doar în cazurile cele mai grave (Association Rhino şi alţii v. Elveţia, 11 octombrie 2011, § 62; Vona v. Ungaria, § 58; Les Authentiks şi Supras Auteuil 91 v. Franţa, 27 octombrie 2016, § 84). Statul are sarcina de a oferi motive care justifică o asemenea măsură (Adana TAYAD v. Turcia, 21 iulie 2020, § 35). Dizolvarea bazată pe un act care nu conţine motive acceptabile şi convingătoare poate avea un efect inhibitor pentru asociaţia în discuţie, pentru membrii săi, dar şi pentru alte organizaţii (ibid., § 36).
88. Pentru a se respecta principiul proporţionalităţii în cazurile de dizolvare a asociaţiilor, autorităţile trebuie să demonstreze că nu există alte mijloace de realizare a aceloraşi scopuri care ar interfera mai puţin grav cu dreptul la libertatea de asociere (Adana TAYAD v. Turcia, § 36; Association Rhino şi alţii v. Elveţia, § 65; Magyar Keresztény Mennonita Egyház şi alţii v. Ungaria, 8 aprilie 2014, § 96). Totuşi, Curtea Europeană a recunoscut că pot exista cazuri în care alegerea măsurilor aflate la dispoziţia autorităţilor pentru a răspunde la o nevoie socială imperioasă în legătură cu consecinţele negative percepute, dată fiind existenţa sau activităţile unei asociaţii, este limitată în mod inevitabil (Gorzelik şi alţii v. Polonia [MC], § 105; Ayoub şi alţii v. Franţa, 8 octombrie 2020, §§ 119-120). Statul este îndreptăţit să ia măsuri preventive împotriva partidelor politice, pentru protecţia democraţiei. Statul nu poate aştepta până când partidul politic va prelua puterea şi va începe să întreprindă paşi concreţi pentru a implementa o politică incompatibilă cu standardele Convenţiei. Acolo unde pericolul acelei politici a fost stabilit în mod suficient şi este iminent, statul poate preveni în mod rezonabil aplicarea unei asemenea politici înainte ca încercarea de a o implementa prin intermediul unor paşi concreţi să prejudicieze pacea socială şi regimul democratic al ţării (Refah Partisi (the Welfare Party) şi alţii v. Turcia [MC], 13 februarie 2003, § 102; Herri Batasuna şi Batasuna v. Spania, 30 iunie 2009, § 81).
89. Având în vedere rolul esenţial al partidelor politice pentru asigurarea pluralismului şi funcţionarea democraţiei, orice măsură întreprinsă împotriva lor afectează libertatea de asociere şi, în consecinţă, democraţia (Republican Party of Russia v. Rusia, 12 aprilie 2011, § 78). Prin urmare, clauza de limitare a exerciţiului acestui drept, stabilită de articolul 54 din Constituţie şi de articolul 11 alin.(2) din Convenţie, trebuie interpretată în mod strict. Doar argumente convingătoare şi imperioase pot justifica restricţiile exerciţiului libertăţii de asociere (United Communist Party of Turkey şi alţii v. Turcia [MC], 30 ianuarie 1998, § 46). Statul este îndreptăţit să le impună partidelor politice obligaţia de a respecta şi salvgarda drepturile şi libertăţile garantate de Convenţie şi obligaţia de a nu avansa un program politic care contravine principiilor fundamentale ale democraţiei (Refah Partisi (the Welfare Party) şi alţii v. Turcia [MC], § 103). Măsurile drastice precum dizolvarea unui partid pot fi aplicate doar în cazurile cele mai grave (Herri Batasuna and Batasuna v. Spania, § 78; Linkov v. Republica Cehă, 7 decembrie 2006, § 45). Sunt cazurile care pun în pericol pluralismul politic şi principiile democratice fundamentale (Party for a Democratic Society (DTP) şi alţii v. Turcia, 12 ianuarie 2016, § 101). Curtea Europeană a stabilit două condiţii în care partidele politice pot promova schimbări legislative sau modificări ale structurilor legale sau constituţionale ale statelor. În primul rând, mijloacele utilizate în vederea realizării acestui scop trebuie să fie legale şi democratice. În al doilea rând, schimbarea propusă trebuie să fie compatibilă cu principiile democratice fundamentale. În consecinţă, un partid politic ai cărui lideri incită la comiterea de violenţe sau avansează o politică care nu respectă democraţia sau care urmăreşte distrugerea democraţiei şi încălcarea drepturilor protejate într-o democraţie nu pot pretinde la protecţia Convenţiei împotriva sancţiunilor aplicate din aceste motive (Yazar şi alţii v. Turcia, 9 aprilie 2002, § 49). Un factor esenţial îl reprezintă programul partidului, în special dacă acesta conţine o chemare la violenţă sau vreo formă de repudiere a principiilor democratice (Partidul Comunistilor (Nepeceristi) şi Ungureanu v. România, 3 februarie 2005, § 54; Freedom and Democracy Party (ÖZDEP) v. Turcia [MC], 8 decembrie 1999, § 40). Programul unui partid politic nu reprezintă, însă, singurul criteriu pentru stabilirea obiectivelor şi a intenţiilor sale. Conţinutul programului trebuie comparat cu acţiunile liderilor partidului şi cu poziţiile pe care le apără. Privite împreună, aceste acţiuni şi poziţii pot fi relevante în procedurile privind dizolvarea partidelor politice, de vreme ce le pot dezvălui scopurile şi intenţiile (Refah Partisi (the Welfare Party) şi alţii v. Turcia [MC], § 101; Herri Batasuna şi Batasuna v. Spania, § 80). Atunci când examinează dacă dizolvarea unui partid din cauza riscului pe care îl prezintă la adresa principiilor democratice a constituit o nevoie socială imperioasă, Curtea Europeană verifică: (i) dacă au existat probe plauzibile privind iminenţa riscului la adresa democraţiei; (ii) dacă acţiunile şi discursurile liderilor erau imputabile partidului politic vizat; şi (iii) dacă acţiunile şi discursurile imputabile partidului politic au alcătuit un întreg care oferea o imagine clară a unui model de societate imaginat şi promovat de partid, incompatibil cu conceptul de societate democratică (Refah Partisi (the Welfare Party) şi alţii v. Turcia [MC], § 104; Partidul Comunistilor (Nepeceristi) şi Ungureanu v. România, § 46).
90. Jurisprudenţa Curţii Europene se axează pe activităţile externe ale partidelor. Totuşi, în jurisprudenţa curţilor constituţionale s-au analizat şi activităţile interne ale partidelor a căror constituţionalitate a fost pusă la îndoială de către autorităţile statului. De exemplu, în hotărârea sa din 23 octombrie 1952 (1 BvB 1/51), în care a decis neconstituţionalitatea unui partid (Sozialistische Reichspartei), Curtea Constituţională Federală a Germaniei a reţinut că partidele nu se pot organiza cu abateri fundamentale de la principiile democratice şi că acestea pot fi eliminate din viaţa politică dacă resping principiile supreme ale democraţiei libere. Dacă ordinea internă a unui partid nu corespunde principiilor democratice, concluzia generală este că partidul va aplica principiile pe care le-a aplicat în interiorul structurii sale şi în structura statală, făcând ca voinţa statului să nu se mai formeze ca urmare a jocului liber al forţelor politice, ci ca urmare a manifestării unui sistem autoritar.
91. Consolidarea democraţiei interne a partidelor este esenţială pentru democratizarea sistemului politic în care operează partidele în discuţie. Partidele politice nu trebuie să promoveze democraţia doar în exteriorul lor, prin scopurile pe care le urmăresc, ci şi în interiorul lor, în practicile lor organizaţionale. Curtea recunoaşte importanţa aplicării ambelor aspecte ale democraţiei (i.e. aspectul extern şi aspectul intern). Partidele politice nu trebuie doar să se dedice regulilor jocului democratic pe plan social, ci trebuie să aplice aceste reguli şi pe plan intern. Obligaţia asigurării democraţiei interne manifestă implicaţii majore. Lipsa democraţiei interne afectează fundamentele democraţiei constituţionale. Democraţia modernă este caracterizată de guvernarea reprezentativă şi de un electorat larg, partidele politice având de jucat mai multe funcţii importante. Capacitatea unei persoane de a influenţa guvernarea depinde mai ales de acţiunile colective în cadrul unor grupuri organizate. Partidele politice pot răspândi informaţii de o manieră mai efectivă, în comparaţie cu un individ obişnuit, şi cu costuri mai reduse. De asemenea, consolidarea opiniei publice prin alegerea unui partid în cadrul alegerilor conferă legitimitate acelei idei. Partidele sunt jucători pe arena politică, care urmăresc să-şi implementeze politicile şi posedă, astfel, nu doar capacitatea de a legitima o idee, ci şi de a o concretiza.
92. Lipsa democraţiei interne a partidului poate constitui un motiv de suspiciune pentru lipsa sa de democraţie pe planul exterior. Un partid care nu este democratic în interior nu poate fi democratic, cu adevărat, în exterior. În perspectivă, agenda şi predispoziţiile sale interne vor influenţa atitudinile şi acţiunile sale în exterior. Asemenea partide pot tinde la exercitarea unui control asupra publicului general, nu doar asupra membrilor săi. Din acest motiv, democraţia internă trebuie considerată o caracteristică structurală de bază a partidelor politice, putându-se pune problema neconstituţionalităţii partidelor cărora le lipseşte democraţia.
93. Partidele, ca şi organizaţiile social-politice, sunt instituţii importante prin care cetăţenii se organizează pentru a participa la viaţa publică, constituie mecanisme vitale pentru realizarea democraţiei reprezentative şi, respectiv, contribuie la definirea şi la exprimarea voinţei politice a cetăţenilor. Normele constituţionale sugerează că partidele politice sunt libere să-şi formuleze programele politice şi să aleagă cele mai potrivite metode de convingere a alegătorilor să-i voteze. Aceeaşi concluzie rezultă şi din faptul că într-un sistem democratic alegătorii sunt cei care trebuie să decidă care idei politice sunt cele mai potrivite, în opinia lor, pentru destinul statului.
94. Autorii Constituţiei s-au confruntat cu ideea dacă partidele politice ar trebui lăsate să promoveze programe politice de orice fel, inclusiv programe politice antidemocratice, şi că alegătorii ar trebui să-şi asume votul acordat, sau dacă, bazându-se pe o anumită experienţă, ar trebui stabilite anumite limite. Această dilemă a fost rezolvată prin dispoziţiile articolului 41, care, în special, stabileşte, pe de o parte, libertatea de asociere în partide politice [alineatul (1)], iar pe de altă parte, stabileşte temeiurile de declarare a neconstituţionalităţii partidelor politice [alineatul (4)]. Totodată, pentru a evita eventualele situaţii în care autorităţile ar fi tentate să înlăture un partid politic din viaţa publică, chestiunile care au ca obiect constituţionalitatea unui partid au fost puse în sarcina Curţii Constituţionale, în calitate de arbitru independent [articolul 135 alin.(1) h)].
95. Având în vedere natura excepţională a măsurii, Constituţia permite declararea neconstituţionalităţii unui partid politic doar dacă autorităţile demonstrează că acesta, prin scopurile sale ori prin activitatea sa, militează împotriva: (i) pluralismului politic, (ii) principiilor statului de drept, (iii) suveranităţii şi independenţei Republicii Moldova, (iv) integrităţii teritoriale a Republicii Moldova. Aceste valori formează ordinea democratică constituţională a statului prevăzute de preambul şi de articolele 1, 2, 3, 5 din Constituţie.
96. Pornind de la rolul deosebit de important al partidelor politice într-o societate democratică, Constituţia permite eliminarea lor din viaţa politică doar atunci când aceasta zdruncină valorile supreme ale statului aflate sub protecţia normelor Legii Fundamentale.
97. Pentru a solicita declararea neconstituţionalităţii unui partid politic, autorităţile competente ale statului au obligaţia să demonstreze că scopurile sau activităţile partidului afectează vreo valoare constituţională protejată de articolul 41 alin.(4) din Constituţie.
98. Curtea observă că există mecanisme de limitare a activităţii partidelor politice şi în legislaţia infraconstituţională (civilă, penală etc.). Astfel, limitarea activităţii partidului politic în baza legilor civile sau penale se aplică pentru fapte care au avut loc în trecut, iar declararea neconstituţionalităţii partidului politic are caracterul unei măsuri preventive. Declararea neconstituţionalităţii partidului politic, ca măsură juridică, nu are ca scop sancţionarea pentru faptele comise, ci urmăreşte, în principal, prevenirea apariţiei unor pericole viitoare pentru ordinea democratică constituţională (a se vedea hotărârea Curţii Constituţionale Federale germane referitoare la verificarea constituţionalităţii Partidului Naţional Democrat din Germania20 din 17 ianuarie 2017 (2 BvB 1/13), § 584, şi hotărârea referitoare la verificarea constituţionalităţii Partidului Comunist din Germania21 din 17 august 1956 (1 BvB 2/51), §§ 147-148).
______________________________
20https://www.bundesverfassungsgericht.de/SharedDocs/Entscheidungen/DE/2017/01/bs20170117_2bvb000113.html
21https://www.servat.unibe.ch/dfr/bv005085.html
99. Dispoziţiile articolului 41 alin.(4) din Constituţie le permit autorităţilor să iniţieze proceduri de verificare a constituţionalităţii unor partide politice la o etapă incipientă, în conformitate cu principiul prevenţiei, pentru a nu permite producerea unor pericole pentru valorile consacrate de Constituţie. Declararea neconstituţionalităţii unui partid politic nu este doar o reacţie la conduita partidului manifestată în trecut, ci este, în primul rând, un act al democraţiei orientat spre viitor, care se apără împotriva unui pericol real. De altfel, dacă le-ar fi impusă aşteptarea apariţiei unui pericol concret, reacţia autorităţilor ar putea fi tardivă, producându-se într-un moment în care partidul politic a câştigat deja o poziţie suficient de puternică, încât articolul 41 alin.(4) din Constituţie nu ar mai putea fi aplicat.
100. O altă condiţie pentru declararea neconstituţionalităţii unui partid politic este ca faptele invocate de autorităţi să fie atribuite partidului politic. Este adevărat că partidul politic acţionează prin membrii săi, prin persoanele care îl conduc şi prin simpatizanţii săi, însă nu toate acţiunile acestor persoane pot fi atribuite partidului. În acest sens, pentru a atribui partidului un comportament al membrilor săi, este necesar să se stabilească dacă partidul a întreprins vreo acţiune pentru a influenţa comportamentul membrului, susţinător sau lider, dacă comportamentul reflectă în mod clar voinţa politică a partidului şi dacă partidul îşi asumă comportamentul respectiv.
Aplicarea principiilor în prezenta cauză
101. Articolul 41 alin.(4) din Constituţie permite declararea neconstituţionalităţii unui partid politic dacă autorităţile demonstrează că acesta militează, prin scopurile sale ori prin activitatea sa, împotriva pluralismului politic, principiilor statului de drept, suveranităţii, independenţei şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova.
102. Declararea neconstituţionalităţii unui partid politic reprezintă o competenţă atribuită exclusiv Curţii Constituţionale prin dispoziţia articolului 135 alin.(1) lit.h) din Constituţie.
Dacă acţiunile Partidului "Şor" subminează democraţia şi principiile statului de drept
103. Exigenţele statului de drept, care reprezintă o valoare protejată de articolul 1 alin.(3) din Constituţie, presupun asigurarea legalităţii, securităţii juridice, interzicerea arbitrarului, accesul la justiţie în faţa instanţelor judecătoreşti independente şi imparţiale, inclusiv controlul judiciar al actelor administrative, respectarea drepturilor omului, nediscriminarea şi egalitatea în faţa legii [Raportul Comisiei de la Veneţia privind statul de drept, CDL-AD(2011)003rev, Strasbourg, 4 aprilie 2011, § 41].
104. Deoarece corupţia subminează democraţia şi statul de drept, conduce la încălcarea drepturilor omului, subminează economia şi erodează calitatea vieţii, Curtea reiterează că lupta împotriva corupţiei, inclusiv împotriva finanţării netransparente a partidelor politice, este parte integrantă a asigurării respectării statului de drept (a se vedea, mutatis mutandis, HCC nr.4 din 22 aprilie 2013, § 62, şi articolul 7 din Convenţia ONU împotriva corupţiei).
105. Curtea reţine că finanţarea transparentă a partidelor politice şi a campaniilor electorale reprezintă un principiu care stă la baza alegerilor democratice. În realizarea unor convenţii internaţionale, Republica Moldova s-a obligat să combată corupţia politică şi să întreprindă măsuri de sporire a transparenţei finanţării candidaturilor la un mandat public electiv şi, eventual, a finanţării partidelor politice (a se vedea Convenţia Naţiunilor Unite împotriva corupţiei din 31 octombrie 2003 şi Recomandarea (2003) Comitetului Miniştrilor pentru statele membre comune împotriva corupţiei în materie de finanţare a partidelor politice şi de campanii electorale).
106. Curtea Europeană a recunoscut necesitatea supravegherii activităţilor financiare ale partidelor politice în scopul responsabilizării şi transparentizării activităţii lor, care asigură încrederea publică în procesul politic. Dat fiind rolul primordial jucat de partidele politice în funcţionarea corespunzătoare a democraţiei, publicul general are interesul ca acestea să fie monitorizate şi ca cheltuielile lor ilegale să fie sancţionate, în special în cazul partidelor politice care beneficiază de fonduri publice (Cumhuriyet Halk Partisi v. Turcia, 26 aprilie 2016, § 69). Curtea Europeană a reţinut că statele beneficiază de o marjă de apreciere relativ largă la stabilirea sancţiunilor pe care le vor impune partidelor pentru tranzacţiile lor financiare ilegale (Cumhuriyet Halk Partisi v. Turcia, § 70). Interzicerea finanţării partidelor politice de către state străine este necesară pentru menţinerea suveranităţii naţionale (Parti nationaliste basque – Organisation régionale d′Iparralde v. Franţa, 7 iunie 2007, § 47).
107. Articolul 16 din Recomandarea Rec(2003)4 a Comitetului Miniştrilor faţă de statele membre privind normele comune împotriva corupţiei în materie de finanţare a partidelor politice şi de campanii electorale22 stabileşte faptul că statele ar trebui să sancţioneze de o manieră efectivă, proporţională şi disuasivă încălcarea normelor privind finanţarea partidelor politice şi campaniilor electorale. În comentariile acestui articol se menţionează că statele pot stabili singure care vor fi aceste sancţiuni şi că una dintre sancţiuni poate consta în dizolvarea partidului. Utilizarea efectivă a sancţiunilor este importantă pentru descurajarea partidelor politice şi a candidaţilor electorali să încalce normele privind finanţarea politică şi pentru redarea încrederii publice în procesul politic.
______________________________
22https://www.coe.int/t/dg1/legalcooperation/economiccrime/cybercrime/cy%20activity%20interface2006/rec%202003%20(4)%20pol%20parties%20EN.pdf
108. Având în vedere istoria politică recentă a Republicii Moldova, istorie caracterizată prin cazuri de finanţare netransparentă a partidelor politice şi prin coruperea alegătorilor (a se vedea HCC nr.20 din 23 iulie 2021, § 37; HCC nr.30 din 10 decembrie 2020, § 32; HCC nr.4 din 9 martie 2019, § 28), Curtea reţine că preeminenţa dreptului şi pluralismul politic ar putea fi afectate dacă finanţarea ilegală a Partidului Politic "Şor" are un caracter sistematic, continuu şi proporţii semnificative.
109. În acest sens, Curtea acceptă teza exprimată de Comisia de la Veneţia în Opinia sa nr.1115/2022 din 19 decembrie 2022 pentru Curtea Constituţională a Republicii Moldova referitoare la declararea neconstituţionalităţii unui partid politic (CDL-AD(2022)051), §§ 54 şi 55). Potrivit Comisiei, în principiu, înfiinţarea şi funcţionarea oricărui partid politic, fie acesta un partid mai mare sau mai mic, fie că este acceptat sau nu de (unele dintre) celelalte partide şi de o mai mare sau mai mică parte a electoratului, contribuie la pluralismul politic. Atunci când un stat invocă activitatea unui partid ca justificare pentru dizolvarea acestuia, trebuie să se stabilească legături clare cu obiectivele legitime indicate la al doilea paragraf din articolul 11 din Convenţie. Comisia de la Veneţia afirmă că un partid politic poate comite infracţiuni ca înşelăciunea, abuzul de încredere şi spălarea de bani în scopul de a aduce atingere pluralismului politic şi valorilor democratice. Comisia a mai observat că, în mod evident, situaţia generală din ţară reprezintă un factor important la evaluarea utilizării de un partid a mijloacelor necorespunzătoare sau chiar ilegale pentru a deturna alegătorii de la alte partide sau chiar a folosirii resurselor pentru a submina corectitudinea sau integritatea competiţiei politice, conducând la denaturări ale procesului electoral, prin avantajul obţinut în mod incorect, susţinut de finanţări străine neautorizate.
110. În sesizarea sa, Guvernul afirmă că Partidul "Şor" militează împotriva pluralismului politic, împotriva principiilor statului de drept şi împotriva suveranităţii şi independenţei Republicii Moldova. În sprijinul acestor afirmaţii, Guvernul prezintă documente pentru a demonstra că Partidul "Şor" şi persoane cu funcţii de răspundere în cadrul acestui partid desfăşoară în mod sistematic activităţi contrare legislaţiei Republicii Moldova, care, în ansamblul lor, constituie activităţi neconstituţionale. În special, autorul sesizării menţionează faptele şi documentele care demonstrează natura neconstituţională a activităţilor Partidului "Şor", inclusiv: acte referitoare la încălcările şi sancţiunile electorale aplicate partidului şi unor membri ai acestuia; sancţiunile penale aplicate în privinţa preşedintelui Partidului "Şor"; procedurile de urmărire penală desfăşurate în cadrul cauzelor penale în privinţa Partidului "Şor" şi în privinţa unor persoane din conducerea partidului (dnei Marina Tauber, dlui Ilan Şor); sancţiunile aplicate partidului şi dlui Ilan Şor la nivel naţional şi internaţional; mesajele dlui Ilan Şor şi ale altor persoane din conducerea partidului adresate publicului care incită la agresiune, şi investigaţii jurnalistice.
111. Pe de altă parte, reprezentanţii Partidului "Şor" au respins afirmaţiile autorului sesizării şi au menţionat că faptele referitoare la scrutinele desfăşurate reprezintă o dovadă potrivit cărora autorităţile statului şi partidul de guvernământ ar suprima Partidul "Şor" ca partid de opoziţie, dar şi candidaţii înaintaţi de acest partid. Referindu-se la actele autorităţilor de investigaţie anexate la cauză, reprezentanţii partidului au menţionat că în legătură cu actele de urmărire penală se desfăşoară procese penale în privinţa Partidului "Şor", a vicepreşedintelui partidului şi a altor persoane, iar faptele documentate de către autorităţile penale nu au fost examinate de către instanţele de judecată, nu au calitatea de lucru judecat şi nu pot constitui probe într-un proces constituţional. Referitor la declaraţiile dlui Ilan Şor privind remunerarea protestatarilor, ei au menţionat că nu pot da vreun răspuns. În ceea ce priveşte investigaţia jurnalistică, ei au afirmat că aceasta nu poate servi ca probă într-un proces constituţional, deoarece filmările nu au fost autorizate în modul stabilit de Codul de procedură penală, iar din înregistrarea video prezentat nu se poate trage o concluzie fermă cu privire la identitatea persoanelor care organizează cetăţenii să participe la proteste sau care plătesc bani pentru participare la proteste. De asemenea, reprezentanţii partidului de mai multe ori au invocat faptul că, începând cu a doua jumătate a anului 2020, BC "Victoriabank" SA a închis contul bancar al Partidului "Şor" şi, respectiv, partidul nu avea cum să opereze legal cu mijloacele băneşti.
112. Curtea relevă că la materialele dosarului au fost anexate şi cercetate hotărârile organelor electorale, precum şi actele judecătoreşti aferente, printre care: a) Hotărârea CEC nr.435 din 20 octombrie 2016; b) Hotărârea nr.37 din 10 mai 2018 a Consiliului Electoral al Circumscripţiei Electorale municipale Chişinău nr.1; c) Hotărârea CEC nr.2444 din 9 aprilie 2019; d) Hotărârea CEC nr.3791 din 4 martie 2020; e) Hotărârea CEC nr.3779 din 4 martie 2020; f) Hotărârea nr.45 din 13 martie 2020 a Consiliului Electoral al Circumscripţiei Electorale Uninominale Hânceşti; g) Hotărârea CEC nr.157 din 20 noiembrie 2021; h) Hotărârea CEC nr.169 din 20 noiembrie 2021; i) Hotărârea CEC nr.188 din 1 decembrie 2021; j) Hotărârea CEC nr.205 din 8 decembrie 2021; k) Hotărârea CEC nr.549 din 7 iunie 2022; l) Hotărârea CEC nr.678 din 9 septembrie 2022.
113. Curtea reţine că finanţarea netransparentă şi coruperea alegătorilor rezultă din următoarele materiale probatorii ale cauzei cercetate şi administrate în şedinţe publice.
114. Astfel, prin decizia23 irevocabilă a Curţii Supreme de Justiţie din 22 octombrie 2016, s-a constatat că, în cadrul alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova din anul 2016, dna Inna Popenco, în calitate de candidat desemnat de Mişcarea social-politică "Ravnopravie", şi persoanele sale de încredere au distribuit alegătorilor carduri de reducere la magazine sociale şi că în raportul financiar al concurentului electoral nu au fost declarate cheltuieli în sumă de 25 044,60 lei pentru organizarea acestui eveniment. În decizia sa, instanţa de recurs a menţionat următoarele:
______________________________
23http://jurisprudenta.csj.md/search_col_civil.php?id=31961
"[…] Prin participarea concurentului electoral Inna Popenco la distribuirea cardurilor speciale de reducere la procurarea bunurilor şi produselor alimentare mai ieftine şi de calitate în reţeaua de magazine sociale, au fost încălcate şi prevederile articolului 38 alin.(5) din Codul electoral, care expres indică că concurenţilor electorali li se interzice să ofere alegătorilor bani, să le distribuie fără plată bunuri materiale, inclusiv din ajutoare umanitare sau din alte acţiuni de binefacere.
[…] Pentru confecţionarea cardurilor de reducere destinate pensionarilor, veteranilor şi invalizilor de către candidatul electoral Inna Popenco a fost folosită suma de 25 044,60 lei, oferită de către Societatea cu răspundere limitată "Magazine sociale", care nu sunt nici mijloace financiare personale şi nici din "Fondul Electoral", în consecinţă nefiind incluse nici în raportul financiar, ce constituie o încălcare a legislaţiei electorale.
[…] După cum a fost stabilit în speţă, concurentul electoral la alegerile prezidenţiale, Inna Popenco, în ziua de 18 octombrie 2016, ce constituie şi perioada campaniei electorale, a participat personal la distribuirea cardurilor speciale de reducere la procurarea bunurilor şi produselor alimentare mai ieftine şi de calitate în reţeaua de magazine sociale, în acţiunile căreia se întrevăd elemente directe şi indirecte de corupere a alegătorilor, inclusiv din surse nedeclarate.
[…] În susţinerea opiniei date vin şi probele foto şi video anexate la materialele cauzei, din care se vede că anume Inna Popenco era persoana prezentă la evenimentul organizat din data de 18 octombrie 2016 şi care personal a participat la împărţirea cardurilor, fapt care, în plus, indică asupra netemeiniciei alegaţiilor recurentului precum că evenimentul din 18 octombrie 2016 nu a fost organizat de către concurentul electoral Inna Popenco şi că acesta nu are o conotaţie agitaţională."
115. Din hotărârea Judecătoriei Chişinău, sediul Centru, din 11 mai 2018, menţinută prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 14 mai 2018 şi încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 16 mai 2018, rezultă că dna Reghina Apostolova a primit, în calitate de candidat din partea Partidului Politic "Şor" în cadrul alegerilor pentru funcţia de primar al municipiului Chişinău din anul 2018, o donaţie în sumă de 200 000 lei de la SRL ,,Air Clasica", care reprezintă o companie străină, în condiţiile în care această companie împreună cu Întreprinderea Unitară Federală de Stat ,,Центр Финансового и Правового Обеспечения" a Administraţiei Preşedintelui Federaţiei Ruse au fondat întreprinderea cu capital străin ,,AIR KLASSIKA GROUP" SRL. În acest sens, Judecătoria Chişinău a constatat finanţarea indirectă şi utilizarea de către concurentul electoral Reghina Apostolova a mijloacelor băneşti din străinătate. Toate acţiunile descrise au fost efectuate în mod intenţionat, cu scopul de a-i determina pe alegători să-şi exprime voturile în favoarea acestui concurent electoral, cu încălcarea normelor legale. În cele din urmă, Judecătoria Chişinău a anulat înregistrarea dnei Reghina Apostolova în calitate de concurent electoral.
116. Din hotărârea24 Comisiei Electorale Centrale din 9 aprilie 2019, menţinută prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 14 noiembrie 2019 şi prin decizia25 irevocabilă a Curţii Supreme de Justiţie din 2 decembrie 2019, rezultă că Partidul "Şor" a obţinut donaţii în sumă totală de 2 090 000,0 lei pentru campania electorală din partea agenţilor economici care în decurs de un an înainte de începerea perioadei electorale au desfăşurat activităţi finanţate sau achitate din mijloace (fonduri) publice, contrar articolului 41 alin.(3) lit.e) din Codul electoral. În acest sens, Comisia a somat Partidul "Şor" să verse la bugetul de stat suma de 2 090 000,0 lei, în termen de şase luni.
______________________________
24https://a.cec.md/ro/cu-privire-la-sesizarea-nrcec-71746-din-20-2751_92792.html
25http://jurisprudenta.csj.md/search_col_civil.php?id=54234
117. Din decizia26 irevocabilă a Curţii Supreme de Justiţie din 13 martie 2020 rezultă că, în perioada 17 ianuarie 2020 – 29 februarie 2020, Partidul "Şor" a organizat transportarea locuitorilor în oraşul Orhei în cadrul căreia organizatorii îi îndemnau să-l voteze pe dl Vitalie Balinschi, candidatul partidului. Curtea a constatat că, în cadrul campaniei electorale, alegătorilor le-au fost distribuite produse alimentare şi băuturi alcoolice şi li s-a promis, de către dl Ilan Şor, că vor fi remuneraţi cu 3 000 lei dacă vor vota pentru dl Vitalie Balinschi. Curtea a mai constatat că mijloacele financiare folosite pentru organizarea transportării alegătorilor în scopuri electorale nu au fost declarate în rapoartele financiare ale partidului. Curtea a avut în vedere şi faptul că anterior Partidul "Şor" a fost avertizat pentru încălcări similare ale legislaţiei electorale şi că a fost lipsit de alocaţiile de la bugetul de stat până la finele anului 2020. Curtea Supremă de Justiţie a notat că:
______________________________
26http://jurisprudenta.csj.md/search_col_civil.php?id=55836
"[...] caracterul continuu şi masiv al acţiunilor ilicite ale concurentului electoral Partidul Politic "Şor" şi implicite ale candidatului acestuia, Vitalie Balinschi, în detrimentul intereselor altor subiecţi implicaţi în procese electorale, limitează în mod serios substanţa conceptului de stat democratic. Alegerile legale şi transparente din partea concurenţilor electorali şi a altor actori implicaţi în procesul electoral constituie criteriul intrinsec al unei democraţii veritabile. [...]"
În concluzie, instanţa de recurs a obligat autoritatea electorală să anuleze înregistrarea dlui Vitalie Balinschi.
118. Din Hotărârea27 definitivă a Comisiei Electorale Centrale nr.157 din 20 noiembrie 2021 rezultă că Partidul "Şor" nu a respectat prevederile articolului 41 alin.(2) lit.i) din Codul electoral, care stabilesc că mijloacele financiare din fondul electoral pot fi utilizate numai după declararea lor la Comisia Electorală Centrală sau la consiliul electoral de circumscripţie, în cazul candidaţilor independenţi în alegerile locale. În acest sens, Comisia a reţinut că concurentul electoral al partidului a efectuat plăţi din fondul electoral până a fi declarate Comisiei. În acest sens, Comisia a avertizat partidul pentru încălcarea constatată.
______________________________
27https://a.cec.md/ro/cu-privire-la-supravegherea-veniturilor-si-cheltuielilor-concurentilor-electoral-2751_100838.html
119. Din Hotărârea28 Comisiei Electorale Centrale nr.169 din 20 noiembrie 2021, menţinută prin hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 25 noiembrie 2021 şi prin încheierea29 irevocabilă a Curţii Supreme de Justiţie din 29 noiembrie 2021, rezultă că Partidul "Şor" nu a respectat dispoziţiile articolului 52 alin.(10) din Codul electoral referitoare la contractarea serviciilor de confecţionare, plasare, distribuire şi achitare a publicităţii electorale şi în acest sens a fost atenţionat. De asemenea, Comisia a mai constatat că Partidul "Şor" nu a respectat legislaţia electorală pentru neraportarea donaţiei materiale sub formă de locaţiune a spaţiilor publicitare în valoare de 9 049 lei.
______________________________
28https://a.cec.md/ro/cu-privire-la-controlul-reflectarii-veniturilor-si-cheltuielilor-concurentului-e-2751_100850.html
29http://jurisprudenta.csj.md/search_col_civil.php?id=64443
120. Din Hotărârea30 Comisiei Electorale Centrale nr.188 din 1 decembrie 2021, menţinută prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 5 decembrie 2021 şi prin încheierea31 Curţii Supreme de Justiţie din 5 decembrie 2021, rezultă că dna Marina Tauber, concurent electoral al Partidului "Şor", a depăşit cu cel puţin 9 514,80 lei plafonul maxim al mijloacelor financiare ce pot fi transferate pe contul "Fond electoral" al concurentului electoral la alegerile locale noi din data de 21 noiembrie 2021, stabilit prin hotărârea Comisiei nr.28 din 4 octombrie 2021. Totodată, având în vedere că anterior, prin hotărâri judecătoreşti irevocabile, a fost constatată încălcarea legislaţiei electorale de către candidaţii electorali ai Partidului "Şor" care au condus la anularea înregistrării candidaţilor, Comisia a constatat un comportament continuu al Partidului "Şor" referitor la încălcarea disciplinei financiare în proporţii care justifică anularea înregistrării dnei Marina Tauber. În concluzie, Comisia a notat următoarele:
______________________________
30https://a.cec.md/ro/cu-privire-la-controlul-reflectarii-veniturilor-si-cheltuielilor-concurentului-e-2751_100902.html
31http://jurisprudenta.csj.md/search_col_civil.php?id=64556
"[...] Ţinând cont de practica judiciară, abaterea financiară sub aspectul volumului, pe de o parte, şi al caracterului acesteia, pe de altă parte, luând în considerare şi sancţiunea incontestabilă sub formă de avertisment pentru încălcarea de acelaşi ordin financiar, precum şi un comportament continuu vicios de finanţare a candidaţilor, se atestă rezonabilitatea şi proporţionalitatea aplicării sancţiunii sub formă de anulare a înregistrării în vederea obţinerii unui scop legitim de respectare a prevederilor legale, eliminare a descurajării contracandidaţilor şi legitimizare a puterii."
121. Din Hotărârea32 Comisiei Electorale Centrale nr.190 din 4 decembrie 2021, menţinută prin hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 15 decembrie 2021 şi prin încheierea33 irevocabilă a Curţii Supreme de Justiţie din 18 decembrie 2021, rezultă că concurentul electoral al Partidului Politic "Şor" a diminuat intenţionat preţul real de cel puţin 7 800 lei pentru folosirea temporară a aparatajului muzical, precum şi nu a reflectat în raportul financiar informaţia care atestă acordarea serviciilor de către artişti/formaţiile artistice şi valoarea acestora. Pentru acest fapt, Partidul "Şor" a fost lipsit de alocaţii de la bugetul de stat pentru o perioadă de un an.
______________________________
32https://a.cec.md/ro/cu-privire-la-supravegherea-veniturilor-si-cheltuielilor-concurentilor-electoral-2751_100914.html
33http://jurisprudenta.csj.md/search_col_civil.php?id=64858
122. Din Hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 14 octombrie 2022, menţinută de Curtea Supremă de Justiţie prin încheierea34 irevocabilă din 31 octombrie 2022, rezultă că concurentul electoral al Partidului "Şor" a diminuat în mod semnificativ în raportul financiar preţul donaţiilor de materiale tipografice raportat la preţul de piaţă, contrar legislaţiei electorale. În acest caz, concurentul electoral Partidul "Şor" a fost atenţionat cu privire la neadmiterea abaterilor de la prevederea legală, ce impune evaluarea la preţul de piaţă a donaţiilor sub formă de mărfuri şi servicii. Curtea de Apel a mai constatat că Partidul "Şor" nu s-a conformat atenţionărilor, iar în rapoartele privind finanţarea campaniei electorale, depuse ulterior emiterii hotărârii menţionate, a inclus practic aceleaşi preţuri subestimate. De asemenea, instanţa de apel a indicat că preţurile subestimate sunt incluse în toate rapoartele din circumscripţiile electorale în care concurentul electoral a desemnat candidaţi. Mai mult, concurentul nu a prezentat niciun raport financiar corectat din campania electorală pentru turul întâi, prin care să fie executată obligaţia de a evalua la preţul de piaţă materialele promoţionale donate. Curtea a mai notat că concurentul a folosit fonduri financiare şi materiale nedeclarate şi a efectuat cheltuieli peste plafonul mijloacelor din fondul electoral. Având în vedere că Partidul "Şor" a încălcat continuu disciplina financiară şi a comis încălcări ale prevederilor aferente finanţării în mai multe campanii electorale, instanţa de apel a conchis că sancţiunea sub formă de lipsire de alocaţii de la bugetul de stat pentru o perioadă de 6 luni, începând cu 1 ianuarie 2023 şi până la 30 iunie 2023 inclusiv, este proporţională.
______________________________
34http://jurisprudenta.csj.md/search_col_civil.php?id=69105
123. Astfel, din probatoriul administrat, sunt constatate următoarele categorii de încălcări ale Partidului "Şor": încălcarea legislaţiei electorale privind finanţarea campaniei electorale; folosirea în campania electorală a fondurilor financiare şi materiale nedeclarate; finanţarea indirectă şi utilizarea pentru finanţarea campaniei electorale a mijloacelor băneşti din străinătate; prezentarea rapoartelor financiare fără a fi reflectate toate veniturile şi cheltuielile efectuate în campaniile electorale; depăşirea plafonului general al mijloacelor financiare ce pot fi utilizate în campania electorală; folosirea repetată, chiar şi după aplicarea sancţiunilor, a fondurilor financiare şi materiale nedeclarate.
124. Generalizând, Curtea constată că în mai multe scrutine la care au participat candidaţii Partidului "Şor" s-a încălcat principiul finanţării transparente a campaniilor electorale, prin:
- nedeclararea în rapoartele financiare ale partidului a mijloacelor financiare utilizate în campania electorală (deciziile Comisiei Electorale Centrale din 21 octombrie 2016, 3 februarie 2020, 4 decembrie 2021);
- nedeclararea donaţiilor în rapoartele financiare ale partidului (decizia Comisiei Electorale Centrale din 20 noiembrie 2021);
- depăşirea plafonului maxim al mijloacelor financiare care pot fi transferate pe contul "Fond electoral" al concurentului electoral (decizia Comisiei Electorale Centrale din 1 decembrie 2021);
- diminuarea preţului real al donaţiilor şi al serviciilor prestate pentru un eveniment electoral (deciziile Comisiei Electorale Centrale din 4 decembrie 2021 şi 7 iunie 2022);
- ignorarea avertismentului aplicat de CEC pentru diminuarea preţului real al bunurilor utilizate în campanie şi încălcarea repetată a prevederilor care obligă concurenţii electorali să declare preţul real al bunurilor în discuţie (decizia Comisiei Electorale Centrale din 9 septembrie 2022).
125. Analizând constatările din hotărârile organelor electorale, legalitatea cărora a fost confirmată prin acte judecătoreşti definitive şi irevocabile, care se bucură de autoritatea lucrului judecat, Curtea constată caracterul sistematic al finanţării netransparente comise în mod intenţionat, deliberat în ultimii şase ani de către Partidul Politic "Şor", care au dezechilibrat sistemul democratic şi care sunt incompatibile cu principiile fundamentale ale democraţiei şi statului de drept.
126. Cu privire la caracterul continuu al încălcării principiului finanţării transparente a campaniei electorale, Guvernul a făcut trimitere la constatările Curţii Supreme de Justiţie din cauza Balinschi judecată în anul 2020 şi la cauzele Partidului Politic "Şor" din anii 2021 şi 2022, în care a reţinut că partidul în discuţie a încălcat în mod continuu regulile referitoare la disciplina financiară a partidelor politice.
127. Sub acest aspect, Curtea reţine că, deşi în anul 2016, în cauza Popenco, pentru încălcarea principiului finanţării transparente a campaniei electorale, autorităţile au aplicat măsura cea mai severă – anularea înregistrării candidatului, această sancţiune nu a influenţat în vreun fel conduita Partidului Politic "Şor" în campaniile electorale care au urmat. Dimpotrivă, în anul 2018, în cauza Apostolova, partidul a primit o donaţie de 200 000 lei de la o companie care aparţine Administraţiei Preşedintelui Federaţiei Ruse, iar în 2019, partidul a obţinut o donaţie în sumă de 2 090 000 lei din partea unor agenţi economici care au desfăşurat activităţi finanţate din mijloace publice. Chiar dacă în aceste două cazuri autorităţile au anulat înregistrarea candidatului şi au obligat partidul să transfere la bugetul de stat suma donaţiilor primite, în anul 2020, în cauza Balinschi, autorităţile au constatat că dl Ilan Şor le promitea alegătorilor că vor fi remuneraţi cu 3 000 lei dacă vor vota pentru candidatul Partidului Politic "Şor" la alegeri, că resursele financiare folosite pentru organizarea transportării alegătorilor în scopuri electorale nu au fost declarate în rapoartele financiare ale partidului. În acest caz, autorităţile au anulat înregistrarea candidatului şi au lipsit Partidul Politic "Şor" de alocaţiile de la bugetul de stat până la finele acelui an.
128. Sancţiunile nu au împiedicat Partidul "Şor" şi pe candidaţii acestuia să comită noi încălcări ale principiului finanţării transparente. Astfel, în anul 2021, autorităţile au constatat că concurenţii electorali ai partidului au încălcat prevederile legale referitoare la finanţarea transparentă a campaniei electorale în trei cazuri diferite, iar în anul 2022 a mai fost constatată încă o încălcare a acestor prevederi. În aceste cazuri, autorităţile au aplicat sancţiuni diferite, e.g. atenţionări, avertismente, anularea înregistrării candidaţilor, retragerea alocaţilor de la bugetul de stat pentru perioade de şase luni sau un an. Din materialele examinate de Curte rezultă că sancţiunile nu au avut un efect descurajator, întrucât după ultima sancţionare electorală a partidului din septembrie 2022, în luna octombrie a aceluiaşi an şi în luna martie 2023 autorităţile de investigaţie au descoperit mijloace băneşti destinate finanţării reprezentanţilor Partidului "Şor" la persoane care acţionau în interesul acestui partid.
129. În concluzie, Curtea reţine caracterul continuu al acţiunilor de finanţare netransparentă a Partidului Politic "Şor" şi de corupere a alegătorilor.
130. Cu privire la proporţiile semnificative ale finanţării netransparente, Curtea constată că autorităţile electorale au reţinut că Partidul "Şor", în perioada analizată, a încălcat principiul finanţării transparente a campaniei electorale în proporţii care variază între 25 044 lei şi 2 090 000 lei. Astfel, Curtea reţine proporţiile semnificative ale finanţării netransparente a Partidului "Şor".
131. Suplimentar, pentru a analiza amploarea acţiunilor Partidului "Şor" care conduc la afectarea principiului finanţării transparente, Curtea va reţine şi faptele care rezultă din actele procesuale ale organelor de urmărire penală desfăşurate în cadrul cauzelor penale. Totodată, Curtea ţine să noteze că ea nu va evalua actele prezentate de Guvern sub aspect penal, ci va analiza dacă din acestea rezultă elemente de fapt care conduc la concluzia afectării principiilor statului de drept.
132. Referitor la argumentul reprezentanţilor Partidului "Şor" că actele din cauzele penale pendinte şi actele judecătoreşti definitive pronunţate în cauze civile nu pot fi examinate din perspectiva articolului 41 alin.(4) din Constituţie, Curtea reţine următoarele. Condiţia potrivit căreia constituţionalitatea unui partid politic se poate verifica exclusiv pe baza hotărârilor judecătoreşti definitive nu reiese din prevederile Constituţiei. Curtea reaminteşte că declararea neconstituţionalităţii unui partid politic urmăreşte un scop preventiv. Această funcţie preventivă a articolului 41 alin.(4) îi permite Guvernului să intervină atunci când un anumit partid militează împotriva valorilor protejate de Constituţie. Astfel, Guvernul poate prezenta acte sau informaţii concludente care confirmă, în opinia sa, un pericol pentru aceste valori, iar Curtea trebuie să analizeze dacă din acestea rezultă vreun pericol pentru valorile în discuţie. Dacă Curtea ar accepta argumentul Partidului "Şor", atunci Guvernul ar putea solicita aplicarea articolului 41 alin.(4) din Constituţie doar în cazurile în care pericolul invocat este constatat prin acte judecătoreşti irevocabile. Această abordare ar întârzia reacţia Guvernului la eventualele pericole pentru ordinea democratică a statului şi ar anula caracterul preventiv al articolului 41 alin.(4) din Constituţie.
133. De altfel, nici jurisprudenţa Curţii Europene nu le impune autorităţilor condiţia de a demonstra că pericolele care le prezintă partidul pentru valorile protejate trebuie să fie confirmate prin decizii definitive ale instanţelor. Dimpotrivă, în cauza Adana Tayad v. Turcia, 21 iulie 2020, § 34, Curtea Europeană a examinat dacă probele prezentate de autorităţile de investigaţie, pe care s-au bazat instanţele naţionale în decizia lor de a dizolva o asociaţie, au fost suficiente din perspectiva articolului 11 din Convenţie. În acel caz, Curtea a reţinut că pentru a pronunţa o decizie privind dizolvarea unei asociaţii, instanţele de judecată ar trebui să facă o evaluare independentă, care nu se bazează automat pe constatările făcute de instanţele penale împotriva membrilor individuali ai asociaţiei în calitate de inculpaţi, în special în cazul în care ultimele sentinţe nu sunt definitive.
134. Astfel, Curtea constată că după ce dl Ilan Şor, în anul 2019, a părăsit ilegal teritoriul Republicii Moldova şi a fost anunţat în căutare naţională şi internaţională în legătură cu condamnarea sa din anul 2017 pentru cauzarea de daune materiale prin înşelăciune sau abuz de încredere în proporţii deosebit de mari şi spălarea banilor în proporţii deosebit de mari, Partidul "Şor" şi-a continuat activitatea de finanţare netransparentă în proporţii semnificative şi de corupere a alegătorilor.
135. Mai mult, Curtea menţionează că din actele prezentate se observă amploarea circulaţiei mijloacelor financiare în localităţile din ţară. Persoanele care acţionau în numele partidului au recunoscut că pentru fiecare localitate din ţară exista o persoană responsabilă de repartizarea banilor, de exemplu unele persoane erau responsabile de regiunea de sud a ţării, altele de regiunea de nord etc. De asemenea, în rezultatul acţiunilor organelor de urmărire penală, au fost ridicate pachete cu bani care aveau inscripţia mai multor localităţi din ţară în care acestea urmau a fi transmise către persoane care acţionau în interesul partidului. În acest sens, s-au avut în vedere şi materialele din perioada 7 noiembrie 2022 – 16 martie 2023, care certifică că autorităţile de investigaţie au consemnat 21 de cazuri de primire-transmitere a banilor de la şi către persoane care acţionează sau care sunt reprezentanţi ai Partidului "Şor" pentru remunerarea persoanelor care participă la protestele organizate de partid, pentru achitarea serviciilor de transport al acestor persoane, pentru achitarea salariilor şi alte cheltuieli de întreţinere a birourilor (procesul-verbal de consemnare a măsurilor speciale de investigaţie din 20 aprilie 2023).
136. Curtea are în vedere că cele 21 de cazuri de primire-transmitere a banilor privesc finanţarea netransparentă a activităţilor partidului doar în oraşele Chişinău şi Bălţi. Mai mult, materialele din 20 aprilie 2023 conţin informaţii din interiorul partidului care confirmă că primirea şi distribuirea netransparentă a mijloacelor băneşti a avut loc în multe localităţi din ţară. Astfel, înscrisurile prezentate de Guvern arată că în perioada 7 noiembrie 2022 – 16 martie 2023 persoanele care acţionau în numele partidului primeau sume de bani de cel puţin trei ori pe lună, iar uneori de patru sau chiar de şase ori pe lună. În cazurile înregistrate, s-a constatat că au fost expediate spre distribuire partidului sume de bani cuprinse între 2 000 000 şi 3 000 000 lunar. În plus, în unele cazuri, primirea şi transmiterea banilor a avut loc chiar în sediile teritoriale ale partidului. Având în vedere că partidul dispune de un sistem ilegal de distribuire a banilor în întreaga ţară, Curtea constată amploarea acestui fenomen şi pericolul lui pentru democraţie şi statul de drept (procesul-verbal de consemnare a măsurilor speciale de investigaţii din 20 aprilie 2023).
137. De asemenea, actele de investigaţie denotă că autorităţile au ridicat de la persoane care acţionează în interesul partidului sume de bani de peste 2 500 000 lei. Mai mult, din actele prezentate rezultă că diferite persoane care acţionau în interesul Partidului "Şor" distribuiau bani reprezentanţilor partidului în sume care depăşesc 10 000 000 lei. Din actele analizate, rezultă că o persoană a primit fie personal, fie prin intermediari, pentru a fi distribuiţi reprezentanţilor partidului, sume de bani cuprinse între 3 000 000 lei şi 8 000 000 lei. O altă persoană a repartizat sume de bani cuprinse între 500 000 lei şi 2 000 000 lei (procesele-verbale de audiere din 20 octombrie 2022, 21 octombrie 2022, 18 noiembrie 2022, 9 februarie 2023, 4 mai 2023, 17 mai 2023; procesele-verbale de percheziţie din 20 octombrie 2022, 2 noiembrie 2022, 9 martie 2023, 11 aprilie 2023 şi procesul-verbal de cercetare la faţa locului din 10 martie 2023).
138. Curtea reţine că proporţiile semnificative ale finanţării Partidului "Şor" rezultă şi din Încheierea Judecătoriei Chişinău, sediul Ciocana, din 20 aprilie 2023, prin care se constată că:
,,[…] investigaţiile efectuate indică faptul că imediat după părăsirea Republicii Moldova, Ilan Şor, în perioada 2019 – prezent, prin intermediul companiilor direct sau indirect controlate de către acesta sau prin persoane afiliate, prin operaţiuni specifice spălării banilor în proporţii de cca 10 milioane lei/lunar, utilizează mijloacele financiare ale acestor companii în finanţarea ilegală în proporţii deosebit de mari a formaţiunii politice – Partidul "Şor". […] Pe tot procesul de gestiune a mijloacelor financiare de provenienţă ilicită, precum şi de finanţare din aceste mijloace a Partidului "Şor", este responsabil dl Ilan Şor, tot el fiind şi beneficiarul efectiv al formaţiunii politice şi persoana care stabileşte instrucţiunile ce urmează a fi executate."
139. Mai mult, Curtea are în vedere faptele care rezultă din actele prezentate de Guvern prin care se constată că în procesul de finanţare nedeclarată a partidului sunt implicate persoane din conducerea partidului. Astfel, din actele prezentate rezultă că persoane din conducerea partidului au repartizat sume de bani către reprezentanţii partidului, iar din înregistrarea video, examinată în şedinţa Curţii din 13 iunie 2023, rezultă că o altă persoană din conducerea partidului verifică dacă sumele de bani au fost distribuite. Mai mult, din actele prezentate rezultă că persoane din conducerea partidului au participat la finanţarea netransparentă a partidului (procesele-verbale de audiere din 21 octombrie 2022, 18 noiembrie 2022, 9 şi 16 februarie 2023; procesul-verbal de consemnare a măsurilor speciale de investigaţie din 20 aprilie 2023).
140. Pentru a trage concluzii, Curtea a analizat mai multe documente ale autorităţilor referitoare la finanţarea netransparentă a partidului şi a acţiunilor de protest, din care rezultă: (i) că există un sistem netransparent de distribuire a mijloacelor băneşti către reprezentanţii Partidului "Şor"; (ii) că funcţionarea acestui sistem este asigurat de persoane apropiate conducerii partidului; (iii) că distribuirea mijloacelor financiare are loc prin intermediul unor persoane responsabile de localităţi concrete, împărţite din timp; (iv) că există persoane care asigură introducerea banilor în ţară, persoane care primesc banii de peste hotare şi le trimit altor persoane pentru a fi distribuiţi în localităţi către reprezentanţii Partidului "Şor"; (v) că există locuinţe închiriate temporar în care este asigurată repartizarea banilor primiţi (procesele-verbale de audiere din 20 octombrie 2022, 21 octombrie 2022, 18 noiembrie 2022, 9 februarie 2023, 4 mai 2023, 17 mai 2023; procesele-verbale de percheziţie din 20 octombrie 2022, 2 noiembrie 2022, 9 martie 2023, 11 aprilie 2023 şi procesul-verbal de cercetare la faţa locului din 10 martie 2023, procesul-verbal de consemnare a măsurilor speciale de investigaţie din 20 aprilie 2023).
141. Curtea reţine că finanţarea netransparentă a Partidului "Şor" se confirmă şi prin: a) declaraţia liderului partidului în care se afirmă că finanţează protestatarii şi le acordă sprijin pecuniar pentru a se deplasa la protest şi pentru mâncare (video nr.3); b) investigaţia jurnalistică în care jurnaliştii au jucat rolul de protestatari, s-au înregistrat pentru participare la protest, au urcat în autobuze şi au mers la protest în municipiul Chişinău, apoi peste câteva zile jurnaliştii menţionaţi au fost remuneraţi pentru participare cu sute de lei (video nr.4).
142. Aşadar, Curtea constată că finanţarea netransparentă a Partidului "Şor" nu se limitează la cazuri izolate de încălcare a legislaţiei, ci comportă un caracter sistematic, continuu şi înregistrează proporţii semnificative. În acest sens, Curtea notează că din anul 2016 până în anul 2022 partidului i-au fost aplicate sancţiuni menţinute prin hotărâri judecătoreşti irevocabile: a) Hotărârea CEC nr.435 din 20 octombrie 2016; b) Hotărârea nr.37 din 10 mai 2018 a Consiliului Electoral al Circumscripţiei Electorale municipale Chişinău nr.1; c) Hotărârea CEC nr.2444 din 9 aprilie 2019; d) Hotărârea CEC nr.3791 din 4 martie 2020; e) Hotărârea CEC nr.3779 din 4 martie 2020; f) Hotărârea nr.45 din 13 martie 2020 a Consiliului Electoral al Circumscripţiei Electorale Uninominale Hânceşti; g) Hotărârea CEC nr.157 din 20 noiembrie 2021; h) Hotărârea CEC nr.169 din 20 noiembrie 2021; i) Hotărârea CEC nr.188 din 1 decembrie 2021; j) Hotărârea CEC nr.205 din 8 decembrie 2021; k) Hotărârea CEC nr.549 din 7 iunie 2022; l) Hotărârea CEC nr.678 din 9 septembrie 2022.
143. Aceste sancţiuni nu au schimbat comportamentul partidului. Dimpotrivă, chiar după aplicarea sancţiunilor la nivel naţional şi internaţional, partidul şi-a continuat finanţarea netransparentă în vederea promovării politicilor sale nedemocratice. În acest sens, Curtea consideră că prin sancţiunile menţionate mai sus autorităţile au aplicat măsuri mai puţin intruzive care să determine corectarea conduitei partidului, însă fără succes.
144. Cu privire la argumentul Partidului "Şor" că finanţarea netransparentă a partidului se datorează închiderii contului bancar, Curtea reţine că acest fapt nu exclude obligaţia partidului de a declara autorităţilor, în mod transparent şi corect, cheltuielile sale. Curtea mai notează că reprezentanţii partidului nu i-au oferit Curţii înscrisuri care să confirme imposibilitatea deschiderii de conturi bancare la alte bănci. De asemenea, Curtea constată că reprezentanţii Partidului "Şor" nu au demonstrat Curţii că au contestat decizia Comisiei pentru Situaţii Excepţionale, care, în opinia lor, i-a împiedicat să-şi deschidă un cont bancar.
145. Dat fiind istoricul încălcărilor Partidului Politic "Şor", consemnate în special în hotărâri judecătoreşti definitive, precum şi faptele care rezultă din actele organelor de urmărire penală, reflectate în acte procesuale, Curtea reţine caracterul sistematic, continuu şi în proporţii semnificative al finanţării netransparente a partidului şi al coruperii alegătorilor. Această constatare îi permite Curţii să conchidă că activitatea Partidului "Şor" subminează democraţia şi afectează grav atât principiile statului de drept, cât şi încrederea publică în sistemul acestuia.
146. În sesizarea sa, Guvernul a făcut trimitere la mai multe hotărâri ale instanţelor judecătoreşti, dintre care unele îi vizează pe membrii partidului, iar altele se referă la partid. Pentru a evalua dacă faptele comise de membrii partidului pot fi atribuite Partidului "Şor", Curtea va examina dacă conducerea partidului a adoptat măsuri clare care să exprime opinia partidului cu privire la comportamentul invocat de Guvern.
147. Fără a analiza aspectul penal al condamnării, Curtea reţine că prin decizia definitivă şi executorie a Curţii de Apel Chişinău a fost dispusă încasarea de la dl Ilan Şor, în beneficiul BC "Banca de Economii" SA în proces de lichidare, prejudiciul material în sumă de 5 291 708 829,71 lei (cinci miliarde două sute nouăzeci şi unu milioane şapte sute opt mii opt sute douăzeci şi nouă lei şi şaptezeci şi unu bani). Este relevantă cauzei şi concluzia Curţii de Apel Chişinău expusă în textul deciziei:
"[…] la aplicarea pedepsei, Colegiul penal a atras atenţia asupra rezonanţei cauzei date şi efectului faptelor comise de inculpatul Ilan Şor nu doar asupra activităţii BC "Banca de Economii" SA, ci şi asupra activităţii altor instituţii financiare din Republica Moldova, precum şi a persoanelor fizice.
[…] Prin acţiunile inculpatului Ilan Şor au fost lezate relaţiile sociale ce vizează libertatea manifestării de voinţă şi minimul necesar de încredere, precum şi relaţiile sociale cu privire la sursa şi provenienţa licită, precum şi la circulaţia corectă în operaţiunile financiare a mijloacelor băneşti, a bunurilor sau a veniturilor, în consecinţă perturbând întreaga activitate din sfera financiar-bancară a Republicii Moldova, concomitent influenţând în mod negativ întreaga economie a ţării."
148. Curtea observă că membrii şi organele colegiale ale partidului nu s-au disociat de comportamentul dlui Ilan Şor, manifestat prin cauzare de daune materiale în proporţii deosebit de mari prin înşelăciune sau abuz de încredere şi spălarea banilor în proporţii deosebit de mari, constatat prin hotărâri judecătoreşti. Din contră, aşa cum a menţionat dna deputat Marina Tauber în şedinţa Curţii, în anul 2019, aceasta chiar l-a încurajat pe dl Ilan Şor să părăsească teritoriul Republicii Moldova. Practic, un vicepreşedinte al partidului l-a îndemnat pe preşedintele partidului să se sustragă de la înfăptuirea justiţiei şi să fugă de condamnare.
149. Curtea reţine că statutul Partidului "Şor" stabileşte lista abaterilor disciplinare grave şi mai puţin grave. Acest statut i-a permis partidului să reacţioneze cu privire la conduita deviantă a membrilor partidului, inclusiv a celor care ocupă funcţii de conducere în partid. Aşadar, Curtea consideră că partidul avea o modalitate de a influenţa conduita membrilor, inclusiv a conducerii partidului, însă nu a aplicat mecanismele disponibile pentru a se disocia de aceştia. Prin urmare, partidul şi-a asumat conduita persoanelor care acţionează în numele partidului şi a persoanelor din conducerea partidului.
150. Cu privire la comportamentul partidului în raport cu încălcarea principiului finanţării transparente a campaniilor electorale de către candidaţii săi, Curtea observă că conducerea partidului nu a luat atitudine referitor la încălcările constatate prin hotărâri judecătoreşti irevocabile în cauzele Popenco din anul 2016, Apostolova din anul 2018, Balinschi din anul 2020 şi Tauber din 2021. Mai mult, organele de conducere ale partidului nu au formulat nicio opinie critică atunci când, prin hotărâri judecătoreşti definitive, a fost constatată de cinci ori încălcarea principiului finanţării transparente a campaniei electorale de către Partidul Politic "Şor" în anii 2019, 2021 şi 2022.
151. De asemenea, în raport cu practicile din interiorul Partidului Politic "Şor", Curtea atestă prezenţa unui cult al personalităţii liderului. Deşi doar denumirea partidului nu poate justifica o măsură atât de drastică ca dizolvarea sau declararea neconstituţionalităţii sale, în absenţa altor circumstanţe relevante şi suficiente (a se vedea United Communist Party of Turkey şi alţii v. Turcia [MC], § 54), lipsa criticilor, la nivel intern, la adresa dlui Ilan Şor şi menţinerea acestuia în leadership-ul partidului, în ciuda condamnării sale penale şi a sustragerii sale vădite de la înfăptuirea definitivă a justiţiei, denotă nivelul redus al democraţiei interne în partid, ea putând avea consecinţe nocive pentru întreaga societate, în eventualitatea preluării puterii de către acest partid.
152. Curtea notează că un partid politic trebuie să aibă posibilitatea să critice ordinea existentă şi să folosească mijloacele financiare în condiţiile permise de lege pentru a aduce la cunoştinţa maselor propriile idei şi convingeri politice. Aceste activităţi nu sunt ofensive atât timp cât se desfăşoară cu respectarea legi, democraţiei şi ordinii constituţionale formate de popor în alegeri libere. În această cauză, Curtea reţine că Partidul "Şor" şi liderii săi, în mod conştient, persistent, metodic şi în mod netransparent, folosesc în activitatea lor mijloace financiare de origine ilegală pentru a denatura procesele democratice şi a deteriora ordinea constituţională existentă.
153. Curtea conchide că finanţarea netransparentă şi ilegală a activităţii Partidului "Şor" şi coruperea alegătorilor sunt incontestabile. Aceste acţiuni sistematice, continue şi în proporţii semnificative limitează în mod substanţial procesul democratic al alegerilor şi constituie un factor descurajator nu doar pentru ceilalţi concurenţi electorali dar şi pentru alegătorii care cred sincer în valorile democratice. Curtea subliniază că participarea unui asemenea partid la procesul de formare a voinţei de stat nu este permisă într-o democraţie liberă.
Dacă Partidul "Şor" militează împotriva suveranităţii şi independenţei Republicii Moldova
154. Reprezentanţii Guvernului au subliniat radicalizarea activităţilor Partidului "Şor". Utilizând finanţarea netransparentă, acest partid ar încerca să preia puterea prin metode nedemocratice. În special, autorul sesizării a susţinut că există indicii că în cadrul protestelor stradale din Chişinău Partidul "Şor" acţionează coordonat în scopul răsturnării sau schimbării prin violenţă a ordinii constituţionale a Republicii Moldova şi a invocat în acest sens: (i) patru rezoluţii ale adunărilor protestatarilor organizate de partid; (ii) declaraţii ale liderilor Partidului "Şor"; (iii) documente ale unor instituţii care ar demonstra organizarea protestelor de către acest partid, inclusiv organizarea deplasării cetăţenilor şi remunerarea protestatarilor pentru participare; (iv) o decizie a Comisiei pentru Situaţii Excepţionale; (v) acte ale statelor străine (Statele Unite ale Americii, Canada şi Norvegia) şi al Consiliului Uniunii Europene prin care au fost aplicate sancţiuni Partidului "Şor" şi liderului săi. Prin urmare, Guvernul consideră că Partidul Politic "Şor" militează împotriva suveranităţii şi independenţei Republicii Moldova.
155. Reprezentanţii Partidului "Şor" au respins afirmaţiile Guvernului şi au susţinut că atât rezoluţiile votate la proteste, cât şi declaraţiile liderului de partid se încadrează în libertatea de exprimare a partidului şi reprezintă o modalitate de luptă politică. În privinţa sancţiunilor statelor străine, Partidul "Şor" a menţionat că actele statelor menţionate sunt acte politice adoptate la cererea guvernului, nu au nicio valoare juridică în Republica Moldova şi nu pot demonstra încălcarea de către Partidul "Şor" a dispoziţiilor articolului 41 alin.(4) din Constituţie. Cu atât mai mult nu pot fi reţinute scrisorile Serviciului de Informaţii şi Securitate cu privire la finanţarea externă, deoarece acest organ este subordonat politic.
156. Curtea va analiza dacă finanţarea netransparentă sistematică, continuă şi în proporţii semnificative a partidului în cumul cu alte acţiuni ale partidului au condus la imixtiune în politica naţională într-un mod care pune în pericol suveranitatea şi independenţa Republicii Moldova.
157. Un partid politic poate încerca să schimbe ordinea juridică şi constituţională dacă mijloacele utilizate sunt legale şi democratice, iar schimbarea realizată pe această cale este în sine compatibilă cu principiile de bază ale unui stat de drept democratic. Din această perspectivă, Curtea nu se poate baza doar pe statutul şi programul partidului, ci trebuie să le analizeze în coroborare cu faptele liderilor sau membrilor partidului. Nu se poate exclude faptul că programul politic al partidului ascunde scopuri şi intenţii diferite de cele proclamate, iar experienţa arată că partidele politice ale căror scopuri contrazic principiile de bază ale democraţiei nu au dezvăluit aceste scopuri înainte de a prelua puterea. Privite împreună, aceste acţiuni şi poziţii pot fi relevante în procedurile privind dizolvarea partidelor politice, de vreme ce le pot dezvălui scopurile şi intenţiile. De asemenea, partidele politice pot răspunde pentru acţiunile liderilor dacă nu se disociază oficial de aceste acţiuni (Refah Partisi (the Welfare Party) şi alţii v. Turcia [MC], §§ 101 şi 115).
158. Din materialele cauzei, Curea reţine că liderul Partidului "Şor", care se află în străinătate, a participat online aproape la toate manifestările protestatare ale partidului. În cadrul protestelor organizate de Partidul "Şor" în noiembrie 2022, dl Ilan Şor le-a sugerat participanţilor că răsturnarea guvernului ales legitim poate fi făcută printr-o "veritabilă revoluţie", care presupune intrarea în clădirile guvernamentale, scoaterea forţată a funcţionarilor din clădiri şi alegerea în stradă a unui guvern numit "al poporului". Acesta a declarat tranşant că le dă bani cetăţenilor ca să participe la proteste, făcând aluzie la iniţierea unei revoluţii, la scoaterea în mod forţat a funcţionarilor din edificii şi forţarea conducerii unor instituţii (a Procuraturii Generale) de a pleca din funcţia ocupată (înregistrările video din 20 iulie 2018, din 30 septembrie 2022 şi din 16 octombrie 2022).
159. De asemenea, Curtea reţine că rezoluţiile protestelor din toamna anului 2022 împotriva guvernării legitime au fost adoptate la propunerea dlui Ilan Şor sau a altor lideri ai Partidului "Şor". De exemplu: (i) la protestul din 16 octombrie 2022 a fost adoptată o rezoluţie privind constituirea Comitetului Salvării Naţionale, potrivit căreia acest comitet este o structură reprezentativă la nivel naţional, care are sarcina de a scoate Republica Moldova din captivitate, de a restabili ordinea constituţională şi de a le reda cetăţenilor drepturile şi libertăţile de care au fost lipsiţi în mod abuziv. Rolul acestui comitet este asigurarea cetăţenilor cu o alternativă la guvernare, în condiţiile în care conducerea actuală a statului a ieşit din albia legalităţii şi nu mai este reprezentativă; (ii) la protestul din 22 octombrie 2022 a fost votată o rezoluţie, prin care s-a decis constituirea unui guvern popular, a unui tribunal al poporului şi a scutului poporului, care ar fi trebuit să fie funcţionale până când:
"[va fi asigurată] ordinea constituţională pe toată durata în care va exista un vacuum de putere în contextul conflictului deschis dintre guvernarea uzurpatoare, reprezentată de PAS, şi cetăţenii Republicii Moldova";
"vor fi funcţionale şi reprezentative, până când vor fi decapturate definitiv instituţiile statului şi va fi restabilită ordinea constituţională."
160. Curtea menţionează că rezoluţiile conţin datele de identificare ale partidului (ştampila, semnătura, logoul) şi că ele sunt citite în numele partidului şi al membrilor săi. Mai mult, potrivit probelor video referitoare la adoptarea rezoluţiilor în discuţie, cercetate în şedinţa publică din 15 mai 2023, dl Ilan Şor, preşedintele Partidului "Şor", a declarat că el este cel care propune textul rezoluţiilor. În acest context, Curtea reţine că rezoluţiile în discuţie reprezintă un element al activităţii Partidului "Şor", reflectă politica partidului şi se impută acestuia.
161. Curtea constată că, analizate împreună, declaraţiile şi rezoluţiile sugerează crearea unor entităţi neprevăzute de Legea Fundamentală, menite să exercite puterea în stat, desfăşurarea unor "veritabile revoluţii" care implică intrarea în sediile guvernamentale şi scoaterea silită a funcţionarilor publici de acolo, precum şi cele care conţin ameninţări, sunt greu de conciliat cu principiile unui sistem democratic. De asemenea, Curtea constată că nu există o ambiguitate în terminologia folosită de dl Ilan Şor în ceea ce priveşte metoda care trebuie utilizată pentru obţinerea puterii politice, atunci când, în discursurile sale, preşedintele partidului a sugerat posibilitatea recurgerii la forţă pentru a depăşi obstacolele legale din traseul politic preconizat pentru cucerirea puterii.
162. Curtea respinge argumentele partidului potrivit cărora declaraţiile preşedintelui partidului trebuie apreciate ca declaraţii personale. În acest sens, Curtea menţionează că declaraţiile şi actele dlui Ilan Şor, în calitatea sa de preşedinte al partidului, sunt atribuite în mod incontestabil partidului. Rolul unui preşedinte, care este adesea figura emblematică a unui partid, este diferit în această privinţă de cel al unui simplu membru. Observaţiile cu privire la subiecte sensibile din punct de vedere politic sau poziţiile luate de preşedintele unui partid sunt percepute de instituţiile politice şi de opinia publică ca acte care reflectă opiniile partidului, mai degrabă decât opiniile personale, cu excepţia cazului în care acesta declară contrariul sau acest lucru este specificat. Curtea observă cu privire la acest aspect că dl Şor nu a precizat niciodată că declaraţiile şi poziţiile sale nu reflectă politica partidului sau că el îşi exprimă doar opinia sa personală. Curtea consideră că discursurile şi poziţiile vicepreşedinţilor şi liderilor partidului trebuie tratate în acelaşi mod ca şi cele ale preşedintelui acestuia. Cu excepţia cazului în care se face specificarea clarificatoare, declaraţiile unor astfel de persoane despre problemele politice sunt imputabile partidului pe care îl reprezintă.
163. În plus, nici conducerea partidului politic nu a exclus în mod tranşant posibilitatea recurgerii la forţă în anumite circumstanţe pentru a eluda procedurile legale de accedere la putere, inclusiv pentru a determina guvernul şi autorităţile instituite legitim, de exemplu, Procuratura Generală sau Curtea Constituţională, să demisioneze. Prin urmare, faptul că conducerea partidului a evitat să se distanţeze de actele şi declaraţiile publice ale liderilor partidului referitoare la rezoluţii şi cele care sugerează aplicarea violenţei conduce la concluzia că conducerea partidului a stabilit obiectivele respective sau a autorizat activităţile în discuţie.
164. Astfel, aceste declaraţii ale liderilor partidului sunt atribuite partidului şi, privite împreună cu actele de finanţare netransparentă, sistematică, continuă şi în proporţii semnificative, formează o imagine clară a unui model nedemocratic de organizare a societăţii şi a statului conceput şi propus de Partidul "Şor".
165. De altfel, Curtea notează că un partid politic ai cărui lideri incită la violenţă sau propun o politică care nu respectă democraţia, sau care vizează distrugerea democraţiei şi încălcarea drepturilor şi libertăţilor recunoscute într-o democraţie nu poate pretinde la protecţia Constituţiei împotriva sancţiunilor impuse din aceste motive (a se vedea Yazar şi alţii v. Turcia, 9 aprilie 2002, § 49; Partidul Socialist şi alţii v. Turcia, 25 mai 1998, §§ 46-47).
166. În susţinerea concluziilor menţionate mai sus, Curtea are în vedere şi informaţiile Serviciului de Informaţii şi Securitate din scrisorile nr.E/3952 din 21 decembrie 2022 şi nr.E/3125 din 27 martie 2023, din care rezultă că există indicii de riscuri şi ameninţare la adresa securităţii naţionale, ca urmare a monitorizării activităţii Partidului "Şor". De asemenea, se notează că există indicii de risc că Partidul "Şor" acţionează în coordonare cu şi în interesul unui actor statal străin, pentru realizarea unei rebeliuni în scopul răsturnării sau schimbării prin violenţă a orânduirii constituţionale a Republicii Moldova. Având în vedere că Serviciul de Informaţii şi Securitate este autoritatea statului responsabilă de protejarea eficientă a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţeanului, societăţii şi statului împotriva riscurilor şi ameninţărilor la adresa securităţii de stat, Curtea apreciază ca relevante cauzei aceste informaţii în cumul cu alte probe administrate.
167. Cu referire la sancţiunile aplicate de autorităţi internaţionale, Curtea are în vedere traseul european asumat de Republica Moldova inclusiv prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.24 din 9 octombrie 2014. Din această perspectivă, Curtea subliniază obligaţia legislativului şi a executivului de a cerceta aceste acte ale instituţiilor Uniunii Europene şi de a le implementa raţiunile, în caz de necesitate, potrivit principiului bunei-credinţe pe care statul Republica Moldova trebuie să-l manifeste în raport cu Uniunea Europeană.
168. Aşadar, Curtea are în vedere Rezoluţia Parlamentului European din 19 aprilie 2023 privind provocările cu care se confruntă Republica Moldova, prin care s-a proclamat următoarele:
"[…] Întrucât Rusia foloseşte oligarhi şi forţe politice interne, pro-ruşi, precum partidul Şor, pentru a destabiliza situaţia politică din ţară; întrucât partidul Şor a recrutat în mod activ, a aranjat logistica şi a abuzat de poziţia economică vulnerabilă a cetăţenilor, oferind stimulente financiare pentru a participa la protestele antiguvernamentale din august 2022; întrucât liderul partidului "Şor", Ilan Şor, a fugit din Republica Moldova în 2019, după ce a fost condamnat pentru spălare de bani şi delapidare într-un scandal de fraudă bancară care a dus la evacuarea echivalentului a 1 miliard USD din sistemul bancar al Republicii Moldova; întrucât, la 13 aprilie 2023, Curtea de Apel Chişinău l-a condamnat pe Ilan Şor la 15 ani de închisoare pentru acuzaţii de corupţie în dosarul de fraudă bancară; întrucât procurorii moldoveni solicită extrădarea acestuia din Israel şi, de asemenea, au urmărit penal partidul său pentru că a primit finanţare ilegală;
[...]
Este solidar cu poporul Republicii Moldova în această perioadă dificilă şi îşi reiterează sprijinul neclintit pentru independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a Republicii Moldova; condamnă cu fermitate încercările repetate ale Rusiei de a destabiliza Republica Moldova, guvernul şi societatea acesteia, care au inclus utilizarea mijloacelor hibride, aprovizionarea cu energie, încălcările repetate ale spaţiului său aerian, campanii de dezinformare şi proteste organizate, precum şi ameninţarea cu folosirea forţei; solicitările adresate autorităţilor ruse să respecte independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a Republicii Moldova, să înceteze provocările şi încercările de destabilizare a ţării, să-şi retragă forţele militare din regiunea transnistreană a Republicii Moldova, să asigure evacuarea în siguranţă sau distrugerea completă a tuturor muniţiilor şi echipamentelor din depozitul Cobasna sub supraveghere internaţională şi pentru a sprijini o soluţionare paşnică şi durabilă a conflictului transnistrean, în conformitate cu principiile dreptului internaţional şi în cadrul graniţelor recunoscute internaţional ale Republicii Moldova;
[...]
Solicită UE şi statelor sale membre să extindă domeniul de aplicare al regimului global de sancţiuni ale UE pentru drepturile omului pentru a incrimina actele de corupţie care subminează securitatea, stabilitatea, ordinea constituţională şi instituţiile democratice ale unei ţări; solicită UE şi statelor sale membre să stabilească sancţiuni imediate împotriva celor care încearcă să destabilizeze Republica Moldova, să-i submineze securitatea, stabilitatea şi ordinea constituţională sau să-i corupă instituţiile politice şi economice; solicită UE, în acest context, să sancţioneze personal oligarhii fugari Ilan Şor şi Vladimir Plahotniuc şi, după caz, să le sancţioneze întreprinderile şi organizaţiile politice; invită statele şi teritoriile gazdă respective să extrădeze pe Ilan Şor şi Vladimir Plahotniuc ca să fie judecaţi în Republica Moldova;
[...]."
169. De asemenea, Curtea a luat act de Decizia Consiliului Uniunii Europene nr.2023/1047 din 30 mai 2023 privind măsurile restrictive aplicate în legătură cu acţiunile de destabilizare a Republicii Moldova, prin care au fost aplicate sancţiuni economice dlui Ilan Şor, preşedintele partidului, şi dnei Marina Tauber, vicepreşedinte al Partidului "Şor". În decizia sa, Consiliul a reţinut următoarele:
"Ilan Şor este un politician (preşedinte al partidului politic ŞOR) şi om de afaceri din Republica Moldova, implicat în finanţarea ilegală a unor partide politice din Republica Moldova şi în incitarea la violenţă împotriva opoziţiei politice. Partidul ŞOR, pe care îl conduce Ilan Şor, este implicat în plata şi instruirea persoanelor pentru a provoca tulburarea ordinii publice şi agitaţie în timpul protestelor din Republica Moldova.
Prin hotărârea sa din 13 aprilie 2023, Curtea de Apel Chişinău l-a condamnat pe Ilan Şor pentru fraudă şi spălare de bani în dosarul "Frauda bancară" la 15 ani de închisoare şi la confiscarea activelor în valoare de 254 de milioane EUR. Fondurile provenite din această fraudă bancară la scară largă şi legăturile cu oligarhi corupţi şi cu entităţi având sediul la Moscova au fost şi sunt încă utilizate, potrivit autorităţilor din Republica Moldova, pentru a crea în mod artificial tulburări politice în ţară.
Printre acţiunile sale care vizează subminarea democraţiei în Republica Moldova se numără furnizarea de finanţare ilegală pentru sprijinirea activităţii politice pro-Kremlin în Republica Moldova. Un exemplu de utilizare a unor astfel de fonduri este organizarea de proteste violente şi manifestaţii, în principal în capitala Chişinău, cu ajutorul protestatarilor plătiţi de Partidul "Şor", în 2022 şi 2023.
Prin conducerea şi planificarea unor demonstraţii violente şi prin săvârşirea de abateri financiare grave privind fondurile publice şi exportul neautorizat de capital, Ilan Şor este răspunzător pentru acţiuni care subminează şi ameninţă suveranitatea şi independenţa Republicii Moldova, precum şi democraţia, statul de drept, stabilitatea şi securitatea în Republica Moldova.
[...]
La 20 decembrie 2022, procurorii au efectuat mai multe percheziţii în legătură cu cazul finanţării ilegale a partidului lui Ilan Şor. Autorităţile din Republica Moldova au identificat apoi bani care, potrivit procurorilor, urmau să fie utilizaţi pentru organizarea de proteste antiguvernamentale şi pentru remunerarea participanţilor la aceste demonstraţii.
În 2023, au fost confiscate cuţite, substanţe inflamabile şi pumnale în urma protestelor organizate de Mişcarea pentru Popor, din care face parte şi Partidul "Şor". Au fost înregistrate confruntări violente şi altercaţii între poliţie şi demonstranţi, în cadrul cărora au fost reţinute 54 de persoane, inclusiv minori. [...]
Potrivit Procuraturii Anticorupţie a Republicii Moldova, [Marina Tauber] a utilizat instrumente de comunicare speciale pentru a da instrucţiuni directe preşedinţilor şi vicepreşedinţilor birourilor teritoriale ale Partidului "Şor" din ţară cu privire la modalităţile de a aduce oamenii la demonstraţii, de a organiza transportul şi de a obţine banii necesari pentru remunerarea participanţilor.
Prin conducerea şi planificarea unor demonstraţii violente şi prin săvârşirea unor grave abateri financiare având ca obiect fonduri publice şi prin exportul neautorizat de capital, Marina Tauber este răspunzătoare pentru acţiuni care subminează şi ameninţă suveranitatea şi independenţa Republicii Moldova, precum şi democraţia, statul de drept, stabilitatea şi securitatea în Republica Moldova."
170. Curtea observă că decizia în discuţie a fost emisă pe baza unei proceduri legale stabilite de Regulamentul (UE) 2023/888 al Consiliului din 28 aprilie 2023 privind măsuri restrictive având în vedere acţiunile de destabilizare a Republicii Moldova. De asemenea, Curtea observă că persoanele vizate în decizia Consiliului au fost informate35 despre posibilitatea de a prezenta informaţii Consiliului şi de a solicita reconsiderarea deciziei, inclusiv despre dreptul de a contesta decizia potrivit articolelor 263 şi 275 din Tratatul de funcţionare a Uniunii Europene în faţa Tribunalului General al Uniunii Europene.
______________________________
35https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=CELEX%3A52023XG0531%2802%29
171. De asemenea, Curtea a luat act de Decizia din 26 octombrie 2022 a Oficiului pentru Controlul Activelor Străine al Departamentului Trezoreriei Statelor Unite ale Americii (OFAC), prin care au fost aplicate sancţiuni dlui Ilan Şor şi Partidului "Şor". În această decizie, Oficiul a notat că dl Ilan Şor este responsabil sau complice la sau s-a implicat în mod direct sau indirect sau a încercat să se implice în alegerile guvernamentale din Statele Unite sau în alte alegeri din alte state pentru sau în numele sau în beneficiul direct sau indirect, al Guvernului Federaţiei Ruse. La aceeaşi dată, Oficiul a catalogat Partidul Politic "Şor" ca fiind deţinut sau controlat de către sau ca acţionând sau pretinzând să acţioneze direct sau indirect pentru sau în numele lui Ilan Şor.
172. Această decizie a fost emisă în baza unei proceduri stabilite de paragraful 1701 din Titlul 50 al Codului Statelor Unite ale Americii şi a Ordinului Executiv nr.14024 din 15 aprilie 2021 emis de Preşedintele Statelor Unite ale Americii. De asemenea, Curtea observă că persoanele vizate în această decizie au posibilitatea de a prezenta informaţii Oficiului şi de a solicita reconsiderarea ei în baza § 501.807 din Codul reglementărilor federale36, inclusiv de a contesta decizia în baza § 706 din Codul Statelor Unite37.
______________________________
36https://www.law.cornell.edu/cfr/text/31/501.807
37https://www.law.cornell.edu/uscode/text/5/706
173. Curtea respinge argumentul Partidului "Şor" că deciziile Consiliului Uniunii Europene şi ale Oficiului pentru Controlul Activelor Străine al Departamentului Trezoreriei Statelor Unite ale Americii (OFAC) au caracter politic, deoarece acestea au fost emise în baza unei proceduri legale, iar persoanele vizate pot solicita reconsiderarea acestor decizii şi că actele în discuţie pot fi supuse unui control judiciar.
174. Curtea reţine ca pertinente şi concludente cauzei avertismentele şi constatările care rezultă din actele internaţionale menţionate mai sus, în contextul războiului de agresiune al Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei şi al impactului acestui război asupra securităţii Republicii Moldova.
175. Totalitatea probelor administrate în cadrul procesului constituţional dictează concluzia că acţiunile Partidului "Şor" aduc atingere suveranităţii şi independenţei Republicii Moldova.
176. Curtea observă că în jurisprudenţa sa Curtea Europeană a subliniat că statele au dreptul de a lua măsuri preventive pentru a proteja democraţia atât faţă de partidele politice, cât şi faţă de entităţile non-partide. Statele nu pot fi obligate să aştepte până când un partid politic a preluat puterea şi a întreprins măsuri concrete pentru a implementa o politică incompatibilă cu standardele Convenţiei. În cazul în care pericolul acelei politici a fost suficient de bine stabilit şi este iminent, statele pot să prevină în mod rezonabil executarea unei asemenea politici înainte de a se încerca punerea ei în aplicare prin măsuri concrete care ar putea aduce atingere păcii civice şi regimului democratic al ţării (Refah Partisi (the Welfare Party) şi alţii v. Turcia [MC], 13 februarie 2003, § 131).
177. Potrivit articolului 41 alin.(4) din Constituţie, declararea neconstituţionalităţii unui partid politic nu este doar o reacţie la conduita partidului din trecut, ci este în primul rând un act al democraţiei orientat spre viitor, care se apără împotriva unui pericol real. De altfel, dacă ar fi impusă aşteptarea apariţiei unui pericol concret, reacţia autorităţilor ar putea fi tardivă, şi democraţia ar fi inaptă de a se apăra.
178. Curtea notează că obiectivul Partidului "Şor" de a accede la putere prin metode nedemocratice este dedus din cazurile de finanţare netransparentă a partidului, din protestele organizate şi din revendicările exprimate public de liderii partidului. Caracterul persistent al obiectivului urmărit transpare din comportamentul neschimbat al partidului după sancţiunile aplicate şi după cazurile de ridicare a sumelor de bani de la curieri. Curtea reţine că în cazul în care un partid încalcă în mod constant dispoziţiile legale şi nu depune niciun efort pentru a-şi corecta comportamentul, sunt necesare măsuri restrictive, cum ar fi dizolvarea sau pierderea înregistrării (a se vedea Liniile directoare comune privind reglementarea partidelor politice, CDL-AD(2020)032, ediţia a 2-a, § 272). Curtea constată că Partidul "Şor", fiind sancţionat în repetate rânduri, nu a întreprins niciun efort pentru a-şi corecta comportamentul, ci a continuat acţiunile ilegale, iar acest fapt constituie un temei pentru declararea neconstituţionalităţii lui.
179. Curtea notează că finanţarea netransparentă a partidului, care are o natură sistematică, continuă şi în proporţii semnificative, denotă că ordinea internă a unui partid nu corespunde principiilor democratice. Mai mult, comportamentul partidului de a finanţa netransparent activităţile sale a distorsionat conceptele din societate referitoare la asemenea proceduri democratice precum campaniile electorale şi dreptul de a vota liber. Din această situaţie rezultă că odată ajuns la putere, acest partid va aplica principiile pe care le-a aplicat în interiorul structurii sale şi în structura statală, făcând ca voinţa statului să nu se mai formeze ca urmare a concurenţei libere a forţelor politice, ci ca urmare a manifestării unui sistem nedemocratic.
180. Curtea reţine că solicitarea Guvernului vine să împiedice implementarea obiectivelor nedemocratice ale Partidului "Şor" înainte ca acestea să fie realizate prin acte concrete care pot ameninţa regimul democratic din ţară.
181. Având în vedere că Partidul Politic "Şor" a continuat să utilizeze resurse financiare netransparente în scopul promovării politicilor nedemocratice şi a ignorat toate măsurile care i-au fost aplicate, Curtea consideră că eventuala participare a acestui partid la procesul de luare a deciziilor politice ar putea submina în mod grav încrederea societăţii în mecanismele de control ale statului, în principiile statului de drept şi în procesul transparent, responsabil şi democratic de luare a deciziilor publice.
182. Dat fiind caracterul preventiv al articolului 41 alin.(4) din Constituţie, Curtea nu consideră că Guvernul ar trebui să mai aştepte ca pericolele constatate să fie remediate prin intermediul legilor civile sau penale.
183. Având în vedere amploarea finanţării netransparente a partidului, caracterul sistematic, continuu şi în proporţii semnificative al acesteia, Curtea constată că Partidul "Şor" are la dispoziţie suficiente mijloace pentru realizarea obiectivului urmărit şi că există un potenţial ca partidul să-şi atingă obiectivul de a accede la putere prin metode nedemocratice care pun în pericol principiile statului de drept, suveranitatea şi independenţa Republicii Moldova.
184. Analizând în cumul toate materialele cauzei, remarcând pertinenţa şi concludenţa lor şi având în vedere istoricul şi consistenţa încălcărilor comise de Partidul Politic "Şor", consemnate în special în hotărâri judecătoreşti irevocabile şi alte acte ale autorităţilor, Curtea ajunge la concluzia că Partidul Politic "Şor" militează împotriva principiilor statului de drept, a suveranităţii şi a independenţei Republicii Moldova şi urmează a fi declarat neconstituţional.
Efectele hotărârii
185. Deşi hotărârea Curţii este suficientă pentru încetarea activităţii partidului declarat neconstituţional, articolul 22 alin.(2) lit.e) din Legea privind partidele politice obligă executivul să mai parcurgă o procedură judiciară în instanţele de drept comun pentru a obţine dizolvarea partidului. Curtea consideră că această procedură nu are în vedere efectul imediat al hotărârii Curţii Constituţionale, stabilit de articolul 140 alin.(1) din Constituţie. Pe de altă parte, Curtea observă că încetarea activităţii unui partid politic implică rezolvarea unor chestiuni necesare, de exemplu încetarea raporturilor de muncă cu persoanele salariate, achitarea datoriilor etc. Curtea consideră că aceste chestiuni pot fi rezolvate prin procedura de lichidare a partidului, stabilită de articolul 22 alineatele (4) şi (5) şi 23 din Lege, fără a se parcurge procedura de la alineatul (2) din articolul 22. Astfel, Curtea stabileşte că partidul declarat neconstituţional se consideră dizolvat la data pronunţării hotărârii şi intră în procedura de lichidare. În acest sens, Ministerul Justiţiei va desemna o comisie de lichidare a Partidului "Şor" care va întreprinde toate măsurile necesare pentru lichidarea şi radierea acestui partid din Registrul de stat al persoanelor juridice.
186. Curtea reţine că declararea neconstituţionalităţii Partidului "Şor" manifestă efecte inclusiv pentru membrii şi reprezentanţii partidului care exercită mandate reprezentative. Astfel, de vreme ce Curtea a constatat că activitatea partidului prezintă un pericol iminent pentru ordinea constituţională democratică şi a dispus dizolvarea lui pentru ca nimeni să nu poată folosi denumirea, simbolul, logoul, platforma politică etc. ale acestui partid, deputaţii şi alţi aleşi ai poporului pe listele partidului dizolvat îşi vor exercita atribuţiile pe perioada rămasă a mandatului în mod independent.
187. Curtea acceptă ideea că în anumite cazuri ar putea fi necesară anularea mandatelor de deputat, însă în acest caz ea consideră că interdicţia aplicată deputaţilor de a mai reprezenta partidul declarat neconstituţional şi interdicţia de a se afilia altor fracţiuni este mai potrivită. Prin urmare, reprezentanţii şi membrii Partidului Politic "Şor" care la data pronunţării prezentei hotărâri exercită mandate de deputat în Parlamentul Republicii vor continua să-şi exercite mandatele în calitate de deputaţi independenţi, fără dreptul de a se afilia la alte fracţiuni parlamentare.
188. În acelaşi timp, Curtea a mai avut în vedere că declararea neconstituţionalităţii unui partid nu poate fi conciliată cu ideea că autorităţile ar putea eventual să solicite validarea mandatelor de deputat din partea partidului în discuţie, în cazul vacanţei funcţiei de deputat. Astfel, deşi deputaţii actuali îşi pot continua mandatele în calitate de deputaţi independenţi, acest fapt nu presupune că mandatele vacante pot fi suplinite, de vreme ce nu mai poate fi pusă în discuţie compatibilitatea cu funcţia de deputat a candidaţilor supleanţi dacă partidul a fost declarat neconstituţional. Aceste raţionamente sunt valabile şi pentru mandatele reprezentative din organele unităţilor administrativ-teritoriale de toate nivelele, inclusiv din organele unităţii teritoriale autonome Găgăuzia, din partea Partidului "Şor".
Din aceste motive, în baza articolelor 41 alin.(4), 135 alin.(1) litera h) şi 140 din Constituţie, 26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 6, 61, 62, 68 şi 71 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională
HOTĂRĂŞTE:
1. Se admite sesizarea Guvernului cu privire la verificarea constituţionalităţii Partidului Politic "Şor".
2. Se declară neconstituţional Partidul Politic "Şor", înregistrat în Registrul de stat al persoanelor juridice cu nr.21 [IDNO: 1016620006611], cu sediul în strada Vasile Lupu nr.36, biroul 326, municipiul Orhei.
3. De la data pronunţării prezentei hotărâri, Partidul Politic "Şor" se consideră dizolvat. Niciun act al organelor acestui partid, adoptat după pronunţarea prezentei hotărâri, nu are valoare juridică.
4. Ministerul Justiţiei va desemna de îndată o comisie de lichidare a Partidului Politic "Şor", care va întreprinde toate măsurile necesare pentru lichidarea şi radierea acestui partid din Registrul de stat al persoanelor juridice.
5. Reprezentanţii şi membrii Partidului Politic "Şor" care la data pronunţării prezentei hotărâri exercită mandate de deputat în Parlamentul Republicii vor continua să-şi exercite mandatele în calitate de deputaţi independenţi, fără dreptul de a se afilia la alte fracţiuni parlamentare.
6. Reprezentanţii şi membrii Partidului Politic "Şor" care la data pronunţării prezentei hotărâri exercită mandate reprezentative în organele unităţilor administrativ-teritoriale de toate nivelele, inclusiv în organele unităţii teritoriale autonome Găgăuzia, vor continua să-şi exercite mandatele ca reprezentanţi independenţi, fără dreptul de a se afilia la alte fracţiuni.
7. Listele candidaţilor supleanţi din partea Partidului Politic "Şor" în Parlament şi în consiliile locale din unităţile administrativ-teritoriale de toate nivelele validate anterior se declară nule de la data pronunţării prezentei hotărâri.
8. În cazul în care, la data pronunţării acestei hotărâri, un mandat de deputat în Parlament atribuit Partidului Politic "Şor" este sau devine vacant, acesta rămâne vacant pe întreaga durată a legislaturii a XI-a, iar Curtea Constituţională nu va valida în acest sens niciun mandat.
9. Dacă un mandat reprezentativ în organele unităţilor administrativ-teritoriale de toate nivelele, inclusiv în organele unităţii teritoriale autonome Găgăuzia, din partea Partidului Politic "Şor" este sau devine vacant, nu va fi validat în acest sens niciun mandat.
10. Prezenta hotărâre este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
| PREŞEDINTE | Nicolae ROŞCA |
| Nr.10. Chişinău, 19 iunie 2023. | |
OPINIE DISIDENTĂ,
expusă în temeiul articolului 27 alin.(5) din Legea cu privire la Curtea
Constituţională nr.317 din 13 decembrie 1994 şi al articolului 67
din Codul jurisdicţiei constituţionale nr.502 din 16 iunie 1995
1. Prin Hotărârea nr.10 din 19 iunie 2023 a fost admisă sesizarea Guvernului nr.184h din 11 noiembrie 2022 şi a fost declarat neconstituţional Partidul Politic "Şor".
2. Nu susţin această soluţie din următoarele considerente.
3. Cu titlu preliminar, remarc faptul că, în jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională nu a examinat în fond sesizări care au avut ca obiect constituţionalitatea unui partid politic. În acest context, este necesar să elucidăm câteva chestiuni.
4. În temeiul art.135 alin.(1) lit.h) din Constituţie, Curtea Constituţională hotărăşte asupra chestiunilor care au ca obiect constituţionalitatea unui partid. În acelaşi timp, articolul 41 alin.(4) din Constituţie stabileşte temeiurile neconstituţionalităţii unui partid politic: "Partidele şi alte organizaţii social-politice care, prin scopurile ori prin activitatea lor, militează împotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept, a suveranităţii şi independenţei, a integrităţii teritoriale a Republicii Moldova sunt neconstituţionale".
5. Astfel, este necesară interpretarea textului "militează" din articolul 41 alin.(4) din Constituţie. Potrivit DEX-ului1, "a milita" presupune a lupta pentru un principiu, pentru o cauză. Prin urmare, conform normei constituţionale, poate fi declarat neconstituţional partidul politic care, prin scopurile ori/şi prin activitatea sa, luptă împotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept, a suveranităţii şi independenţei, a integrităţii teritoriale a Republicii Moldova.
______________________________
1https://dexonline.net/definitie-milita; https://dexonline.ro/definitie/milita
6. Această menţiune este importantă pentru a face o distincţie clară între neconstituţionalitatea şi ilegalitatea unui partid politic. În principiu, trebuie să existe deosebiri de esenţă între prevederile constituţionale şi cele legale referitoare la temeiurile şi procedura încetării activităţii unui partid politic. Legea trebuie să precizeze cu suficientă claritate întinderea şi modalităţile de exercitare a puterii de apreciere a autorităţilor în domeniul respectiv. În caz contrar s-ar putea pune problema calităţii legii. Pentru destinatarul legii nu ar fi clar în ce situaţii se aplică o procedură sau alta, fapt care ar putea genera abuzuri din partea autorităţilor statului (a se vedea, mutatis mutandis, HCC nr.25 din 12 august 2021, § 68; HCC nr.39 din 21 decembrie 2021, § 44).
7. Potrivit prevederilor articolului 22 din Legea nr.294 din 21 decembrie 2007 privind partidele politice, partidul politic îşi încetează activitatea prin, inter alia, dizolvare ca urmare a pronunţării unei hotărâri definitive judecătoreşti, la cererea Ministerului Justiţiei (alin. (1) lit.c)), şi prin declararea neconstituţionalităţii sale ca urmare a pronunţării unei hotărâri a Curţii Constituţionale (alin. (1) lit.d)). Ministerul Justiţiei va înainta judecătoriei o acţiune prin care va cere dizolvarea partidului politic dacă există cel puţin unul din următoarele motive: pe parcursul unui an, care începe să curgă din data la care a devenit definitivă hotărârea judecătoriei privind limitarea activităţii partidului, acesta a comis acţiuni similare celor pentru care activitatea partidului a fost limitată; activitatea partidului se desfăşoară pe căi ori prin mijloace ilegale sau prin săvârşirea unor acte de violenţă (alin. (2) literele b) şi d)).
8. În acest context, observ că norma constituţională din articolul 41 alin.(4) şi prevederile Legii nr.294 din 21 decembrie 2007 privind partidele politice se suprapun. Astfel, conform articolului 3 al Legii menţionate, sunt interzise partidele politice care, prin statutul, programul şi/sau activitatea lor, militează împotriva suveranităţii, integrităţii teritoriale a ţării, valorilor democratice şi ordinii de drept a Republicii Moldova, utilizează, pentru realizarea scopurilor lor, mijloace ilegale sau violente, incompatibile cu principiile fundamentale ale democraţiei (alin. (1)); în Republica Moldova este interzisă constituirea şi activitatea partidelor, altor organizaţii politice ale statelor străine, precum şi a filialelor şi structurilor acestora, dacă acestea duc la contestare şi defăimare a statului şi a poporului, îndemn la război de agresiune, la ură naţională, rasială sau religioasă, incitare la discriminare, la separatism teritorial, la violenţă publică, precum şi la alte manifestări ce atentează la regimul constituţional (alin. (5)); constituirea şi activitatea partidelor politice în baza discriminării pe criterii de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, avere sau origine socială sunt interzise" (alin. (6)). Astfel, aparent, pentru unele şi aceleaşi acţiuni, partidul politic ar putea fie dizolvat prin hotărâre a instanţei de judecată, fie declarat neconstituţional de Curtea Constituţională.
9. Prin urmare, sunt necesare criterii clare de delimitare a neconstituţionalităţii unui partid politic de ilegalitatea acestuia. În acest context, reţin faptul că, potrivit articolului 21 din Legea nr.294/2007, activitatea partidelor politice poate fi limitată. Limitarea poate avea loc dacă prin acţiunile partidului politic se aduc prejudicii grave pluralismului politic sau principiilor democratice fundamentale (alin. (1)). Activitatea partidului politic va fi limitată pe un termen de până la 6 luni (alin. (3)) şi pe perioada limitării activităţii partidului politic, acestuia îi este interzisă fondarea mijloacelor de informare în masă, organizarea de întruniri, mitinguri, demonstraţii, pichetări şi alte acţiuni publice, precum şi folosirea tuturor tipurilor de depuneri bancare, cu excepţia cazurilor stabilite prin lege (alin. (5)).
10. Potrivit Curţii Europene a Drepturilor Omului, necesitatea suspendării (limitării) activităţii unui partid politic parlamentar trebuie verificată foarte atent, chiar dacă este de scurtă durată. Natura temporară a suspendării nu are o importanţă decisivă la examinarea proporţionalităţii măsurii, deoarece chiar şi o suspendare temporară ar putea avea, în mod rezonabil, un "efect de descurajare" asupra capacităţii partidului de a-şi exercita libertatea de exprimare şi de a-şi urmări scopurile politice, mai ales, pentru că ea a fost adoptată în ajunul alegerilor locale (a se vedea Partidul Popular Creştin Democrat v. Republica Moldova, 14 februarie 2006, §§ 68, 77). Prin urmare, este necesar să vedem care este gradul de intensitate al prejudiciilor aduse valorilor constituţionale stabilite în articolul 41 alin.(4) din Constituţie în cazul declarării neconstituţionalităţii unui partid politic, dacă pentru limitarea (restrângerea) temporară a activităţii partidului este necesară aducerea unor prejudicii grave pluralismului politic sau principiilor democratice fundamentale.
11. În acest context, trebuie analizată jurisprudenţa Curţii Europene. Având în vedere rolul esenţial pe care îl joacă partidele politice în asigurarea pluralismului şi în buna funcţionare a democraţiei, excepţiile prevăzute la articolul 11 din Convenţia Europeană referitoare la partidele politice trebuie să fie interpretate în mod strict (restrictiv); numai motive convingătoare şi incontestabile pot justifica restricţiile impuse libertăţii de asociere. Atunci când stabilesc dacă există o necesitate în sensul articolului 11 § 2 din Convenţie, statele contractante au doar o marjă limitată de apreciere. Marja de apreciere a statului este şi mai restrânsă atunci când este vorba de un partid politic parlamentar de opoziţie. Doar motive foarte convingătoare şi încălcări foarte grave ar putea justifica suspendarea activităţii unui partid politic (a se vedea Partidul Popular Creştin Democrat v. Republica Moldova, §§ 68, 71, 76; Herri Batasuna şi Batasuna v. Spania, 30 iunie 2009, §§ 74, 77). Dizolvarea unei asociaţii constituie o măsură extrem de severă, care implică consecinţe semnificative pentru membrii săi, poate fi tolerată numai în circumstanţe foarte grave, şi, prin urmare, articolul 11 din Convenţie îi impune statului o sarcină mare de justificare pentru o asemenea măsură (Adana Tayad v. Turcia, 21 iulie 2020, § 35).
12. În jurisprudenţa sa, Curtea Europeană a stabilit că pot fi interzise partide politice (asociaţii, mişcări) care: incită la violenţă şi/sau propun un model de societate nedemocratică (Yazar şi alţii v. Turcia, 9 aprilie 2002, § 49; Refah Partisi v. Turcia [MC], 13 februarie 2003, §§ 98, 125, 132), propagă segregarea rasială (Vona v. Ungaria, 9 iulie 2013, § 69) sau au legături cu organizaţii teroriste (Herri Batasuna şi Batasuna v. Spania, §§ 85-87).
13. Curtea Europeană a stabilit că autorităţile trebuie să demonstreze o imagine clară a unui model de societate conceput şi promovat de partid contrar principiilor unei societăţi democratice. În plus, trebuie să se demonstreze că au existat dovezi plauzibile că riscul pentru democraţie, presupunând că s-ar fi dovedit că există, era suficient şi iminent în mod rezonabil (a se vedea Refah Partisi v. Turcia [MC], § 104; Partidul Comuniştilor (Nepecerişti) şi Ungureanu v. România, 3 februarie 2005, § 48; Herri Batasuna şi Batasuna v. Spania, § 83; Vona v. Ungaria, §§ 54-55).
14. Prin urmare, interpretând articolul 41 alin.(4) din Constituţie prin prisma jurisprudenţei Curţii Europene, deduc că autoritatea publică care solicită declararea neconstituţionalităţii unui partid politic trebuie să demonstreze că acest partid, militând împotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept, a suveranităţii şi independenţei, a integrităţii teritoriale a Republicii Moldova, a conceput şi promovează un model politic de societate care ar fi contrar principiilor unei societăţi democratice şi că există un risc rezonabil iminent de a fi instituit un asemenea model.
15. În acest context, reţin faptul că pentru a declara neconstituţional un partid trebuie demonstrată atitudinea combativă, agresivă a acestuia faţă de ordinea constituţională existentă, atitudine care trebuie să afecteze în mod deliberat funcţionarea acestei ordini şi să se dorească eliminarea acestei ordini. Prin urmare, este necesar ca partidul să treacă pragul de periculozitate pentru ordinea constituţională. Acest fapt presupune o acţiune planificată care, în sensul unui act pregătitor calificat, vizează afectarea sau eliminarea ordinii constituţionale democratice libere sau periclitarea existenţei statului. Este necesar ca partidul să-şi urmărească în mod activ obiectivele şi, astfel, să lucreze continuu pentru realizarea unui concept politic care contrazice ordinea constituţională democratică liberă. Cu toate acestea, sunt necesare dovezi concrete convingătoare care să facă cel puţin să pară posibil că acţiunea îndreptată împotriva ordinii constituţionale sau a existenţei statului va avea succes (a se vedea Hotărârea Curţii Constituţionale Federale a Germaniei referitoare la verificarea constituţionalităţii Partidului Comunist din Germania din 17 august 1956 (1 BvB 2/51)2, § 145; Hotărârea Curţii Constituţionale Federale a Germaniei referitoare la verificarea constituţionalităţii Partidului Naţional Democrat din Germania din 17 ianuarie 2017 (2 BvB 1/13)3, §§ 570-571, 576-577, 589).
______________________________
2https://www.servat.unibe.ch/dfr/bv005085.html
3https://www.bundesverfassungsgericht.de/SharedDocs/Entscheidungen/DE/2017/01/bs20170117_2bvb000113.html
16. Dizolvarea unui partid constituie o măsură extrem de severă, care impune statului o sarcină mare de justificare pentru o astfel de sancţiune. Marja de apreciere a statului este foarte restrânsă atunci când este vorba de un partid politic parlamentar de opoziţie (a se vedea § 11 supra). Acest aspect este important pentru evitarea alterării luptei politice a partidelor pentru putere prin utilizarea mecanismului controlului constituţionalităţii unui partid concurent şi evitarea folosirii acestui mecanism pentru persecuţia partidelor de opoziţie incomode, subminând astfel principiul libertăţii politice, care stă la baza pluralismului politic.
17. Referitor la cauza examinată, reţin faptul că Guvernul, nici în sesizarea depusă, nici în şedinţele publice ale Curţii, nu a invocat motive suficiente, relevante, convingătoare şi incontestabile pentru declararea partidului politic neconstituţional. Autorul sesizării nu a reuşit să demonstreze modul în care activităţile partidului erau capabile să instituie în Republica Moldova un model politic de societate care ar fi contrar principiilor unei societăţi democratice şi că există un risc rezonabil iminent de a fi instituit un asemenea model. Mai mult, Guvernul nu a putut explica care este modelul politic de societate care ar fi contrar principiilor unei societăţi democratice conceput şi promovat de partidul politic în discuţie.
18. Referitor la pretinsele acţiuni ale partidului care subminează principiile statului de drept, subliniez următoarele. Declararea neconstituţionalităţii unui partid reprezintă o măsură cu caracter represiv în raport cu acesta, care conduce la desfiinţarea partidului şi afectează esenţa dreptului fundamental de asociere liberă în partide. Reieşind din faptul că declararea neconstituţionalităţii partidului politic reprezintă cea mai gravă măsură de limitare a libertăţii de asociere în partide, Legea Fundamentală stabileşte clar şi strict temeiurile pentru declararea neconstituţionalităţii unui partid. Pentru orice altă încălcare decât cea care s-ar încadra în prevederile articolului 41 alin.(4) din Constituţie, sancţiunea nu poate fi neconstituţionalitatea partidului, ci o alta tipică ilegalităţii faptei sale, prevăzută de legislaţia penală, electorală, administrativă etc.
19. Astfel, referitor la faptul că recidiva în încălcarea legislaţiei (încălcarea încontinuu a disciplinei financiare) ar fi contrară scopului statului de drept de organizare a unor alegeri libere şi corecte, reţin că anularea înregistrării concurentului electoral care a comis încălcări financiare contribuie la atingerea scopului legitim enunţat - desfăşurarea unor alegeri libere. Excluderea din procesul electoral a concurentului electoral care încalcă regulile finanţării reprezintă o măsură suficientă şi mai puţin intruzivă. Prin urmare, legislaţia electorală conţine un instrumentar eficient în acest sens.
20. În acelaşi timp, reprezentanţi ai Partidului "Şor" exercitau la momentul examinării sesizării funcţii elective la nivel naţional şi la nivel local. Conform informaţiei din Opinia partidului asupra sesizării, prezentată Curţii la 12 decembrie 2022, reprezentanţii partidului deţineau 6 mandate de deputat, peste 40 funcţii de primar, peste 300 funcţii de consilieri de nivelul întâi şi doi. Pe parcursul examinării sesizării, un reprezentant al partidului a fost ales în calitate de başcan al UTA Găgăuzia. Rezultatele acestor alegeri au fost confirmate în modul stabilit de legislaţie, nefiind constatate încălcări care ar fi influenţat rezultatele votării, iar mandatele respective au fost validate (a se vedea, spre exemplu, HCC nr.20 din 23 iulie 2021, §§ 79, 86-88). Prin urmare, nu se poate afirma despre încălcări ale legislaţiei electorale în toate scrutinele la care a participat partidul. În plus, constatarea încălcării normelor financiare de către un partid, inclusiv prin hotărâri judecătoreşti definitive, nu justifică, per se, declararea neconstituţionalităţii partidului. În opinia Comisiei de la Veneţia, recurgerea la sancţiuni care atrag răspunderea partidelor politice pentru acţiunile lor nu ar trebui confundată cu interzicerea şi dizolvarea, care se bazează pe faptul că un partid politic să fi recurs la violenţă sau să fi ameninţat pacea civilă ori principiile democratice fundamentale (a se vedea Linii directoare comune privind partidele politice, ediţia a 2-a, AD(2020)032, § 272).
21. În acelaşi timp, în jurisprudenţa sa, Curtea Europeană a criticat dizolvarea unei asociaţii de către instanţa de judecată care şi-a întemeiat hotărârea pe o sentinţă care nu era definitivă. Instanţa a decis dizolvarea asociaţiei, fără a aştepta rezultatul procesului penal în curs de desfăşurare. Instanţa s-a bazat, în principal, pe informaţiile cuprinse în dosarul penal şi pe o sentinţă prin care o instanţă sancţionase pe unii conducători ai asociaţiei cu amendă. Curtea a reţinut că pentru a lua o decizie privind dizolvarea unei asociaţii, instanţele civile ar trebui să efectueze o evaluare independentă, care nu se bazează automat pe constatările făcute de instanţele penale împotriva membrilor individuali ai asociaţiei, în special în cazul în care aceste hotărâri din urmă nu sunt definitive (a se vedea Adana Tayad v. Turcia, §§ 33-34). Prin urmare, atunci când decide dizolvarea unei asociaţii, instanţa de judecată nu se poate baza, în mod automat, pe constatările făcute de instanţele penale în sentinţe care nu sunt definitive. A fortiori, nu pot constitui probe pentru dizolvarea unui partid politic materiale din dosare penale care nici nu au fost examinate de o instanţă de judecată.
22. În prezenta cauză, examinarea şi aprecierea în calitate de probă a materialelor din dosare penale nefinalizate cu o sentinţă definitivă ridică problema respectării principiului prezumţiei nevinovăţiei a persoanelor vizate în aceste materiale prezentate de autorul sesizării. Doar după ce s-a demonstrat în modul corespunzător vinovăţia persoanei acuzate, nu se mai poate vorbi despre incidenţa prezumţiei de nevinovăţie (a se vedea Sofia v. San Marino (dec.), 2 mai 2017, § 54; Todorov şi alţii v. Bulgaria, 13 iulie 2021, § 292).
23. În jurisprudenţa sa, Curtea Europeană a stabilit că la examinarea unei cauze, judecătorii nu trebuie să pornească de la ideea preconcepută că persoanele au comis infracţiunile de care sunt acuzate, că sarcina probei le revine procurorilor şi că orice dubiu ar trebui să fie interpretat în favoarea acuzaţilor (a se vedea SA-Capital Oy v. Finlanda, 14 februarie 2019, § 107; Kustova şi Bibanin v. Federaţia Rusă, 28 ianuarie 2020, § 36). Prin urmare, faptul că au fost intentate dosare penale în privinţa Partidului "Şor" şi a unor membri din conducerea partidului nu conduce, per se, la concluzia vinovăţiei lor. Mai mult, esenţa principiului prezumţiei de nevinovăţie este că acesta nu poate fi invalidat decât printr-o hotărâre definitivă de condamnare în condiţiile legii. Prezumţia de nevinovăţie nu încetează să se aplice nici în procedurile de apel doar pentru că învinuitul a fost condamnat în primă instanţă (Kangers v. Letonia, 14 martie 2019, § 53).
24. Suplimentar reţin faptul că, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene, prezumţia nevinovăţiei este încălcată dacă printr-o declaraţie oficială referitoare la un inculpat este reflectată ideea că acesta este vinovat, deşi vinovăţia sa nu a fost stabilită legal. În acest context, alegerea limbajului utilizat de funcţionarii publici (judecători, procurori, poliţişti, deputaţi etc.) în declaraţiile pe care le fac înainte ca o persoană să fie judecată şi găsită vinovată pentru comiterea unei infracţiuni este de o importanţă crucială. Curtea ia în considerare interesul manifestat de mass-media în fiecare caz, îndeosebi când acesta este larg mediatizat. În opinia Curţii, reprezentanţii statului nu pot ignora acest fapt şi trebuie să ia măsurile de precauţie necesare pentru a evita orice confuzie cu privire la sensul declaraţiilor lor referitoare la vinovăţia persoanei (a se vedea Petyo Petkov v. Bulgaria, 7 ianuarie 2010, §§ 90-91, 95-96; Marinoni v. Italia, 18 noiembrie 2021, § 50; Rigolio v. Italia, 9 martie 2023, § 95).
25. Ţinând cont de conţinutul materialelor şi modul prezentării acestora de reprezentantul Guvernului în şedinţa publică a Curţii Constituţionale, în contextul mediatizării extinse a cauzelor penale aflate la etapa urmăririi penale, examinarea acestora în şedinţa Curţii a fost de natură să inspire publicului sentimentul că partidul politic şi unii membri din conducerea acestuia se fac vinovaţi de comiterea infracţiunilor de care au fost învinuiţi, fapt care afectează principiul prezumţiei nevinovăţiei (a se vedea, mutatis mutandis, Petyo Petkov v. Bulgaria, §§ 96-97).
26. Activităţile ilegale imputate partidului politic trebuie să fi fost probate de un tribunal independent şi nu trebuie să fie stabilite doar pe baza afirmaţiilor prezentate de autorităţile statului (a se vedea Opinia amicus curiae nr.1115/2022 din 19 decembrie 2022 a Comisiei de la Veneţia pentru Curtea Constituţională a Republicii Moldova cu privire la declararea neconstituţionalităţii unui partid politic, CDL-AD(2022)051, § 57). Prin urmare, aceste materiale nu pot fi luate în consideraţie la luarea deciziei privind constituţionalitatea unui partid politic.
27. În acelaşi context, faptul că partidul în discuţie şi unii membri din conducerea acestuia sunt subiecţi ai unor interdicţii cu caracter economico-financiar instituite de organe executive din Republica Moldova sau din unele state străine nu conduce, per se, la concluzia vinovăţiei lor. Dacă nu sunt pronunţate hotărâri judecătoreşti definitive în Republica Moldova sau în alte state cu care Republica Moldova are acorduri de recunoaştere a sentinţelor, cu parcurgerea tuturor procedurilor interne privind recunoaşterea sentinţelor de condamnare străine, nu poate fi reţinută vinovăţia lor la comiterea faptelor imputate. Interdicţiile cu caracter economico-financiar nu pot constitui un motiv pentru declararea neconstituţionalităţii unui partid.
28. În mod consecvent, aceleaşi raţionamente sunt aplicabile şi în privinţa informaţiilor prezentate de Serviciul de Informaţii şi Securitate (a se vedea, mutatis mutandis, HCC nr.32 din 5 decembrie 2017). În plus, în jurisprudenţa sa, Curtea Europeană a reţinut că persoanele trebuie să fie informate cu privire la elementele de fapt relevante care au determinat autoritatea naţională competentă să considere că reprezintă o ameninţare la adresa securităţii naţionale (a se vedea, mutatis mutandis, Muhammad şi Muhammad v. România [MC], 15 octombrie 2020, § 129; Hassine v. România, 9 martie 2021, § 51). Aprecierea unei persoane ca prezentând un risc pentru securitatea naţională nu poate fi bazată pe presupuneri (a se vedea, Ljatifi v. fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, 17 mai 2018, §§ 37-39).
29. Referitor la pretinsele acţiuni şi declaraţii care ar sugera aplicarea violenţei în scopul răsturnării orânduirii constituţionale, subliniez următoarele. Potrivit unui principiu bine stabilit în jurisprudenţa Curţii Europene, nu poate exista democraţie fără pluralism. Una dintre principalele caracteristici ale democraţiei constă în posibilitatea pe care o oferă de a dezbate prin dialog şi fără recurgere la violenţă problemele ridicate de diferite curente de opinie politică, chiar atunci când acestea deranjează sau îngrijorează. Într-adevăr, democraţia se bazează pe libertatea de exprimare. Din acest motiv, libertatea de exprimare este aplicabilă nu doar "informaţiilor" sau "ideilor" care sunt primite în mod favorabil sau considerate inofensive, ci şi celor care jignesc, şochează sau deranjează. Faptul că activităţile lor fac parte dintr-un exerciţiu colectiv al libertăţii de exprimare le oferă partidelor politice dreptul să solicite protecţia articolelor 10 şi 11 din Convenţie. În această privinţă, o formaţiune politică care respectă principiile fundamentale ale democraţiei nu poate fi obstraculată pentru simplul fapt că a criticat ordinea constituţională şi juridică a ţării şi că doreşte să o dezbată public pe scena politică (a se vedea Refah Partisi v. Turcia [MC], § 89; Partidul Comuniştilor (Nepecerişti) şi Ungureanu v. România, § 55; Herri Batasuna şi Batasuna v. Spania, § 76; NIT S.R.L. v. Republica Moldova [MC], 5 aprilie 2022, § 185).
30. Chiar dacă propunerile unui partid politic sunt susceptibile să intre în conflict cu principalele direcţii ale politicii guvernamentale sau cu convingerile majorităţii publicului, este necesar pentru buna funcţionare a democraţiei ca grupurile politice să le poată introduce în dezbaterea publică pentru a ajuta la identificarea de soluţii pentru problemele generale de toate convingerile (a se vedea Yazar şi alţii v. Turcia, § 58).
31. În timp ce libertatea de exprimare este importantă pentru toţi, ea este îndeosebi importantă pentru un reprezentant ales al poporului. El îşi reprezintă electoratul, atrage atenţia asupra preocupărilor acestuia şi îi apără interesele. Prin urmare, ingerinţele în libertatea de exprimare a unui membru al Parlamentului, aflat în opoziţie, pretinde cel mai atent control din partea Curţii (Partidul Popular Creştin Democrat v. Republica Moldova, § 67).
32. Curtea Europeană a făcut diferenţă între loialitatea faţă de stat şi loialitatea faţă de guvern. De vreme ce necesitatea asigurării loialităţii faţă de stat poate constitui un scop legitim, asigurarea loialităţii faţă de guvern nu poate constitui un scop legitim. Într-un stat democratic în care se respectă legea, drepturile şi libertăţile fundamentale, este evident că rolul membrilor Parlamentului şi, în particular, al membrilor partidelor de opoziţie este de a reprezenta alegătorii prin responsabilizarea Guvernului şi aprecierea politicilor sale. Îndeplinirea anumitor obiective, uneori diametral opuse, nu este doar acceptabilă, ci şi necesară pentru promovarea pluralismului şi pentru a le oferi alegătorilor opţiuni care să le reflecte opiniile politice (a se vedea Tănase v. Republica Moldova [MC], 27 aprilie 2014, § 166).
33. În jurisprudenţa sa, Curtea Europeană a reţinut că trebuie să examineze dacă constatările privind susţinerea utilizării violenţei în scopuri politice pot fi considerate ca fiind întemeiate pe o evaluare acceptabilă a faptelor relevante. În una dintre cauzele judecate, Curtea a observat că HEP (Halkın Emeği Partisi – Partidul Popular al Muncii) nu a exprimat vreun sprijin explicit pentru şi nu a aprobat utilizarea violenţei în scopuri politice. În plus, incitarea la ură etnică şi incitarea la insurecţie constituiau infracţiuni în Turcia. La data faptelor, niciunul dintre liderii HEP nu fusese condamnat pentru vreo astfel de infracţiune. Tocmai acesta a fost argumentul invocat de Curtea Constituţională a Turciei pentru a respinge afirmaţia consilierului principal de stat la Curtea de Casaţie conform căreia HEP ar fi devenit un centru de activităţi ilegale. În absenţa oricăror solicitări privind utilizarea violenţei sau a oricăror alte metode ilegale, Curtea Europeană nu a fost convinsă de argumentul Guvernului că HEP a susţinut şi a aprobat utilizarea violenţei sau a altor metode ilegale în scopuri politice. De asemenea, Curtea a observat că în hotărârea prin care a fost dizolvat HEP nu s-a stabilit în mod satisfăcător că politicile partidului aveau ca scop subminarea regimului democratic din Turcia. Nici nu s-a susţinut în faţa Curţii că HEP ar avea vreo şansă reală de a instala un regim care nu ar avea aprobarea tuturor pe scena politică. Curtea a decis că, întrucât HEP nu a susţinut nicio politică care ar fi putut submina regimul democratic din Turcia, nu a îndemnat şi nu a justificat utilizarea forţei în scopuri politice, nu se poate spune, în mod rezonabil, că dizolvarea acestuia a îndeplinit o "necesitate socială presantă" (a se vedea Yazar şi alţii v. Turcia, §§ 55, 58, 60).
34. Analizând probele prezentate în acest sens de Guvern, putem constata aceeaşi situaţie care reclamă aceeaşi soluţie. În plus, rezoluţiile politice adoptate în cadrul întrunirilor nu au fost urmate de nicio acţiune concretă, încadrându-se în exerciţiul libertăţii de exprimare. Dimpotrivă, în materialele video prezentate de autorul sesizării se solicită explicit demisia conducerii statului şi desfăşurarea alegerilor anticipate (HCC nr.10 din 19 iunie 2023, § 59, lit.l)) (a se vedea, a contrario, Refah Partisi v. Turcia [MC], § 130).
35. În concluzie, în pofida limbajului critic şi uneori chiar virulent folosit de membrii partidului, nu poate fi observată nicio luare de poziţie care ar putea fi interpretată, în mod rezonabil, ca fiind un apel la violenţă ca mijloc politic utilizat de partid sau ca un proiect politic care ignoră regulile democraţiei (a se vedea, mutatis mutandis, Partidul Comuniştilor (Nepecerişti) şi Ungureanu v. România, § 52).
36. Este bine stabilit în jurisprudenţa Curţii Europene că măsurile drastice ca dizolvarea unui întreg partid politic pot fi luate numai în cazurile cele mai grave (a se vedea Herri Batasuna şi Batasuna v. Spania, § 78). Reieşind din faptul că declararea neconstituţionalităţii unui partid reprezintă o măsură represivă şi ţinând cont de natura şi gravitatea sancţiunii respective, aceasta trebuie aplicată ca ultima ratio – un partid politic ar trebui interzis sau dizolvat doar în ultima instanţă.
37. Comisia de la Veneţia a subliniat importanţa respectării unor principii-cheie la interzicerea sau dizolvarea partidelor politice, între care se numără şi natura excepţională a interzicerii sau a dizolvării, care trebuie utilizată doar ca o măsură de ultimă instanţă şi numai după ce au fost utilizate toate instrumentele juridice mai puţin intruzive disponibile (a se vedea CDL-AD(2022)051, §§ 35, 36, 52). Interzicerea şi dizolvarea constituie forma cea mai severă de tragere la răspundere a partidelor pentru încălcări ale legii şi ar trebui să fie aplicate doar ca ultimă soluţie, atunci când este necesară într-o societate democratică (a se vedea Liniile directoare comune privind partidele politice, AD(2020)032, § 272).
38. Interzicerea şi dizolvarea unui partid politic nu ar trebui confundată cu recurgerea la sancţiuni care atrag răspunderea partidului pentru acţiunile sale. Legislaţia trebuie să prevadă un spectru larg de sancţiuni disponibile pentru încălcările comise de partidele politice, cum ar fi: suspendarea parţială sau totală a activităţii partidului, pierderea finanţării publice, interdicţia pentru o perioadă de timp de a desemna candidaţi la alegeri, excluderea de la alegeri etc. (a se vedea Liniile directoare comune privind partidele politice, AD(2020)032, §§ 272, 274). Astfel, doar atunci când scopul legitim urmărit nu poate fi atins prin mijloace de reglementare mai puţin restrictive, dizolvarea poate fi aplicată ca instrument de ultim resort.
39. În jurisprudenţa sa, Curtea Europeană a reţinut că chiar şi presupunând că acuzaţiile împotriva unei asociaţii au fost dovedite, instanţele naţionale nu au avut în vedere alte măsuri mai puţin severe, cum ar fi o amendă sau suspendarea activităţii asociaţiei pe o perioadă limitată. În concluzie, Curtea a constatat că instanţa de judecată nu s-a bazat pe motive admisibile şi convingătoare pentru a justifica dizolvarea asociaţiei. Aşadar, nefiind stabilite motive imperioase care să justifice această măsură, autorităţile naţionale nu şi-au îndeplinit sarcina în această privinţă (a se vedea Adana Tayad v. Turcia, § 36).
40. Comisia de la Veneţia a reţinut că pentru a evalua dacă exigenţele proporţionalităţii şi necesităţii într-o societate democratică ale dizolvării partidului politic au fost îndeplinite, Curtea Constituţională ar trebui să examineze îndeaproape afirmaţiile Guvernului cu privire la epuizarea instrumentelor juridice disponibile, pe baza unei analize contextuale amănunţite (a se vedea CDL-AD(2022)051, § 60).
41. În cazul de faţă, deşi Guvernul a susţinut în faţa Comisiei de la Veneţia că a epuizat toate celelalte mijloace pentru a soluţiona neregulile şi încălcările repetate ale partidului politic care face obiectul procedurii (a se vedea CDL-AD(2022)051, § 52), acesta nu a luat alte măsuri mai puţin intruzive pentru a atinge scopul legitim propus.
42. Astfel, spre exemplu, executivul nu a făcut uz de instituţia limitării activităţii partidului politic, prevăzută de articolul 21 din Legea privind partidele politice. În cazul constatării acţiunilor partidului prin care se aduc prejudicii grave pluralismului politic sau principiilor democratice fundamentale, Ministerul Justiţiei, din oficiu sau la sesizare, poate solicita organului de conducere al partidului respectiv ca, în termen de cel mult o lună, să întreprindă măsuri pentru încetarea acestor acţiuni şi despre rezultate să informeze ministerul. Dacă organul de conducere nu a îndeplinit cerinţa Ministerului Justiţiei, activitatea partidului poate fi limitată pe un termen de până la 6 luni prin hotărârea definitivă a judecătoriei, la cererea Ministerului Justiţiei. Dacă, în perioada limitării activităţii partidului politic, acţiunile pentru care a fost limitată activitatea acestuia se vor repeta sau dacă, pe parcursul primului an din data ultimei limitări a activităţii, acesta comite încălcări similare, Ministerul Justiţiei va cere judecătoriei să dizolve partidul respectiv (articolul 21 alin.(1)-(3), (7)).
43. În prezenta cauză, executivul nu i-a solicitat niciodată organului de conducere al Partidului "Şor" să întreprindă măsuri pentru încetarea pretinselor acţiuni ilegale, deşi Guvernul invocă încălcări financiare din partea partidului încă începând cu anul 2016. Drept consecinţă, Ministerul Justiţiei nici nu i-a solicitat instanţei de judecată să limiteze activitatea partidului pe un termen de până la 6 luni.
44. Prin urmare, Guvernul nu a demonstrat că a aplicat alte măsuri mai puţin intruzive în dreptul fundamental la libertatea de asociere în partide politice. Guvernul nu a demonstrat în mod convingător şi incontestabil că dizolvarea partidului politic, o măsură care aduce atingere însăşi substanţei libertăţii de asociere, cu efect inhibitor pentru partid şi pentru membrii acestuia, era singura opţiune capabilă să asigure scopul legitim urmărit (a se vedea, mutatis mutandis, Adana Tayad v. Turcia, § 36).
45. Referitor la efectele hotărârii, Curtea a reţinut că declararea neconstituţionalităţii Partidului "Şor" manifestă efecte inclusiv pentru membrii şi pentru reprezentanţii partidului care exercită mandate reprezentative. Astfel, reprezentanţii şi membrii partidului care la data pronunţării hotărârii exercită mandate de deputat în Parlament vor continua să-şi exercite mandatele în calitate de deputaţi independenţi, fără dreptul de a se afilia la alte fracţiuni parlamentare. Mandatele vacante nu pot fi suplinite, de vreme ce nu mai poate fi pusă în discuţie compatibilitatea cu funcţia de deputat a candidaţilor supleanţi dacă partidul a fost declarat neconstituţional (a se vedea HCC nr.10 din 19 iunie 2023, §§ 186-188).
46. Referitor la interdicţia deputaţilor independenţi de afiliere la o fracţiune parlamentară, reţin următoarele. Mandatul parlamentar defineşte o demnitate publică obţinută prin alegerea deputatului de către poporul Republicii Moldova, ca titular al suveranităţii naţionale, în vederea reprezentării acestuia în realizarea competenţelor Parlamentului. Deputaţii în Parlament îşi exercită mandatul în mod direct, liber şi efectiv, potrivit intimei lor convingeri, în interesele întregului popor. Deoarece nu sunt reprezentanţii unei fracţiuni a populaţiei, deputaţii sunt absolut liberi în exercitarea mandatului lor şi nu au obligaţia legală să-şi susţină partidul sau deciziile grupului lor în cadrul Parlamentului (a se vedea HCC nr.8 din 19 iunie 2012, §§ 21, 37, 43). Mai mult, prin prisma principiilor constituţionale care resping orice formă de mandat imperativ, deputatului nu-i este interzisă schimbarea opţiunii politice (DCC nr.6 din 2 aprilie 2014, § 37). Astfel, mandatul de deputat exprimă relaţia parlamentarului cu întregul popor, în al cărui serviciu este. Sintagma "a fi în serviciul poporului" de la articolul 68 alin.(1) din Constituţie presupune că, din momentul alegerii şi până la încetarea mandatului, fiecare deputat devine reprezentantul poporului în integralitatea sa şi are drept misiune să servească interesul comun, cel al poporului (a se vedea HCC nr.20 din 4 iunie 2014, § 207).
47. Astfel, indiferent dacă este ales pe listele unui partid, ale unui bloc electoral sau în calitate de deputat independent, dacă a părăsit fracţiunea parlamentară sau a fost exclus din fracţiune, în exercitarea mandatului, deputatul, ca reprezentant al întregului popor, se supune numai Constituţiei şi legilor şi trebuie să adopte atitudini care, potrivit conştiinţei sale, servesc binelui public. În esenţă, opţiunea deputatului la exercitarea mandatului oferit de popor este liberă, irevocabilitatea mandatului fiind un mijloc de protecţie a libertăţii şi independenţei deputatului. Această libertate nu poate fi restrânsă nici în privinţa dreptului deputatului de a se afilia unei fracţiuni parlamentare. Nu constat restricţii constituţionale în acest sens.
48. Referitor la anularea listelor candidaţilor supleanţi, subliniez următoarele. Componenţa Parlamentului reprezintă expresia manifestării suveranităţii naţionale a poporului, voinţă care constituie baza puterii de stat şi care se exprimă prin alegeri libere, care au loc în mod periodic prin sufragiu universal, egal, direct, secret şi liber exprimat (articolul 38 alin.(1) din Constituţie). Curtea Constituţională nu poate interveni în voinţa poporului exprimată prin alegeri, respectiv în componenţa organului reprezentativ suprem al poporului stabilită în rezultatul alegerilor libere şi corecte. În acelaşi timp, articolul 135 alin.(1) lit.e) din Constituţie îi acordă Curţii competenţa anulării alegerilor doar în cazurile în care în procesul electoral şi/sau la numărarea voturilor au fost comise încălcări care au influenţat rezultatele votării şi atribuirea mandatelor. În acest context, în jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că: (1) anularea alegerilor poate să intervină numai în cazul în care votarea şi constatarea rezultatelor au avut loc prin fraudă; (2) nu orice fraudă din procesul electoral este echivalentă cu fraudarea alegerilor, ci numai frauda care este de natură să influenţeze rezultatele alegerilor; (3) cererea de anulare a alegerilor trebuie motivată şi însoţită de dovezile pe care se bazează (HCC nr.30 din 10 decembrie 2020, § 18; HCC nr.20 din 23 iulie 2021, § 25).
49. În prezenta cauză, Curtea nu a examinat şi nu s-a pronunţat asupra unor asemenea circumstanţe referitoare la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021. În acest context, reţin faptul că prin Hotărârea nr.20 din 23 iulie 2021 cu privire la confirmarea rezultatelor alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021 şi validarea mandatelor deputaţilor aleşi, având în vedere faptul că nu au fost constatate încălcări ale Constituţiei şi ale Codului electoral la formarea listelor candidaţilor supleanţi la funcţia de deputat, Curtea Constituţională a confirmat aceste liste (a se vedea § 90 şi punctul 4 din dispozitivul Hotărârii citate).
50. Un candidat supleant poate fi declarat ales de către Curtea Constituţională, la adresarea Comisiei Electorale Centrale, dacă, din motive stabilite în legislaţie, un mandat de deputat atribuit partidului politic sau blocului electoral pe listele cărora a candidat la alegeri va deveni vacant. Potrivit articolului 62 din Constituţie, Curtea Constituţională, la propunerea Comisiei Electorale Centrale, hotărăşte validarea mandatului de deputat sau nevalidarea lui în cazul încălcării legislaţiei electorale.
51. În jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că lipsirea colectivă a unui grup de deputaţi de mandatul de deputat este inadmisibilă, astfel încât urmează a fi luată o decizie individuală pentru fiecare deputat în parte. Fiecare deputat dispune de un mandat individual, pentru care poartă o răspundere individuală (a se vedea HCC nr.8 din 19 iunie 2012, § 66; HCC nr.10 din 12 iulie 2012, § 65; HCC nr.20 din 4 iunie 2014, § 116). Aceste raţionamente pot fi aplicate, mutatis mutandis, şi în privinţa candidaţilor supleanţi, Curtea având obligaţia să examineze fiecare caz individual de validare a mandatului de deputat unui candidat supleant.
52. În esenţă, Curtea ar putea să nu valideze mandatul de deputat al candidatului supleant doar în cazul încălcării principiului ineligibilităţii. În jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că violarea principiului ineligibilităţii, i. e. a cerinţelor care împiedică persoanele să candideze la alegeri, constituie un obstacol absolut pentru mandat şi pentru participarea la alegeri. Consecinţa juridică a principiului ineligibilităţii este anularea alegerii persoanei care nu îndeplineşte condiţiile de eligibilitate. Astfel, încălcarea/pierderea condiţiilor de eligibilitate implică două tipuri de consecinţe, în funcţie de momentul constatării încălcării condiţiilor de eligibilitate, înainte sau după validarea alegerilor. Dacă ineligibilitatea se va dovedi până la validarea rezultatelor alegerilor, mandatul persoanei nu va fi validat. Dacă ineligibilitatea se va dovedi după validarea rezultatelor alegerilor sau dacă, în timpul mandatului, se va constata unul din cazurile de ineligibilitate prevăzute de Constituţie sau de Codul electoral, persoana se află în incompatibilitate absolută cu calitatea de deputat în Parlament, mandatul acesteia încetând de drept (a se vedea HCC nr.2 din 20 ianuarie 2015, §§ 130, 132-133).
53. Participarea la alegeri pe listele partidului politic declarat ulterior neconstituţional nu constituie un caz de ineligibilitate prevăzut de Constituţie şi nu poate constitui un obstacol pentru validarea mandatului de deputat. Prin urmare, nu există nici un suport constituţional pentru a refuza validarea mandatului într-o asemenea situaţie şi, respectiv, nici o justificare constituţională de anulare a listelor candidaţilor supleanţi, confirmate anterior de Curtea Constituţională. A fortiori, ideea că în anumite cazuri ar putea fi necesară anularea mandatelor deputaţilor aleşi pe lista unui partid declarat ulterior neconstituţional (a se vedea HCC nr.10 din 19 iunie 2023, § 187) nu are fundament constituţional.
54. Prin urmare, nu am identificat temeiuri constituţionale pentru anularea listelor candidaţilor supleanţi şi pentru interdicţia deputaţilor independenţi de afiliere la fracţiuni parlamentare.
55. Concluzie. În baza raţionamentelor prezentate în această opinie, consider că sesizarea nr.184h/2022 privind controlul constituţionalităţii Partidului Politic "Şor", depusă de Guvern, trebuia respinsă ca fiind inadmisibilă.
| JUDECĂTOR AL CURŢII CONSTITUŢIONALE | Serghei ŢURCAN |
| 19 iunie 2023 | |
OPINIE SEPARATĂ,
prezentată pe baza articolului 27 alin.(5) din Legea cu privire la
Curtea Constituţională şi a articolului 67 din Codul
jurisdicţiei constituţionale
Prin Hotărârea nr.10 din 19 iunie 2023, Curtea Constituţională a admis sesizarea Guvernului cu privire la verificarea constituţionalităţii Partidului politic "ŞOR", a decis că partidul în discuţie este neconstituţional şi l-a dizolvat.
Nefiind de acord cu decizia colegilor judecători constituţionali, am formulat prezenta opinie separată, din următoarele considerente.
Este indiscutabil faptul că partidele politice, constituind o formă de asociere liberă a cetăţenilor, în vederea definirii şi exprimării voinţei lor politice, joacă un rol primordial într-un regim democratic şi stau la baza funcţionării democraţiilor pluraliste.
Dreptul fundamental de asociere în partide politice este garantat de articolul 41 alin.(1) din Constituţia Republicii Moldova, care este corespondentul articolului 11 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.
În jurisprudenţa sa consolidată cu privire la dreptul de asociere, Curtea Europeană a subliniat că protejarea opiniilor care intră în sfera dreptului la libera exprimare reprezintă, de asemenea, unul din scopurile libertăţii de asociere (Vörður Ólafsson v. Islanda, 27 aprilie 2010, § 46). Astfel, articolul 11 oferă protecţie nu doar persoanelor sau asociaţiilor ale căror opinii sunt acceptate în mod favorabil sau sunt considerate inofensive ori neimportante, ci şi celor ale căror opinii ofensează, şochează sau deranjează (Redfearn v. Regatul Unit, 6 noiembrie 2012, § 56; Vona v. Ungaria, 9 iulie 2013, § 57).
Protecţia opiniilor şi a libertăţii de exprimare este mult mai accentuată în cazul partidelor politice, având în vedere rolul esenţial al acestora în asigurarea pluralismului şi a bunei funcţionări a democraţiei (Partidul Libertăţii şi Democraţiei (ÖZDEP) v. Turcia [MC], 8 decembrie 1999, § 37).
Totuşi, articolul 11 nu împiedică statele să ia măsuri pentru a se asigura că o asociaţie nu urmăreşte obiective politice care contravin valorilor democraţiei pluraliste şi care încalcă drepturile şi libertăţile garantate de Convenţie (Zehra Foundation şi alţii împotriva Turciei, 10 iulie 2018, §§ 55-56, cu privire la dizolvarea unei fundaţii care milita pentru instaurarea unui stat bazat pe legea islamică Şaria).
Potrivit jurisprudenţei Curţii Europene, orice măsură luată împotriva unui partid politic afectează atât libertatea de asociere, cât şi democraţia în sine. Curtea Europeană a menţionat că interzicerea şi dizolvarea unui partid politic nu este, în general, exclusă pe baza articolului 11 din Convenţie. Cu toate acestea, clauza de limitare prevăzută de articolul 11 alin.(2) trebuie interpretată şi pusă în aplicare în mod strict. Orice ingerinţă în dreptul la libera asociere trebuie: a) să fie prevăzută de lege; b) să urmărească un scop legitim şi c) să fie necesară într-o societate democrată. Sarcina probei privind îndeplinirea acestor cerinţe îi revine statului.
Legislaţia naţională prevede mai multe circumstanţe în care poate fi restricţionată activitatea unui partid politic. Totuşi, în funcţie de motivul care stă la baza restricţiei, procedurile aplicabile şi sancţiunile sunt diferite: e.g. (1) limitarea activităţii şi încetarea activităţii partidului pe baza unor proceduri administrative; (2) lichidarea partidului în calitate de pedeapsă penală atunci când persoana juridică este subiect al infracţiunii şi (3) declararea neconstituţionalităţii unui partid.
Legea nr.294 din 21 decembrie 2007 cu privire la partidele politice prevede posibilitatea limitării şi încetării forţate a activităţii partidelor:
Articolul 21
Limitarea activităţii partidelor politice
"(1) Activitatea partidului politic poate fi limitată dacă prin acţiunile acestuia se aduc prejudicii grave pluralismului politic sau principiilor democratice fundamentale.
[…]
(2) În cazul constatării acţiunilor menţionate la alin.(1) şi (11), Ministerul Justiţiei, din oficiu sau la sesizare, prin cerere scrisă, va solicita organului de conducere al partidului politic respectiv ca, în termen de cel mult o lună, să întreprindă măsuri pentru încetarea acestor acţiuni şi despre rezultate să informeze ministerul.
(3) Dacă organul de conducere al partidului politic nu a îndeplinit cerinţa Ministerului Justiţiei, activitatea partidului politic va fi limitată pe un termen de până la 6 luni prin hotărârea definitivă a judecătoriei, la cererea Ministerului Justiţiei, care se depune în decurs de 5 zile după expirarea termenului stabilit conform prevederilor alin.(2).
[…]
(5) Pe perioada limitării activităţii partidului politic, acestuia îi este interzisă fondarea mijloacelor de informare în masă, organizarea întrunirilor, mitingurilor, demonstraţiilor, pichetărilor şi altor acţiuni publice, folosirea tuturor tipurilor de depuneri bancare, cu excepţia cazurilor când sunt necesare decontări cu contractanţii, decontări aferente îndeplinirii contractelor individuale de muncă, decontări pentru repararea prejudiciilor cauzate prin acţiunile partidului politic, decontări pentru plata impozitelor, taxelor şi amenzilor.
(6) După înlăturarea necorespunderilor pentru care activitatea partidului politic a fost limitată, partidul va informa despre aceasta Ministerul Justiţiei, care, în termen de 5 zile, va autoriza reluarea activităţii partidului.
(7) Dacă în perioada limitării activităţii partidului politic, acţiunile pentru care a fost limitată activitatea partidului se vor repeta sau dacă, pe parcursul primului an din data ultimei limitări a activităţii partidului, acesta comite încălcări similare, Ministerul Justiţiei va cere judecătoriei să dizolve partidul respectiv."
Articolul 22
Încetarea activităţii partidelor politice
"(1) Partidul politic îşi încetează activitatea prin:
[…]
c) dizolvare prin hotărâre definitivă a judecătoriei, la cererea Ministerului Justiţiei;
d) declarare a neconstituţionalităţii partidului prin hotărâre a Curţii Constituţionale.
(2) Ministerul Justiţiei va înainta judecătoriei o acţiune prin care va cere dizolvarea partidului politic dacă există cel puţin unul din următoarele temeiuri:
[…]
b) pe parcursul unui an, care începe să curgă din data când a devenit definitivă hotărârea Curţii de Apel Chişinău cu privire la limitarea activităţii partidului, acesta a comis acţiuni similare celor pentru care activitatea partidului a fost limitată;
d) activitatea partidului se desfăşoară pe căi ori prin mijloace ilegale sau prin săvârşirea unor acte de violenţă;
e) partidul a fost declarat neconstituţional prin hotărâre a Curţii Constituţionale;
[…]."
Potrivit articolului 63 din Codul penal, persoanelor juridice care au comis infracţiuni (inclusiv partidelor politice) li se poate aplica pedeapsa lichidării. Articolul 74 alin.(2) din acelaşi Cod stabileşte că lichidarea persoanei juridice se stabileşte în cazul în care instanţa de judecată constată că gravitatea infracţiunii săvârşite face imposibilă păstrarea unei atare persoane juridice şi prelungirea activităţii ei.
Totodată, în conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.h) din Constituţie, Curtea Constituţională are competenţa de a hotărî asupra chestiunilor care au ca obiect constituţionalitatea unui partid. Motivele declarării neconstituţionalităţii unui partid sunt enumerate în articolul 41 din Constituţie, care garantează libertatea partidelor şi a altor organizaţii social-politice. Alineatul (4) din acest articol stabileşte că, partidele şi alte organizaţii social-politice care, prin scopurile ori prin activitatea lor, militează împotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept, a suveranităţii şi independenţei, a integrităţii teritoriale a Republicii Moldova sunt neconstituţionale.
Consider că încă de la etapa verificării admisibilităţii sesizării, atunci când şi-a declarat competenţa de a analiza sesizarea în discuţie, Curtea ar fi putut elucida criteriile care deosebesc motivele care justifică declararea neconstituţionalităţii unui partid de cele de legalitate, care conduc la încetarea sau lichidarea partidelor pe baza altor proceduri (administrative sau penale). În pofida complexităţii aparente a acestui exerciţiu, problema în discuţie putea fi elucidată printr-o interpretare textuală a articolului 41 alin.(4) din Constituţie, în special a verbului "a milita" din această normă. Potrivit Dicţionarului Explicativ al Limbii Române, a milita semnifică a lupta pentru un principiu, pentru o cauză. Aşa cum am menţionat supra, libertatea de asociere se află într-o strânsă legătură cu dreptul la libera exprimare. Astfel, termenul "a milita" din articolul 41 alin.(4) din Constituţie se referă la partidele care se proclamă şi acţionează în mod deschis şi intens împotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept, a suveranităţii şi independenţei, a integrităţii teritoriale a Republicii Moldova. Analizând argumentele de bază din sesizare (e.g. pretinse finanţări ilegale, pretinse acţiuni de corupere a alegătorilor, încălcări electorale şi organizarea acţiunilor de protest în masă), Curtea ar fi ajuns la concluzia că problema care s-a pus în faţa ei nu ţine de competenţa sa. Totuşi, nu mă voi opri aici şi voi argumenta că au existat şi alte motive pentru care sesizarea trebuia respinsă ca inadmisibilă.
În Hotărârea pronunţată, Curtea a încercat să facă o distincţie între mecanismul de limitare a activităţii partidului cu ulterioara lichidare/încetare de mecanismul declarării neconstituţionalităţii partidului. Curtea a conchis că cel din urmă are caracterul unei măsuri preventive şi nu are ca scop sancţionarea pentru faptele comise, ci urmăreşte, în principal, prevenirea apariţiei unor pericole viitoare pentru ordinea democratică constituţională (a se vedea HCC nr.10/2023, §§ 98-99).
În primul rând, consider că această concluzie pune sub semnul întrebării şi conferă un caracter iluzoriu naturii cu adevărat preventive şi esenţei mecanismului de limitare şi sancţionare a partidelor care comit ilegalităţi în activitatea lor.
Mai mult, fragilitatea acestei distincţii este demonstrată şi prin faptul că, de exemplu, legea penală nu urmăreşte doar un scop punitiv, ci mai urmăreşte scopul prevenirii infracţiunilor (a se vedea articolul 2 alin.(2) din Codul penal).
În al doilea rând, sesizarea are la bază fapte pretins a fi comise de Partidul politic "ŞOR", care s-au consumat deja. Altfel spus, neconstituţionalitatea a survenit ca urmare a unor fapte deja comise. În acest context, am putea afirma că însăşi Curtea Constituţională nu şi-a respectat propriul raţionament referitor la caracterul preventiv al mecanismului declarării neconstituţionalităţii partidului.
În aceste condiţii, reiterez că, în prezenta cauză, era imperioasă identificarea unor criterii substanţiale care justifică fie punerea în aplicare a mecanismului de declarare a neconstituţionalităţii partidului, fie a mecanismului prin care se constată că activitatea unui partid este ilegală.
În Opinia Comisiei de la Veneţia nr.115/2022 din 19 decembrie 2022 (CDL-AD(2022)051), prezentată la solicitarea Curţii Constituţionale în procesul examinării sesizării în discuţie, au fost reiterate cele mai importante standarde internaţionale relevante acestui caz:
"47. […] Curtea Constituţională a Republicii Moldova ar trebui să examineze îndeaproape acţiunile partidului politic în conformitate cu standardele europene aplicabile rezumate după cum urmează:
• Declararea neconstituţionalităţii unui partid care conduce la încetarea activităţii acestuia este o măsură excepţional de restrictivă, care trebuie utilizată cu cea mai mare reţinere (caracter excepţional).
• La stabilirea motivelor de declarare a neconstituţionalităţii, statele nu au o marjă de apreciere largă, întrucât acestea sunt supuse standardelor juridice europene impuse de articolul 11 (2) din Convenţia europeană a drepturilor omului.
• Un partid care urmăreşte schimbarea paşnică a ordinii constituţionale prin mijloace legale nu poate fi interzis sau dizolvat din cauza acestui scop, deoarece ar fi încălcată libertatea de opinie şi de asociere.
• Fiind cele mai severe dintre restricţiile disponibile, interzicerea şi dizolvarea ar trebui să fie considerate justificate numai atunci când toate măsurile mai puţin restrictive au fost, din motive întemeiate, considerate inadecvate (ultimul resort). Declararea neconstituţionalităţii ar trebui să fie strict proporţională, iar autorităţile statului trebuie să demonstreze că niciun mijloc mai puţin restrictiv nu ar fi suficient.
• Pe lângă îndeplinirea cerinţelor legalităţii şi proporţionalităţii, dizolvarea unui partid trebuie să fie necesară într-o societate democratică. Autorităţile statului trebuie să dovedească existenţa unei "nevoi sociale imperioase" şi a unor motive "relevante şi suficiente" care dictează declararea neconstituţionalităţii unui partid politic.
• Referitor la evaluarea nevoii sociale imperioase (de exemplu, a ameninţărilor la adresa democraţiei sau a ameninţărilor iminente grave la adresa securităţii), statele pot avea o marjă mai largă de apreciere datorită unei mai bune înţelegeri a contextului şi a detaliilor cazului respectiv. Cu toate acestea, autorităţile statului trebuie să demonstreze în mod convingător, pe baza unor probe suficiente, că politicile şi/sau activităţile partidului reprezintă o ameninţare gravă şi iminentă la adresa democraţiei, a securităţii sau a drepturilor omului.
[…]."
În aceeaşi opinie, la pct.51, se menţionează că, având în vedere că declararea neconstituţionalităţii este o măsură de mare anvergură care conduce la încetarea activităţilor şi lichidarea unui partid politic, Comisia de la Veneţia subliniază că, pe baza standardelor internaţionale aplicabile şi a principiilor relevante de soft law, orice astfel de măsuri intruzive împotriva partidelor politice, cum ar fi interzicerea, dizolvarea sau alte măsuri analoage, trebuie să fie aplicate cu cea mai mare reţinere. Această poziţie este conformă cu Rezoluţia APCE 1308(2002) privind "Restricţiile impuse partidelor politice în statele membre ale Consiliului Europei", care prevede că "restricţiile asupra partidelor politice sau dizolvarea acestora ar trebui să fie considerate măsuri excepţionale care să fie aplicate în cazurile în care partidul în cauză recurge la violenţă sau ameninţă pacea civilă şi ordinea constituţională democratică a ţării"; şi că "în măsura în care este posibil, ar trebui utilizate măsuri mai puţin radicale decât dizolvarea".
La aceleaşi concluzii a ajuns şi Curtea Constituţională în jurisprudenţa sa anterioară. De exemplu, în Hotărârea nr.12 din 4 iunie 2013, § 117, făcând trimitere la recomandările Comisiei de la Veneţia, Curtea a constatat că lichidarea unui partid poate surveni doar în cazuri excepţionale. În acest sens, şi Comisia de la Veneţia în Instrucţiunile privind interzicerea şi dizolvarea partidelor politice şi măsuri analogice din 1999 a subliniat: "Interzicerea sau dizolvarea partidelor politice, ca măsură cuprinzătoare, urmează a fi aplicată cu maximă reţinere". Conform Instrucţiunilor, încetarea existenţei partidului este îndreptăţită doar "în cazul partidelor care pledează pentru aplicarea violenţei sau uz de violenţă ca mijloc politic de a răsturna ordinea constituţională democratică, prin aceasta subminând drepturile şi libertăţile garantate de Constituţie".
I. Referitor la respectarea în prezenta cauză a standardului caracterului excepţional al interzicerii sau dizolvării unui partid (principiul "ultima ratio")
În Opinia nr.115/2022 din 19 decembrie 2022 (CDL-AD(2022)051), la pct.52, Comisia de la Veneţia a constatat că: "Guvernul Republicii Moldova susţine că a epuizat toate celelalte mijloace pentru a soluţiona neregulile şi încălcările repetate ale partidului politic care face obiectul procedurii. Comisia de la Veneţia nu este în măsură să confirme sau să infirme afirmaţiile guvernului, dar reaminteşte opiniile sale anterioare care susţin că, fiind cea mai severă dintre restricţiile disponibile, interzicerea şi dizolvarea ar trebui să fie considerate justificate doar atunci când toate măsurile mai puţin restrictive au fost considerate inadecvate pe baza unei analize complete şi bazate pe fapte."
Acest aspect a fost analizat în cadrul şedinţei plenare a Curţii şi s-a stabilit, cu certitudine, că pe parcursul existenţei Partidului politic "ŞOR" (2016-2023), autorităţile statului nu au făcut uz de competenţele lor prevăzute de articolele 21 şi 22 din Legea nr.294 din 21 decembrie 2007 cu privire la partidele politice, în vederea curmării ilegalităţilor depistate.
Autorul sesizării a invocat mai multe încălcări ale legislaţiei electorale (finanţarea neautorizată a unor campanii electorale) comise de concurenţi electorali susţinuţi de Partidul politic "ŞOR" pe parcursul anilor 2016-2022. Comisia Electorală Centrală (CEC) a aplicat diverse măsuri (sancţiuni) împotriva acestui partid, inclusiv anularea înregistrării candidaţilor partidului şi suspendarea temporară a finanţării publice a partidului. S-a constatat că contestaţiile depuse împotriva actelor CEC au fost respinse prin hotărâri judecătoreşti irevocabile.
În ciuda faptului că aceste argumente nici nu pot sta la baza unei sesizări la Curtea Constituţională, pentru că vizează fapte izolate şi consumate juridic, în cadrul analizei în fond s-a stabilit că aceste încălcări au fost comise de concurenţi electorali – persoane fizice care au gestionat fondurile electorale. Mai mult, unele din hotărârile judecătoreşti care au verificat sancţiunile aplicate de CEC constituie actualmente obiectul unor cauze la Curtea Europeană.
De altfel, trebuie de remarcat că, în cadrul examinării fondului cauzei, s-a mai constatat că, pe parcursul ultimilor doi ani şi jumătate, partidul în discuţie nu dispunea de un cont bancar ca urmare a deciziilor abuzive ale instituţiilor financiare. Dreptul de a deţine un cont bancar a fost restabilit doar prin Hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 8 iunie 2023 (a se vedea § 144 din HCC nr.10/2023).
Totuşi, cu excepţia sancţiunilor aplicate de CEC, alte autorităţi, inclusiv Ministrul Justiţiei, nu au întreprins nicio măsură din cele menţionate mai sus (i.e. solicitarea limitării activităţii partidului). Autorul sesizării a decis să facă uz de cea mai severă şi radicală cale, a depus o sesizare la Curte şi a solicitat ca Partidul politic "ŞOR" să fie declarat neconstituţional, fără a demonstra necesitatea şi proporţionalitatea acestei măsuri de ultima ratio.
La acest capăt al sesizării sunt relevante şi unele concluzii menţionate de Comisia de la Veneţia în Compilaţia revizuită a Raportului său privind interzicerea şi dizolvarea partidelor politice (CDL-P(2021)016 rev.):
"[…] Interzicerea sau dizolvarea unui partid politic reprezintă o ingerinţă mai gravă decât radierea sau refuzarea beneficiilor anterioare, deoarece aceasta presupune, în esenţă, că partidul este interzis. […] Astfel, competenţa autorităţilor statului de a dizolva un partid sau de a interzice formarea unuia ar trebui să privească circumstanţe excepţionale, trebuie să fie strict adaptată şi să fie aplicată doar în cazuri extreme.
[…] Legislaţia ar trebui să precizeze criterii formulate în mod restrictiv, descriind cauzele extreme în care este permisă interzicerea şi dizolvarea partidelor politice. Chiar şi atunci când astfel de motive sunt enumerate în legislaţie, este important de menţionat că interzicerea este justificată numai dacă îndeplineşte standardele stricte de legalitate, necesitate şi proporţionalitate. Fiind cea mai severă dintre restricţiile disponibile, interzicerea şi dizolvarea ar trebui considerate justificate numai atunci când toate măsurile mai puţin restrictive au fost considerate a fi inadecvate.
[…] Trebuie aplicate considerente stricte de proporţionalitate atunci când se stabileşte dacă interzicerea sau dizolvarea unui partid este justificată. Această cerinţă nu este dictată doar de gravitatea restrângerii libertăţii de asociere pe care o presupun astfel de măsuri, ci şi de principiul pluralismului democratic, al cărui garant final este statul. Într-adevăr, după cum a susţinut Curtea Europeană, "nu poate exista democraţie fără pluralism". După cum a menţionat APCE, "pe cât de posibil, ar trebui utilizate măsuri mai puţin radicale decât dizolvarea". Astfel, statul trebuie să demonstreze că nu ar fi suficiente mijloace mai puţin restrictive. Chiar şi atunci când lichidarea partidului a fost luată în interesul securităţii naţionale, al prevenirii dezordinilor sau a criminalităţii şi al protecţiei drepturilor şi libertăţilor altora. Pentru a se stabili dacă există o necesitate în sensul articolului 11, statul reclamat nu dispune decât de o marjă de apreciere limitată, care merge în rând cu un control european riguros care cuprinde atât legea, cât şi deciziile care o aplică, inclusiv cele luate de tribunalele independente."
II. Referitor la afirmaţiile potrivit cărora Partidul politic "ŞOR" militează împotriva valorilor democratice ale statului de drept şi subminează principiul pluralismului politic
În acest sens, autorul sesizării a menţionat faptul intentării dosarelor penale şi ridicarea imunităţii mai multor deputaţi din fracţiunea parlamentară a Partidului politic "ŞOR". Autorul a menţionat şi intentarea dosarelor penale pe fapte de finanţare ilegală a partidului, inclusiv în contextul desfăşurării unor acţiuni de protest în masă. În calitate de probe, autorul sesizării a prezentat mai multe note informative ale organelor de urmărire penală în care se face trimitere la unele înscrisuri din aceste proceduri penale. În cadrul şedinţei publice s-a constatat că aceste dosare penale nu sunt finalizate şi nici trimise în judecată pentru a fi examinate, pe baza Codului de procedură penală, sub toate aspectele, atât în fapt, cât şi în drept, şi să fie pronunţate sentinţe definitive şi irevocabile.
Totuşi, colegii judecători constituţionali au decis să aibă în vedere, în analiza lor, toate actele şi materialele menţionate, inclusiv cele video, prezentate de părţi, fără a se limita doar la dosarele penale care s-au finalizat cu sentinţe definitive şi irevocabile.
În opinia majorităţii, condiţia potrivit căreia la examinarea constituţionalităţii unui partid trebuie avute în vedere doar faptele constatate prin hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile nu reiese din prevederile Constituţiei (a se vedea § 132 din HCC nr.10/2023).
Nu sunt de acord cu această opinie din următoarele considerente:
- Instanţele judecătoreşti de drept comun, făcând parte din puterea judecătorească, una din ramurile puterii de stat, înfăptuiesc justiţia conform procedurilor stabilite de lege (articolele 6 şi 115 din Constituţie);
- Curtea Constituţională nu are competenţa să asigure cercetarea şi evaluarea independentă a tuturor probelor din dosarele penale care nu au puterea lucrului judecat (fapt care reiese din articolele 134 şi 135 din Constituţie). În prezenta cauză, Curtea a avut posibilitatea să asigure doar cercetarea probelor prezentate de părţi. Aşadar, pe parcursul procesului, avocatul Guvernului (autorul sesizării) a prezentat toate înscrisurile din dosarele penale pe care le considera oportune, dar reprezentanţii Partidului politic "ŞOR", fiind şi avocaţi în cadrul acestor dosare penale nefinalizate, erau legaţi de acordul de confidenţialitate şi, prin urmare, nu puteau prezenta probe din aceste dosare penale.
În opinia mea, pentru a evita substituirea instanţelor judecătoreşti de drept comun, exercitând controlul constituţionalităţii unui partid, Curtea nu putea să-şi fundamenteze concluziile sale pe aceste înscrisuri din procedurile penale nefinalizate. Mai mult, s-a creat riscul neasigurării garanţiilor unui proces echitabil, e.g. judecarea cauzei de un tribunal competent, egalitatea armelor, contradictorialitatea procesului şi respectarea prezumţiei nevinovăţiei.
În acest sens, prezintă relevanţă punctele 56 şi 57 din Opinia Comisiei de la Veneţia nr.115/2022 din 19 decembrie 2022 (CDL-AD(2022)051):
"Comisia a elaborat anterior elementele de bază ale preeminenţei dreptului după cum urmează: legalitatea, inclusiv un proces transparent, responsabil şi democratic de adoptare a legilor; securitatea juridică; interzicerea arbitrariului; accesul la justiţie în faţa unor instanţe independente şi imparţiale, inclusiv controlul actelor administrative; respectarea drepturilor omului; nediscriminarea şi egalitatea în faţa legii.
Comisia de la Veneţia a subliniat că pentru a evalua dacă acţiunile unui partid sunt concepute să aducă atingere principiilor statului de drept, Curtea Constituţională poate lua în considerare dacă organele de conducere ale partidului şi oficialii responsabili au întreprins acţiuni care au subminat în mod grav unul sau mai multe principii ale statului de drept. Evaluarea ar putea confirma că acţiunile pot afecta grav încrederea publică în sistemul statului de drept, inclusiv în echilibrul puterilor şi în mecanismele de control şi echilibru (de exemplu, cauzând prejudicii procesului transparent, responsabil şi democratic de adoptare a legilor sau permiţând arbitrariul). În plus, s-ar putea ca aceste acţiuni să aibă ca scop răsturnarea guvernului legitim şi, prin urmare, să vizeze democraţia şi drepturile omului. Aceste activităţi trebuie să fi fost probate de un tribunal independent şi nu trebuie să fie stabilite doar pe baza afirmaţiilor prezentate de autorităţile statului".
III. Referitor la afirmaţiile potrivit cărora Partidul politic "ŞOR" militează împotriva suveranităţii şi independenţei Republicii Moldova
Cu privire la acest capăt al sesizării, autorul a afirmat că Partidul politic "Şor" a comis acţiuni şi a făcut declaraţii care sugerează aplicarea violenţei coordonat, în scopul răsturnării sau schimbării prin violenţă a orânduirii constituţionale a Republicii Moldova (a se vedea HCC nr.10/2023, § 59). În susţinerea acestor afirmaţii, autorul a făcut trimitere la nota informativă a Serviciului de Informaţii şi Securitate, Rezoluţia Parlamentului European din 19 aprilie 2023, Decizia Consiliului Europei din 28 aprilie 2023. Autorul sesizării a mai făcut trimitere la Rezoluţiile votate de participanţii la protestele în masă din 16 şi din 22 octombrie 2022 şi materialele video de la aceste manifestaţii (a se vedea HCC nr.10/2023, §§ 154, 158-172).
Pe baza acestor materiale, Curtea a reţinut existenţa unei încălcări a principiului suveranităţii şi independenţei Republicii Moldova (a se vedea HCC nr.10/2023, § 184).
Totuşi, consider că autorul sesizării nu a demonstrat în ce măsură este justificată aplicabilitatea articolului 41 alin.(4) din Constituţie cu privire la acest capăt al sesizării.
De exemplu, conform conţinutului Rezoluţiilor nominalizate din octombrie 2022, acestea declară crearea unor structuri reprezentative la nivel naţional – a Comitetului Salvării Naţionale, a unui Guvern Popular, a unui Tribunal Popular şi a Scutului Poporului.
În realitate, după cum s-a constatat în cadrul şedinţei publice, de la votarea acestor rezoluţii până la data pronunţării hotărârii Curţii, nu a fost realizată nicio acţiune, cu atât mai mult violentă, în vederea implementării lor. Acest fapt confirmă argumentele reprezentanţilor Partidului politic "ŞOR", potrivit cărora aceste mesaje reprezintă doar declaraţii politice, exprimate în contextul unei lupte politice din partea opoziţiei, la fel cum se întâmplă şi în alte state.
Autorul nu a prezentat nicio probă referitoare la caracterul violent al protestelor în discuţie. Dimpotrivă, în materialul video cu nr.2 este redat un mesaj al dlui Ilan Şor în limba rusă adresat protestatarilor. Acesta declară: "noi am petrecut nouă săptămâni de proteste masive, cu unica solicitare ca toată conducerea statului să demisioneze şi să stabilească data alegerilor anticipate, proteste care au eşuat. Pentru a realiza scopul există două soluţii. Prima – o revoluţie adevărată, care presupune intrarea în clădiri, scoaterea forţată a conducătorilor, alegerea guvernului popular etc. Aceasta ţine de competenţa poporului. A doua soluţie, la care aderă dl Şor, este calea juridică." (a se vedea HCC nr.10/2023, § 59, lit.l).
Serviciul de Informaţii şi Securitate, în una din ultimele scrisori prezentate în acest proces (nr.E/3125 din 27 martie 2023), reiterează că existau indicii de risc şi o bănuială rezonabilă că Partidul politic "ŞOR" acţionează în coordonare şi în interesele unui actor statal străin, în scopul răsturnării sau schimbării prin violenţă a orânduirii constituţionale a Republicii Moldova, inclusiv prin adoptarea Rezoluţiilor din 16 şi 22 octombrie 2022. Se observă că aceeaşi formulă lingvistică se regăseşte şi în textele actelor adoptate de instituţiile Uniunii Europene în aprilie 2023 menţionate supra – acte care nu au nicio forţă juridică per se, declaraţii cu tentă geopolitică.
Totuşi, în cadrul şedinţei Curţii din 13 iunie 2023, s-a constatat că, începând cu octombrie 2022 şi până la data pronunţării hotărârii în discuţie, organele competente nu au pornit niciun dosar penal (e.g. pe baza articolului 337 din Codul penal – trădare de patrie, sau pe baza articolului 341 din Codul penal – chemări la răsturnarea sau schimbarea prin violenţă a orânduirii constituţionale a Republicii Moldova) pe baza acestor "bănuieli rezonabile".
Concluzii
Aşadar, din cele menţionate, am ajuns la următoarele concluzii:
- Cerinţele şi argumentele autorului sesizării referitoare la neconstituţionalitatea Partidului politic "ŞOR" nu sunt întemeiate şi justificate în conformitate cu standardele internaţionale nominalizate supra privind interzicerea, lichidarea sau dizolvarea unui partid politic.
- Probele prezentate de autor în cadrul examinării cauzei în fond nu sunt suficient de convingătoare şi plauzibile pentru justificarea în prezenta cauză a caracterului excepţional (măsură de ultima ratio), necesar şi proporţional al interzicerii partidului politic în discuţie. Autorul sesizării nu a demonstrat existenţa unei "nevoi sociale imperioase" sau a unui pericol iminent care ar putea afecta pluralismul politic, statul de drept, suveranitatea, independenţa şi integritatea teritorială a Republicii Moldova, menţionate în articolul 41 alin.(4) din Constituţie.
- Nu s-a constatat că acţiunile şi mesajele partidului în discuţie au un caracter violent sau dacă constituie un întreg care oferă o imagine clară a unui model de societate conceput şi susţinut de partid, care este incompatibil cu noţiunea de "societate democratică" (Refah Partisi (Partidul Bunăstării) v. Turcia, 13 februarie 2003, § 104; Partidul Comuniştilor (Nepecerişti) şi Ungureanu v. România, 3 februarie 2005, § 46).
- Hotărârea Curţii Constituţionale care are ca obiect verificarea constituţionalităţii unui partid politic nu poate fi fundamentată pe înscrisuri din dosare penale nefinalizate, în lipsa unor sentinţe irevocabile pronunţate de instanţele competente de drept comun (tribunale independente) pe fapte imputate partidului.
- Argumentele autorului sesizării vizează, de fapt, o problemă de legalitate a activităţii Partidului politic "ŞOR", în special cea cu privire la finanţarea ilegală şi netransparentă, chestiune care trebuie să fie soluţionată de alte autorităţi publice competente, în conformitate cu prevederile legale corespunzătoare ale legislaţiei naţionale, şi nu ţin de competenţa Curţii Constituţionale.
Prin urmare, consider că această sesizare urma să fie respinsă ca inadmisibilă.
| JUDECĂTOR AL CURŢII CONSTITUŢIONALE | Vladimir ŢURCAN |