Hotărâre nr.28 din 22.06.2017 asupra Raportului auditului de conformitate asociat auditului performanţei privind gestiunea deşeurilor periculoase şi de producţie, impactul adiţional

CURTEA DE CONTURI

H O T Ă R Â R E

asupra  Raportului auditului de  conformitate asociat auditului performanţei

privind gestiunea deşeurilor periculoase şi de producţie, impactul adiţional

nr. 28  din  22.06.2017

 (în vigoare 04.08.2017) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 277-288 art. 13 din 04.08.2017

* * *

Curtea de Conturi, în prezenţa viceministrului sănătăţii dna Aliona Serbulenco, secretarului de stat în cadrul Ministerului Mediului dna Inga Podoroghin, şefului Direcţiei prevenirea poluării şi managementul deşeurilor a Ministerului Mediului dna Svetlana Bolocan, şefului Direcţiei finanţe şi evidenţă contabilă a Ministerului Mediului dna Mariana Covic, şefului adjunct al Inspectoratului Ecologic de Stat dl Vadim Stîngaci, secretarului de stat în cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor dl Dorin Andros, şefului adjunct al Direcţiei finanţele economiei naţionale şi cheltuieli capitale a Ministerului Finanţelor dna Lilia Taban, directorului interimar al Agenţiei Naţionale de Reglementare a Activităţilor Nucleare şi Radiologice dl Vasile Benea, şefului Întreprinderii de Stat cu Destinaţie Specială (ÎSDS) “Obiectele Speciale nr.5101, 5102” din subordinea Serviciului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale (SPCSE) al Ministerului Afacerilor Interne dl Iulian Gîscă, directorului adjunct al Agenţiei pentru Geologie şi Resurse Minerale dl Igor Lungu, directorului general al S.A. “Apă-Canal Chişinău” dna Veronica Herţa, şefului Direcţiei salubrizare şi amenajare din cadrul Direcţiei generale locativ-comunale şi amenajare a Consiliului municipal Chişinău dl Vasile Efros, inginerului securităţii muncii în cadrul Î.M. Regia “Autosalubritate” a Consiliului municipal Chişinău dl Valeriu Bolişoi, directorului comercial al S.A. “Termoelectrica” dl Victor Puiu, precum şi a altor persoane cu funcţii de răspundere, călăuzindu-se de art.2 alin.(1) şi art.4 alin.(1), lit.a) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008¹, a examinat Raportul auditului de conformitate asociat auditului performanţei privind gestiunea deşeurilor periculoase şi de producţie, impactul adiţional.

Misiunea de audit a fost realizată în temeiul art.28 şi art.31 din Legea nr.261-XVI din 05.12.2008 şi în conformitate cu Programele activităţii de audit a Curţii de Conturi², Standardele de audit aplicate de Curtea de Conturi³, cadrul regulator intern, precum şi cu bunele practici în domeniu.

^{______________________________________________________}

¹ Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008 (cu modificările şi completările ulterioare).

² Hotărârea Curţii de Conturi nr.46 din 14.12.2015 “Cu privire la aprobarea Programului activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2016” şi Hotărârea Curţii de Conturi nr.47 din 05.12.2016 “Privind aprobarea Programului activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2017” (cu modificările şi completările ulterioare).

³ Hotărârea Curţii de Conturi nr.60 din 11.12.2013 “Cu privire la aplicarea Standardelor Internaţionale de Audit ale Instituţiilor Supreme de Audit de nivelul 3 – ISSAI 100, ISSAI 200, ISSAI 300, ISSAI 400 în cadrul misiunilor de audit ale Curţii de Conturi”; Hotărârea Curţii de Conturi nr.7 din 10.03.2014 “Cu privire la aplicarea Liniilor Directoare de Audit (ISSAI 1000-9999) în cadrul auditului public”.

Pentru susţinerea constatărilor, concluziilor şi recomandărilor, auditul s-a desfăşurat la Aparatul central al Ministerului Mediului, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor, Inspectoratul Ecologic de Stat, Agenţia Naţională de Reglementare a Activităţilor Nucleare şi Radiologice, ÎSDS “Obiectele speciale nr.5101, 5102” din subordinea SPCSE al Ministerului Afacerilor Interne, Agenţia pentru Geologie şi Resurse Minerale, Primăria mun. Chişinău, S.A. “Apă-Canal Chişinău”, Direcţia generală locativ-comunală şi amenajare a Consiliului municipal Chişinău, Î.M. Regia “Autosalubritate” a Consiliului municipal Chişinău, precum şi s-au colectat probe de audit la 8 Consilii municipale, 25 Consilii raionale şi UTA Găgăuzia, care sunt parte a sistemului de gestiune a deşeurilor periculoase şi de producţie, cuprinzând perioada anilor 2015-2016.

Examinând rezultatele auditului şi audiind Raportul prezentat, precum şi explicaţiile persoanelor cu funcţii de răspundere prezente în şedinţă, Curtea de Conturi

A CONSTATAT:

Sistemul actual de gestiune a deşeurilor periculoase şi de producţie din Republica Moldova nu este integrat şi bazat pe activităţi conforme cu “ierarhia deşeurilor” şi pe un mecanism de responsabilitate extinsă a producătorului pentru gestiunea deşeurilor, similar celui comunitar, urmare cărui fapt acesta nu asigură minimalizarea potenţialelor ameninţări pentru mediul înconjurător şi populaţie. Astfel, circa 80% din deşeurile de producţie generate anual în ţară sunt eliminate la depozite şi gunoişti, de rând cu cele menajere solide, excepţie făcând deşeurile periculoase, care sunt stocate pe teritoriul unor agenţi economici, din lipsa unor întreprinderi dotate cu tehnologii şi utilaj special pentru distrugerea/eliminarea lor.

Cadrul legislativ-normativ naţional în materie de deşeuri până în prezent nu este racordat pe deplin la prevederile legislaţiei şi standardelor internaţionale, ceea ce nu asigură realizarea măsurilor de protecţie a mediului şi sănătăţii populaţiei, prevenirea sau reducerea efectelor adverse, determinate de generarea şi gestiunea deşeurilor, precum şi reducerea efectelor negative generate de folosirea resurselor şi creşterea eficienţei utilizării acestora.

În domeniul gestiunii deşeurilor, substanţelor chimice şi poluării industriale, pericolelor industriale, din totalul de 18 acţiuni prevăzute pentru a fi realizate în anii 2014-2016 conform Planului naţional de acţiuni pentru implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova - Uniunea Europeană, nu au fost realizate 11 acţiuni, nivelul de realizare constituind 39,0%.

Un impact negativ asupra atingerii obiectivelor stabilite în documentele de politici şi strategii în domeniul gestiunii deşeurilor a fost nealocarea din fondurile speciale a mijloacelor financiare necesare, iar unele dintre cele alocate s-au utilizat contrar scopului propus. Ca urmare, la executarea funcţiei de administrare şi management public, Ministerul Mediului şi unele instituţii din subordine nu au asigurat în deplină măsură conformitatea per sistem, auditul relevând unele probleme şi deficienţe la implementarea, evaluarea şi raportarea sistemului de control intern.

Actualul sistem de control ecologic de stat este ineficient, datorită neefectuării controalelor în baza riscurilor, fiind necesară consolidarea capacităţilor instituţionale şi tehnice în domeniul respectiv.

Formularea concluziei generale de audit rezultă din neconformităţile/deficienţele şi problematicile constatate în cadrul sistemului actual de gestiune a deşeurilor periculoase şi de producţie, nesoluţionarea cărora va avea un impact negativ asupra mediului şi sănătăţii populaţiei. În acest sens, concluzia auditului indică necesitatea sporirii trecerii de la economia liniară existentă în Republica Moldova la economia circulară bazată pe reciclare.

Reieşind din cele expuse, în temeiul art.7 alin.(1) lit.a), art.15 alin.(2) şi alin.(4), art.16 lit.c) şi art.34 alin.(3) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008, Curtea de Conturi

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Raportul auditului de conformitate asociat auditului performanţei privind gestiunea deşeurilor periculoase şi de producţie, impactul adiţional, care este parte componentă a prezentei Hotărâri.

2. Prezenta Hotărâre şi Raportul de audit se remit:

2.1. Ministerului Mediului, Ministerului Sănătăţii, Ministerului Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor, Inspectoratului Ecologic de Stat, Agenţiei Naţionale de Reglementare a Activităţilor Nucleare şi Radiologice, ÎSDS “Obiectele speciale nr.5101, 5102” din subordinea SPCSE al Ministerului Afacerilor Interne, Agenţiei pentru Geologie şi Resurse Minerale şi se cere examinarea rezultatelor auditului, elaborarea şi aprobarea planurilor de măsuri în vederea întreprinderii acţiunilor de rigoare pentru implementarea recomandărilor din Raportul de audit;

2.2. Autorităţilor administraţiei publice locale şi UTA Găgăuzia⁴ şi se cere să întreprindă măsuri, coordonate cu autorităţile de resort, în scopul amplasării optime a obiectivelor de infrastructură regională de importanţă naţională pentru crearea unui sistem integrat de gestiune a deşeurilor de orice natură bazat pe activităţi conforme cu “ierarhia deşeurilor” privind valorificarea, tratarea, reciclarea, eliminarea, depozitarea sau înhumarea deşeurilor, cu condiţia respectării cerinţelor de mediu;

2.3. Cancelariei de Stat, pentru monitorizarea implementării actelor normative ale autorităţilor administraţiei publice locale referitor la gestiunea deşeurilor.

3. Ministerului Finanţelor, pentru documentare şi luare de atitudine în vederea identificării şi alocării de resurse financiare, potrivit prerogativelor Guvernului, pentru crearea unui sistem integrat de gestiune a deşeurilor bazat pe activităţi conforme cu “ierarhia deşeurilor”, în scopul reducerii pericolelor asupra mediului înconjurător şi sănătăţii populaţiei.

4. Guvernului Republicii Moldova, pentru documentare, în scopul realizării obiectivelor şi stabilirii direcţiilor prioritare în domeniul gestiunii deşeurilor de orice natură, urgentării aprobării actelor normative pentru asigurarea implementării Legii privind deşeurile⁵, precum şi intensificării monitorizării întreprinderii măsurilor concrete de către autorităţile de resort privind realizarea integrală a Planului naţional de acţiuni pentru implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova - Uniunea Europeană pe domeniile gestiunii deşeurilor.

^{______________________________________________________}

⁴ 9 Consilii municipale, 25 Consilii raionale şi UTA Găgăuzia.

⁵ Legea privind deşeurile nr.209 din 29.07.2016, în vigoare de la 23.12.2017.

5. Comisiei parlamentare administraţie publică, dezvoltare regională, mediu şi schimbări climatice, pentru informare.

6. Despre măsurile întreprinse pentru executarea punctelor 2.1-2.2 din prezenta Hotărâre şi implementarea recomandărilor din Raportul de audit se va informa Curtea de Conturi în termen de 10 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

7. Prezenta Hotărâre se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în conformitate cu art.34 alin.(7) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008.

Anexă

la Hotărârea Curţii de Conturi

nr.28 din 22 iunie 2017

RAPORTUL

auditului de conformitate asociat auditului performanţei privind

gestiunea deşeurilor periculoase şi de producţie, impactul adiţional

I. LISTA ACRONIMELOR

Prezentul Raport este destinat conducerii Ministerului Mediului, Guvernului, Parlamentului Republicii Moldova, autorităţilor administraţiei publice locale, entităţilor implicate în sistemul de gestiune a deşeurilor periculoase şi de producţie, societăţii civile şi altor părţi interesate.

II. GLOSAR

Deşeuri - substanţe, materiale, obiecte, resturi de materii prime provenite din activităţi economice, menajere şi de consum, care şi-au pierdut, integral sau parţial, valoarea iniţială de întrebuinţare, dintre care unele sunt reutilizabile după prelucrare.

Deşeuri periculoase - deşeuri toxice, inflamabile, explozive, cursive, infecţioase sau de altă natură, care, introduse în mediu, pot aduce daune plantelor, animalelor sau omului.

Deşeuri de producţie - deşeuri rezultate în urma unor procese tehnologice.

Deşeuri menajere - deşeuri provenite din activităţi casnice şi de consum.

Deşeuri medicale - toate deşeurile, periculoase sau nepericuloase, care se produc în unităţile medicale.

Deşeuri infecţioase - deşeurile lichide şi solide care conţin sau sunt contaminate cu sânge sau alte fluide biologice, precum şi materialele care conţin sau au intrat în contact cu viruşi, bacterii, paraziţi şi/sau toxinele microorganismelor.

Deşeuri chimice şi farmaceutice - substanţele chimice solide, lichide sau gazoase care pot fi toxice, corozive sau inflamabile; medicamentele expirate şi reziduurile de substanţe chimioterapice, care pot fi citotoxice, genotoxice, mutagene, teratogene sau carcinogene.

Deşeuri radioactive - materiale, articole, instalaţii, orice tip de obiecte sub orice formă care conţin ori sunt contaminate cu radionuclizi în concentraţii superioare limitelor de exceptare şi pentru care nu s-a prevăzut şi nu se va prevedea nicio utilizare ulterioară.

Managementul deşeurilor radioactive - totalitatea activităţilor administrative şi operaţionale implicate în manipularea (gospodărirea), transportul, pretratarea, tratarea, condiţionarea, depozitarea intermediară şi depozitarea definitivă a deşeurilor rezultate de la obiectivele nucleare sau radiologice.

Gestionarea deşeurilor - orice activitate legată de formarea, tratarea, ambalarea, depozitarea, transportarea, acumularea, neutralizarea, prelucrarea, utilizarea, înhumarea sau distrugerea deşeurilor.

Depozitarea deşeurilor - depunerea deşeurilor în locuri autorizate şi special amenajate în acest scop (poligoane, gunoişti, spaţii subterane), în vederea înhumării sau păstrării lor temporare pentru o posibilă prelucrare şi utilizare ulterioară.

Prelucrarea deşeurilor - efectuarea unor operaţiuni tehnologice (dezmembrare, tăiere, presare, brichetare, măcinare, topire-turnare, fermentare etc.), care modifică compoziţia şi proprietăţile fizice, chimice sau biologice ale deşeurilor în scopul transformării acestora în materii prime secundare sau neutralizării şi evacuării lor fără riscuri ecologice.

Neutralizarea deşeurilor - prelucrarea fizică, chimică sau biologică a deşeurilor în vederea lichidării ori diminuării proprietăţilor care prezintă pericol pentru calitatea mediului şi sănătatea populaţiei.

Recuperarea deşeurilor - prelucrarea deşeurilor în vederea obţinerii substanţelor reutilizabile ce se conţin în ele în stare pură, folosirea căldurii reacţiilor chimice rezultate din arderea deşeurilor.

Utilizarea deşeurilor¹ - reintroducerea în circuitul economic a deşeurilor, ca atare ori ca materii prime secundare, a semifabricatelor, produselor finite sau energiei, obţinute în urma prelucrării deşeurilor.

Deşeuri municipale² – deşeurile provenite din gospodărie şi deşeurile similare care provin din activităţi comerciale, industriale şi administrative.

Ierarhia deşeurilor - ordinea priorităţilor în cadrul legislaţiei şi al politicii în materie de prevenire a generării şi de gestionare a deşeurilor: a) prevenirea; b) pregătirea pentru reutilizare; c) reciclarea; d) alte operaţiuni de valorificare, inclusiv valorificarea energetică; e) eliminarea.

Responsabilitatea extinsă a producătorului - totalitatea de obligaţii impuse producătorilor, fie individual, fie colectiv, pentru recuperarea şi valorificarea sau reciclarea produselor scoase din uz. Activităţile pentru aplicarea responsabilităţii extinse a producătorului vizează măsurile de acceptare a produselor returnate şi a deşeurilor care rămân după utilizarea produselor respective, precum şi gestionarea ulterioară a deşeurilor şi asigurarea financiară pentru aceste activităţi.

Prevenirea generării deşeurilor³ - factor considerat a fi extrem de important în cadrul oricărei strategii de gestionare a deşeurilor, legat direct atât de îmbunătăţirea metodelor de producţie, tehnologiilor nonpoluante, cât şi de determinarea consumatorilor să-şi modifice cererea privind produsele (orientarea către produse verzi) şi să abordeze un mod de viaţă din care să rezulte cantităţi reduse de deşeuri.

Pregătirea pentru reutilizare a deşeurilor - operaţiunile de verificare, curăţare sau valorificare prin reparare, prin care produsele sau componentele produselor care au devenit deşeuri sunt pregătite pentru a fi reutilizate fără nicio altă operaţiune de pretratare.

Reciclarea deşeurilor - orice operaţiune de valorificare prin care deşeurile sunt transformate în produse, materiale sau substanţe, pentru a-şi îndeplini funcţia iniţială sau pentru alte scopuri. Aceasta include retratarea materialelor organice, dar nu valorificarea energetică şi conversia în vederea folosirii materialelor drept combustibil sau pentru operaţiunile de umplere.

Valorificarea deşeurilor - orice operaţiune care are drept rezultat principal faptul că deşeurile servesc unui scop util prin înlocuirea altor materiale care ar fi fost utilizate într-un anumit scop, sau faptul că deşeurile sunt pregătite pentru a putea servi scopului respectiv, în întreprinderi sau în economie în general, inclusiv întrebuinţarea deşeurilor, în principal, drept combustibil sau ca altă sursă de energie.

Eliminarea finală a deşeurilor - orice operaţiune care nu este o operaţiune de valorificare, chiar şi în cazul în care una dintre consecinţele secundare ale acesteia ar fi recuperarea de substanţe sau de energie.

^{_______________________________________________________________}

¹ Noţiuni conform Legii nr.1347-XIII din 09.10.1997 privind deşeurile de producţie şi menajere.

² Noţiuni conform Legii nr.209 din 29.07.2016 privind deşeurile.

³ Noţiuni conform Directivei 2008/98/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19.11.2008 privind deşeurile.

III. SINTEZA

Curtea de Conturi a efectuat auditul de conformitate asociat auditului performanţei privind gestiunea deşeurilor periculoase şi de producţie în conformitate cu Programul activităţii de audit pe anul 2016, precum şi în scopul executării angajamentului internaţional conform Programului activităţii Grupului de lucru EUROSAI pe anii 2015-2016 privind auditul mijloacelor alocate pentru prevenirea şi lichidarea consecinţelor catastrofelor⁴. Probele de audit au fost colectate de la: MM, MS, MDRC, IES, ANRANR, ÎSDS, AGRM, IEG, Primăria mun. Chişinău, S.A. “Apă-Canal Chişinău”, Direcţia generală locativ-comunală şi amenajare a Consiliului municipal Chişinău, Î.M. Regia “Autosalubritate” a Consiliului municipal Chişinău, 8 Consilii municipale, 25 Consilii raionale şi UTA Găgăuzia, alte entităţi părţi ale sistemului de gestiune a deşeurilor periculoase şi de producţie. Perioada auditată cuprinde anii 2015-2016.

Auditul public extern şi-a propus ca obiectiv de a răspunde cu prioritate la următoarea întrebare generală: Sistemul de gestiune a deşeurilor periculoase şi de producţie din Republica Moldova este unul integrat şi asigură minimalizarea potenţialelor ameninţări pentru mediul înconjurător şi populaţie? Dacă nu, ce schimbări sunt necesare?

Generalizând constatările şi concluziile de audit, prin divizarea factorilor interni şi externi care au influenţat impactul scontat, misiunea de audit prezintă sumarul constatărilor şi riscurile care influenţează funcţionalitatea sistemului de gestiune a deşeurilor periculoase şi de producţie din Republica Moldova, după cum urmează:

• Cadrul legislativ-normativ existent în domeniul gestiunii deşeurilor periculoase şi de producţie este depăşit, învechit, ineficient şi neajustat la prevederile legislaţiei şi standardelor comunitare, nu este prevăzută o delimitare clară a atribuţiilor Ministerului Mediului şi ale instituţiilor din subordine în domeniul vizat (3.1).

• Sistemul instituţional şi administrativ în domeniul protecţiei mediului, inclusiv al gestiunii deşeurilor periculoase şi de producţie, nu face faţă cerinţelor şi provocărilor, în special, angajamentelor asumate în Acordul de Asociere Republica Moldova - Uniunea Europeană, ratificat prin Legea nr.112 din 02.07.2014, având nevoie de o reformă şi o consolidare semnificativă (3.1).

• Nu a fost aprobat un Program de stat privind valorificarea deşeurilor, se tergiversează implementarea obiectivelor/indicatorilor de performanţă şi a termenelor stabilite în Planurile de acţiuni privind implementarea strategiilor de mediu, de gestiune a deşeurilor, de dezvoltare regională, precum şi de reducere şi eliminare a poluanţilor organici persistenţi (3.3.2).

• Sistemul statistic actual de raportare a deşeurilor este învechit şi neconform cerinţelor internaţionale privind monitorizarea deşeurilor în diferite puncte ale lanţului deşeurilor, ţinându-se cont de gradul de toxicitate şi pericol al deşeurilor (3.3.1).

• În Republica Moldova nu a fost creat un sistem integrat de gestiune a deşeurilor periculoase şi de producţie, bazat pe activităţi conforme cu “ierarhia deşeurilor” şi pe un mecanism de responsabilitate extinsă a producătorului pentru gestiunea deşeurilor, similar celui comunitar şi angajamentelor asumate în Acordul de Asociere Republica Moldova - Uniunea Europeană (3.2).

• Cheltuielile executate din Fondul Ecologic Naţional pentru finanţarea proiectelor în domeniul gestiunii deşeurilor sunt nesemnificative şi constituie 31,6 mil. lei, sau 4,8% din suma totală a veniturilor acumulate în ultimii trei ani şi destinate în acest scop, restul mijloacelor în sumă de 623,0 mil. lei (94,1%) fiind utilizate preponderent pentru finanţarea proiectelor sistemelor de apeduct şi canalizare, consolidarea digurilor, inclusiv 82,5 mil.lei aprobate în buget la Programul gestiunea deşeurilor, care au fost utilizate, contrar normelor legale, pentru finanţarea proiectelor altor domenii (3.5).

• Plăţile pentru poluarea mediului încasate în anul 2016 de la poluatori în Fondul Ecologic Local au înregistrat o scădere cu 2,1 mil.lei faţă de perioada precedentă de gestiune. Consiliul de administrare al Fondului Ecologic Local a decis finanţarea neregulamentară a 2 proiecte în sumă de 7,8 mil. lei, iar beneficiarii proiectelor nu au prezentat documentele justificative privind utilizarea a 1,6 mil.lei transferate neregulamentar în avans, nefiind valorificate la termen 2,8 mil. lei (3.6).

• Nu sunt autorizate şi nu corespund cerinţelor legislaţiei naţionale şi internaţionale de mediu 99,7%, sau 1147 de depozite/gunoişti existente, nefiind creată o infrastructură de depozite de deşeuri clasificate conform categoriilor comunitare, care să asigure protecţia mediului înconjurător şi a populaţiei (3.3.11).

• Circa 98% din deşeurile municipale generate în ţară sunt eliminate la gunoişti, care reprezintă singura opţiune de eliminare a lor, iar 80,2%, sau 1164 de localităţi rurale şi urbane, din 1451 chestionate de audit, nu sunt asigurate cu servicii de salubrizare (3.3.11).

• Nu au fost aprobate recomandările metodologice privind crearea asociaţiilor intercomunale de gestiune a deşeurilor, iar la nivel urban şi la nivel rural nu există o infrastructură a serviciilor de gestiune a deşeurilor, constatându-se lipsa de întreprinderi dotate cu utilaj special pentru distrugerea deşeurilor şi a mărfurilor calificate ca deşeuri, îndeosebi a celor periculoase, în scopul reducerii cantităţilor de deşeuri stocate (3.3).

• Nu este implementat un sistem/mecanism care să prevadă responsabilitatea extinsă a producătorului ce ţine de gestiunea deşeurilor periculoase şi specifice, cum ar fi deşeurile de baterii şi acumulatori uzate, deşeurile de uleiuri uzate, deşeurile de echipamente electrice şi electronice, deşeurile de ambalaje etc. (3.2.2), (3.3.4 - 3.3.6), (3.3.12).

• Circa 80% din deşeurile de producţie generate anual în ţară sunt eliminate la depozite şi gunoişti, de rând cu cele menajere solide, excepţie făcând deşeurile periculoase, care sunt stocate pe teritoriul unor întreprinderi (3.3.2).

• În prezent doar 10% din deşeurile reciclabile sunt recuperate, restul 90% fiind transportate la gunoişti, cu riscul de a aduce prejudicii mediului (3.2.1).

• Deşeurile periculoase rezultate din activităţile medicale sunt eliminate la depozitele de deşeuri menajere solide, din cauza lipsei de centre regionale şi instalaţii de stocare/eliminare a deşeurilor rezultate din activităţile medicale conforme cerinţelor comunitare, fapt care influenţează situaţia sanitaro-epidemiologică din ţară (3.3.9).

• Managementul deşeurilor radioactive necesită a fi consolidat prin implementarea tehnologiilor de depozitare definitivă, în scopul reducerii volumului deşeurilor radioactive stocate la depozite, precum şi prin exercitarea unui control adecvat al deşeurilor respective, pentru asigurarea securităţii radiologice şi a radioprotecţiei populaţiei (3.3.10).

• Nu a fost adoptat cadrul legal şi nici creat un sistem eficient de securitate chimică conform obiectivelor de politici stabilite, atestându-se cantităţi mari de deşeuri chimice stocate la poligoane şi depozite, precum şi un număr mare de terenuri contaminate cu pesticide, care prezintă un pericol sporit pentru mediu şi populaţie (3.3.3).

• Din lipsa indicatorilor privind concentraţia maxim periculoasă a poluanţilor rezultaţi din deşeuri, precum şi a resurselor financiare suficiente, MDRC nu a elaborat şi nu a aprobat normele în construcţii pentru proiectarea, construcţia şi exploatarea depozitelor de deşeuri conform cerinţelor comunitare, iar mijloacele financiare în sumă de 4,4 mil. lei, alocate la Programul gestiunea deşeurilor, au fost utilizate pentru implementarea proiectului Eliberarea izvoarelor râului Bâc în satul Temeleuţi raionul Călăraşi (3.7.2).

• Autorităţile administraţiei publice locale nu întocmesc şi nu ţin Registrele locurilor de depozitare a deşeurilor, care să conţină evidenţa sistematică a formării, depozitării şi prelucrării deşeurilor pe teritoriile din subordine, nefiind creat un sistem informaţional automatizat privind managementul deşeurilor generate în ţară (3.3.11).

• Sistemul actual de supraveghere şi control ecologic de stat nu a fost reformat şi eficientizat, fiind necesară efectuarea controalelor în baza riscurilor, eficientizarea cheltuielilor şi consolidarea capacităţilor instituţionale şi tehnice în domeniul protecţiei şi controlului calităţii factorilor de mediu (3.7.1).

• Organele administraţiei publice locale, organele de drept şi societatea civilă nu conlucrează eficient cu organele de mediu în vederea contracarării şi depistării contravenţiilor în domeniul gestiunii deşeurilor, care afectează mediul înconjurător şi populaţia din teritoriu (3.3.11).

• Nu au fost implementate tehnologii nonpoluante în domeniul utilizării, neutralizării şi eliminării deşeurilor, pentru prevenirea şi limitarea influenţei negative a deşeurilor periculoase asupra mediului şi populaţiei (3.4).

• Autorităţile administraţiei publice locale nu au adoptat măsuri de protecţie civilă la obiectivele economice generatoare de deşeuri periculoase din ţară, iar cele existente sunt insuficiente şi urmează a fi revizuite (3.3.11).

• S-a constatat un nivel redus al acţiunilor de conştientizare ecologică a populaţiei şi agenţilor economici privind gestiunea deşeurilor, precum şi insuficienţa promovării problemelor, programelor şi acţiunilor de mediu (3.2.3).

În contextul celor menţionate, auditul public extern conchide că sistemul actual de gestiune a deşeurilor periculoase şi de producţie din Republica Moldova nu este integrat şi nici bazat pe activităţi conforme cu “ierarhia deşeurilor” şi pe un mecanism de responsabilitate extinsă a producătorului pentru gestiunea deşeurilor. În acest context, este necesară ajustarea cadrului juridic naţional în materie de deşeuri la prevederile legislaţiei şi standardelor internaţionale, cu elaborarea politicii de stat şi a măsurilor de protecţie a mediului şi sănătăţii populaţiei, care să asigure prevenirea sau reducerea efectelor adverse, determinate de generarea şi gestiunea deşeurilor, precum şi reducerea efectelor negative generate de folosirea resurselor şi creşterea eficienţei utilizării acestora.

Prezentul Raport conţine recomandări cu privire la îmbunătăţirea situaţiei în sistemul actual de gestiune a deşeurilor periculoase şi de producţie, resurselor financiare publice şi patrimoniului public, care sunt adresate entităţilor vizate în acesta.

^{_______________________________________________________________}

⁴ Grupul de lucru EUROSAI privind auditul mijloacelor alocate pentru prevenirea şi lichidarea consecinţelor catastrofelor (Curtea de Conturi este membru al acestui Grup de lucru din anul 2014).

IV. INTRODUCERE

Provocările ecologice de la sfârşitul secolului al XX-lea au dus la o reorientare a percepţiilor referitor la modul în care “mediul şi societatea umană” se influenţează reciproc, statele lumii făcând eforturi conjugate pentru a face faţă noilor probleme apărute: globalizarea, criza economică şi cea energetică, schimbările climatice, pierderea diversităţii sistemelor biologice şi ecologice şi deteriorarea calităţii mediului.

Problemele cu care ne confruntăm astăzi în domeniul gestiunii deşeurilor periculoase şi de producţie sunt legate de dorinţa de dezvoltare socială şi economică, pe de o parte, şi de menţinerea calităţii vieţii, pe de altă parte. În procesul de dezvoltare, capacităţile de asimilare a componentelor de mediu (aer, apă şi sol) la tipuri diferite de poluare deseori nu sunt luate în considerare. Astfel, problemele de poluare a mediului cu deşeuri devin complexe şi creează un risc de mediu ridicat.

Responsabilitatea părţilor implicate. Competenţele Parlamentului şi Guvernului Republicii Moldova în domeniul gestiunii deşeurilor periculoase şi de producţie sunt statuate în Legea privind protecţia mediului înconjurător⁵. Totodată, unele atribuţii specifice ale Guvernului în acest domeniu sunt stipulate în Legea privind deşeurile de producţie şi menajere⁶, care din decembrie 2017 urmează a fi substituită prin Legea nr.209 din 29.07.2016 privind deşeurile, armonizată cu legislaţia UE în domeniu. De asemenea, un şir de atribuţii funcţionale sunt delegate, prin legi organice, autorităţilor administraţiei publice locale.

Ministerul Mediului este autoritatea centrală pentru resursele naturale şi mediu, abilitată să elaboreze şi să promoveze politici publice la scară naţională în domeniul protecţiei mediului. Prin intermediul Inspectoratului Ecologic de Stat şi altor instituţii subordonate, efectuează controlul de stat asupra respectării de către persoanele fizice şi juridice a legislaţiei privind gestiunea deşeurilor, precum şi expertiza ecologică a programelor, schemelor, proiectelor de transportare, depozitare, prelucrare, neutralizare, recuperare, utilizare, înhumare şi distrugere a deşeurilor. Totodată, MM asigură, în comun cu MS, controlul şi evaluarea situaţiei ecologice din Republica Moldova din punctul de vedere al gestionării deşeurilor şi informează populaţia despre aceasta.

În structura Aparatului central al MM este instituită Direcţia prevenirea poluării şi gestionarea deşeurilor (9 unităţi). Una dintre căile prin care MM acţionează pentru atingerea scopurilor şi obiectivelor propuse privind protejarea mediului înconjurător este utilizarea raţională a Fondului Ecologic National.

Conform Regulamentului⁷, în cadrul MM este creat şi activează Colegiul MM, alcătuit din 7 persoane: ministru (preşedinte al Colegiului), viceminiştri, angajaţi cu funcţii de răspundere din Aparatul central, conducători ai subdiviziunilor MM, reprezentanţi ai autorităţilor şi instituţiilor publice şi ai organizaţiilor obşteşti de profil. În activitatea sa Colegiul se conduce de Regulamentul aprobat prin ordinul ministrului. Deciziile Colegiului se adoptă cu simpla majoritate de voturi ale membrilor Colegiului şi se realizează prin ordinele ministrului.

Ministerul Sănătăţii deţine atribuţii privind supravegherea de stat a cerinţelor sanitaro-epidemiologice în domeniul gestiunii deşeurilor periculoase şi de producţie, care sunt delegate şi exercitate prin intermediul Serviciului de Supraveghere de Stat a Sănătăţii Publice şi al centrelor teritoriale de sănătate publică.

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor este responsabil de elaborarea normativelor în domeniul construcţiilor, precum şi de crearea infrastructurii regionale, inclusiv de gestiune a deşeurilor.

Autorităţilor administraţiei publice locale le revine rolul principal în administrarea deşeurilor la nivel local, iar rezultatele depind, în mare măsură, de capacitatea acestora de a organiza lucrul, precum şi de modalitatea de implicare a agenţilor economici şi a societăţii în acumularea resurselor financiare. Competenţele entităţilor implicate în sistemul de gestiune a deşeurilor periculoase şi de producţie sunt prezentate în Tabelul nr.1 din Anexa 1 la prezentul Raport, iar schematic, sistemul respectiv este prezentat în Figura nr.1 din aceeaşi anexă.

^{_______________________________________________________________}

⁵ Legea nr.1515-XII din 16.06.1993 privind protecţia mediului înconjurător (în continuare – Legea nr.1515-XII din 16.06.1993).

⁶ Art.3 din Legea nr.1347-XIII din 09.10.1997 privind deşeurile de producţie şi menajere (în continuare – Legea nr.1347-XIII din 09.10.1997).

⁷ Pct.15, pct.16 şi pct.17 din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.847 din 18.12.2009.

V. SFERA ŞI ABORDAREA AUDITULUI

Misiunea de audit a fost planificată8 şi iniţiată de către Curtea de Conturi în conformitate cu Programul activităţii de audit pe anul 2016, precum şi în scopul executării angajamentului internaţional conform Programului activităţii Grupului de lucru EUROSAI pe anii 2015-2016 privind auditul mijloacelor alocate pentru prevenirea şi lichidarea consecinţelor catastrofelor

Auditul de conformitate asociat auditului performanţei privind gestiunea deşeurilor periculoase şi de producţie a avut drept scop exprimarea unei concluzii generale privind funcţionalitatea sistemului actual de gestiune a deşeurilor, dacă acesta este unul integrat şi asigură protecţia mediului înconjurător şi a populaţiei, precum şi dacă au fost adoptate/coordonate măsuri de protecţie civilă la obiectivele economice generatoare de deşeuri periculoase din ţară, pentru prevenirea consecinţelor unor catastrofe. Perioada auditată cuprinde anii 2015-2016. În cadrul acestei misiuni, auditul public extern şi-a propus ca obiectiv de a răspunde cu prioritate la următoarea întrebare generală: Sistemul de gestiune a deşeurilor periculoase şi de producţie din Republica Moldova este unul integrat şi asigură minimalizarea potenţialelor ameninţări pentru mediul înconjurător şi populaţie? Dacă nu, ce schimbări sunt necesare?

Pentru atingerea obiectivului menţionat, precum şi reieşind din riscurile identificate, au fost determinate următoarele obiective, formulate sub formă de întrebări de audit:

1. Cadrul legislativ, normativ şi instituţional aplicabil în activitatea de gestiune a deşeurilor, inclusiv periculoase şi de producţie, a fost adoptat şi armonizat cu politicile şi prevederile legislative ale Uniunii Europene? Acesta acoperă dezvoltarea sistemelor integrate de management al deşeurilor şi potenţialele ameninţări pe care le prezintă deşeurile pentru mediul înconjurător şi populaţie?

2. Sistemul de colectare şi tratare a fluxurilor de deşeuri, inclusiv periculoase şi de producţie, a fost dezvoltat şi asigură reciclarea, valorificarea şi eliminarea totală a deşeurilor?

3. Infrastructura regională de gestiune a deşeurilor periculoase şi de producţie este dezvoltată şi dotată corespunzător la toate nivelurile?

4. Entităţile implicate în sistemul de gestionare a deşeurilor periculoase şi de producţie asigură respectarea cadrului de reglementare existent?

5. Suportul financiar pentru proiectele de domeniu finanţate prin intermediul Fondului Ecologic Naţional şi din surse externe, precum şi instrumentele/mecanismele de reglementare existente asigură atingerea obiectivelor specifice activităţii de gestionare a deşeurilor şi conformitatea rezultatelor obţinute cu obiectivele de politici?

6. Taxele şi plăţile pentru poluarea mediului se calculează şi se încasează în limitele stabilite de cadrul legislativ-normativ?

7. După caz, pot fi şi alte constatări, pe care auditul le consideră importante spre a fi raportate.

Responsabilitatea de audit a constat în obţinerea probelor de audit suficiente şi adecvate pentru susţinerea constatărilor şi concluziei generale de audit privind conformitatea şi eficacitatea măsurilor ce ţin de gestiunea deşeurilor periculoase şi de producţie, precum şi impactul adiţional. Totodată, auditorii nu sunt responsabili de prevenirea faptelor de fraudă şi eroare.

Sfera auditului a cuprins evaluarea implementării cadrului legal şi obiectivelor din strategiile de politici în domeniul gestiunii deşeurilor, inclusiv periculoase şi de producţie, a realizării Planului naţional de acţiuni pentru implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova - Uniunea Europeană, precum şi a îndeplinirii responsabilităţilor autorităţilor implicate în procesul de gestiune/administrare a domeniului respectiv.

Abordarea de audit. Misiunea de audit realizată a fost una de conformitate, asociată auditului performanţei. Astfel, obiectivele de audit au fost atât de conformitate, cât şi ale performanţei, cu o abordare mixtă: pe sistem, stabilind dacă sistemele de management şi control sunt funcţionale şi eficace; pe probleme, identificând carenţele şi punctele slabe ale domeniului gestiunii deşeurilor, precum şi pe principalele rezultate, stabilind discrepanţele majore între impactul aşteptat şi rezultatul obţinut ca urmare a gestiunii deşeurilor periculoase şi de producţie.

Sfera şi metodologia auditului public sunt prezentate în Anexa nr.2 la prezentul Raport.

^{________________________________________________________________}

⁸ Art.28 şi art.31 alin.(1) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008 şi Programul activităţii de audit pe anul 2016, aprobat prin Hotărârea Curţii de Conturi nr.37 din 03.10.2016 (cu modificările ulterioare).

VI. CONSTATĂRILE AUDITULUI

În contextul celor expuse, elucidăm principalele constatări ale misiunii de audit realizate în urma colectării probelor de la mai multe instituţii responsabile în cadrul sistemului de gestiune a deşeurilor periculoase şi de producţie din Republica Moldova, reieşind din întrebările de audit, după cum urmează.

3.1. Obiectivul de audit I “Cadrul legislativ, normativ şi instituţional aplicabil în activitatea de gestiune a deşeurilor, inclusiv periculoase şi de producţie, a fost adoptat şi armonizat cu politicile şi prevederile legislative ale Uniunii Europene? Acesta acoperă dezvoltarea sistemelor integrate de management al deşeurilor şi potenţialele ameninţări pe care le prezintă deşeurile pentru mediul înconjurător şi populaţie?”

3.1.1. Cadrul legislativ-normativ naţional privind gestiunea deşeurilor, inclusiv periculoase şi de producţie, nu este racordat la legislaţia şi standardele comunitare, fiind unul dispersat şi care nu asigură o delimitare exhaustivă a competenţelor şi responsabilităţilor instituţionale şi administrative.

Domeniul gestiunii deşeurilor, în scopul reducerii acestora şi reintroducerii lor maximale în circuitul economic, prevenirii poluării mediului, este reglementat de Legea privind deşeurile de producţie şi menajere⁹. Auditul denotă că reglementările acestei legi nu corespund situaţiei actuale şi cerinţelor de racordare la legislaţia UE privind managementul deşeurilor. Astfel, legea actuală stabileşte doar prevederi generale, care se bazează pe standarde vechi, şi nu conţine Lista deşeurilor, care specifică toate fluxurile de deşeuri generate, inclusiv deşeurile din extracţii, deşeurile medicale periculoase/nepericuloase, deşeurile/subprodusele animaliere nedestinate consumului uman, deşeurile generate pe teritoriul zonelor economice libere etc. De asemenea, nu sunt reglementate responsabilităţile autorităţilor în cadrul acestui proces, precum şi mecanismele de gestiune a deşeurilor, în special, a celor periculoase şi de producţie.

Alte reglementări specifice domeniului de gestiune a deşeurilor se conţin şi în alte acte legislative, cum ar fi Legea privind protecţia mediului înconjurător şi Legea privind plata pentru poluarea mediului¹⁰. Se relevă că domeniul gestiunii deşeurilor în Republica Moldova dispune de un cadru legislativ dispersat pe diverse sectoare ale economiei, care conţine prevederi contradictorii, fiind necesară revizuirea acestora, în scopul asigurării coerenţei normelor. Aspectele respective sunt elucidate în compartimentele corespunzătoare din prezentul Raport.

Deşi MM urma să aprobe, conform prevederilor legale¹¹, în comun cu MS şi SPCSE al MAI, Regulamentul privind gestiunea deşeurilor, organizarea colectării, depozitării şi prelucrării lor, precum şi Lista deşeurilor periculoase, auditul denotă că din momentul aprobării cadrului legal (anul 1997) şi până în prezent acestea nu au fost aprobate. Potrivit informaţiei MM, Regulamentul privind gestiunea deşeurilor a fost elaborat, dar încă nu este aprobat.

De asemenea, auditul a constatat că în ultimii 4 ani nu a fost organizată elaborarea, aprobarea şi realizarea unui Program de stat de valorificare a deşeurilor de producţie şi menajere¹², care ar acoperi întregul teritoriu geografic al Republicii Moldova. Totodată, nu au fost stabilite limitele de depozitare (înhumare) a deşeurilor, supravegherea acestora rămânând incertă ani la rând, fapt ce denotă nerespectarea prevederilor legale¹³.

O altă problemă majoră o constituie şi faptul că AAPL nu li s-a acordat sprijin metodologic privind modul de întocmire şi de ţinere a Registrelor locurilor de depozitare a deşeurilor, conform indicilor calitativi şi cantitativi, astfel MM, în comun cu MS, nerespectând prevederile regulamentare¹⁴.

MM, în comun cu MS, nu au stabilit proceduri şi nu au aprobat normative privind formarea, depozitarea, prelucrarea, utilizarea, neutralizarea, evacuarea, înhumarea şi distrugerea deşeurilor, care să servească la determinarea cantităţilor maxim admisibile de deşeuri deosebit de periculoase, rezultate în urma proceselor tehnologice, a gradului lor de toxicitate, a conţinutului componenţilor toxici din unele categorii de deşeuri periculoase. Acestea urmau să cuprindă şi cerinţe faţă de persoanele fizice şi juridice care desfăşoară activităţi de gestiune a deşeurilor, precum şi condiţiile care trebuie respectate la obiectele implicate în asemenea activităţi.

^{_______________________________________________________________}

⁹ Legea nr.1347-XIII din 09.10.1997.

¹⁰ Legea nr.1540-XIII din 25.02.1998 privind plata pentru poluarea mediului (în continuare - Legea nr.1540-XIII din 25.02.1998).

¹¹ Art.4 lit.(f) şi lit.(f¹) din Legea nr.1347-XIII din 09.10.1997.

¹² Programul de stat de valorificare a deşeurilor de producţie şi menajere, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.606 din 28.06.2000, abrogată prin Hotărârea Guvernului nr.796 din 25.10.2012.

¹³ Art.3 lit.(a) şi lit.(e) din Legea nr.1347-XIII din 09.10.1997.

¹⁴ Art.12 alin.(1) şi alin.(2) din Legea nr.1347-XIII din 09.10.1997.

3.1.2. Se atestă un nivel redus de realizare a acţiunilor aprobate de Strategia de gestionare a deşeurilor pentru anii 2013-202715 şi, respectiv, Strategia de mediu pentru anii 2014-202316, Planul naţional de acţiuni pentru implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova - Uniunea Europeană în perioada 2014-2016.

În anii 2013 şi 2014 au fost aprobate Strategia de gestionare a deşeurilor în Republica Moldova pentru anii 2013-202717 şi, respectiv, Strategia de mediu pentru anii 2014-2023¹⁸. De menţionat că, timp de 4 ani, MM nu a realizat obiectivele din Anexa nr.1 la Strategia nominalizată şi Planul de acţiuni pentru implementarea acesteia¹⁹, care urmau a fi aprobate prin Hotărâre de Guvern în perioada 2013-2014, după cum urmează:

• Regulamentul de autorizare a activităţilor de gestionare a deşeurilor, inclusiv a celor periculoase;

• Regulamentul privind depozitarea deşeurilor;

• Instrucţiunea privind evidenţa gestionării deşeurilor, inclusiv a celor periculoase;

• Lista deşeurilor, inclusiv a deşeurilor periculoase.

Totodată, nu au fost elaborate recomandări metodologice privind crearea asociaţiilor intercomunale de gestionare a deşeurilor, care urmau a fi aprobate prin ordinul ministrului Mediului, termenul-limită de aprobare expirând în anul 2013.

Auditul a constatat şi lipsa delimitării clare a responsabilităţilor şi competenţelor în cadrul MM şi al instituţiilor din subordine, în vederea reglementării atribuţiilor ce ţin de elaborarea politicilor în domeniul gestiunii deşeurilor, implementarea acestora, precum şi de controlul asupra respectării legislaţiei, conform Legii privind administraţia publică centrală de specialitate²⁰. Astfel, majoritatea agenţiilor şi serviciilor din subordinea ministerului exercită 2 sau toate 3 funcţii: de elaborare a politicilor şi legislaţiei de mediu, de implementare şi de control, în cadrul cărora se atestă un şir de confuzii şi suprapuneri.

Concomitent, examinările auditului denotă că, din lipsa indicatorilor privind concentraţia maxim periculoasă a poluanţilor rezultaţi din deşeuri şi a resurselor financiare suficiente, MDRC, în perioada anilor 2013 şi 2014, nu a elaborat norme în construcţii pentru proiectarea, construcţia şi exploatarea depozitelor de deşeuri, conform cerinţelor din Directiva nr.1999/31/CE a Consiliului din 26.04.1999 privind depozitele de deşeuri.

Prin Legea nr.112 din 02.07.2014, a fost ratificat Acordul de Asociere între Republica Moldova, pe de o parte, şi Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi statele membre ale acestora, pe de altă parte din 27.06.2014²¹, iar prin Hotărârea Guvernului22 a fost aprobat Planul naţional de acţiuni pentru implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova - Uniunea Europeană în perioada 2014-2016. Auditul relevă că, din 65 de măsuri prevăzute pentru a fi realizate în anii 2014-2016 la capitolul 16 “Mediul înconjurător”, MM a realizat 34 de măsuri, sau 52,0%, astfel nerespectând termenele stabilite în Planul naţional de acţiuni nominalizat²³. Totodată, din totalul de 18 acţiuni aprobate în domeniul gestionării deşeurilor, resurselor, substanţelor chimice şi poluării industriale, pericolelor industriale, au fost realizate 7, iar 11 au rămas nerealizate, urmare cărui fapt nivelul de realizare a constituit doar 39,0%.

^{_______________________________________________________________}

¹⁵ Hotărârea Guvernului nr.248 din 10.04.2013 “Cu privire la strategia de gestionare a deşeurilor în Republica Moldova pentru anii 2013-2027” (în continuare - Strategia de gestionare a deşeurilor în Republica Moldova pentru anii 2013-2027).

¹⁶ Strategia de mediu pentru anii 2014-2023 şi Planul de acţiuni pentru implementarea acesteia, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.301 din 24.04.2014.

¹⁷ Hotărârea Guvernului nr.248 din 10.04.2013 “Cu privire la strategia de gestionare a deşeurilor în Republica Moldova pentru anii 2013-2027”.

¹⁸ Strategia de mediu pentru anii 2014-2023 şi Planul de acţiuni pentru implementarea acesteia, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.301 din 24.04.2014.

¹⁹ Obiectivul specific nr.2 din Anexa nr.1 la Hotărârea Guvernului nr.248 din 10.04.2013 “Cu privire la strategia de gestionare a deşeurilor în Republica Moldova pentru anii 2013-2027”.

²⁰ Legea nr.98 din 04.05.2012 privind administraţia publică centrală de specialitate.

²¹ Acordul de Asociere între Republica Moldova, pe de o parte, şi Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi statele membre ale acestora, pe de altă parte din 27.06.2014, ratificat prin Legea nr.112 din 02.07.2014.

²² Hotărârea Guvernului nr.808 din 07.10.2014 “Cu privire la aprobarea Planului naţional de acţiuni pentru implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova - Uniunea Europeană în perioada 2014-2016”.

²³ Planul naţional de acţiuni pentru implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova - Uniunea Europeană în perioada 2014-2016, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.808 din 07.10.2014.

3.1.3. A fost aprobată Legea nr.209 din 29.07.2016 privind deşeurile (cu aplicare din 23.12.2017),dar care nu transpune unele cerinţe ale Directivei CE privind deşeurile, ceea ce poate genera riscuri de creştere semnificativă a stocurilor de deşeuri periculoase şi de producţie.

În vederea realizării Planului naţional de acţiuni şi respectării prevederilor Directivei 2008/98/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19.11.2008 privind deşeurile, a fost elaborată şi aprobată Legea nr.209 din 29.07.2016 privind deşeurile, publicată la 23.12.2016, cu aplicare începând din 23.12.2017. De fapt, conform obiectivului strategic, legea nominalizată urma a fi adoptată în anul 2013. În temeiul acestei legi, în Republica Moldova urmează a fi implementat mecanismul de responsabilitate extinsă a producătorului şi o gestiune corectă şi eficientă a deşeurilor menajere, specifice şi periculoase. Potrivit motivaţiei MM, din considerentele că Legea deşeurilor a fost publicată abia la 23.12.2016, până în prezent autoritatea respectivă nu are aprobate mecanismele necesare de punere în aplicare a legii. Astfel, până în prezent nu sunt aprobate Programele de gestiune a deşeurilor şi de prevenire a generării acestora şi 6 Regulamente²⁴, pentru transpunerea a patru Directive şi a unui Regulament ale Parlamentului European şi ale Consiliului în domeniul gestiunii deşeurilor.

Auditul relevă că în legislaţia naţională nu au fost transpuse prevederile Directivei 2006/21/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 15.03.2006 privind gestionarea deşeurilor din industriile extractive. În acest scop, este elaborat un proiect de lege pentru modificarea unor acte legislative, acesta fiind în proces de promovare.

Principalele cauze invocate de MM, care au generat neadoptarea cadrului legislativ şi normativ aplicabil în activitatea de gestiune a deşeurilor periculoase şi a substanţelor chimice, sunt insuficienţa de personal calificat pentru elaborarea acestuia, fluctuaţia cadrelor, schimbarea de guverne, precum şi procedurile de adoptare a proiectelor de legi aferente domeniului gestionării deşeurilor periculoase şi de producţie, care durează în timp.

Se denotă că Legea nr.209 din 29.07.2016 privind deşeurile25 prevede incinerarea doar a deşeurilor din activitatea medicală, care sunt nesemnificative ca şi cantitate, comparativ cu alte tipuri de deşeuri periculoase şi de producţie. În acest context, se atestă netranspunerea integrală a cerinţelor Directivei CE privind deşeurile²⁶, fapt care poate genera riscuri de creştere semnificativă a stocurilor de deşeuri periculoase şi de producţie.

Totodată, se menţionează că în anii 2015-2016 Colegiul MM nu a examinat şi nu a adoptat nici o decizie privind situaţia creată în domeniul gestiunii deşeurilor periculoase şi de producţie, ţinând cont de impactul negativ al deşeurilor periculoase/toxice asupra mediului înconjurător şi populaţiei.

___________________________

²⁴ Regulamentul cu privire la depozitele de deşeuri; Regulamentul privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice; Regulamentul privind ambalajul şi deşeurile de ambalaj; Regulamentul privind bateriile şi acumulatoarele, precum şi deşeurile acestora; Regulamentul privind poluanţii organici persistenţi; proiectul Hotărârii Guvernului pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr.81 din 2 februarie 2009 pentru aprobarea Regulamentului privind bifenilii policloruraţi şi terfenilii policloruraţi.

²⁵ Legea privind deşeurile nr.209 din 29.07.2016.

²⁶ Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19.11.2008 privind deşeurile.

3.2. Obiectivul de audit II “Sistemul de colectare şi tratare a fluxurilor de deşeuri, inclusiv periculoase şi de producţie, a fost dezvoltat şi asigură reciclarea, valorificarea şi eliminarea totală a deşeurilor?”

3.2.1. În Republica Moldova doar 10% din deşeurile reciclabile sunt recuperate, restul 90% sunt transportate la gunoişti, fapt care poate genera riscuri majore pentru mediu şi sănătatea populaţiei.

Potrivit normelor legale²⁷, protecţia mediului înconjurător constituie o prioritate naţională, care vizează în mod direct condiţiile de viaţă şi sănătatea populaţiei, precum şi capacităţile de dezvoltare durabilă a societăţii pe viitor.

Orientarea strategică a Republicii Moldova de aderare la Uniunea Europeană presupune armonizarea contextului naţional la valorile şi standardele europene, transpuse în documentele de politici naţionale. Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19.11.2008 privind deşeurile are ca obiectiv principal reducerea la minimum a efectelor negative ale generării şi gestiunii deşeurilor asupra sănătăţii populaţiei şi mediului, urmărirea reducerii consumului de resurse şi favorizarea aplicării în practică a ierarhiei gestiunii deşeurilor. Transpunerea Directivei comunitare în calitate de ordine a priorităţilor privind gestiunea deşeurilor se referă la activităţile conforme cu “ierarhia deşeurilor”, care se aplică în cadrul legislaţiei comunitare28 şi politicii în materie de prevenire a generării şi gestiunii deşeurilor. Conform Directivei nominalizate, principalele priorităţi sunt prevenirea generării deşeurilor şi reducerea nocivităţii lor. Când nu se poate realiza nici una, nici alta, deşeurile trebuie reutilizate, reciclate sau valorificate ca sursă de energie prin incinerare. În ultimă instanţă, deşeurile trebuie eliminate în condiţii de siguranţă pentru protecţia mediului şi sănătăţii populaţiei. Ierarhia gestiunii deşeurilor este prezentată în Figura nr.2.

Figura nr.2

Sursă: Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19.11.2008 privind deşeurile.

În UE a avut loc o schimbare clară în ceea ce priveşte gestionarea deşeurilor. În anul 2010, o proporţie mare (37%) din deşeurile municipale solide (care reprezintă 10% din totalul deşeurilor generate în UE) era încă amplasată în depozite de deşeuri. În schimb, în prezent, tendinţa este spre reciclare/compostare (38%) sau incinerare, cu recuperarea energiei (21%), în funcţie de fluxurile de deşeuri.

Auditul a constatat că până în prezent în Republica Moldova nu a fost creat un sistem integrat de gestiune a deşeurilor periculoase şi de producţie, similar celui comunitar, după principiile generale concentrate în aşa-numita “ierarhie a deşeurilor”. Astfel, se relevă că în ţară doar 10% din deşeurile reciclabile sunt recuperate, restul 90% sunt transportate la gunoişti, fapt care poate genera riscuri majore de a aduce prejudicii mediului. În aceste circumstanţe, auditul denotă că doar gestiunea raţională a deşeurilor poate proteja sănătatea publică şi poate fi benefică pentru mediu, favorizând în acelaşi timp conservarea resurselor naturale. Potrivit directivelor UE, reciclarea prezintă beneficii economice şi sociale importante: generează creşterea economică, stimulează inovarea, creează locuri de muncă şi contribuie la asigurarea disponibilităţii resurselor critice. Reciclarea are o prioritate majoră în cadrul politicii europene şi globale, pentru trecerea la o economie circulară, bazată pe reciclare, faţă de cea liniară existentă în Republica Moldova, de la care să genereze un mediu sănătos pentru generaţiile de astăzi şi viitoare. Circuitul economic cu tendinţa spre o economie liniară aplicată în ţară este prezentat în Figura nr.3, iar cu tendinţa spre o economie circulară bazată pe reciclarea deşeurilor, aplicată în UE - în Figura nr.4

Sursă: Rapoartele privind sistemele de gestiune a deşeurilor aplicate în ţările comunitare.

Potrivit Strategiei de gestionare a deşeurilor în Republica Moldova pentru anii 2013-202729 şi Planului naţional de acţiuni pentru implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova-Uniunea Europeană în perioada 2014-2016³⁰, este prevăzută crearea în Republica Moldova a unui sistem integrat de gestiune al deşeurilor, inclusiv periculoase şi de producţie. Costurile totale pentru implementarea acestor prevederi strategice au fost estimate în sumă totală de 2251,3 mil. lei şi 145,2 mil. euro, surse care urmau a fi alocate în anii 2013-2016 din FEN şi din asistenţa externă, dar care n-au fost identificate şi aprobate în limitele şi termenele planificate.

Examinările auditului denotă că, din 40 de acţiuni generale planificate (indicatori de performanţă/obiective) din Planul de acţiuni privind implementarea Strategiei de gestiune a deşeurilor³¹, cu termenul de realizare în anii 2013-2016, raportate anual Guvernului, s-au realizat 12 acţiuni (30%), în proces de realizare fiind 27 de acţiuni (67,5%), iar o acţiune nu a fost iniţiată (2,5%). Prioritar, acţiunile realizate se rezumă la elaborarea şi avizarea actelor normative aflate în proces de adoptare şi preconizate pentru punerea în aplicare a Legii privind deşeurile³². Astfel, impactul neimplementării în termenele aprobate a Strategiei influenţează situaţia generală privind gestiunea deşeurilor periculoase şi de producţie, având efecte negative asupra mediului şi populaţiei.

^{_______________________________________________________________}

²⁷ Art.3 şi art.67 din Legea nr.1515-XII din 16.06.1993.

²⁸ Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19.11.2008 privind deşeurile; Directiva 1999/31/CE a Consiliului din 26.04.1999 privind depozitele de deşeuri, modificată prin Regulamentul (CE) nr.1882/2003.

²⁹ Secţiunea 4 şi Anexa nr.1 la Hotărârea Guvernului nr.248 din 10.04.2013 “Cu privire la strategia de gestionare a deşeurilor în Republica Moldova pentru anii 2013-2027”.

³⁰ Hotărârea Guvernului nr.808 din 07.10.2014 “Cu privire la aprobarea Planului naţional de acţiuni pentru implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova - Uniunea Europeană în perioada 2014-2016”.

³¹ Secţiunea 4 şi Anexa nr.1 la Hotărârea Guvernului nr.248 din 10.04.2013 “Cu privire la strategia de gestionare a deşeurilor în Republica Moldova pentru anii 2013-2027”.

³² Legea privind deşeurile nr.209 din 29.07.2016.

3.2.2. Capacităţile instituţionale ale tuturor părţilor cu responsabilităţi în domeniul gestiunii deşeurilor sunt insuficiente pentru implementarea unui sistem de management integrat al deşeurilor, inclusiv periculoase şi de producţie, ca urmare, rămâne a fi semnificativ numărul populaţiei care nu beneficiază de servicii de colectare a deşeurilor, iar capacităţile de colectare a deşeurilor periculoase şi de producţie nu sunt dezvoltate, fiind iminent riscul asupra mediului şi sănătăţii populaţiei.

Probele de audit colectate la 9 Consilii municipale, 25 Consilii raionale de nivelul II şi UTA Găgăuzia privind implementarea indicatorilor de performanţă stabiliţi în Strategia de gestiune a deşeurilor, cu termenul de realizare în anii 2013-2016, au relevat următoarele:

• Capacităţile instituţionale ale Consiliilor municipale şi raionale, necesare pentru planificarea, organizarea şi implementarea unui sistem de management integrat al deşeurilor periculoase şi de producţie la nivel regional, sunt insuficiente în condiţiile lipsei personalului pregătit în acest domeniu.

• Acoperirea cu servicii de salubrizare în localităţile urbane constituie 60-70%, iar în localităţile rurale - 6-10%, lipsa acestor servicii fiind înregistrată în 1164 de localităţi (80,2%), din totalul de 1451 de localităţi chestionate de audit. Ca urmare, rămâne a fi semnificativ numărul populaţiei care nu beneficiază de servicii de colectare a deşeurilor.

• Procesul de creare a sistemelor de colectare a deşeurilor în mediul urban/rural prin procurarea containerelor, construcţia platformelor, dotarea cu transport specializat şi amenajarea staţiilor de transfer etc., decurge lent.

• Deşi, potrivit obiectivelor strategice, în anii 2014-2016 urma a fi creat câte un punct de colectare la nivel de regiune, în ultimii 4 ani pe teritoriul Consiliilor municipale şi raionale nu a fost creat niciun sistem de colectare şi transportare a deşeurilor periculoase.

• Consiliile municipale şi raionale nu au elaborat şi nu au implementat un sistem integrat de colectare separată a deşeurilor periculoase şi specifice (bateriile şi acumulatorii, deşeurile de echipamente electrice şi electronice, uleiurile uzate, cauciucurile uzate şi ambalajele), precum şi nu au creat capacităţi de valorificare a deşeurilor contaminate cu substanţe periculoase din construcţii şi demolări, în vederea eliminării acestora.

• Nu au fost dezvoltate capacităţi de prelucrare, tratare şi eliminare a deşeurilor periculoase şi de producţie care să corespundă standardelor internaţionale (deşeurile galvanice, cu compuşi de cianură, ce conţin vanadiu, plumb, mercur, şlam petrolier etc.). În Republica Moldova este înregistrată o singură întreprindere autorizată de MM, care, din lipsă de capacităţi, refuză colectarea deşeurilor periculoase de la agenţii economici.

• În ariile protejate de stat, zonele de protecţie a surselor de apă şi în bazinele de apă sunt abandonate haotic deşeurile provenite din construcţii şi demolări, dejecţiile animaliere, deşeurile de producţie şi cele menajere.

• Capacităţile de eliminare a deşeurilor infecţioase existente sunt insuficiente şi nu acoperă colectarea tuturor deşeurilor infecţioase generate de IMS şi pretratarea acestora înaintea eliminării.

• Cantitatea de deşeuri colectată separat pe teritoriul ţării pe categorii de deşeuri: hârtie, metal, plastic şi sticlă, şi, respectiv, reciclată este nesemnificativă comparativ cu cantităţile generate şi eliminate la depozite şi gunoişti. Totodată, la etapa actuală deşeurile periculoase generate în condiţii casnice sunt colectate în amestec cu deşeurile menajere.

• AAPL nu au întreprins măsuri care să încurajeze prevenirea generării deşeurilor, inclusiv prin reciclare, cu implementarea proiectelor privind valorificarea energetică a deşeurilor, acolo unde valorificarea materială nu este fezabilă.

• Nu au fost reduse cantităţile de deşeuri depozitate la gropile de gunoi neconforme cerinţelor cadrului legal comunitar, stabilite în obiectivele strategice.

• Nivelul redus de conştientizare ecologică a populaţiei şi agenţilor economici privind gestiunea deşeurilor din mediul urban şi cel rural, precum şi insuficienţa promovării de către autorităţi a problemelor, programelor şi acţiunilor de mediu.

3.2.3. Un impediment semnificativ în implementarea obiectivelor strategice, îndeosebi aferente gestiunii deşeurilor periculoase şi de producţie, îl constituie neajustarea cadrului naţional la prevederile cadrului legal comunitar33, referitor la reglementarea responsabilităţilor ce revin generatorilor de deşeuri, conform principiului “poluatorul plăteşte”, sau, după caz, producătorilor, conform principiului “răspunderea extinsă a producătorului”.

Examinările efectuate în cadrul Aparatului central al MM relevă că Direcţia prevenirea poluării şi gestionarea deşeurilor a identificat unele riscuri privind implementarea prevederilor strategice. Astfel, deşi DPPGD a depus unele eforturi privind implementarea indicatorilor de performanţă aprobaţi la etapa adoptării bugetului MM, auditul a constatat că la 01.01.2016, din 8 indicatori stabiliţi la grupa colectarea şi distrugerea deşeurilor, a fost realizat un singur indicator de performanţă, 3 indicatori nu au fost realizaţi, iar 4 indicatori s-au realizat parţial. În anul de gestiune 2015 indicatorii de eficienţă nu au fost atinşi, în condiţiile executării unor cheltuieli cu suport financiar din FEN în sumă de 15,5 mil. lei, sau 22,9% din suma de 67,8 mil.lei planificată.

Analogic, la 01.01.2017, din 19 indicatori de performanţă stabiliţi la grupa colectarea şi distrugerea deşeurilor, au fost realizaţi 5 indicatori, 8 indicatori nu s-au realizat, iar 6 indicatori au fost realizaţi parţial. Din 6 indicatori de eficienţă planificaţi cu suport financiar din FEN în sumă de 111,5 mil. lei, numai 2 indicatori au fost executaţi parţial, fiind valorificate 5,9 mil.lei, sau 5,3% din suma planificată în acest scop. De menţionat că DPPGD în ultimii 3 ani şi-a stabilit indicatori de performanţă diferiţi, care nu pot fi măsuraţi/evaluaţi în evoluţie şi în timp, deşi strategiile de gestiune a deşeurilor conţin obiective stabile, care urmează a fi implementate la termen. Indicatorii de performanţă la 01.01.2016 şi 01.01.2017 pe programul/subprogramul colectarea şi distrugerea deşeurilor, executaţi de către DPPGD, sunt prezentaţi în Anexa nr.3 la prezentul Raport.

Auditul a constatat că situaţia creată în domeniul deşeurilor se datorează conlucrării ineficiente interinstituţionale a tuturor părţilor cu responsabilităţi în gestiunea deşeurilor (MM, MS, MDRC, AAPL).

Un impediment semnificativ în implementarea obiectivelor strategice, îndeosebi aferente gestiunii deşeurilor periculoase şi de producţie, îl constituie neajustarea cadrului naţional la prevederile cadrului legal comunitar³⁴, în ce priveşte responsabilitatea pentru activităţile de gestiune a deşeurilor. Conform cadrului legal comunitar, această responsabilitate revine generatorilor acestora, conform principiului “poluatorul plăteşte”, sau, după caz, producătorilor, conform principiului “răspunderea extinsă a producătorului”.

În aceste circumstanţe, politicile în domeniul gestiunii deşeurilor trebuie să se subscrie obiectivelor politicii europene în materie de prevenire a generării deşeurilor şi să urmărească reducerea consumului de resurse, cu aplicarea în practică a “ierarhiei deşeurilor”, pentru a proteja în mod adecvat mediul înconjurător şi sănătatea populaţiei.

^{_______________________________________________________________}

³³ Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19.11.2008 privind deşeurile.

³⁴ Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19.11.2008 privind deşeurile.

3.3. Obiectivul de audit III “Infrastructura regională de gestiune a deşeurilor periculoase şi de producţie este dezvoltată, dotată şi funcţionează corespunzător la toate nivelurile?”

Conform Strategiei de gestionare a deşeurilor pentru anii 2013-2027³⁵, unul dintre principiile de gestionare a deşeurilor este regionalizarea, care prevede divizarea teritorială în 8 regiuni36 de management integrat al deşeurilor, criteriile de bază pentru planificarea regională fiind: aşezarea geografică, dezvoltarea economică, existenţa drumurilor de acces, numărul populaţiei etc. Totodată, unele obiective din Strategia de mediu pentru anii 2014-202337 prevăd crearea sistemelor integrate de gestionare a deşeurilor şi substanţelor chimice, care ar contribui la reducerea cu 30% a cantităţilor de deşeuri depozitate şi la creşterea cu 20% a ratei de reciclare până în anul 2023.

Auditul public extern a constatat că în prezent în cele 8 regiuni strategice de gestionare a deşeurilor derulează procesul de elaborare a Studiilor de fezabilitate pentru construcţia depozitelor regionale şi a staţiilor de transfer în cadrul unor proiecte de modernizare a serviciilor publice locale, cu suportul unor parteneri externi. Pentru regiunea Sud de management nr.1 Studiul de fezabilitate s-a finalizat în anul 2015, iar pentru celelalte 7 regiuni termenul a fost prelungit până la finele anului 2017. În acelaşi timp, auditul relevă tergiversarea elaborării Studiilor de fezabilitate pentru regiunile Nord şi Centru, care urmau a fi elaborate în anii 2013-2014, în acest sens fiind prevăzute 10,6 mil. lei, inclusiv surse din FEN. Astfel, prevederile Planului de acţiuni privind implementarea Strategiei de mediu38 şi a Strategiei de gestionare a deşeurilor la aceste acţiuni rămân nerealizate.

Deşi legea39 prevede că AAPL adoptă, de comun acord cu autorităţile teritoriale pentru protecţia mediului şi pentru sănătate, deciziile privind afectarea terenurilor pentru depozitarea deşeurilor şi construcţia (extinderea) obiectivelor destinate prelucrării şi neutralizării acestora, auditul public extern a constatat că în cadrul a 2 regiuni40 AAPL tergiversează adoptarea deciziilor în vederea alocării amplasamentelor pentru construcţia depozitelor şi staţiilor de transfer, fapt care împiedică finalizarea Studiilor de fezabilitate şi, respectiv, atragerea investiţiilor pentru dezvoltarea infrastructurii în acest domeniu.

Infrastructura nouă prevede construcţia a 7 depozite de deşeuri regionale şi 10 staţii de transfer. Unele depozite de deşeuri urmează a fi dotate cu staţii de compostare a deşeurilor verzi şi cu staţii de sortare a deşeurilor. La momentul actual AAPL au emis 10 decizii de selectare a terenurilor, iar activităţile privind dezvoltarea infrastructurii de gestionare a deşeurilor urmează a fi supuse procedurii de evaluare a impactului asupra mediului, pentru unele deja fiind emise avize în temeiul cadrului legal⁴¹.

Deşi principiile de bază privind crearea asociaţiilor intercomunitare de gestionare a deşeurilor au fost prevăzute în Strategie, până în prezent nu s-au creat astfel de asociaţii, în acest sens nefiind asigurat şi suportul metodologic din partea autorităţii centrale pentru resursele naturale şi mediu, termenul-limită expirând în anul 2013.

^{________________________________________________________________}

³⁵ Hotărârea Guvernului nr.248 din 10.04.2013 “Cu privire la strategia de gestionare a deşeurilor în Republica Moldova pentru anii 2013-2027”.

³⁶ Nord, Chişinău, Bălţi, Centru-Est, Centru-Vest, Sud, Sud-Est şi Sud-Centru.

³⁷ Obiectivul specific 1 din Planul de acţiuni pentru implementarea strategiei de gestionare a deşeurilor în Republica Moldova pentru anii 2013-2027, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.248 din 10.04.2013, şi Obiectivul specific nr.8 din Strategia de mediu pentru anii 2014-2023 şi Planul de acţiuni, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.301 din 24.04.2014.

³⁸ Obiectivul specific nr.8, pct.108, din Strategia de mediu pentru anii 2014-2023 şi Planul de acţiuni pentru implementarea acesteia, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.301 din 24.04.2014.

³⁹ Art.6 lit.(c) din Legea nr.1347-XIII din 09.10.1997.

⁴⁰ Bălti şi Chişinău.

⁴¹ Legea nr.86 din 29.05.2014 privind evaluarea impactului asupra mediului.

În anul 2016 s-a constatat o încetinire a dotării sistemului de gestiune a deşeurilor urban şi celui rural cu pubele, platforme şi autospeciale pentru eliminarea deşeurilor, în pofida creşterii în ţară a volumului deşeurilor. Astfel, în ultimii trei ani, pe teritoriul ţării au fost instalate 40688 pubele/tomberoane, construite 477 de platforme pentru amplasarea tomberoanelor şi procurate 24 de autospeciale pentru eliminarea deşeurilor, toate acestea nefiind suficiente pentru dotarea întregului sistem de gestiune a deşeurilor din ţară, informaţia respectivă fiind redată în Tabelul nr.1.

În contextul celor expuse, elucidăm principalele constatări privind funcţionalitatea sistemului existent de gestiune a diferitor fluxuri de deşeuri periculoase şi de producţie din Republica Moldova, inclusiv: raportarea statistică a deşeurilor; gestiunea deşeurilor periculoase şi specifice, cum ar fi deşeurile de pesticide din categoria poluanţilor organici persistenţi, deşeurile de baterii şi acumulatori uzate, deşeurile de uleiuri uzate, deşeurile de echipamente electrice şi electronice, deşeurile de ambalaje, deşeurile medicale, deşeurile radioactive, deşeurile municipale etc.

3.3.1. Sistemul statistic de raportare a deşeurilor este învechit şi nu prevede monitorizarea deşeurilor în diferite puncte ale lanţului deşeurilor, ţinându-se cont de gradul de toxicitate şi pericol conform cerinţelor comunitare.

Conform datelor Biroului Naţional de Statistică, în anul 2015 pe teritoriul ţarii au fost generate 3981,2 mii tone de deşeuri, sau cu 2150,2 mii tone (217,4%) mai mult faţă de anul 2014. Din cantitatea totală de deşeuri generate, 609,9 mii tone (15,0%) au fost utilizate, 1396,8 mii tone (34,0%) - nimicite sau scoase la gunoişti, iar restul 1588,0 mii tone, sau 40,0%, de deşeuri au rămas în stoc pe teritoriul unităţilor producătoare de deşeuri. Potrivit unor studii ale Băncii Mondiale, cantitatea de deşeuri în zonele urbane pe cap de locuitor constituie 1,0 kg/capita/zi, iar în zonele rurale - 0,5 kg/capita/zi. Evoluţia generării, utilizării şi depozitării deşeurilor este reflectată în Diagrama nr.1.

Diagrama nr.1

Sursă: Rapoartele statistice pe anii 2011-2015.

Categoria de deşeuri periculoase în Republica Moldova, clasificate statistic şi raportate separat, cuprinde toate deşeurile toxice (uleiuri uzate, baterii şi acumulatori, pesticide neutilizate, deşeuri chimice şi medicale etc.). Conform datelor statistice, numărul unităţilor producătoare de deşeuri care raportează generarea deşeurilor toxice este în creştere de la 716 până la 978 în perioada de raportare (2011-2015), iar cantităţile deşeurilor acumulate au constituit 9176,7 tone, înregistrând o creştere cu 3089,7 tone. Deşeurile toxice se divizează în 4 clase, prima clasă, care constituie 4355,9 tone şi conţine compuşi de cianură, fiind cele mai toxice deşeuri. Cele mai mari cantităţi de deşeuri periculoase au fost generate în raionul Ialoveni - 321,4 tone, mun. Chişinău - 182,55 tone, şi în mun. Bălţi - 137,06 tone.

Auditul atestă că volumul deşeurilor stocate la 01.01.2016 pe teritoriul întreprinderilor şi organizaţiilor a constituit 10,3 mil. tone, înregistrând o creştere cu 6,3 mil. tone (156,3%) comparativ cu cantitatea stocată în anul 2009. Analiza structurii deşeurilor stocate denotă că circa 7,5 mil. tone reprezintă deşeurile aferente întreprinderilor de extracţie, alte 626,8 mii tone provin de la creşterea animalelor, 213,6 mii tone - din industria energetică, forestieră şi metalurgică, 88,4 mii tone - din industria produselor şi băuturilor, iar 1,9 mil. tone sunt deşeuri menajere. Analiza situaţiei existente a deşeurilor este prezentată în Anexa nr.4 la prezentul Raport.

Conform Regulamentului nr.2150/2002/CE al Parlamentului European şi al Consiliului din 25.11.2002 referitor la statisticile privind deşeurile, politica comunitară referitor la deşeuri stabileşte principii care trebuie respectate la raportarea statistică de către unităţile producătoare de deşeuri şi sectoarele de gestiune. Aceasta cuprinde monitorizarea deşeurilor în diferite puncte ale lanţului deşeurilor, şi anume: în momentul producerii, colectării, recuperării şi eliminării acestora, ţinând cont de gradul de toxicitate şi pericol.

Auditul a constatat că BNS colectează informaţiile referitor la tipurile şi cantităţile de deşeuri generate de către unităţile producătoare de deşeuri în conformitate cu standardele fostei URSS, aplicând două clasificatoare separate pentru deşeuri şi pentru deşeuri toxice. La momentul efectuării auditului, clasificatorul de deşeuri administrat de către BNS nu corespunde cu cerinţele şi clasificatoarele de deşeuri aplicate de UE, precum şi cu cerinţele Convenţiei Basel privind controlul transportului peste frontiere al deşeurilor periculoase şi al eliminării acestora⁴², situaţia dată fiind menţionată şi în Studiul de performanţe în domeniul protecţiei mediului, elaborat şi publicat de către Comisia Economică a Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Europa⁴³.

Probele de audit denotă unele rezerve în conlucrarea interdepartamentală (intre subdiviziunile BNS şi cele teritoriale ale IES) în domeniul acumulării şi utilizării informaţiei statistice care vizează evidenţa deşeurilor. Astfel, contrar prevederilor legale⁴⁴, MM şi BNS, în perioada anilor 2013-2015, nu au aprobat Instrucţiunea privind evidenta gestionării deşeurilor, inclusiv a celor periculoase. Respectiv, nu s-au efectuat instruirile privind aplicarea noului sistem de raportare a datelor aferente gestiunii deşeurilor, în acest scop fiind prevăzute cheltuieli din FEN în sumă de 387,7 mii lei şi din asistenţa externă - de 6,2 mil. lei.

În perioada anilor 2010-2015, nu au fost revizuite, ajustate sau elaborate formularele statistice aferente managementului deşeurilor şi substanţelor chimice, pentru asigurarea raportării în cadrul convenţiilor internaţionale. Prin urmare, nu au fost atinşi indicatorii de performanţă din Programul naţional privind managementul durabil al substanţelor chimice în Republica Moldova⁴⁵. În prezent, MM conlucrează cu BNS în temeiul Ordinului comun din 19.11.2016, potrivit căruia, pentru anul 2017, au convenit asupra aplicării unor formulare de rapoarte în domeniul protecţiei mediului. Totodată, rapoartele statistice46 se vor verifica de către organele teritoriale ale IES, apoi vor fi transmise BNS, pentru procesare.

De menţionat că angajaţii IES se ghidează de un clasificator temporar privind deşeurile toxice, aprobat prin Ordinul ministrului Sănătăţii nr.92 din 01.07.1992, care nu este publicat, fiind învechit şi întocmit în limba rusă. În conformitate cu unele prevederi din Legea privind deşeurile⁴⁷, care va intra în vigoare la 23.12.2017, MM urmează să aprobe Lista deşeurilor, inclusiv a deşeurilor periculoase, de care se va ţine cont la raportarea statistică. Astfel, sistemul statistic de clasificare a deşeurilor, administrat de BNS, nu corespunde cerinţelor internaţionale de raportare a deşeurilor.

^{_______________________________________________________________}

⁴² În Uniunea Europeană statistica evidenţei şi clasificării deşeurilor se efectuează în baza Regulamentului CE nr.2150 din 2002, modificat prin Regulamentul CE nr.849 din 2010; Legea nr.205-XVI din 09.10.2008 pentru acceptarea unui Amendament la Convenţia de la Basel privind controlul transportului peste frontiere al deşeurilor periculoase şi al eliminării acestora.

⁴³ Studiul de performanţe în domeniul protecţiei mediului, elaborat şi publicat în 2014 de către Comisia Economică a Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Europa (ediţia a treia).

⁴⁴ Pct.3 şi pct.9 ale Obiectivului specific nr.2 din Obiectivul general nr.1 al Planului de acţiuni pentru implementarea Strategiei de gestionare a deşeurilor în Republica Moldova pentru anii 2013-2027, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.248 din 10.04.2013.

⁴⁵ Pct.68, subpunctul 4 lit.c); punctele 69-85 din Programul naţional privind managementul durabil al substanţelor chimice în Republica Moldova, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.973 din 18.10.2010.

⁴⁶ Rapoartele nr.1-Deşeuri toxice. Formarea, utilizarea deşeurilor şi nr.2 “Deşeuri” Formarea, utilizarea deşeurilor.

⁴⁷ Art.7 din Legea privind deşeurile nr.209 din 29.07.2016.

3.3.2. Managementul deşeurilor periculoase şi de producţie nu corespunde politicilor de mediu, iar gestiunea acestora se efectuează cu capacităţi reduse de tratare/eliminare, periclitând calitatea mediului şi sănătatea populaţiei.

Deşeurile periculoase, prin natura lor, au cel mai mare impact asupra mediului înconjurător şi sănătăţii populaţiei. Ţinându-se cont de proprietăţile lor specifice (corozivitate, toxicitate, inflamabilitate), este necesar ca activităţile de gestionare a deşeurilor periculoase să fie abordate într-un mod riguros. În prezent, fluxul deşeurilor periculoase generate în Republica Moldova este “invizibil”, deoarece acestea sunt eliminate împreună cu deşeurile menajere solide, fiind luate în calcul doar deşeurile industriale periculoase. În realitate, potrivit experienţei statelor membre ale Uniunii Europene, consumatorii generează cantităţi mari de deşeuri periculoase de uz casnic.

Gestiunea fluxurilor curente de deşeuri periculoase presupune colectarea, depozitarea temporară a lor la un centru (în funcţie de dotările acestuia), tratarea, reciclarea şi eliminarea finală a deşeurilor periculoase generate sau organizarea exportului peste hotare pentru tratarea/eliminarea finală.

Auditul public extern a constatat că ministerele, autorităţile administraţiei publice locale, întreprinderile şi organizaţiile, contrar prevederilor legale⁴⁸, în ultimii 4 ani nu au elaborat, în limitele competenţei lor, programe de gestionare a deşeurilor, care să includă măsuri de asigurare a reducerii volumului acestora, reintroducerii lor maximale în circuitul economic în calitate de materie primă secundară sau a evacuării lor fără riscuri ecologice. La rândul său, MM, neavând ca bază programele respective, nu a elaborat, în comun cu Ministerul Economiei, un proiect de Program de stat de valorificare a deşeurilor, care să fie aprobat de Guvern. Lipsa acestui Program nu a permis crearea unui sistem de acţiuni economico-organizatorice şi tehnico-ştiinţifice privind gestiunea deşeurilor, precum şi a unei politici investiţionale unice în domeniu.

Potrivit cadrului legal⁴⁹, unităţile producătoare de deşeuri sunt obligate să utilizeze tehnologii nonpoluante, fără sau cu puţine deşeuri, şi să asigure transportarea, depozitarea, prelucrarea, neutralizarea şi utilizarea deşeurilor toxice şi periculoase în baza contractelor încheiate cu agenţii economici deţinători de autorizaţii corespunzătoare, supraveghind riguros procesele nominalizate.

Auditul a constatat că circa 80% din deşeurile de producţie generate anual în ţară sunt eliminate la depozite şi gunoişti, de rând cu cele menajere solide, excepţie făcând deşeurile periculoase, care sunt stocate pe teritoriul unor întreprinderi.

O problemă la nivel de ţară reprezintă deşeurile de producţie vinicole cu conţinut de cianură de potasiu, care sunt periculoase pentru mediu şi populaţie. Analiza efectuată de audit asupra informaţiilor prezentate de către MM denotă că actualmente pe teritoriile a 42 de fabrici de vin sunt depozitate 4160 tone de deşeuri vinicole care conţin compuşi de cianură. Cele mai mari cantităţi de deşeuri periculoase stocate şi generate din producţie au fost înregistrate la fabricile de vin din mun. Chişinău -1023 tone, precum şi la fabricile de vin din raioanele: Căuşeni -1042 tone, Ialoveni - 525 tone, Orhei - 342 tone, Taraclia - 231 tone, Cahul - 236 tone, Leova -162 tone, Ceadâr-Lunga - 133 tone şi Vulcăneşti - 142 tone. Potrivit documentelor prezentate, depozitarea acestora este organizată în capacităţi betonate, recipiente metalice în stare tehnică satisfăcătoare şi relativ satisfăcătoare. Probele de audit documentare denotă că la 6 fabrici de vin deşeurile de cianură generate din producţie sunt stocate în rezervoare metalice fără acoperiş şi în amfore de beton în stadiu de degradare, fapt care prezintă un pericol pentru mediu şi populaţie. Agenţii economici respectivi permanent se adresează MM, cerând să li se comunice despre unităţile specializate de recuperare a deşeurilor de cianură de potasiu, pentru transmiterea lor la reciclare, însă MM îi informează despre lipsa unor astfel de unităţi.

Analiza efectuată de audit denotă că în anul 2015 agenţii economici (producători în domeniul vinicol) au generat 33,3 mii tone de deşeuri de concentrat de struguri şi alte produse, din care 22,1 mii tone (66,4%) au fost eliminate la gunoişti fără a fi reciclate, inclusiv tescovină şi seminţe-17,9 mii tone, borhot din vin - 2,2 mii tone, şi sedimente din drojdie - 2,1 mii tone, astfel nerespectând prevederile legale⁵⁰, care stipulează că agenţii economici, indiferent de forma de proprietate, sunt obligaţi să retehnologizeze procesele de producţie în vederea minimalizării formării deşeurilor de orice fel, precum şi să asigure prelucrarea pe loc a deşeurilor de producţie sau predarea la unităţile specializate de recuperare a energiei.

O cantitate de circa 730 de tone de deşeuri periculoase istorice (petroliere, galvanice, şlamuri toxice) sunt acumulate pe teritoriul unor întreprinderi de stat. Astfel, la una dintre întreprinderile de stat din mun. Chişinău, la 01.01.2016, se păstrau 22,1 tone de deşeuri galvanice, 156,5 kg de cianură de cupru şi 12 kg de cianură de potasiu, acestea fiind raportate ca deşeuri toxice. Auditul a constatat că, pentru soluţionarea problemei privind evacuarea deşeurilor periculoase nominalizate, la 19.05.2015, administratorul întreprinderii s-a adresat ME, MM, organelor de drept, de apărare şi de securitate, însă MM i-a recomandat să transporte şi să elimine deşeurile respective peste hotarele ţării, la întreprinderi care dispun de utilaj în acest sens. Ulterior, Agenţia Ecologică Chişinău a efectuat unele controale, înaintând prescripţii privind deşeurile menţionate, care până în prezent au rămas neexecutate.

Dat fiind faptul că deşeurile nominalizate se păstrau pe teritoriul întreprinderii cu încălcarea regulilor de mediu⁵¹, în încăperi insalubre, containere desigilate şi cu umiditate înaltă, pe cazul dat, organul de drept, la finele anului 2016, a pornit o cauză penală şi a decis evacuarea deşeurilor cu conţinut de potasiu şi de cupru la un depozit specializat din r-nul Sângerei, iar restul 22,1 tone de deşeuri galvanice toxice au rămas în continuare pe teritoriul întreprinderii, prezentând pericol datorită condiţiilor neconforme de păstrare.

Auditul a constatat că MM, în perioada anilor 2015-2016, nu a eliberat autorizaţii ce ţin de prelucrarea deşeurilor cu conţinut de ferocianură. Un agent economic s-a adresat la MM cu un proiect în domeniul prelucrării deşeurilor de cianură, însă la 28.12.2015, în rezultatul controlului ecologic de stat efectuat de către AE Chişinău, acesta a fost sistat.

S.A. “Apă-Canal Chişinău” deţine 2 staţii de epurare: una în mun. Chişinău - cu suprafaţa de 3,69 ha, şi alta în or. Vadul lui Vodă - cu suprafaţa de 0,57 ha. Potrivit cadrului legal⁵², entitatea era obligată să asigure depozitarea (înhumarea) şi păstrarea deşeurilor prin metode şi mijloace care exclud periclitarea calităţii mediului, sănătăţii populaţiei şi provocarea altor daune şi să utilizeze tehnologii nonpoluante, fără sau cu puţine deşeuri. Auditul menţionează că entitatea, în perioada anilor 2015 şi 2016, a generat 17,4 mii tone şi, respectiv, 15,4 mii tone de deşeuri de producţie (nămol). Totodată, s-a constatat că pe teritoriul Staţiei de epurare biologică a apelor menajere şi reziduale, din perioada anilor 2002-2016, s-au acumulat 1080 tone de deşeuri greu degradabile (polimeri), care n-au fost eliminate la timp şi sunt depozitate cu încălcarea legislaţiei de mediu⁵³, fapt ce influenţează negativ situaţia sanitaro-epidemiologică din mun. Chişinău, entitatea neefectuând controlul de laborator al gradului de pericol toxic în spaţiile de depozitare şi păstrare provizorie a deşeurilor nominalizate şi neutilizând tehnologii nonpoluante.

La finele anului 2016, entitatea a solicitat AE Chişinău autorizarea evacuării a 1080 tone de deşeuri şi a circa 50 tone lunar care se vor acumula pe viitor. Din cauza lipsei unui poligon special amenajat pentru depozitarea deşeurilor, IES a interzis entităţii să elimine acest tip de deşeuri, care au rămas stocate în continuare pe teritoriul entităţii, periclitând calitatea mediului şi sănătatea populaţiei din mun. Chişinău. Situaţia privind depozitarea deşeurilor de producţie este prezentată în imaginile mai jos.

Sursă: Imagini efectuate de echipa de audit în cadrul observărilor la faţa locului

privind condiţiile de depozitare a deşeurilor de producţie.

Potrivit datelor unui studiu, în Republica Moldova anual ar putea fi colectată de la agenţii economici şi consumatorii casnici o cantitate de circa 445 tone de deşeuri cu conţinut de mercur la nivel naţional. Mercurul este o substanţă chimică şi un metal toxic, frecvent întâlnit în mediul înconjurător, fie ca parte a acestuia, fie ca rezultat al poluării de către om, cu efecte îngrijorătoare la nivel mondial. La 10.10.2013, Republica Moldova a semnat şi a ratificat Convenţia de la Minamata cu privire la mercur⁵⁴, care prevede scoaterea din uz a tuturor produselor din mercur până în anul 2020. În perioada de ratificare, RM a beneficiat de suport financiar extern în sumă de 182,6 mii dolari SUA în cadrul proiectului realizat de Oficiul Prevenirea Poluării Mediului, creat de MM. Conform cadrului legal⁵⁵, au fost inventariate emisiile de mercur, care în anul 2014 au constituit 977 kg, inclusiv 318 kg de mercur sunt emise cu deşeurile generale, 294 kg - emise în aer, 164 kg - în sol, 99 kg - în apă, 92 kg - la eliminarea deşeurilor, şi 11 kg - cu produsele şi impurităţile.

Auditul a constatat că, deşi Republica Moldova a aderat la Convenţia nominalizată, până în prezent nu a construit Centrul de gestiune a deşeurilor periculoase, potrivit cerinţelor cadrului legal⁵⁶, preconizat a fi dat în exploatare în anul 2012. Astfel, din anul 2014, Procuratura Generală sesizează factorii de decizie din cadrul MM în vederea transmiterii unui corp delict - o fiolă cu conţinut toxic “Mercur metalic”, în cantitate de 2 kg, pentru utilizare sau nimicire, care se păstra în incinta organului de drept. Din lipsa unor capacităţi speciale pentru depozitare⁵⁷, la 05.07.2016, fiola cu conţinut toxic “Mercur metalic” a fost transmisă pentru păstrare la Serviciul Hidrometeorologic de Stat, care păstrează mercurul în depozitul substanţelor chimice.

^{_________________________________________________________________}

⁴⁸ Art.11 alin.(1), alin.(2) din Legea nr.1347-XIII din 09.10.1997.

⁴⁹ Art.8 literele a), b), i) şi k) din Legea nr.1347-XIII din 09.10.1997.

⁵⁰ Art.71 lit.(a), lit.(b) şi lit.(c) din Legea nr.1515-XII din 16.06.1993.

⁵¹ Art.71 lit.(a) şi lit.(b) din Legea nr.1515-XII din 16.06.1993; art.8 lit.a), art.18 alin.(1) din Legea nr.1347-XIII din 09.10.1997.

⁵² Art.8 lit.a) şi art.18 alin.(1) din Legea nr.1347-XIII din 09.10.1997.

⁵³ Art.71 lit.a) şi lit.b) din Legea nr.1515-XII din 16.06.1993; art.8 lit.a), art.18 alin.(1) din Legea nr.1347-XIII din 09.10.1997.

⁵⁴ Convenţia de la Minamata cu privire la mercur, semnată la 10.10.2013.

⁵⁵ Hotărârea Guvernului nr.973 din 18.10.2010 “Cu privire la aprobarea Programului naţional privind managementul durabil al substanţelor chimice în Republica Moldova”.

⁵⁶ Anexa nr.1 din Programul naţional privind managementul durabil al substanţelor chimice în Republica Moldova, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.973 din 18.10.2010.

⁵⁷ Anexa nr.1 din Programul naţional privind managementul durabil al substanţelor chimice în Republica Moldova, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.973 din 18.10.2010, prevedea construcţia în anul 2012 a Centrului de gestiune a deşeurilor periculoase.

3.3.3 Cantităţile mari de deşeuri din pesticide inutilizabile stocate la depozite şi cele înhumate la poligoane, precum şi numărul mare de terenuri contaminate cu pesticide şi nedecontaminate prezintă un pericol sporit pentru mediul ambiant şi sănătatea populaţiei.

Deşeurile de pesticide din categoria poluanţilor organici persistenţi reprezintă o categorie de substanţe foarte stabile din punct de vedere chimic, cu proprietăţi toxice şi bioacumulative, care prezintă un pericol sporit pentru mediul ambiant şi sănătatea populaţiei.

În scopul reducerii şi eliminării impactului poluanţilor organici persistenţi asupra mediului şi sănătăţii populaţiei, precum şi creării unui sistem eficient de securitate chimică, prin Hotărârea Guvernului nr.1155 din 20.10.2004, a fost aprobată Strategia Naţională cu privire la reducerea şi eliminarea poluanţilor organici persistenţi⁵⁸, MM fiind responsabil de implementare şi control, cu sistematizarea informaţiei primite de la instituţiile responsabile⁵⁹, în limitele competenţei lor, de realizarea acţiunilor preconizate şi informarea anuală a Guvernului.

Conform obiectivelor din Planul National de implementare a Convenţiei nominalizate, acţiunile de stabilire a unui cadru organizatoric adecvat, de elaborare a actelor normative şi ghidurilor practice urmau a fi executate de către entităţile nominalizate în perioada anilor 2004-2006, însă acestea nu sunt realizate nici până în prezent.

Modul de gestionare a poluanţilor organici persistenţi este prevăzut în Regulamentul (CE) nr.850/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29.04.2004 privind poluanţii organici persistenţi, care la momentul actual nu este transpus în legislaţia naţională, deşi, conform Planului naţional de acţiuni pentru implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova-Uniunea Europeană în perioada 2014-2016⁶⁰, în trimestrul IV al anului 2016 urma a fi promovat un proiect al Hotărârii de Guvern pentru aprobarea Regulamentului privind poluanţii organici persistenţi.

Auditul denotă că la finele anului 2016, potrivit informaţiei IES, a fost înregistrat un stoc de 503 tone de deşeuri din pesticide inutilizabile POP, care sunt stocate în 6 depozite centrale din ţară. Totodată, circa 4000 tone de deşeuri din pesticide sunt înhumate în 14 sarcofage la poligonul de pesticide din s. Cişmichioi, r-nul Vulcăneşti, construit în anul 1977, cu suprafaţa de 2,4 ha, administrat de către ANSA. S-a constatat că, din cele 14 sarcofage existente, doar 3 sunt amenajate conform cerinţelor (betonate şi învelite cu peliculă), restul 11 sarcofage se află într-o stare degradantă, creându-se o situaţie ecologică tensionată. Potrivit studiilor şi investigaţiilor de laborator efectuate în anii 2013-2014, în solul, apa, nămolul şi materialul biologic de pe teritoriul poligonului s-au depistat reziduuri ale 7 poluanţi organici persistenţi, în concentraţii ce depăşesc considerabil valorile maximale admisibile, care prezintă pericol pentru mediu şi sănătatea populaţiei.

Examinările auditului au relevat că este în derulare proiectul NATO/OSCE, implementat de Ministerul Apărării, care are drept obiectiv eliminarea a 1269 tone de deşeuri din pesticide din 16 depozite raionale. Până în prezent au fost eliminate 950 tone de deşeuri din pesticide din 11 raioane (13 depozite), restul deşeurilor, circa 319 tone, urmând a fi eliminate pe măsura acumulării mijloacelor în bugetul proiectului. Potrivit unui alt proiect din raionul Criuleni, au fost evacuate 361 tone de deşeuri toxice.

Un alt pericol pentru mediu şi populaţie rămâne a fi contaminarea cu pesticide POP a 1588 de terenuri cu suprafaţa de 333,7 ha, împărţite în cinci categorii de risc. Numărul de locaţii în care concentraţia pesticidelor POP depăşeşte 50 mg/kg atinge cifra de 252. La un asemenea nivel de poluare, solul poate fi clasificat drept deşeu periculos. Informaţia privind locurile contaminate cu pesticide POP pe teritoriul Republicii Moldova este prezentată în Figura nr.5, iar gradul general de poluare cu POP la nivel raional - în Figura nr.6 din Anexa nr.5 la prezentul Raport.

Potrivit prevederilor legale⁶¹, Planul naţional de implementare a Convenţiei de la Stockholm privind poluanţii organici persistenţi urma a fi revizuit şi actualizat pînă la finele trimestrului II al anului 2016, însă, din lipsa asistenţei financiare necesare pentru identificarea poluanţilor organici persistenţi prin investigaţii de laborator şi cercetări, acesta nu a fost actualizat, cerinţa rămânând nerealizată.

Generalizând cele expuse, auditul denotă că, în pofida faptului că instituţiile implicate în implementarea obiectivelor strategice cu privire la reducerea şi eliminarea deşeurilor de pesticide inutilizabile şi la decontaminarea terenurilor cu poluanţi organici persistenţi au depus eforturi, totuşi, nu a fost adoptat un cadru legal şi nici creat un sistem eficient de securitate chimică, astfel obiectivele şi termenele de executare (2004-2016) stabilite62 nefiind atinse. De asemenea, se atestă necrearea unui sistem de clasificare, conform standardelor internaţionale, a deşeurilor şi substanţelor chimice, a unei baze de date privind terenurile contaminate cu deşeuri de substanţe chimice periculoase, precum şi a unui registru al produselor chimice.

^{_______________________________________________________________}

⁵⁸ Pct.4 din Hotărârea Guvernului nr.1155 din 20.10.2004 pentru aprobarea Strategiei Naţionale cu privire la reducerea şi eliminarea poluanţilor organici persistenţi şi Planului Naţional de implementare a Convenţiei de a Stockholm privind poluanţii organici persistenţi.

⁵⁹ Ministerul Sănătăţii; Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare; Ministerul Economiei; Ministerul Apărării; Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale al Ministerului Afacerilor Interne; Academia de Ştiinţe a Moldovei; Ministerul Educaţiei; Biroul Naţional de Statistică; Serviciul Vamal al Ministerului Finanţelor şi autorităţile publice locale.

⁶⁰ Capitolul 3 “Bariere în calea comerţului, standardizare, metrologie, acreditare şi evaluarea conformităţii” din Planul naţional de acţiuni pentru implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova - Uniunea Europeană în perioada 2014-2016, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.808 din 07.10.2014.

⁶¹ Capitolul 16. Mediul înconjurător din Planul naţional de acţiuni pentru implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova - Uniunea Europeană în perioada 2014-2016, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.808 din 07.10.2014.

⁶² Pct.3 şi pct.12 din Planului Naţional de implementare a Convenţiei de a Stockholm privind poluanţii organici persistenţi, Anexa nr.2 la Hotărârea Guvernului nr.1155 din 20.10.2004; Capitolul 16. Mediul înconjurător din Planul naţional de acţiuni pentru implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova - Uniunea Europeană în perioada 2014-2016.

3.3.4. Nu a fost creat un sistem reglementat şi organizat de management al deşeurilor de baterii şi acumulatori uzate, deşi volumul lor plasat pe piaţă este în creştere, iar situaţia privind generarea acestor deşeuri este alarmantă.

Examinările auditului denotă că volumul deşeurilor care includ bateriile şi acumulatorii portabili şi auto uzate, raportate la deşeuri periculoase, a crescut semnificativ. Cantitatea de deşeuri de baterii şi acumulatori auto, generată anual în ţară, este în creştere şi constituie circa 2,4 mii tone/an. Cea mai mare îngrijorare legată de aceste deşeuri este prezenţa în ele a materialelor toxice, cum ar fi plumbul, cadmiul, nichelul, zincul, litiul, mercurul, electroliţii alcalini şi acizii toxici, materialele plastice, care prezintă riscuri semnificative pentru sănătate şi mediu atunci când sunt eliminate.

Auditul a constatat că domeniul gestiunii deşeurilor de baterii şi acumulatori nu este reglementat de legislaţia naţională⁶³, fiind stabilite doar unele prevederi generale. Astfel, conform Strategiei de gestionare a deşeurilor în Republica Moldova pentru anii 2013-202764 şi Planului naţional de acţiuni pentru implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova - Uniunea Europeană în perioada 2014-2016⁶⁵, autoritatea centrală de mediu şi autorităţile administraţiei publice locale, în perioada anilor 2013-2016, urmau să elaboreze cadrul normativ şi să dezvolte sisteme de colectare şi tratare a fluxurilor de deşeuri de baterii şi acumulatori.

Până la finele trimestrului II al anului 2016, în legislaţia naţională urma a fi transpusă de către MM Directiva 2006/66/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 06.09.2006 privind bateriile şi acumulatorii şi deşeurile de baterii şi acumulatori⁶⁶. Obiectivele Directivei nominalizate prevăd: minimizarea impactului negativ al deşeurilor de baterii şi acumulatori asupra mediului; responsabilitatea extinsă a producătorului; contribuirea la obţinerea unei producţii şi a unui consum durabil, prin reutilizarea şi atingerea unei reciclări de 65-75%, şi alte forme de valorificare a acestor deşeuri periculoase, astfel încât să se reducă volumul de deşeuri eliminate.

Probele de audit denotă că actualmente nu există un act normativ în domeniul deşeurilor de baterii şi acumulatori; lipseşte un sistem de evidenţă şi control al acestor deşeuri în scopul recuperării ulterioare; nu este organizată colectarea corespunzătoare şi nu sunt disponibile instalaţii de eliminare a bateriilor şi acumulatorilor. Colectarea acestui fel de deşeuri se realizează împreună cu celelalte deşeuri de către agenţii economici autorizaţi de minister, acestea nefiind colectate în pubele de culoare roşie, destinate special pentru acest tip de deşeuri (similar celor din spaţiul UE), toate acestea având un impact negativ asupra mediului şi sănătăţii populaţiei.

S-a constatat că actualmente doar un singur agent economic deţine licenţă de colectare a deşeurilor de baterii şi acumulatori, inclusiv cu drepturi de export. Conform Convenţiei de la Basel⁶⁷, deşeurile de baterii şi acumulatori nu trebuie golite la punctele de colectare, acestea necesită a fi transportate, pentru eliminarea lor finală, la o unitate autorizată, însă MM nu a eliberat asemenea autorizaţii privind gestiunea deşeurilor de baterii şi acumulatori.

Auditul a constatat că, în baza unui contract din 02.04.2014, finanţat din FEN, Institutul de Ecologie şi Geografie a elaborat proiectul Regulamentului privind bateriile şi acumulatorii şi deşeurile de baterii şi acumulatori, contra sumei de 100,0 mii lei, însă acesta nu a fost aprobat şi pus în aplicare până la finele anului 2015, conform prevederilor Strategiei nominalizate, şi nici în trimestrul IV al anului 2016, conform prevederilor Planului naţional de acţiuni pentru implementarea Acordului de Asociere. Din cauza tergiversării promovării Regulamentului nominalizat pentru aprobare, analiza preliminară a impactului de implementare, anexată la Regulament, necesită a fi actualizată, fiindcă este bazată pe date statistice vechi privind cantităţile de baterii şi acumulatori importate în anul 2013. Potrivit unor rapoarte prezentate Guvernului de către MM, promovarea spre aprobare a acestui proiect de Regulament va fi posibilă după intrarea în vigoare la 23.12.2017 a Legii privind deşeurile, sau cu întârziere de 2 ani.

^{_______________________________________________________________}

⁶³ Legea nr.1347-XIII din 09.10.1997.

⁶⁴ Obiectivul general nr.3 (Obiectivul specific nr.2) din Strategia de gestionare a deşeurilor în Republica Moldova pentru anii 2013-2027, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.248 din 10.04.2013.

⁶⁵ Capitolul 3 “Bariere în calea comerţului, standardizare, metrologie, acreditare şi evaluarea conformităţii” din Planul naţional de acţiuni pentru implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova - Uniunea Europeană în perioada 2014-2016, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.808 din 07.10.2014.

⁶⁶ Directiva 2006/66/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 06.09.2006 privind bateriile şi acumulatorii şi deşeurile de baterii şi acumulatori.

⁶⁷ Alin.30, punctul “a”, pag.11 din Convenţia de la Basel privind controlul transportului peste frontiere al deşeurilor periculoase şi al eliminării acestora, întocmită la 20-22 martie 1989.

3.3.5. Volumul deşeurilor de uleiuri uzate este în creştere, datorită fluxului sporit al importurilor de uleiuri şi autoturisme plasate pe piaţă în ultimii ani, nefiind creat un sistem de colectare separată a deşeurilor de uleiuri uzate similar celui comunitar, conform obiectivelor strategice declarate.

Auditul a constatat că în anii 2015-2016 s-au importat diverse tipuri de uleiuri minerale sau lubrifianţii sintetici pentru autoturisme şi sisteme de transmisie, a căror cantitate a variat de la 871,0 tone până la 945,3 tone, fiind în creştere rapidă, datorită numărului de autoturisme importate de peste hotare. Potrivit unor calcule, anual sunt generate circa 1,1 mii tone de deşeuri de uleiuri uzate, iar către anul 2027, potrivit unor estimări strategice, acestea vor constitui circa 2,2 mii tone.

Potrivit datelor BNS, în anul 2015 au fost formate 432,5 tone de deşeuri petroliere. În baza acestor date statistice, nu este clar dacă acestea sunt deşeuri industriale sau uleiuri uzate de automobile, precum şi în ce măsură uleiurile uzate reprezintă fluxul total de deşeuri petroliere. Prin urmare, sistemul statistic actual de raportare a deşeurilor de uleiuri uzate este unul imperfect.

Potrivit cadrului legal⁶⁸, în perioada anilor 2010-2016, autoritatea centrală de mediu şi autorităţile administraţiei publice locale urmau să elaboreze cadrul normativ şi să creeze reţele de colectare a uleiurilor uzate de la utilizatori/populaţie, prin intermediul centrelor de deservire tehnică a automobilelor, precum şi instalaţii de eliminare a stocurilor de uleiuri uzate prin incinerare.

Probele de audit denotă că actualmente nu este creat şi, respectiv, nu funcţionează un sistem de colectare separată a deşeurilor de uleiuri uzate, acest gen de activitate desfăşurându-se în mod sporadic. Uleiurile uzate şi filtrele sunt stocate pe teritoriul întreprinderilor de transport, centrelor de deservire auto şi la proprietarii de autovehicule, din motivul lipsei capacităţilor de tratare sau eliminare a acestora. Cea mai mare îngrijorare legată de gestiunea corectă a deşeurilor de uleiuri uzate constă în faptul că ele sunt toxice, cancerigene şi au un impact esenţial asupra solului şi apelor subterane.

De menţionat că gestiunea deşeurilor de uleiuri uzate în ţară nu corespunde restricţiilor prevăzute de Convenţiile internaţionale ratificate de RM. Uleiurile uzate nu sunt reglementate în conformitate cu standardele şi directivele UE, nefiind stabilite restricţii privind utilizarea lor, ceea ce generează un impact negativ asupra sănătăţii populaţiei şi mediului.

Elaborarea cadrului normativ şi sistemului armonizat privind colectarea, tratarea, păstrarea şi depozitarea deşeurilor de ulei este prevăzută şi în Directiva 75/439/EES privind depozitarea deşeurilor de uleiuri, amendată cu Directiva 87/101/EEC. Auditul a constatat că, în baza unui contract din 02.04.2014, finanţat din FEN, Institutul de Ecologie şi Geografie a elaborat contra sumei de 40,0 mii lei proiectul Regulamentului privind gestionarea uleiurilor uzate, însă până la finele anului 2016 nu a fost aprobat şi pus în aplicare. Totodată, auditul denotă că, din cauza tergiversării prezentării către Guvern a Regulamentului nominalizat, pentru a fi adoptat, analiza preliminară a impactului de implementare, anexată la Regulament, este depăşită şi necesită a fi actualizată, inclusiv datorită unor informaţii statistice vechi.

Deşi cadrul legal69 prevede că transportarea, depozitarea, prelucrarea, neutralizarea şi utilizarea deşeurilor toxice şi periculoase se efectuează în baza contractelor încheiate cu agenţii economici deţinători ai autorizaţiilor corespunzătoare, cu supravegherea riguroasă a proceselor nominalizate, s-a constatat că MM a eliberat unui agent economic o singură autorizaţie privind colectarea deşeurilor de uleiuri uzate, cu utilizarea acestora în cazanele pentru încălzire, acesta raportând în anii 2015 şi 2016 colectarea a 6,8 tone/an şi, respectiv, 10,5 tone/an de astfel de deşeuri, care sunt nesemnificative comparativ cu cantitatea generată anual. Toate acestea influenţează negativ asupra sănătăţii populaţiei şi mediului ambiant.

^{_______________________________________________________________}

⁶⁸ Capitolul 1 “Cadrul normativ”, Obiectivul nr.2, din Hotărârea Guvernului nr.973 din 18.10.2010 “Cu privire la aprobarea Programului Naţional privind managementul durabil al substanţelor chimice în Republica Moldova; Obiectivul general nr.3 (obiectivul specific nr.2) din Strategia de gestionare a deşeurilor în Republica Moldova pentru anii 2013-2027, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.248 din 10.04.2013; Capitolul 3 “Bariere în calea comerţului, standardizare, metrologie, acreditare şi evaluarea conformităţii” din Planul naţional de acţiuni pentru implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova - Uniunea Europeană în perioada 2014-2016, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.808 din 07.10.2014.

⁶⁹ Art.18 alin.(1), alin.(2) şi alin.(3) din Legea nr.1347-XIII din 09.10.1997.

3.3.6. Deşeurile de echipamente electrice şi electronice care conţin substanţe periculoase au atins cantităţi semnificative pe cap de locuitor, datorită faptului că pe teritoriul naţional nu au fost create centre de colectare separată şi valorificare materială a deşeurilor respective.

Având în vedere progresul tehnic, s-a constatat că în anii 2015-2016 importurile de echipamente electrice şi electronice în ţară au înregistrat o creştere, atingând cifra de circa 4,5 kg/cap de locuitor. Deoarece în compoziţia lor echipamentele electrice şi electronice conţin substanţe periculoase, cum ar fi: plumbul, bromul, mercurul, cromul şi alte substanţe halogene, impactul asupra mediului şi sănătăţii populaţiei al acestor tipuri de deşeuri este semnificativ. În acest context, auditul atestă o situaţie îngrijorătoare, care devine alarmantă, în privinţa acestor tipuri de deşeuri.

Contrar prevederilor Planului naţional de acţiuni⁷⁰, Directiva 2002/96/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 27 ianuarie 2003 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice nu a fost transpusă în legislaţia naţională până la finele trimestrului II al anului 2016. Directiva nominalizată are drept scop prevenirea generării deşeurilor de echipamente electrice şi electronice, reutilizarea, reciclarea şi alte forme de valorificare a acestor tipuri de deşeuri periculoase, pentru a reduce cantitatea de deşeuri eliminate. Totodată, aceasta prevede îmbunătăţirea performanţei de mediu de către producătorii, distribuitorii şi consumatorii implicaţi în ciclul de viaţă al echipamentelor electrice şi electronice şi, în mod special, de către operatorii economici direct implicaţi în tratarea de astfel de deşeuri.

Auditul a constatat că MM a eliberat la 2 agenţi economici din mun. Chişinău autorizaţii privind gestiunea deşeurilor de echipamente electrice şi electronice, aceştia raportând în anii 2015 şi 2016 colectarea a 40,7 tone/an şi, respectiv, 108,7 tone/an de astfel de deşeuri, care ulterior au fost exportate peste hotare pentru reciclare. Totodată, probele de audit denotă că, în anii 2014-2016, pe teritoriul ţării nu au fost create centre de colectare separată şi de valorificare materială a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice, astfel nerespectându-se prevederile Planului de acţiuni pentru implementarea Strategiei de gestionare a deşeurilor în Republica Moldova pentru anii 2013-2027⁷¹.

^{_______________________________________________________________}

⁷⁰ Capitolul 3 “Bariere în calea comerţului, standardizare, metrologie, acreditare şi evaluarea conformităţii” din Planul naţional de acţiuni pentru implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova - Uniunea Europeană în perioada 2014-2016, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.808 din 07.10.2014.

⁷¹ Obiectivul general nr.3 (obiectivul specific nr.2) din Hotărârea Guvernului nr.248 din 10.04.2013; Convenţia de la Basel privind controlul transportului transfrontalier de deşeuri periculoase şi al eliminării acestora.

3.3.7. Deşeurile din creşterea animalelor se gestionează defectuos, iar nereciclarea deşeurilor/subproduselor de origine animală nedestinate consumului uman, precum şi eliminarea lor la gunoişti în cantităţi semnificative prezintă riscuri pentru sănătatea publică, fiind pasibile unele bariere în calea comerţului exterior cu produse animaliere.

Deşeurile din creşterea animalelor, formate la complexele zootehnice, care, potrivit datelor BNS, la 01.01.2016 înregistrau cantitatea de 626,8 mii tone, inclusiv 168,0 mii tone eliminate la gunoişti, influenţează negativ asupra mediului şi populaţiei.

Auditul a analizat situaţia în domeniu, precum şi informaţiile prezentate de entităţile auditate, şi a constatat că agenţii economici autorizaţi din domeniul creşterii animalelor admit următoarele neregularităţi⁷²:

• nu întreţin în stare tehnică satisfăcătoare acumulatoarele de dejecţii, pentru evitarea deversărilor avariate, şi nu expediază regulat deşeurile din producţie, acestea fiind depozitate haotic şi în locuri neautorizate;

• gropile Bekkari, destinate pentru eliminarea deşeurilor de animale, inclusiv cele moarte, nu corespund cerinţelor sanitaro-ecologice, iar agenţii economici nu deţin pe teritoriul complexului animalier terenuri amenajate pentru acumularea deşeurilor generate;

• zonele de protecţie a surselor de apă, bazinele de apă şi ariile protejate de stat permanent sunt poluate cu deşeuri/dejecţii animaliere;

• capacităţile de prelucrare a deşeurilor animaliere sunt nesemnificative şi nu acoperă volumele de deşeuri/dejecţii animaliere generate în tară. In acest sens, MM a autorizat un agent economic din mun. Chişinău care deţine o staţie de obţinere a biogazului de la prelucrarea deşeurilor nominalizate, însă IES i-a aplicat sancţiuni pentru încălcarea normelor de deversări în aer, prin ce periclitează calitatea mediului şi sănătatea populaţiei din ţară.

Deşeurile/subprodusele de origine animală apar, mai ales, în urma sacrificării animalelor pentru consumul uman, în procesul eliminării animalelor moarte, precum şi în cadrul măsurilor de control al bolilor. Indiferent de originea lor, acestea constituie un potenţial risc pentru sănătatea publică şi mediu şi trebuie controlate în mod adecvat, fie prin direcţionarea către mijloace de eliminare sigure, fie prin utilizarea în scopuri diferite, cu condiţia aplicării unor măsuri stricte, care să minimalizeze riscurile sanitare în cauză.

Potrivit actului normativ⁷³, controlul asupra respectării regulilor sanitar-veterinare privind colectarea, transportarea, depozitarea, manipularea, prelucrarea, folosirea sau eliminarea deşeurilor/subproduselor de origine animală nedestinate consumului uman este pus în sarcină ANSA. Auditul a constatat că, potrivit estimărilor ANSA, în anul 2015, în ţară au fost generate 27,5 mii tone de deşeuri/subproduse de origine animală nedestinate consumului uman. În aceiaşi perioadă, BNS a înregistrat 2,6 mii tone de deşeuri de origine animală generate la abatoare, animale moarte, sau cu 24,9 mii tone mai puţin faţă de estimările ANSA, o parte din ele - 1,7 mii tone (65,4%), fiind eliminate la gunoişti.

Potrivit unui Raport întocmit de către un consultant internaţional pe segmentul deşeurilor de origine animală, cantitatea animalelor moarte în ţară se cifrează la circa 7,2 mii tone pe an. Acestea sunt eliminate în “cimitirele pentru animale”, gropile Bekkari ori aruncate în locuri neautorizate, prezentând riscuri pentru sănătatea publică.

Potrivit Planului naţional de acţiuni pentru implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova - Uniunea Europeană în perioada 2014-2016⁷⁴, ANSA şi MAIA urmau să dezvolte un Plan naţional privind gestiunea subproduselor de origine animală nedestinate consumului uman. Auditul a constatat că în anii 2015-2016 în ţară nu au fost construite instalaţii cu capacităţi de reciclare/procesare a deşeurilor/subproduselor de origine animală conform cerinţelor comunitare. Unele deşeuri/subproduse formate la întreprinderile de prelucrare a cărnii au fost reutilizate de către un agent economic la producerea hranei extrudate pentru animale, în anul 2016 fiind prelucrate 1,9 mii tone de astfel de deşeuri, sau circa 7% din cantitatea anuală de deşeuri generată, conform estimărilor ANSA. În acest sens, ANSA şi MAIA s-au adresat, în aprilie 2016, la Guvern şi la MM pentru a soluţiona problemele create în domeniul gestiunii deşeurilor animaliere, cu identificarea surselor financiare pentru implementarea Planului naţional de acţiuni nominalizat. La indicaţia Guvernului din 22.04.2016, adresată MM, privind examinarea în comun cu ANSA a căilor de soluţionare a problemei, inclusiv identificarea unor surse financiare pentru construcţia unei instalaţii de prelucrare a deşeurilor/subproduselor de origine animală, ministerul, în baza unei scrisori, a comunicat că acestea nu au întreprins măsurile necesare pentru identificarea surselor externe în vederea susţinerii sectorului agroalimentar. Astfel, se denotă că procesele de prelucrare şi de eliminare a deşeurilor/subproduselor de origine animală nu întrunesc cerinţele Regulamentului (CE) nr.1069/2009 din 21.10.2009 şi ale Regulamentului (UE) nr.142/2011 din 25.02.2011 ce ţin de stabilirea şi punerea în aplicare a unor norme sanitare privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman⁷⁵, iar problema deşeurilor nominalizate a rămas nesoluţionată, fiind pasibile şi unele bariere în calea comerţului cu produse de origine animală pe piaţa UE.

^{_______________________________________________________________}

⁷² Art.32, art.38, art.47 din Legea nr.1515-XII din 16.06.1993; art.24 din Legea nr.1347-XIII din 09.10.1997.

⁷³ Pct.2 din Hotărârea Guvernului nr.315 din 26.04.2010 “Pentru aprobarea Regulilor sanitar-veterinare privind subprodusele de origine animală nedestinate consumului uman”.

⁷⁴ Capitolul 4 “Măsuri sanitare şi fitosanitare” Titlul IV “Comerţ şi aspectele legate de comerţ” din Planul naţional de acţiuni pentru implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova - Uniunea Europeană în perioada 2014-2016, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.808 din 07.10.2014.

⁷⁵ Regulamentul (CE) nr.1069/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unor norme sanitare privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman şi Regulamentul (UE) nr.142/2011 al Comisiei din 25 februarie 2011 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr.1069/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului de stabilire a unor norme sanitare privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman şi Directivei 97/78/CE a Consiliului în ceea ce priveşte anumite probe şi produse care sunt scutite de controalele sanitar-veterinare de frontieră în conformitate cu directiva menţionată

3.3.8. Deşeurile din industria extractivă au înregistrat cantităţi enorme, inclusiv cele scoase la gunoişti, datorită imperfecţiunii cadrului legal, neasigurării creşterii eficienţei folosirii lor, precum şi controlului de stat ineficient în domeniul vizat.

Deşeurile din industria extractivă au efecte nefaste asupra apei, aerului, solului, faunei, florei şi peisajelor cu riscuri majore pentru sănătatea umană şi mediu. Auditul a constatat că la 01.01.2016 stocul deşeurilor formate pe teritoriul întreprinderilor şi organizaţiilor din industria extractivă şi raportate la BNS a înregistrat o creştere excesivă şi se cifrează la 7,5 mil. tone, inclusiv 373,0 mii tone - formate în anul 2015, iar 98,4 mii tone - eliminate la gunoişti.

Potrivit normelor legale⁷⁶, controlul de stat privind folosirea raţională şi protecţia subsolului, precum şi asupra organizării şi executării de către beneficiari a lucrărilor miniere, în scopul evidenţei volumelor extrase şi a pierderilor, până la 28.10.2016 a fost exercitat de către AGRM. Probele de audit denotă lipsa unor strategii şi planuri de acţiuni de dezvoltare durabilă a resurselor naturale, iar în perioada anilor 2015-2016 AGRM nu a efectuat la întreprinderile din industria extractivă nici un control referitor la respectarea legislaţiei privind gestiunea deşeurilor, nu a sancţionat şi nu a evaluat nici un prejudiciu în domeniul respectiv. În viziunea AGRM, modalitatea de exploatare a subsolului şi tipurile de substanţe minerale utile extrase nu presupun generarea deşeurilor miniere extractive, ci doar pierderi de substanţe minerale utile la extragere.

Auditul a constatat că deşeurile din industria extractivă nu sunt reglementate expres în Legea nr.1347-XIII din 09.10.1997, fiind prevăzută noţiunea “deşeuri de producţie” rezultate din unele procese tehnologice. Însă, conform Codului subsolului⁷⁷, una dintre cerinţele de bază privind folosirea subsolului este prevenirea poluării subsolului în procesul efectuării lucrărilor legate de folosirea subsolului, inclusiv la înhumarea (depozitarea) substanţelor nocive şi deşeurilor de producţie.

În viziunea auditului, un alt aspect important privind generarea deşeurilor extractive constă în faptul că AGRM i-au fost atribuite mai multe competenţe. Astfel, pe de o parte, aceasta aprobă documentaţia tehnică (tehnologică) de proiect privind exploatarea zăcămintelor de substanţe minerale utile, iar pe de altă parte, atribuie perimetrele miniere, coordonează normativele de pierderi de substanţe minerale utile şi exercită controlul de stat asupra folosirii raţionale şi protecţiei subsolului, inclusiv privind respectarea documentaţiei tehnologice. De menţionat că generarea excesivă a deşeurilor din extracţii se datorează faptului că, la eliberarea către unii beneficiari ai subsolului a expertizei ecologice a documentaţiei tehnice, IES şi AGRM nu au ţinut cont că aceştia erau obligaţi să asigure prevenirea/minimizarea deşeurilor prin aplicarea utilajelor şi tehnologiilor inofensive de utilizare, prelucrare, neutralizare şi evacuare a deşeurilor din extracţii, astfel nerespectându-se prevederile legale⁷⁸.

Ulterior, controlul geologic de stat al întreprinderilor din industria extractivă a fost pus în atribuţiile IES⁷⁹, care la finele anului 2016 a efectuat 3 controale de stat, în cadrul cărora acesta a depistat încălcări privind efectuarea lucrărilor ilegale de decopertare a stratului fertil şi extragerea ilicită a zăcămintelor minerale, materialele controalelor fiind remise organelor de drept.

Auditul a constatat că nu a fost transpusă în legislaţia naţională Directiva 2006/21/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 15 martie 2006 privind gestionarea deşeurilor din industria extractivă şi de modificare a Directivei 2004/35/CE, termenul-limită de implementare fiind trimestrul III al anului 2016. Aceasta prevede acţiuni, proceduri şi orientări pentru prevenirea sau reducerea, pe cât este posibil, a oricăror efecte negative asupra mediului şi sănătăţii umane, rezultate din gestiunea deşeurilor din industria extractivă, precum şi măsurile necesare pentru interzicerea abandonului, aruncării sau depozitării necontrolate a deşeurilor extractive. Operatorii din industria extractivă sunt obligaţi să elaboreze planuri corespunzătoare de gestiune a deşeurilor, pentru prevenirea sau minimizarea, tratarea, valorificarea şi eliminarea deşeurilor extractive.

Potrivit explicaţiilor MM, prevederile Directivei nominalizate au fost transpuse în proiectul de lege pentru modificarea Codului subsolului nr.3-XVI din 02.02.2009 şi Legii nr.160 din 22.07.2011 privind reglementarea prin autorizare a activităţii de întreprinzător, însă, în legătură cu reforma sistemului controalelor de stat asupra activităţii de întreprinzător, promovarea proiectului a fost stopată.

^{______________________________________________________________}

⁷⁶ Art.74 alin.(2), art.11 lit.p) şi lit.q) din Codul subsolului nr.3-XVI din 02.02.2009 (în continuare - Codul subsolului); pct.5 din Regulamentul Agenţiei pentru Geologie şi Resurse Minerale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.485 din 12.08.2009.

⁷⁷ Art.72 alin.(4) lit.h) din Codul subsolului.

⁷⁸ Art.17 alin.(2) din Legea nr.1347-XIII din 09.10.1997.

⁷⁹ Lista organelor de control şi domeniile aferente acestora, anexa la Legea nr.131 din 08.06.2012.

3.3.9. Cadrul legislativ-normativ existent în domeniul gestiunii deşeurilor rezultate din activităţile medicale şi a celor toxice este depăşit, nefiind creat un sistem de management al gestiunii deşeurilor conform cerinţelor strategice, fapt care influenţează situaţia sanitaro-epidemiologică din ţară.

Potrivit cadrului legal⁸⁰, MS asigură supravegherea de stat asupra respectării cerinţelor sanitaro-epidemiologice la formarea, transportarea, depozitarea, prelucrarea, neutralizarea, utilizarea, înhumarea şi distrugerea tuturor tipurilor de deşeuri generate în ţară şi ia deciziile privind prevenirea încălcărilor legislaţiei sanitare. Totodată, acesta coordonează, sub aspectul respectării cerinţelor sanitaro-epidemiologice, documentaţia de proiect pentru construcţia sau reconstrucţia întreprinderilor şi altor obiective generatoare de deşeuri, îndeplineşte alte funcţii prevăzute de Legea privind supravegherea de stat a sănătăţii publice81 şi alte acte legislative.

Deciziile privind prevenirea încălcărilor legislaţiei sanitare se adoptă prin intermediul Serviciului Supravegherii de Stat a Sănătăţii Publice, reprezentat la nivelul întâi - de MS, şi la nivelul doi - de către CNSP şi centrele teritoriale de sănătate publică. Supravegherea deşeurilor rezultate din activităţile medicale, care cuprind toate deşeurile periculoase sau nepericuloase produse în unităţile medicale, se efectuează în temeiul Regulamentului privind gestiunea deşeurilor medicale, aprobat prin Hotărârea Ministerului Sănătăţii nr.5 din 14.12.2001, care este unul vechi şi neactualizat.

Probele de audit referitor la acest capitol denotă următoarele neconformităţi⁸²:

• Direcţia sănătate publică din cadrul MS, desemnată să monitorizeze activitatea de gestiune a deşeurilor medicale, nu are stabilite expres sarcini şi atribuţii concrete în acest sens în fişele postului şi în Regulamentul de organizare şi funcţionare.

• MS nu a stabilit criterii clare şi normative privind gradul de toxicitate a deşeurilor şi nu a elaborat Clasificatorul deşeurilor toxice şi metodicile de determinare a gradului de toxicitate, utilizând în activităţile de supraveghere şi control de stat, din anul 1995, un Regulament, care nu a fost aprobat şi publicat în modul stabilit.

• Nu a fost acordat regulamentar83 sprijin metodologic privind modul de întocmire şi de ţinere a Registrelor locurilor de depozitare a deşeurilor, conform indicilor lor calitativi şi cantitativi, ceea ce a cauzat impedimente/dificultăţi la gestiunea în condiţii legale a deşeurilor periculoase şi de producţie.

• Din cauza tergiversării punerii în aplicare a Legii privind deşeurile⁸⁴, până în prezent (timp de 3 ani) nu au fost aprobate Regulamentul sanitar privind gestionarea deşeurilor rezultate din activitatea medicală şi Ghidul naţional privind gestionarea deşeurilor rezultate din activitatea medicală⁸⁵, fapt condiţionat de necesitatea introducerii unui sistem nou de management al deşeurilor, în corespundere cu standardele internaţionale.

Auditul a constatat că MS şi AAPL nu au creat reţele de colectare separată a deşeurilor infecţioase şi de pretratare a acestora înaintea eliminării, capacităţi de eliminare a deşeurilor infecţioase, precum şi centre de colectare şi stocare în regiuni a deşeurilor periculoase, astfel nerealizând obiectivele din Planul de acţiuni privind implementarea Strategiei de gestionare a deşeurilor⁸⁶. Costul total pentru crearea centrelor şi instalaţiilor de stocare/eliminare a deşeurilor în perioada anilor 2013-2016 a fost estimat la circa 69,8 mil. lei (echivalent cu 4,5 mil. euro), din care 63,6 mil.lei urmau a fi suportate din FEN. Auditul nu a identificat documente care să confirme cheltuielile ce ţin de implementarea obiectivelor din Planul de acţiuni, iar factorii de decizie nominalizaţi nu au întreprins măsurile necesare privind atragerea şi valorificarea resurselor financiare preconizate.

În prezent, la MS şi CNSP nu există un sistem informaţional, o bază de date cu privire la gestionarea deşeurilor medicale. Informaţiile prezentate la solicitarea auditului privind cantitatea de deşeuri medicale produsă în ţară nu cuprind întreg sectorul, fapt care nu permite cuantificarea şi evaluarea situaţiei reale în domeniul vizat.

Probele de audit denotă lipsa unei conlucrări interdepartamentale, a structurilor teritoriale ale CNSP cu cele ale IES privind modalitatea de gestiune a deşeurilor în cadrul IMS, care este inadecvată prevederilor cadrului legal de mediu⁸⁷, datorită Regulamentului privind gestiunea deşeurilor medicale, aprobat prin Hotărârea Ministerului Sănătăţii nr.5 din 14.12.2001, care stabileşte modalităţi de gestiune a deşeurilor periculoase neconforme legislaţiei nominalizate.

Auditul a constatat discrepanţe privind cantităţile de deşeuri medicale generate real, tratate şi raportate statistic. Astfel, la 01.01.2016, conform datelor BNS, au fost formate 0,4 mii tone de deşeuri spitaliceşti, care integral au fost scoase la gunoişti, iar la capitolul deşeuri toxice nu au fost raportate deşeuri medicale. În acelaşi timp, potrivit informaţiei prezentate de către MS şi CNSP în cadrul misiunii de audit, instituţiile medicale din ţară au generat 34,5 mii tone de deşeuri nepericuloase şi 1,0 mii tone de deşeuri medicale periculoase.

Pentru a reduce sau a elimina în anul 2016 potenţialul periculos al deşeurilor medicale, din 1612 tone de deşeuri generate în ţară, 599,3 tone de deşeuri au fost autoclavate, 581,4 tone - dezinfectate, 160,0 tone - incinerate, 185,3 tone – externalizate, şi 85,9 tone - înhumate în cimitire şi aruncate în gropile “Bekkari”. Auditul a constatat că în anul 2016 numai 3 agenţi economici au fost autorizaţi în acest sens de către MM, toţi cu sediul în mun. Chişinău, aceştia colectând de la instituţiile medicale din ţară, prin autoclavare, 39,8 tone de deşeuri medicale, cantităţile fiind nesemnificative comparativ cu cele generate.

Aşadar, metodele de neutralizare/distrugere a deşeurilor medicale prin incinerare, autoclavare, îngropare etc. sunt legale, însă nu au fost stabilite mecanismele/procesele de tratare/distrugere sigură şi eficientă, astfel persistând riscul afectării sănătăţii populaţiei şi mediului atât timp cât echipamentul accesibil şi infrastructurile de distrugere nu au fost create şi puse la dispoziţia IMS în conformitate cu cerinţele internaţionale de mediu.

Conform cadrului regulator, IMS sunt obligate să elaboreze şi să aprobe Planul de gestionare a deşeurilor medicale la nivel de instituţie medicală, precum şi cheltuielile destinate funcţionării sistemului de gestionare a deşeurilor medicale începând cu etapa de colectare până la eliminarea finală a deşeurilor medicale, în anii 2015 şi 2016 fiind alocate acestora 3,8 mil. lei şi, respectiv, 3,9 mil.lei, care nu sunt raportate, conform clasificaţiei bugetare, separat la compartimentul cheltuieli privind gestiunea deşeurilor.

Potrivit informaţiei prezentate în cadrul auditului de către CNSP, numai 19 raioane din 35 de unităţi administrativ-teritoriale au raportat resurse suficiente pentru realizarea planurilor de gestionare a deşeurilor rezultate din activitatea medicală. Totodată, 5 IMS au raportat dezvoltarea unor capacităţi de gestiune a deşeurilor medicale periculoase prin cheltuirea de surse proprii în sumă de 1,4 mil.lei, care, în viziunea auditului, sunt insuficiente pentru atingerea obiectivelor strategice trasate.

Probele de audit colectate la şase IMS şi la o instituţie privată denotă următoarele:

• Regulamentele interne şi codurile de procedură pentru colectarea, depozitarea, transportul şi neutralizarea deşeurilor periculoase sunt întocmite neconform, nefiind elaborate strategii de management şi proceduri operaţionale de prevenire a generării deşeurilor medicale periculoase şi nici alocate resurse financiare pentru gestiunea lor.

• Depozitele temporare nu sunt autorizate de către CSP mun. Chişinău, nefiind prevăzute în proiectul iniţial al construcţiilor, iar spaţiile pentru deşeuri periculoase nu sunt separate şi asigurate cu ventilaţie şi canalizare.

• În spaţiile de depozitare temporară pentru deşeurile periculoase lipsesc containerele mobile cu pereţi rigizi şi marcaj “Pericol biologic”, iar deşeurile de mercur nu se colectează în recipiente speciale marcate, dar în vase de sticlă.

• Dezinfectantul utilizat se varsă în sistemul de canalizare, seringile sunt selectate de către lucrătorii medicali manual, pentru predarea la depozitarea temporară, iar durata depozitării temporare depăşeşte 72 de ore.

• Părţile anatomice destinate înhumării nu sunt colectate în saci de polietilenă cu marcaj galben, dar în vase improvizate; nu se întocmesc registrele de evidenţă a deşeurilor medicale generate şi nu sunt prezentate rapoarte statistice la BNS privind cantităţile de deşeuri toxice şi menajere. Imaginile privind depozitarea deşeurilor periculoase la IMS sunt prezentate în continuare:

Sursă: Imagini colectate de echipa de audit privind condiţiile de depozitare

la unele IMS a deşeurilor medicale periculoase.

Auditul a constatat că IMS, în activitatea de gestiune a deşeurilor medicale, se confruntă cu următoarele probleme:

▪ finanţarea insuficientă a managementului deşeurilor medicale, inclusiv pentru procurarea echipamentului necesar; lipsa spaţiilor pentru depozitarea temporară a deşeurilor periculoase generate din activitatea medicală;

▪ acoperirea parţială cu servicii de colectare şi transportare a deşeurilor; lipsa transportului specializat, precum şi imposibilitatea contractării serviciilor de colectare şi neutralizare în localităţile rurale a deşeurilor, din cauza necreării Centrelor regionale de gestionare a deşeurilor periculoase.

Auditul a constatat că la 01.01.2016 pe teritoriul întreprinderilor industriale din mun. Chişinău erau stocate 4,9 mii tone de deşeuri toxice, sau 53,9% din cantitatea de deşeuri toxice din ţară. La CSP mun. Chişinău, în anii 2015 şi 2016, în evidenţă erau înregistrate 3891 şi, respectiv, 4042 de obiective (în Secţia Ocupaţională) care deţin autorizaţie sanitară de funcţionare, inclusiv 347 şi, respectiv, 378 de obiective - controlate/evaluate de către Grupul de riscuri chimice şi toxicologie al CSP mun. Chişinău. A fost supus verificărilor de audit un eşantion din 70 de întreprinderi, sau 30% din cele care au stocate la depozite cantităţi semnificative de deşeuri toxice provenite în rezultatul proceselor tehnologice de producţie.

Conform competenţelor, CSP mun. Chişinău, pe parcursul a 2 ani, a evaluat 24 de obiective din cele nominalizate şi a întocmit 8 acte de control, fiind emise 2 prescripţii sanitare la 2 societăţi pe acţiuni.

Contrar cerinţelor legale⁸⁸, actele de control nu conţin informaţia deplină cu privire la controlul desfăşurat, iar supravegherea sanitaro-epidemiologică a gestiunii deşeurilor toxice este una formală, stabilindu-se următoarele:

• nu este asigurată evaluarea proceselor de depozitare, stocare, neutralizare şi înhumare a deşeurilor toxice, examinându-se doar starea depozitelor, suprafaţa, precum şi nu este determinat gradul de toxicitate a reziduurilor industriale şi substanţelor nocive;

• nu sunt efectuate probe de sol şi apă din loturile adiacente locurilor de stocare a deşeurilor de producţie toxice şi nu este asigurată verificarea evidenţei cantităţilor de deşeuri înregistrate în Registrul de evidenţă a deşeurilor toxice etc.

Probele de audit colectate la 2 societăţi pe acţiuni au stabilit un stoc de circa 64 de tone de deşeuri galvanice şi deşeuri de producţie de la spălarea şi vopsirea materiei prime, păstrate în rezervoare pentru ape utilizate, acumulate în perioada sovietică, care nu corespund cerinţelor regulamentare de păstrare. Datele din Registrul deşeurilor toxice nu corespund cu cele raportate statistic, pentru anii 2015-2016 auditul constatând 500 de lămpi luminiscente uzate cu conţinut de mercur nedeclarate statistic, iar 594 bucăţi nu figurează în Registrul deşeurilor toxice.

^{________________________________________________________________}

⁸⁰ Art.5, art.13 alin.(2) din Legea nr.1347-XIII din 09.10.1997.

⁸¹ Art.5, art.10 alin.(2) şi alin.(3), art.15 alin.(2) din Legea nr.10 din 03.02.2009 privind supravegherea de stat a sănătăţii publice; art.4 din Legea nr.1236-XIII din 03.07.1997 cu privire la regimul produselor şi substanţelor nocive.

⁸² Art.5 lit.b), art.9 şi art.12 din Legea nr.1347-XIII din 09.10.1997.

⁸³ Art.12 alin.(1) şi alin.(2) din Legea nr.1347-XIII din 09.10.1997.

⁸⁴ Legea nr.209 din 29.07.2016 privind deşeurile, în vigoare de la 23.12.2017.

⁸⁵ Ordinul ministrului Sănătăţii nr.652 din 06.06.2013 “Cu privire la implementarea Strategiei privind deşeurile pentru anii 2013-2027”.

⁸⁶ Obiectivul general nr.3, obiectivul specific nr.2 din Anexa nr.1 la Strategia de gestionare a deşeurilor în Republica Moldova pentru anii 2013-2027, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.248 din 10.04.2013.

⁸⁷ Legea nr.1515-XII din 16.06.1993 şi Legea nr.1347-XIII din 09.10.1997.

⁸⁸ Art.28 alin.(2) din Legea nr.131 din 08.06.2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător (în continuare - Legea nr.131 din 08.06.2012).

3.3.10. Sistemul de management al deşeurilor radioactive necesită a fi consolidat, pentru asigurarea securităţii radiologice şi a radioprotecţiei populaţiei.

Potrivit cadrului legal⁸⁹, managementul deşeurilor radioactive include activităţi administrative şi operaţionale administrate de către ANRANR şi ÎSDS “Obiectele speciale nr.5101 5102” din subordinea SPCSE al MAI. Agenţia şi-a formulat unele obiective şi acţiuni ce ţin de managementul deşeurilor radioactive, care au fost incluse în politicile strategice, însă până în prezent proiectul nu a fost aprobat în modul stabilit⁹⁰. Deşi în cadrul ANRANR este instituit Serviciul managementul deşeurilor radioactive, a cărui misiune constă în supravegherea implementării cadrului legal naţional, din 25.07.2016, din lipsă de personal, acesta nu este funcţional.

În anii 2015 şi 2016, pentru întreţinerea ANRANR s-au cheltuit 1,6 mil. lei şi, respectiv, 1,7 mil.lei. Entitatea a emis, contrar legii⁹¹, Declaraţia privind buna guvernare pentru anul 2016 în lipsa proceselor de activitate descrise, a Registrului riscurilor, atestându-se neasigurarea autoevaluării sistemului de MFC, care, în opinia auditului, se află la etapa de pregătire a implementării.

Misiunile de control de stat şi elaborarea cadrului legal în domeniul administrat au costat anual bugetul de stat câte 1,1 mil. lei, în anii 2015 şi 2016 fiind efectuate 88 de controale şi, respectiv, 70 de controale de stat în domeniul de activitate reglementat. Auditul a constatat că în actele de control şi supraveghere de stat nu se conţine, în conformitate cu cerinţele legale⁹², informaţia deplină cu privire la controlul de stat desfăşurat, inclusiv despre:

• existenţa mijloacelor financiare suficiente pentru dezafectarea, gospodărirea deşeurilor radioactive generate de propria activitate a titularilor autorizaţi;

• condiţiile de depozitare temporară a surselor radioactive uzate, deşeurilor radioactive până la dezintegrarea totală sau de predare la întreprinderea specializată pentru depozitare;

• corectitudinea şi veridicitatea datelor referitor la depozitarea temporară a surselor de radiaţii ionizante, materialelor nucleare şi deşeurilor radioactive de către agenţii economici autorizaţi etc., ceea ce generează rezerve privind complexitatea, stabilirea priorităţilor în activitatea de control.

La 31.12.2016, în Registrul naţional al surselor de radiaţii ionizante, gestionat de către ANRANR⁹³, sunt înregistrate 5,9 mii de surse radioactive uzate, clasificate conform cadrului regulator⁹⁴, din care circa 93,0% sunt deşeuri radioactive provenite din domeniile medical, ştiinţă şi cercetare, industrie, stocate la ÎSDS, care este unica instituţie specializată în gestiunea deşeurilor radioactive din ţară.

Entitatea nu ţine evidenţa agenţilor economici care desfăşoară activităţi nucleare şi radiologice, inclusiv generatori de deşeuri radioactive, efectuând evaluarea numai la 446 de obiective, care au depus cereri de obţinere a autorizaţiilor radiologice (420 de agenţi economici). S-a constatat că ANRANR, în anul 2016, nu a îndeplinit indicatorul de performanţă de produs “Obiecte radiologice supravegheate”, din 370 de unităţi planificate, supraveghind 90 de unităţi, sau cu 280 unităţi mai puţin.

În viziunea auditului, pe teritoriul ţării pot exista surse radioactive orfane, care nu se află sub control de reglementare, au fost abandonate, pierdute ori amplasate fără autorizare.

Contrar misiunii şi funcţiilor de reglementare în domeniul activităţilor nucleare şi radiologice⁹⁵, ANRANR, în perioada anilor 2015 şi 2016, a depistat, identificat şi a raportat 1009 şi, respectiv, 1722 de surse radioactive orfane, care nu corespund noţiunii legale, fiind detectoare de fum cu conţinut nuclear, şi se regăsesc la întreprinderi, fiind instalate din perioada sovietică. De fapt, ÎSDS, conform datelor din rapoartele anuale, în aceeaşi perioadă, a recepţionat de la titularii autorizaţi 727 şi, respectiv, 1308 surse radioactive uzate/neutilizabile/deşeuri radioactive. Astfel, probele de audit denotă că, din cauza lipsei persoanei responsabile de ţinerea evidenţei, în anul 2016, în Registrul naţional nu au fost înregistrate 1308 surse radioactive. Totodată, ANRANR nu a elaborat şi nu a aprobat un act normativ96 privind stabilirea modului de completare şi utilizare a Registrului naţional, constatându-se neîndeplinirea prevederilor legale97 privind instituirea unui sistem de evidenţă, a procedurilor de inventariere şi a controlului de stat asupra materialelor nucleare.

S-a constatat că 10 agenţi economici autorizaţi potenţiali generatori sau deţinători de deşeuri radioactive au activat în lipsa autorizaţiilor radiologice pentru depozitarea temporară a surselor radioactive uzate/deşeurilor radioactive, fără certificate de securitate pentru încăperile/spaţiile în care sunt păstrare aceste surse. Totodată, în perioada anilor 2015-2016, a expirat termenul de valabilitate la 78 şi, respectiv, la 90 de autorizaţii radiologice, precum şi la 135 şi, respectiv, 262 de certificate de securitate, fapt pentru care urma a fi suspendată98 activitatea până la obţinerea prelungirii sau a unui nou act permisiv de desfăşurare a activităţilor nucleare şi radiologice. De menţionat că ÎSDS a activat 9 luni cu autorizaţia radiologică expirată şi 5 luni - cu autorizaţia radiologică de transport expirată în perioada respectivă, recepţionând şi transportând 166 de surse radioactive uzate/deşeuri în baza a 14 autorizaţii parţiale de transport.

Auditul a relevat şi dublarea activităţilor Serviciului evaluare şi autorizare cu cele ale Secţiei control şi supraveghere de stat, fapt care generează dublarea numărului de controale la agenţii economici, presiunii asupra mediului de afaceri şi a cheltuielilor bugetare neeficiente, condiţionând incertitudini şi ineficienţă la îndeplinirea obligaţiunilor funcţionale de către angajaţi.

Din cauza nestipulării exprese în lege a termenului de efectuare a evaluării condiţiilor de desfăşurare a activităţilor nucleare şi radiologice, specialiştii ANRANR, din diferite motive, au tergiversat de la 3 luni până la 1,5 ani procesul de evaluare, ceea ce duce la desfăşurarea neautorizată a activităţii şi la incidente/accidente radiologice, cu suprairadierea populaţiei şi contaminarea mediului ambiant.

Deşi ANRANR a permis importul/exportul de către agenţii economici, în bază cererii de obţinere a autorizaţiei parţiale de import/export al surselor radioactive sau al instalaţiilor radiologice cu surse radioactive, importatorii autorizaţi timp de 1-2 ani (14 cazuri), nerespectând legea⁹⁹, nu au comunicat despre importul/exportul surselor radioactive.

ÎSDS “Obiectele speciale nr.5101, 5102” este amplasată în mun. Chişinău pe str. Uzinelor 210, pe o suprafaţă de 8,0 ha. Teritoriul instituţiei este divizat în zona supravegheată şi zona controlată, unde sunt amplasate 3 depozite subterane pentru acumularea deşeurilor radioactive solide, deşeurilor radioactive lichide şi deşeurilor radioactive biologice. Auditul a constatat că la 01.06.2017, conform Registrului de primire-predare intern, la ÎSDS sunt depozitate 9592 de surse utilizate/deşeuri radioactive.

De menţionat că, în anii 1961-1997, în zona controlată deşeurile radioactive solide erau stocate în depozitul subteran de tip “Radon”, cu un volum de 200 m³, ulterior fiind umplut cu deşeuri şi acoperit cu panouri din beton armat. Anterior s-a constatat deermetizarea unui compartiment din depozit, cu migrarea radionuclizilor în sol, a căror concentraţie obişnuită în sol depăşea concentraţia admisibilă de până la 53 de ori, fiind luate unele măsuri temporare. În anii 2003-2005 au mai fost construite 2 depozite pentru păstrarea deşeurilor radioactive condiţionate şi a materialelor radioactive de activitate medie şi înaltă, unde sunt stocate surse radioactive uzate/deşeuri radioactive, colectate de la diverse instituţii din ţară.

Auditul a constatat că, potrivit cadrului legislativ-normativ¹⁰⁰, la ÎSDS a fost aprobat un Plan de securitate, potrivit căruia entitatea asigură securitatea nucleară şi radiologică, protecţia fizică a materialelor nucleare şi radioactive stocate în instituţie. Pentru asigurarea securităţii radiologice a instituţiei, începând cu anul 1997, a fost stopată utilizarea depozitului subteran de tip “Radon”, s-au construit capacităţi noi de depozitare şi punctul de condiţionare/tratare a deşeurilor solide şi lichide, precum şi au fost instalate sisteme de securitate a întregii instituţii, cu monitorizare neîntreruptă.

Probele de audit denotă că, în contradicţie cu prevederile legale¹⁰¹, instituţia nu a elaborat şi nu a aprobat Planul de dispunere a deşeurilor radioactive, de instituire a controlului activ şi pasiv după dispunerea finală şi după închiderea definitivă a depozitului. Totodată, auditul a constatat că instituţia nu deţine containere speciale sub formă de colete de transport pentru deşeurile radioactive, care ar exclude posibilitatea dispersării materialelor radioactive.

Evidenţa şi inventarierea materialului nuclear şi a deşeurilor radioactive stocate la depozit se efectuează anual de către Serviciul gestionare a deşeurilor radioactive, cu prezentarea ulterioară a actelor de inventariere şi a paşapoartelor de înregistrare a deşeurilor radioactive pentru înregistrarea de către ANRANR în Registrul naţional al surselor de radiaţii ionizante ale persoanelor fizice şi juridice. Cu toate că infrastructura de gestionare este dezvoltată satisfăcător, rămâne nesoluţionată problema gestiunii deşeurilor radioactive istorice de activitate medie şi joasă şi a solului contaminat, din motivul lipsei tehnologiilor de tratare, a spaţiilor de depozitare a solului contaminat, dar şi din lipsa conceptului de dispunere finală, precum şi a finanţărilor relevante.

^{________________________________________________________________}

⁸⁹ Legea privind desfăşurarea în siguranţă a activităţilor nucleare şi radiologice nr.132 din 08.06.2012; anexa la Hotărârea Guvernului nr.388 din 26.06.2009 “Pentru aprobarea Regulamentului cu privire la managementul deşeurilor radioactive”.

⁹⁰ Hotărârea Guvernului nr.1441 din 30.12.2016 “Cu privire la aprobarea proiectului de hotărâre a Parlamentului pentru aprobarea Strategiei naţionale privind managementul deşeurilor radioactive pe anii 2017-2026 şi a Planului de acţiuni pentru implementarea acesteia”.

⁹¹ Art.2 şi art.8 din Legea nr.229 din 23.09.2010 privind controlul financiar public intern; Standardele naţionale de control intern în sectorul public, aprobate prin Ordinul ministrului Finanţelor nr.51 din 23.06.2009.

⁹² Art.3 alin.(3) lit.b) din Legea nr.131 din 08.06.2012.

⁹³ Pct.8 din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Reglementare a Activităţilor Nucleare şi Radiologice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.458 din 24.07.2015.

⁹⁴ Hotărârea Guvernului nr.1017 din 01.08.2008“Cu privire la Registrul naţional al surselor de radiaţii ionizate şi al persoanelor fizice şi juridice autorizate”.

⁹⁵ Art.10 din Legea nr.132 din 08.06.2012 privind desfăşurarea în siguranţă a activităţilor nucleare şi radiologice (în continuare - Legea nr.132 din 08.06.2012).

⁹⁶ Pct.9 din Hotărârea Guvernului nr.1017 din 01.08.2008 “Cu privire la Registrul naţional al surselor de radiaţii ionizate şi al persoanelor fizice şi juridice autorizate”.

⁹⁷ Art.34 din Legea nr.132 din 08.06.2012.

⁹⁸ Art.22 din Legea nr.132 din 08.06.2012.

⁹⁹ Art.27 din din Legea nr.132 din 08.06.2012.

¹⁰⁰ Art.45 lit.f) din Legea nr.132 din 08.06.2012; Hotărârea Guvernului nr.388 din 26.06.2009 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la managementul deşeurilor radioactive.

¹⁰¹ Art.44 din Legea nr.132 din 08.06.2012.

3.3.11. Gestiunea deşeurilor municipale se efectuează cu încălcarea legislaţiei de mediu, iar cantităţile enorme de deşeuri menajere eliminate la gunoişti denotă o situaţie ecologică alarmantă pentru locuitorii suburbiilor.

Deşeurile municipale reprezintă totalitatea deşeurilor provenite din gospodărie şi deşeurilor similare care provin din activităţi comerciale, industriale şi administrative. În Republica Moldova circa 98% din deşeurile municipale sunt eliminate la gunoişti, care reprezintă singura opţiune de eliminare a deşeurilor.

Probele de audit relevă că AAPL de nivelul doi tergiversează procesele de creare a unui sistem de gestiune a deşeurilor, similar celui comunitar, şi nu-şi exercită atribuţiile legale102 în domeniul vizat, şi anume:

• nu asigură în măsura cuvenită executarea pe teritoriile din subordine a legislaţiei privind gestionarea deşeurilor, inclusiv periculoase şi de producţie;

• tergiversează adoptarea, în comun cu autorităţile teritoriale pentru protecţia mediului şi pentru sănătate, a unor decizii privind alocarea terenurilor pentru construcţia depozitelor de eliminare a deşeurilor, construcţia (extinderea) obiectivelor destinate prelucrării şi neutralizării acestora conform cerinţelor internaţionale;

• nu coordonează şi nu reglementează în aspect economico-organizatoric acţiunile persoanelor fizice şi juridice, aflate pe teritoriile din subordine, în domeniul gestionării deşeurilor în vederea depistării şi reintroducerii maximale în circuitul economic a deşeurilor, inclusiv periculoase şi de producţie;

• identifică/alocă mijloace financiare insuficiente pentru construcţia obiectivelor noi, extinderea şi reconstrucţia obiectivelor existente de prelucrare, neutralizare şi distrugere a deşeurilor; nu efectuează, de comun acord cu autorităţile teritoriale pentru protecţia mediului şi pentru sănătate, controlul asupra distrugerii deşeurilor şi reparării prejudiciilor cauzate mediului de către deşeurile de producţie şi menajere;

• nu au confirmat ţinerea Registrelor locurilor de depozitare a deşeurilor, conform indicilor lor calitativi şi cantitativi, şi nici adoptarea, în comun cu Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale al Ministerului Afacerilor Interne, a măsurilor de protecţie civilă la obiectivele economice generatoare de deşeuri periculoase etc.;

• 99,7%, sau 1147 de gunoişti situate în mediul urban şi cel rural nu corespund cerinţelor legislaţiei de mediu¹⁰³, adică: nu sunt autorizate, funcţionează în lipsa avizului expertizei ecologice de stat şi sanitaro-epidemiologice, nefiind creată o infrastructură de depozite de deşeuri, clasificate conform categoriilor prevăzute în Directiva 1999/31/CE a Consiliului Uniunii Europene din 26.04.1999 privind depozitele de deşeuri, cum ar fi: depozite de deşeuri pentru deşeuri periculoase; depozite de deşeuri pentru deşeuri nepericuloase şi depozite de deşeuri pentru deşeuri inerte.

În astfel de circumstanţe sunt exploatate pe teritoriul municipiilor: Chişinău - 10 gunoişti cu suprafaţa de 43,4 ha; Cahul - 45 gunoişti (48,6 ha) şi Bălţi - 3 gunoişti (26,8 ha), iar în raioanele: Orhei - 72 gunoişti (82,6 ha); Făleşti -71 gunoişti (52,2 ha); Teleneşti - 47 gunoişti (63,5 ha); Soroca - 50 gunoişti (50,6 ha); Râşcani - 43 gunoişti (66,0 ha) şi altele.

Probele documentare de audit denotă că majoritatea agenţilor economici din ţară care deţin autorizaţii de gestiune a deşeurilor menajere solide exploatează depozitele/gunoiştile contrar cadrului legal¹⁰⁴, admiţând incinerarea deşeurilor; amestecarea deşeurilor menajere solide cu cele periculoase sau interzise; depozitarea deşeurilor în locuri neautorizate, fără a fi compactate şi acoperite periodic cu materiale inerte în vederea prevenirii incendiilor şi a răspândirii mirosurilor insuportabile, astfel creând un impact negativ asupra mediului şi sănătăţii populaţiei.

Deşi Strategia105 prevedea reducerea în anii 2014-2016 a numărului de gunoişti existente prin amenajarea a 4-6 depozite de deşeuri menajere solide intercomunale la nivel regional, cu elaborarea planurilor de închidere a depozitelor de deşeuri neconforme cu cerinţele comunitare, în ultimii ani a fost lichidat un singur depozit în or. Cimişlia, iar restul gunoiştilor sunt exploatate ca în trecut.

Conform normelor legale¹⁰⁶, selectarea şi afectarea terenurilor pentru depozitarea deşeurilor, construcţia, amenajarea şi exploatarea depozitelor, poligoanelor şi conservarea lor urmau a fi efectuate în conformitate cu normele şi regulile de construcţie şi sanitare, în modul stabilit de MM, de comun acord cu MS.

Auditul a constatat o situaţie ecologică alarmantă privind depozitarea deşeurilor în mun. Chişinău. Accesul la poligonul destinat depozitării deşeurilor din mun. Chişinău, amplasat în comuna Ţânţăreni, raionul Anenii Noi, este blocat din anul 2011, la momentul actual capacitatea liberă de stocare a deşeurilor în depozit constituie 57%.

Din 08.01.2011, Î.M. Regia “Autosalubritate” transportă gunoiul pe str. Uzinelor 211, în fosta mină Purcel, autorizaţia pentru utilizare fiind eliberată în decembrie 2010 de către Consiliul municipal Chişinău, care a alocat un teren cu suprafaţa de 8,93 ha pentru depozitarea temporară a deşeurilor menajere. Decizia a fost coordonată cu MM, CSP mun. Chişinău, AE Chişinău şi AGRM, care au eliberat autorizaţii şi avize contrar prevederilor legale¹⁰⁷, cu condiţia ca serviciile municipale vor îndeplini unele măsuri prealabile obligatorii de protecţie a componentelor de mediu. În perioada anilor 2014-2016, Î.M. Regia “Autosalubritate” a stocat pe terenul menţionat 4,8 mil.m³ de deşeuri menajere solide.

Pe aceeaşi adresă, Direcţia generală locativ-comunală şi amenajare a Consiliului municipal Chişinău exploatează depozitul de deşeuri inerte, destinat stocării deşeurilor vegetale şi celor rezultate din activităţile de salubrizare a teritoriului municipal.

Probele documentare de audit denotă că Î.M. Regia “Autosalubritate” şi Direcţia generală locativ-comunală şi amenajare a Consiliului municipal Chişinău încălcă permanent legislaţia de mediu¹⁰⁸, atât în raport cu amplasarea şi amenajarea depozitelor, cât şi cu gestiunea corectă a deşeurilor interzise înhumării.

Deşi Agenţia Ecologică Chişinău, în anul 2014, a sistat activitatea entităţilor nominalizate, instanţa de judecată, la 15.06.2016, a declarat recursul AE Chişinău inadmisibil, activitatea de depozitare a deşeurilor fiind reluată.

Postul de observaţii ale calităţii aerului atmosferic nr.9 din str. Uzinelor nr.171, în perioada anilor 2010-2015 şi 9 luni ale anului 2016, a stabilit că concentraţia maximă momentană a poluanţilor din aerul atmosferic a depăşit de la 1,4 ori până la 5,6 ori norma sanitară¹⁰⁹. Conform cadrului legal¹¹⁰, supravegherea de stat asupra respectării cerinţelor sanitaro-epidemiologice în domeniul gestiunii deşeurilor, estimarea stării de sănătate a populaţiei în raport cu nivelul de poluare a aerului şi cu eventualele daune, precum şi efectuarea controlului de stat asupra respectării normativelor CMA de poluanţi constituie atribuţiile MS.

Direcţia generală locativ-comunală şi amenajare a Consiliului municipal Chişinău, potrivit unui proiect finanţat din FEN, a încheiat, la 16.09.2016, cu un agent economic, un contract în valoare de 26,4 mil. lei, conform căruia ultimul s-a obligat să efectueze în termen de 6 luni lucrări de modernizare a platformelor pentru colectarea deşeurilor menajere, nesoluţionând problema privind construcţia şi amenajarea poligoanelor pentru depozitarea deşeurilor. Aşadar, din anul 2011, gunoiştea temporară a devenit permanentă. Imaginile privind situaţia ecologică creată pe terenul din str. Uzinelor 211, destinat depozitării deşeurilor menajere, sunt prezentate în continuare.

Sursă: Imagini colectate de echipa de audit lamina Purcel, comuna Bubuieci.

În situaţia creată, Guvernul timp de 5 ani nu a luat o decizie definitivă, deşi, conform cadrului legal¹¹¹, avea acest drept, în cazul când autorităţile administraţiei publice locale din comuna Ţânţăreni, raionul Anenii Noi, nu-şi dau acordul pentru amplasarea obiectivelor de importantă naţională privind neutralizarea, prelucrarea, depozitarea sau înhumarea deşeurilor, cu condiţia respectării normelor ecologice şi a altor cerinţe de ordin social.

^{______________________________________________________________}

¹⁰² Art.6 şi art.12 din Legea nr.1347-XIII din 09.10.1997.

¹⁰³ Art.6 literele a), c), i) din Legea nr.1347-XIII din 09.10.1997; art.6 din Legea nr.851-XIII din 29.05.1996 privind expertiza ecologică; art.71 lit.b) din Legea nr.1515-XII din 16.06.1993.

¹⁰⁴ Art.20 alin.(1) lit.(d) din Legea nr.1347-XIII din 09.10.1997.

¹⁰⁵ Obiectivul nr.2 din Anexa nr.1 la Hotărârea Guvernului nr.248 din 10.04.2013 “Cu privire la aprobarea strategiei de gestionare a deşeurilor în Republica Moldova pentru anii 2013-2027”.

¹⁰⁶ Art.18 alin.(1), alin.(2) şi alin.(3) din Legea nr.1347-XIII din 09.10.1997.

¹⁰⁷ Art.18 şi art.20 din Legea nr.1347-XIII din 09.10.1997.

¹⁰⁸ Art.18 şi art.20 din Legea nr.1347-XIII din 09.10.1997.

¹⁰⁹ Postul de Observaţii ale Calităţii Aerului Atmosferic, POP nr.9, amplasat pe strada Uzinelor nr.171, în perioada anilor 2010-2015 şi 9 luni ale anului 2016; suspensii solide - de 1,4-4,6 ori; dioxid de azot - de 2,5-5,6 ori; monoxid de carbon - de 1,4-1,6 ori; de 1,1-1,8 ori aldehidă formică - de 1,1-3,8 ori.

¹¹⁰ Art.13 alin.(2) din Legea nr.1347-XIII din 09.10.1997 şi art.6 alin.(2) din Legea privind supravegherea de stat a sănătăţii publice nr.10 din 03.02.2009 şi art.6 din Legea nr.1422-XIII din 17.12.1997 privind protecţia aerului atmosferic.

¹¹¹ Art.3 lit.g) din Legea nr.1347-XIII din 09.10.1997.

3.3.12. Colectarea separată a deşeurilor de ambalaje este redusă în comparaţie cu ţările din UE, datorită faptului că producătorii de deşeuri şi AAPL nu au consolidat managementul deşeurilor respective în vederea conformării la normele, practicile şi standardele comunitare.

Deşi cadrul legal112 prevede că producătorii, în comun cu unităţile comerciale, vor organiza, iar primăriile şi preturile vor crea condiţiile necesare pentru colectarea materialelor de ambalaj folosite, precum: masă plastică, sticlă, metal, hârtie şi carton, şi vor asigura refabricarea şi reciclarea acestora, reglementările şi infrastructura existentă nu asigură managementul/valorificarea la nivel a ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje introduse pe piaţă de către agenţii economici, ceea ce, în consecinţă, duce la un impact negativ asupra mediului şi la risipă de resurse şi energie.

Potrivit Planului naţional de acţiuni pentru implementarea Acordului de Asociere RM- UE¹¹³, până la finele anului 2015, MM urma să transpună în legislaţia naţională Directiva Parlamentului şi Consiliului European 94/62/CE din 20.12.1994 privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje¹¹⁴, care este bazată pe aplicarea schemei cu privire la responsabilitatea producătorului/importatorului pentru ambalajele introduse pe piaţă, însă acest mecanism nu a fost aprobat, Regulamentul fiind în proces de avizare. Prin această directivă, UE caută să armonizeze măsurile naţionale privind gestionarea ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje, pentru a asigura un înalt nivel de protecţie a mediului şi a garanta funcţionarea pieţei interne. Aceasta prevede măsuri menite să limiteze producţia deşeurilor de ambalaje (prin optimizarea cantităţii de ambalaje folosite, returnarea/refolosirea ambalajelor introduse pe piaţă) şi să promoveze valorificarea deşeurilor prin reciclare şi alte forme de recuperare, precum şi să limiteze eliminarea finală a acestora prin depozitare/înhumare, fiind considerată o soluţie de ultimă instanţă. Astfel, statele comunitare trebuie să stabilească sisteme de returnare, colectare şi recuperare a deşeurilor de ambalaje pentru a atinge o reciclare de 80%. În cadrul acestui sistem de management, statele comunitare stabilesc reglementări ce impun operatorii economici care introduc pe piaţă produse ambalate să întreprindă măsuri concrete pentru a recupera/valorifica la maximum deşeurile de ambalaje formate.

Conform datelor MM, cantitatea deşeurilor de ambalaje (hârtie şi carton, masă plastică, metal şi sticlă) generate în Republica Moldova în anii 2015 şi 2016 de industrie, comerţ şi populaţie constituie, în medie, 260,0 mii tone anual. Potrivit informaţiei statistice, la finele anului 2015, a fost raportat un stoc de 2,6 mii tone de deşeuri de ambalaje, inclusiv 1,0 mii tone - formate în perioada de gestiune. Raportarea deşeurilor de ambalaje din metal în general nu este prevăzută de sistemul statistic actual.

Pentru colectarea şi reutilizarea deşeurilor de ambalaje, MM a autorizat 21 de agenţi economici în domeniul respectiv, majoritatea cu sediul în mun. Chişinău, care în anii 2015 şi 2016 au recuperat/valorificat 7,9 mii tone şi, respectiv, 11,8 mii tone de deşeuri de ambalaje, sau 3% şi, respectiv, 4,5% din cantitatea estimată de audit.

Deşi norma legală115 prevede că producătorii şi unităţile comerciale urmau să organizeze, iar AAPL să creeze condiţiile necesare pentru colectarea ambalajelor utilizate, auditul a constatat o arie scăzută de acoperire cu servicii de colectare selectivă a deşeurilor de ambalaje. Astfel, în majoritatea localităţilor rurale lipsesc serviciile de salubrizare, iar deşeurile de ambalaje reciclabile sunt eliminate la gunoiştile locale. În consecinţă, are loc o risipă de resurse atât prin nerecuperarea unor cantităţi importante de materie şi energie, cât şi prin suportarea unor cheltuieli de către autorităţile administraţiei publice locale pentru construirea de noi depozite de deşeuri mai devreme decât ar fi necesar.

Aşadar, valorificarea deşeurilor de ambalaje în Republica Moldova constituie circa 5% şi este redusă în comparaţie cu nivelul mediu de circa 75% înregistrat în ţările din UE¹¹⁶, cauza fiind lipsa unui sistem integrat de colectare selectivă a deşeurilor de ambalaje pe întreg teritoriul naţional. În Suedia, care este exemplu pentru ţările europene, se reciclează mai mult de 80% din totalul deşeurilor, aproximativ 18% din deşeurile rămase sunt incinerate şi numai 2% din deşeuri sunt eliminate la gunoişti.

Auditul a constatat că problema valorificării reduse a deşeurilor de ambalaje persistă şi din cauza netranspunerii legislaţiei comunitare117 în cadrul legal naţional. Totodată, în ultimii trei ani, din mijloacele FEN nu a fost finanţat nici un proiect privind colectarea şi sortarea deşeurilor de ambalaje, cu toate că, potrivit cadrului legal¹¹⁸, importatorii de produse în ambalaje de plastic, polietilenă şi carton achită o taxă ecologică de la 0,8 lei până la 3,0 lei, în dependenţă de volumul recipientului, care se acumulează în FEN. Prin urmare, s-a constatat că taxa ecologică încasată nu a fost cheltuită exclusiv la finanţarea investiţiilor de infrastructură pentru activităţi de colectare, reciclare şi valorificare a deşeurilor de ambalaje la nivel rural şi urban.

^{_______________________________________________________________}

¹¹² Art.70 din Legea nr.1515-XII din 16.06.1993.

¹¹³ Capitolul 3 “Bariere în calea comerţului, standardizare, metrologie, acreditare şi evaluarea conformităţii” din Planul naţional de acţiuni pentru implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova - Uniunea Europeană în perioada 2014-2016, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.808 din 07.10.2014.

¹¹⁴ Directiva Parlamentului şi Consiliului European 94/62/CE din 20.12.1994 privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje.

¹¹⁵ Art.70 din Legea nr.1515-XII din 16.06.1993.

¹¹⁶ Conform datelor Eurostat, nivelul mediu de valorificare/recuperare a deşeurilor de ambalaje în UE a fost de circa 74,6%, nivelul minim de 36,9 % înregistrându-se în Malta.

¹¹⁷ Directiva Parlamentului şi Consiliului European 94/62/CE din 20.12.1994 privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje.

¹¹⁸ Art.11 alin.(2) lit.(a) şi lit.(b) din Legea nr.1540-XIII din 25.02.1998.

3.3.13. Construcţia Centrului de gestiune a deşeurilor periculoase pe un teren din zona industrială a fost planificată în baza unor criterii inadecvate scopului propus, fiind necesară identificarea unei alte locaţiuni pentru soluţionarea problemei privind crearea capacităţilor de gestiune a deşeurilor periculoase.

Potrivit obiectivului din Programul naţional privind managementul durabil al substanţelor chimice în Republica Moldova¹¹⁹, în anul 2012 urma a fi construit Centrul de gestiune a deşeurilor periculoase, pentru ce s-au preconizat mijloace în sumă de 1,83 mil. dolari SUA, având drept scop crearea capacităţilor de eliminare a substanţelor chimice, inclusiv a deşeurilor, şi de decontaminare a terenurilor şi a echipamentului contaminat.

De fapt, s-a constatat că, în cadrul unui proiect¹²⁰, Oficiul Prevenirea Poluării Mediului, creat de MM, a contractat cu un operator economic elaborarea conceptului/studiului de fezabilitate pentru crearea Centrului de gestionare a deşeurilor periculoase pe teritoriul or. Sângera (stocare, separare, prelucrare) cu o capacitate de 7324,0 tone/an (deşeuri chimice şi solvenţi - 1786,3 tone/an; deşeuri de baterii şi acumulatori auto - 2371,3 tone/an; deşeuri de pesticide - 803,8 tone/an; deşeuri cu mercur - 333 tone/an etc).

Documentaţia respectivă, care a costat 52,5 mii euro, inclusiv 6,9 mii euro - achitate din FEN, a fost elaborată şi transmisă MM, acesta urmând să emită până la finele anului 2016 un Acord de mediu, care la 01.06.2017 încă nu era emis. Conform documentaţiei, Centrul de gestiune a deşeurilor periculoase are şi 18 surse de poluare a aerului atmosferic, inclusiv 9 surse organizate staţionare de poluare şi 9 surse mobile neorganizate.

Construcţia Centrului nominalizat era preconizată pe teritoriul or. Sângera, mun. Chişinău, pe un teren cu suprafaţa de 2,2 ha, care aparţine Î.S. “Staţiunea Tehnologică pentru Irigare Chişinău”, în zona industrială fiind amplasat şi cartierul locativ.

La 18.02.2016, Primăria or. Sângera a eliberat un certificat de urbanism pentru elaborarea documentaţiei de proiect, deşi cadrul legal121 interzice prelucrarea şi înhumarea deşeurilor periculoase şi a deşeurilor de producţie în perimetrul localităţilor urbane şi rurale, precum şi în alte locuri unde ar fi periclitată calitatea mediului şi sănătatea populaţiei.

Ulterior, în temeiul Legii privind administrarea publică locală¹²², Consiliul orăşenesc Sângera, din numele colectivităţii locale (dezacord), potrivit Deciziei nr.5/25 din 02.12.2016, a refuzat MM amplasarea în zona industrială a Centrului de gestiune a deşeurilor periculoase şi a decis organizarea unui referendum privind problema dată.

Conform scrisorii din 18.04.2017, adresată Consiliului local Sângera şi Comisiei Electorale Centrale, care a adoptat decizia de organizare a unui referendum privind construcţia Centrului de gestiune a deşeurilor periculoase, MM a renunţat la amplasarea acestui Centru în locaţia respectivă, fiind în căutarea unui nou amplasament, astfel timp de 4 ani problema creării capacităţilor de gestiune a deşeurilor periculoase rămânând nesoluţionată.

^{_______________________________________________________________}

¹¹⁹ Anexa nr.1 din Programul naţional privind managementul durabil al substanţelor chimice în Republica Moldova, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.973 din 18.10.2010.

¹²⁰ Inventarierea, evaluarea si remedierea surselor antropogene de poluare în regiunea Dunării de Jos din Ucraina, România si Republica Moldova (MIS ETC 995), finanţate din Programul Operaţional Comun România-Ucraina-Republica Moldova 2007-2013.

¹²¹ Art.20 alin.(1) lit.(b) din Legea nr.1347-XIII din 09.10.1997.

¹²² Art.14 alin.(2) lit.(f) din Legea nr.436-XVI din 28.12.2006 privind administraţia publică locală.

3.4. Obiectivul de audit IV “Entităţile implicate în sistemul de gestionare a deşeurilor periculoase şi de producţie asigură respectarea cadrului de reglementare existent?”

3.4.1. Agenţii economici nu asigură retehnologizarea proceselor de producţie în vederea minimalizării formării deşeurilor de orice fel, precum şi prelucrarea deşeurilor de producţie pe loc sau predarea lor la unităţile specializate de recuperare a deşeurilor industriale reciclabile, astfel generând riscuri majore pentru mediu şi sănătatea populaţiei.

Auditul a constatat că, în pofida faptului că populaţia şi rezidenţii ZEL “Bălţi”, în perioada anilor 2014-2016, au sesizat autorităţile administraţiei publice locale, MM, ME şi patru Guverne despre consecinţele ecologice create din cauza deşeurilor de producţie, până în prezent problema mirosului insuportabil în mun. Bălţi a rămas nesoluţionată.

Probele documentare de audit au relevat că un agent economic din mun. Bălţi, încălcând legislaţia de mediu¹²³, produce alcool etilic din melasă de sfeclă de zahăr şi evacuează deşeurile de borhot de la secţia de producţie în câmpurile de filtrare, fiind acumulate 10 bazine cu deşeuri de borhot, iar o parte din deşeuri s-au scurs în lunca râului Răut. CNSP a preluat probe la 26.06.2014, constatând că hidrogenul sulfurat în câmpurile de acumulare a deşeurilor de borhot depăşeşte concentraţia maximă admisibilă de 375 de ori, iar a amoniacului - de 6 ori.

IES, la 07.05.2015, şi CNSP din mun. Bălţi, la 12.05.2015 au adoptat hotărâri privind suspendarea activităţii Secţiei de producţie a alcoolului etilic din melasă, din cauza pompării deşeurilor în câmpurile de filtrare, înaintând un şir de prescripţii, inclusiv privind retehnologizarea proceselor de producţie, care, de fapt, nu au fost executate, iar hotărârile nominalizate - contestate în instanţa de judecată.

Astfel, auditul a constatat că agentul economic menţionat, nerespectând normele legale¹²⁴, până în prezent nu a retehnologizat procesele de producţie în vederea minimalizării formării deşeurilor de orice fel, precum şi nu a asigurat prelucrarea deşeurilor de producţie pe loc sau predarea lor la unităţile specializate de recuperare a deşeurilor industriale reciclabile.

De menţionat că, din cauza poluării mediului cu deşeuri de producţie, persistă riscul retragerii din ZEL “Bălţi” a investiţiilor străine, datorită pierderilor în sumă de 500,0 mii euro, în legătură cu casarea firelor de cupru oxidate, precum şi diverselor reclamaţii de la beneficiarii producţiei procurate din ZEL. Astfel, nelichidarea consecinţelor ecologice create în mun. Bălţi privind depăşirea concentraţiilor maximale de poluanţi în aerul atmosferic, datorită gestiunii inadecvate a deşeurilor de producţie, precum şi nestoparea evacuării apelor uzate în reţelele de canalizare, cu depăşirea valorilor- limită de încărcare cu poluanţi, creează riscuri pentru mediu, populaţie şi investiţiile străine.

^{_______________________________________________________________}

¹²³ Art.18 alin.(1) din Legea nr.1347-XIII din 09.10.97; art.71 lit.c) şi art.90 din Legea nr.1515-XII din 16.06.1993; art.20 alin.(6) din Legea nr.1422-XIII din 17.12.1997 privind protecţia aerului atmosferic; art.6 din Legea nr.851-XIII din 29.05.1996 privind expertiza ecologică; art.13 lit.c) din Legea nr.440-XIII din 27.04.1995 cu privire la zonele şi fâşiile de protecţie a apelor râurilor şi bazinelor de apă.

¹²⁴ Art.71 lit.(a), lit.(b) şi lit.(c) din Legea nr.1515-XII din 16.06.1993; art.29 din Legea viei şi vinului nr.57 din 10.03.2006.

3.4.2. Deşi IES, în urma controlului, a înaintat prescripţii unui agent economic producător în vederea lichidării consecinţelor accidentului ecologic şi a calculat prejudiciul prevăzut de legislaţia actuală, care este unul nesemnificativ, comparativ cu pagubele cauzate mediului, reieşind din dimensiunile accidentului ecologic nominalizat, problema rămâne şi în continuare nesoluţionată.

În mod analogic, un alt agent economic din mun. Chişinău îşi desfăşoară activitatea în domeniul fabricării alcoolului etilic rafinat, producţiei alcoolice şi comercializării angro a acesteia. Conform inventarierii surselor fixe de poluare a atmosferei, la acest agent economic s-au înregistrat 35 de surse fixe de poluare a atmosferei, inclusiv 15 surse sunt organizate, iar in timpul activităţii se degajă în atmosferă 35 de ingrediente nocive.

Probele documentare de audit au relevat că agentul economic nominalizat, care produce alcool etilic rafinat şi evacuează deşeurile lichide de la secţia de producţie în colectorul urban de canalizare municipală conform contractului încheiat cu S.A. “Apă-Canal Chişinău” din 01.10.2004, nu execută prescripţiile IES, astfel încâlcând legislaţia de mediu¹²⁵. Acest agent economic încalcă şi regimul de protecţie a apelor, manifestat prin urme de deversări ale apelor pluviale cu deşeuri de producţie (din cadrul depozitului de borhot, cu capacitatea de 600 m³) şi în afara teritoriului întreprinderii, în canalele amplasate în zona de protecţie a râului Bâc.

Deşi locuitorii satului Bâc, comuna Bubuieci au sesizat de nenumărate ori autoritatea centrală de mediu şi CNSP mun. Chişinău privind incomodităţile de trai provocate de către agentul economic, care încalcă normele de mediu la deversarea apelor de producţie şi a reziduurilor tehnologice pe teritoriul adiacent al întreprinderii, inclusiv în râul Bâc, problema nu a fost soluţionată. Totodată, acesta a înaintat un proiect de execuţie în vederea extinderii fabricii de producţie a alcoolului etilic, care este examinat de către IES în vederea eliberării avizului expertizei ecologice de stat.

S.A. “Termoelectrica” din mun. Chişinău, nerespectând legislaţia de mediu¹²⁶, ce ţine de construcţii şi instalaţii, la 23.12.2015, în urma transvazării păcurii dintr-un rezervor în altul, au avut loc deversări de produse petroliere (substanţe chimice toxice) de circa 30-40 tone, fiind poluată o suprafaţă de 0,14 ha, despre ce nu au fost anunţate autorităţile pentru mediu. IES, în rezultatul controlului, a înaintat prescripţii poluatorului în vederea lichidării consecinţelor accidentului ecologic şi a evaluat pagubele aduse mediului în sumă de 3,9 mii lei. În opinia auditului, mărimea prejudiciului calculat şi prevăzut de legislaţia actuală este nesemnificativ comparativ cu pagubele cauzate mediului, reieşind din dimensiunile accidentului ecologic nominalizat.

Analogic, Î.S. “Aeroportul Internaţional Mărculeşti”, în rezultatul gestiunii defectuoase a unor construcţii şi instalaţii în procesul activităţii aeroportului şi nerespectării legislaţiei de mediu¹²⁷, a poluat solul şi apele subterane din oraşul Mărculeşti şi satul Lunga cu deşeuri petroliere, fiind înregistrată o catastrofă ecologică. Pentru remedierea situaţiei create, Agenţia Cehă pentru Dezvoltare, în baza Memorandumului de înţelegere încheiat la 12.11.2012 cu MM, a implementat şi a finanţat un proiect, potrivit căruia la 27.10.2015 a transmis în gestiunea MM 3 staţii de remediere şi intervenţie pentru decontaminarea apelor poluate de la baza aeriană Mărculeşti, care ulterior au fost transmise în gestiunea AGRM. La situaţia din 16.01.2016, în rezultatul decontaminării apelor subterane, de la începutul derulării proiectului menţionat, au fost extrase din sol 13,2 tone de produse petroliere.

^{_______________________________________________________________}

¹²⁵ Art.18 alin.(1) din Legea nr.1347-XIII din 09.10.97; art.45, art.46 şi art.47 din Legea nr.1515-XII din 16.06.1993; art.6 alin.(1) din Legea nr.851-XIII din 29.05.1996 privind expertiza ecologică; art.20 alin.(6) din Legea nr.1422-XIII din 17.12.1997 privind protecţia aerului atmosferic.

¹²⁶ Art.32 lit.e) şi lit.h) şi art.71 lit.c) din Legea nr.1515-XII din 16.06.1993.

¹²⁷ Art.32 lit.e) şi lit.h) şi art.71 lit.c) din Legea nr.1515-XII din 16.06.1993.

3.5. Obiectivul de audit V “Suportul financiar pentru proiectele de domeniu finanţate prin intermediul Fondului Ecologic Naţional şi din surse externe, precum şi instrumentele/mecanismele de reglementare existente asigură atingerea obiectivelor specifice activităţii de gestionare a deşeurilor şi conformitatea rezultatelor obţinute cu obiectivele de politici?”

3.5.1. Cheltuielile FEN pentru proiecte în domeniul gestiunii deşeurilor, aprobate de Consiliul de administrare al FEN (Consiliul) spre finanţare în ultimii 3 ani, sunt nesemnificative şi constituie doar 3,7% din suma totală a proiectelor (18 proiecte privind alocarea a 49,0 mil.lei), cota preponderentă revenind finanţării sistemelor de apeduct, canalizare şi epurare.

Una dintre căile prin care MM acţionează pentru atingerea scopurilor şi obiectivelor propuse privind protejarea mediului înconjurător este utilizarea raţională a FEL şi FEN. FEN a fost creat în scopul colectării de mijloace suplimentare pentru finanţarea unor proiecte ce ţin de protecţia mediului, reconstrucţia ecosistemelor, inclusiv în domeniul gestiunii deşeurilor.

Activitatea Consiliului şi a structurilor executive ale FEN este reglementată în baza a patru acte legislativ-normative¹²⁸, potrivit cărora din FEN se alocă mijloace financiare sub formă de transferuri, care sunt executate de către instituţiile/organizaţiile beneficiare de proiecte. Componenţa şi atribuţiile Consiliului sunt prezentate în Anexa nr.6 la prezentul Raport.

În perioada anilor 2014-2016, Consiliul a aprobat 1018 proiecte privind alocarea mijloacelor FEN în sumă de 1328,6 mil. lei. Auditul a constatat că cheltuielile, reieşind din numărul de proiecte în domeniul gestiunii deşeurilor, aprobate de Consiliu spre finanţare în ultimii 3 ani din FEN, sunt nesemnificative şi constituie doar 3,7% din suma totală a proiectelor (18 proiecte privind alocarea a 49,0 mil.lei). Cota preponderentă în cheltuielile FEN o deţine finanţarea sistemelor de apeduct, canalizare şi epurare, care a constituit 805 proiecte în sumă de 1098,0 mil.lei, sau 82,6%, fiind urmate de cheltuielile privind consolidarea digurilor - 34 de proiecte în sumă de 75,8 mil.lei (5,7%). Restul proiectelor privind alocarea mijloacelor variază de la 0,1% până la 3,0% din cheltuielile FEN. În perioada respectivă au fost respinse ori amânate pentru examinare 58 de proiecte, inclusiv 5 proiecte în sumă de 40,0 mil.lei în domeniul gestiunii deşeurilor. Modul de distribuire a surselor financiare din FEN nu depinde de un plan de cheltuieli pe domenii, ci de proiectele eligibile depuse la fondurile ecologice pentru a fi finanţate. Proiectele pe domenii aprobate spre finanţare din FEN în perioada anilor 2014-2016 sunt prezentate în Anexa nr.7 la prezentul Raport.

În perioada auditată, mecanismul de încasare şi transfer al plăţilor pentru poluarea mediului, stabilit de lege¹²⁹, prevedea implicarea Serviciului Vamal în colectarea şi transferul acestor plăţi în FEN. Contrar prevederilor legale¹³⁰, MM şi Serviciul Vamal, în perioada anilor 2014-2016, nu au întocmit acte de verificare privind plăţile încasate pentru poluarea mediului şi transferate la contul trezorerial al ministerului.

La 16.12.2016, Legea131 a fost modificată, iar începând cu 01.01.2017, funcţia de control asupra corectitudinii calculului şi plenitudinii achitării plăţilor pentru poluarea mediului a fost trecută în competenţa Serviciului Fiscal de Stat. Auditul a constatat că IES se confruntă cu unele probleme în aplicarea noului mecanism de achitare a plăţilor.

În anul 2016, veniturile acumulate la FEN au constituit 258,3 mil. lei, fiind în creştere faţă de anul 2015 cu 24,5 mil.lei (9,0%), iar faţă de anul 2014 - cu 7,4 mil.lei (2,9%). Cheltuielile FEN în anul 2016 au însumat 287,6 mil. lei, fiind în scădere cu 57,6 mil. lei (20%) faţă de anul 2015 şi cu 138,8 mil.lei (48,3%) - faţă de anul 2014. Decalajul mare între veniturile FEN şi cheltuielile efectuate în ultimii 3 ani se explică prin existenţa soldului neutilizat în anul de referinţă şi acumulat din anii precedenţi.

Evoluţia veniturilor şi cheltuielilor FEN executate în perioada anilor 2014-2016 este reflectată în Diagrama nr.2.

Diagrama nr.2

Sursă: Rapoartele privind încasarea şi utilizarea mijloacelor FEN

De menţionat că veniturile încasate de către Serviciul Vamal în perioada anilor 2014-2016 de la plata pentru mărfurile care în procesul utilizării cauzează poluarea mediului şi transferate la contul trezorerial al MM au constituit 662,1 mil. lei, sau 89,0% din veniturile FEN, inclusiv în anul 2016 - 241,6 mil. lei, în anul 2015 - 205,0 mil. lei, şi în anul 2014 - 215,5 mil.lei.

^{_______________________________________________________________}

¹²⁸ Legea nr.1515-XII din 16.06.1993; Legea nr.1540-XIII din 25.02.1998 privind plata pentru poluarea mediului; Regulamentul privind fondurile ecologice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.988 din 21.09.1998 (în continuare – Regulamentul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.988 din 21.09.1998); Regulamentul privind administrarea Fondului Ecologic Naţional, aprobat prin ordinul ministrului Mediului nr.73 din 10.09.2013 (în continuare – Regulamentul nr.73 din 10.09.2013).

¹²⁹ Art.11 din Legea nr.1540-XIII din 25.02.1998; Legea nr.1515-XII din 16.06.1993.

¹³⁰ Art.18 lit.(e) din Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007 (în continuare - Legea nr.113-XVI din 27.04.2007).

¹³¹ Art.11 din Legea nr.1540-XIII din 25.02.1998, modificată prin Legea nr.281 din 16.12.2016, subiecţi ai taxei pentru mărfurile, care în procesul utilizării cauzează poluarea mediului, fiind consideraţi persoanele care produc, importă şi/sau procură de la agenţii economici de pe teritoriul Republicii Moldova care nu au relaţii fiscale cu sistemul bugetar.

3.5.2. În lipsa unui mecanism clar privind limitele de distribuire a mijloacelor din FEN pe domenii, auditul a constatat o situaţie precară privind finanţarea proiectelor în domeniul gestiunii deşeurilor, care în anul 2016 au fost în scădere cu 1,8% faţă de anul 2015.

Conform cadrului legal¹³², mijloacele acumulate din plata pentru importul mărfurilor care în procesul utilizării cauzează poluarea mediului sunt destinate exclusiv finanţării cheltuielilor pentru colectarea şi sortarea deşeurilor formate, pentru susţinerea întreprinderilor de prelucrare sau neutralizare a deşeurilor, precum şi pentru ameliorarea calităţii bazinului aerian.

De fapt, la Programul deşeuri, conform legilor bugetare pe anii 2014-2016, au fost aprobate/precizate cheltuieli în sumă de 176,2 mil.lei, iar cheltuielile de casă au constituit 114,1 mil. lei, inclusiv 31,6 mil. lei pentru proiectele în domeniul gestiunii deşeurilor, restul 82,5 mil.lei fiind utilizate, contrar normelor legale¹³³, pentru finanţarea proiectelor în domeniul sistemelor de apeduct, canalizare şi epurare, însă, în realitate, cheltuielile au fost raportate neregulamentar la Programul deşeuri (în anul 2014 - 79,4 mil. lei, în anul 2015-3,0 mil. lei, şi în anul 2016 – 100,0 mii lei). În aceeaşi perioadă, pentru proiectele ce ţin de ameliorarea calităţii bazinului aerian au fost cheltuite 7,4 mil. lei. Astfel, din suma totală de 662,1 mil.lei destinată exclusiv finanţării cheltuielilor pentru colectarea şi sortarea deşeurilor formate, pentru susţinerea întreprinderilor de prelucrare sau neutralizare a deşeurilor, precum şi pentru ameliorarea calităţii bazinului aerian, neregulamentar au fost cheltuite 623,0 mil. lei (în anul 2016 - 236,0 mil. lei, în anul 2015 - 189,0 mil.lei, şi în anul 2014 - 198,0 mil.lei), cauza principală fiind lipsa unui mecanism clar privind limitele de distribuire a mijloacelor din FEN pe domenii şi neajustarea legii¹³⁴, care în perioada auditată prevedea domenii diferite de finanţare a proiectelor din FEN. Sursele de formare a veniturilor FEN şi cheltuielilor executate la Programul deşeuri şi protecţia, conservarea biodiversităţii sunt prezentate în Anexa nr.8 la prezentul Raport.

Aşadar, auditul a constatat o situaţie precară privind finanţarea proiectelor în domeniul gestiunii deşeurilor, care în anul 2016 au constituit doar 1,8% (5,3 mil.lei) din cheltuielile totale anuale ale FEN executate, fiind în scădere cu 1,8% faţă de anul 2015, când acestea au însumat 12,4 mil. lei, sau 3,6% din totalul proiectelor finanţate. Valorificarea mijloacelor Fondului Ecologic Naţional pe domenii este reflectată în Diagrama nr.3.

Diagrama nr.3

Sursă: Rapoartele privind utilizarea mijloacelor FEN.

În cadrul auditului a fost selectat un eşantion din 7 proiecte în domeniul gestiunii deşeurilor în sumă totală de 49,0 mil.lei, finanţate din FEN, după criteriul cele mai semnificative sume conform contractelor, verificările de audit constatând următoarele:

• analiza proceselor-verbale ale şedinţelor CA al FEN denotă lipsa informaţiilor privind analiza cost-eficienţă a proiectelor, care ar servi drept fundamentare pentru aprobarea/respingerea proiectelor ecologice propuse spre finanţare din mijloacele FEN;

• beneficiarii de proiecte în domeniul gestiunii deşeurilor nu dispun de capacităţi privind valorificarea integrală a mijloacelor alocate din FEN; în cazul a 2 proiecte n-au fost valorificate 2,7 mil. lei, iar în baza altui proiect n-au fost recepţionate lucrări în sumă de 2,8 mil. lei, deşi suma respectivă a fost achitată în avans contrar clauzelor contractului;

• nu se respectă termenele stabilite pentru implementarea proiectelor, astfel încălcându-se criteriile în baza cărora au fost desemnaţi câştigătorii de proiect; în cazul a 2 proiecte temenele au fost extinse de la 1 an până la 2 ani şi 6 luni, sau de 2-3 ori;

• cadrul normativ este imperfect, aceasta exprimându-se prin necorelarea actelor normative cu cele legislative, lipsa unor norme de drept exhaustive, coerente şi echilibrate, care să reglementeze expres şi cu precizie raporturile în domeniul utilizării mijloacelor fondului pentru protecţia mediului;

• lipsa capacităţilor de absorbţie a surselor din FEN a dus la nerealizarea la finele anului 2016 a unui număr impunător de proiecte aprobate în anii 2010-2013 spre finanţare din FEN şi stopate la finele anului 2016.

^{______________________________________________________________}

¹³² Art.11 alin.(3) din Legea nr.1540-XIII din 25.02.1998.

¹³³ Art.11 alin.(3) din Legea nr.1540-XIII din 25.02.1998; art.9 alin.(2), art.10 alin.(1) şi alin.(2) lit.c) din Legea nr.847-XIII din 24.05.1996 privind sistemul bugetar şi procesul bugetar; Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181 din 25.06.2014; Anexa nr.2 la Legea bugetului de stat pe anul 2014 nr.339 din 23.12.2013; Anexa nr.2 la Legea bugetului de stat pe anul 2015 nr.72 din 12.04.2015; Anexa nr.3 la Legea bugetului de stat pe anul 2016 nr.154 din 01.07.2016; Anexa nr.6 la Ordinul ministrului Finanţelor nr.91 din 20.10.2008 privind clasificaţia bugetară.

¹³⁴ Art.11 alin.(3) din Legea nr.1540-XIII din 25.02.1998 şi art.85 din Legea nr.1515-XII din 16.06.1993.

4.5.3. Statutul unor oficii/unităţi de implementare a proiectelor, formate pe lângă MM, nu corespunde cadrului juridic existent, fiind constatată şi ineficienţa activităţii acestora.

În baza Ordinului ministrului Mediului nr.36 din 06.05.2010, contrar prevederilor legale¹³⁵, a fost creat OPPM, care din anul 2013 gestionează două granturi în sumă de 298,4 mii euro (debursate 199,0 mii euro) şi, respectiv, 182,6 mii dolari SUA de la donatorii externi pentru implementarea politicilor în domeniul deşeurilor periculoase. Concomitent, contribuţia din FEN, conform contractelor, privind 3 proiecte a constituit 1170,0 mii lei, 771,2 mii lei şi, respectiv, 321,2 mii lei, fluxurile de mijloace financiare fiind gestionate fără a avea deschis cont trezorerial, deşi legea136 interzice autorităţilor/instituţiilor bugetare deschiderea conturilor bancare pentru efectuarea operaţiunilor de încasări şi plăţi prin instituţiile financiare.

Mijloacele din FEN, potrivit 2 proiecte/contracte, au fost transferate în avans OPPM, fără prezentarea la 31.12.2016 a documentelor justificative privind cheltuirea a 656,0 mii lei, deşi legea137 interzice încheierea de către autorităţile/instituţiile bugetare a contractelor cu efectuarea plăţilor anticipate (avans) pentru achiziţionarea mărfurilor, serviciilor şi lucrărilor.

În dosarele de la MM lipsesc documentele justificative privind cheltuirea de către OPPM a mijloacelor donatorilor externi, pentru confirmarea finanţării din FEN, în ultimii 3 ani nefiind prezentate138 MM rapoartele financiare privind încasarea/utilizarea mijloacelor financiare, pentru a fi consolidate în raportul financiar generalizat pe minister şi prezentat Ministerului Finanţelor.

Concomitent, OPPM nu respectă disciplina contractuală, termenul de valorificare a mijloacelor fiind modificat de 3 ori şi extins până la 3 ani pe toate trei contracte, unul dintre motive fiind tărăgănarea implementării proiectelor.

În perioada anilor 2015-2016, Serviciul Audit Intern din cadrul MM nu a executat controale/audituri asupra activităţii financiare a Oficiului respectiv, conform prevederilor Regulamentului OPPM¹³⁹, astfel nefiind asigurat un control intern adecvat.

Despre statutele juridice ale oficiilor şi unităţilor de implementare a proiectelor formate pe lângă MM şi necorespunderea lor cu cadrul juridic existent, precum şi despre ineficienţa activităţii acestora, Curtea de Conturi a menţionat şi în Raportul de audit precedent¹⁴⁰, MM executând parţial cerinţele înaintate, neefectuând restructurări instituţionale în domeniul administrat.

^{_______________________________________________________________}

¹³⁵ Pct.1 din Hotărârea Guvernului nr.847 din 18.12.2009 “Pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului, structurii şi efectivului-limită ale aparatului central al acestuia” şi Anexa nr.3 la Hotărârea nominalizată.

¹³⁶ Art.62 alin.(5) din Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181 din 25.07.2014.

¹³⁷ Art.66 alin.(5) din Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181 din 25.07.2014.

¹³⁸ Art.29 alin.(1), art.37 alin.(4) şi alin.(5), art.38 alin.(7) din Legea nr.113-XVI din 27.04.2007.

¹³⁹ Pct.20 din Regulamentul Oficiului pentru Prevenirea poluării mediului, aprobat prin Ordinul ministrului Mediului nr.36 din 06.05.2010.

¹⁴⁰ Cerinţa pct.2.1. din Hotărârea Curţii de Conturi nr.59 din 25.11.2013 privind Raportul auditului regularităţii managementului financiar pe anul 2012 în cadrul Ministerului Mediului şi Fondului Ecologic Naţional.

3.6. Obiectivul de audit VI “Taxele şi plăţile pentru poluarea mediului se calculează şi se încasează în limitele stabilite de cadrul legislativ-normativ?”

3.6.1. Deşi cantităţile de deşeuri generate au crescut semnificativ, plăţile încasate de la poluatorii care gestionează deşeurile sunt în scădere şi nesemnificative.

Taxele şi plăţile încasate în FEL. Potrivit cadrului legal¹⁴¹, angajaţii IES exercită controlul privind efectuarea de către agenţii economici a măsurilor de protecţie a mediului şi achitarea taxelor şi plăţilor pentru poluarea mediului. S-a constatat că în anii 2015 şi 2016 mărimea plăţii pentru poluarea mediului încasată de la poluatori de către IES la FEL a constituit 10,7 mil. lei şi, respectiv, 8,6 mil. lei, înregistrându-se o scădere cu 2,1 mil. lei faţă de perioada precedentă de gestiune. Auditul denotă că, deşi cantităţile de deşeuri generate au crescut semnificativ, plăţile încasate de la poluatorii care gestionează deşeurile sunt în scădere şi nesemnificative, acestea constituind în aceeaşi perioadă 1,7 mil. lei şi, respectiv, 1,6 mil. lei, sau 15,9% şi 19,0% din totalul plăţilor achitate. Evoluţia plăţilor încasate de la poluatori în perioada anilor 2014-2016 este reflectată în Diagrama nr.4.

Diagrama nr.4

Sursă: Anuarele IES pe anii 2014-2016.

Auditul a identificat unele discrepanţe privind plata pentru poluarea mediului raportată în sinteza acumulărilor surselor financiare la FEL şi în informaţia privind activitatea anuală integrală a IES. În anul 2015, suma plăţilor încasate este mai mare cu 645,8 mii lei, iar în anul 2016 - cu 126,6 mii lei, datorită faptului că subdiviziunile teritoriale ale IES raportează eronat aceste plăţi, iar poluatorii nu indică în dispoziţiile de plată destinaţia concretă a plăţii, şi anume, plata pentru poluare cu deşeuri, fiind necesară îmbunătăţirea sistemului de management financiar şi control intern în acest sens.

^{______________________________________________________________}

¹⁴¹ Pct.10 din Regulamentul Inspectoratului Ecologic de Stat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.77 din 30.01.2004.

3.6.2. Lipsa unui mecanism clar privind limitele de distribuire a mijloacelor Fondurilor Ecologice Locale pe domenii cauzează finanţarea insuficientă a cheltuielilor ce ţin de domeniul gestiunii deşeurilor.

Finanţarea insuficientă de către IES a cheltuielilor ce ţin de domeniul gestiunii deşeurilor, în opinia auditului, este cauzată de lipsa unui mecanism clar privind limitele de distribuire a mijloacelor FEL pe domenii. Astfel, în anii 2015 şi 2016, din veniturile totale acumulate în FEL de 16,6 mil. lei şi, respectiv, de 13,3 mil.lei, la compartimentul proiectarea, construcţia şi amenajarea poligoanelor pentru depozitarea deşeurilor, IES a cheltuit 25,0 mii lei (0,2%) şi, respectiv, 1650,2 mii lei (12,8%) din veniturile/cheltuielile anuale.

Auditul a constatat că, în perioada anilor 2015-2016, Consiliul de administrare al FEL a decis finanţarea neregulamentară 142 din sursele FEL a 2 proiecte privind achiziţia coşurilor de gunoi în sumă de 7,8 mil. lei, deşi cadrul legal prevedea cheltuirea surselor FEL pentru proiectări, construcţia şi amenajarea poligoanelor pentru depozitarea deşeurilor, precum şi pentru unele măsuri sanitare (lichidarea gunoiştilor neautorizate, curăţirea fântânilor, izvoarelor, lacurilor). Direcţia generală locativ-comunală şi amenajare a Consiliului municipal Chişinău tergiversează termenele de executare a contractului privind achiziţionarea coşurilor de gunoi în valoare de 4,5 mil. lei, încheiat cu un agent economic la 25.10.2016 şi finanţat din sursele FEL, deşi la finele anului 2016 acestuia i-au fost achitate neregulamentar143 în avans 1,6 mil.lei, la 01.06.2017 rămânând nevalorificate 2,8 mil.lei, astfel nerespectându-se clauzele contractului din 10.10.2016, care prevedea livrarea mărfii până la 01.04.2017.

^{______________________________________________________________}

¹⁴² Pct.10 lit.(c) şi lit.(d) din Regulamentul privind fondurile ecologice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.988 din 21.09.1998.

¹⁴³ Art.66 alin.(5) din Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181 din 25.06.2014.

3.7. Alte constatări

3.7.1. Sistemul actual de supraveghere şi control ecologic de stat nu a fost reformat şi eficientizat, fiind necesare efectuarea controalelor în baza riscurilor, eficientizarea cheltuielilor şi consolidarea capacităţilor instituţionale şi tehnice în domeniul protecţiei şi controlului calităţii factorilor de mediu.

Potrivit cadrului legal¹⁴⁴, IES exercită controlul de stat privind respectarea legilor şi actelor normative ce ţin de protecţia mediului înconjurător şi folosirea resurselor naturale, inclusiv în procesul de fabricare, depozitare, transportare, utilizare, neutralizare şi înhumare a produselor şi substanţelor nocive şi a deşeurilor rezultate din acestea. Conform Rapoartelor privind performanţa pe programe/subprograme, protecţia mediului, la 01.01.2016 şi la 01.01.2017, cheltuielile pentru exercitarea de către IES a controlului şi supravegherii ecologice în domeniul protecţiei mediului au costat bugetul de stat 25,4 mil. lei şi, respectiv, 22,7 mil. lei, în anul 2015 fiind efectuate 16728 de controale ecologice de stat, iar în anul 2016 - 7981 de controale. Deşi angajaţii IES au depus eforturi pentru a atinge obiectivele de politici stabilite, auditul a constatat că acesta nu a executat indicatorii de performanţă de rezultat/produs privind numărul controalelor ecologice de stat planificate, efectuând cu 1,6% şi, respectiv, cu 53,1% mai puţine controale faţă de plan, datorită moratoriului, însă cheltuielile pentru exercitarea controalelor nu s-au micşorat proporţional activităţilor de control real executate. Evoluţia controalelor de stat planificate şi executate de către IES, inclusiv în domeniul gestiunii deşeurilor, sunt reflectate în Diagrama nr.5.

Diagrama nr.5.

Sursa: Rapoartele privind performanţa pe programe/subprograme la 01.01.2015-01.01.2017.

În perioada auditată, angajaţii Secţiei inspectare sol, deşeuri şi substanţe chimice a Aparatului central şi structurilor teritoriale, la compartimentul gestiunea deşeurilor, au efectuat 985 şi, respectiv, 995 controale de stat, sau 5,9% şi 10,6% din totalul controalelor ecologice de stat exercitate anual de către IES, în care au fost antrenaţi 40 de inspectori, sau 15,3% din numărul total de 262 unităţi de personal cu funcţii de control al IES. În domeniul gestiunii deşeurilor, unui inspector îi revin 25 de entităţi controlate pe an, inspectorii în perioada auditată fiind implicaţi şi în efectuarea unor controale complexe.

Încălcările depistate ţin de nerespectarea modului de depozitare şi gestionare a deşeurilor periculoase, industriale, menajere şi de altă provenienţă; neasigurarea de către persoanele responsabile a colectării selective şi evacuării deşeurilor; admiterea stocării deşeurilor de orice provenienţă în locuri neautorizate etc. Potrivit prevederilor legale¹⁴⁵, în privinţa persoanelor fizice şi juridice care au admis încălcări la gestiunea deşeurilor au fost încheiate 5453 şi, respectiv, 2997 procese-verbale cu privire la contraveniţii, amenzile aplicate constituind 2,8 mil. lei şi, respectiv, 1,7 mil.lei, din care au fost încasate 1,4 mil. lei şi, respectiv, 0,9 mil.lei, ţinându-se cont de achitarea amenzilor timp de 72 ore. În medie, la un proces-verbal contravenienţii au achitat câte 262,8 lei şi, respectiv, 316,3 lei. Analiza activităţii IES, inclusiv la compartimentul gestiunea deşeurilor, se regăseşte detaliat în Anexa nr.9 la prezentul Raport.

Deşi în ultimii ani IES şi-a stabilit drept obiectiv de politici înăsprirea sancţiunilor contravenţionale, iar numărul de contravenţii în anul de gestiune s-a redus cu 45,0%, de fapt, la constatarea lor, inspectorii au aplicat sancţiuni la cote minime de unităţi convenţionale, acestea constituind în anul 2016, în medie, 27,8 şi, respectiv, 25,9 - în anul 2015.

Potrivit cadrului legal¹⁴⁶, organele de control şi autorităţile implicate direct sau indirect în procesul de pregătire şi efectuare a controlului sunt obligate să aplice şi să respecte unele principii fundamentale ale controlului, inclusiv efectuarea controlului în baza analizei şi evaluării riscurilor. Auditul a examinat un eşantion aleatoriu din 75 de acte de control, prezentate la discreţia IES, întocmite generatorilor de deşeuri din domeniul produselor şi băuturilor, industriei grele, cărnii, laptelui, creşterii animalelor etc., stabilindu-se că 69,3% din actele de control conţin încălcări minore ale legislaţiei, 25,3% - încălcări grave ale legislaţiei, iar 5,4% - încălcări foarte grave de mediu.

Probele documentare de audit denotă că în unele acte de control şi inspectare ecologică întocmite de către structurile teritoriale ale IES nu se conţine informaţia deplină cu privire la controlul desfăşurat în conformitate cu cerinţele legale¹⁴⁷. Analogic, în conţinutul unor procese-verbale nu este descrisă detaliat esenţa contravenţiei, lipsesc datele obligatorii privind volumul şi suprafaţa deşeurilor depozitate, nu sunt efectuate calculele privind prejudiciile cauzate mediului, prin urmare, nu se respectă prevederile Codului contravenţional148 şi există riscul ca procesele-verbale să fie declarate nule de către organele competente.

În cadrul unor controale de stat, inspectorii nu au antrenat Centrul de Investigaţii Ecologice la colectarea probelor pentru calcularea şi înaintarea prejudiciului cauzat mediului, auditul constatând unele rezerve privind calcularea/încasarea prejudiciilor. Potrivit informaţiei CIE, pentru a dispune de informaţia privind concentraţiile de poluanţi în apă, sol şi aer, în perioada anilor 2015-2016, acesta a efectuat investigaţii de laborator numai la 2 gunoişti din municipiile Chişinău şi Bălţi, fiind înregistrate depăşiri ale CMA. Astfel, în ultimii 2 ani, la capitolul gestiunea deşeurilor, IES a încasat prejudicii cauzate mediului în sumă de 75,5 mii lei şi, respectiv, de 128,1 mii lei.

În urma controalelor efectuate în anul 2016 au fost înaintate entităţilor verificate 2,4 mii de prescripţii privind gestiunea deşeurilor, sau 13% din totalul de 18,5 mii de prescripţii înregistrate la IES. Auditul a constatat că prescripţiile înaintate entităţilor, în mare parte, nu stabilesc expres şi clar, încălcările comise de persoana supusă controlului, cu referinţe directe la prevederile legale încălcate, dar indicaţii privind prezentarea rapoartelor statistice, achitarea plăţii pentru poluarea mediului şi respectarea pe viitor a legislaţiei ecologice, fiind necesară revizuirea calităţii acestor prescripţii, astfel nerespectându-se prevederile legale¹⁴⁹. Totodată, angajaţii IES se confruntă cu unele probleme ce ţin de implementarea prescripţiilor înaintate în domeniul gestiunii deşeurilor, şi anume:

• atitudinea iresponsabilă a persoanelor cu funcţii de răspundere din cadrul entităţilor la repartizarea resurselor financiare pentru utilizarea tehnologiilor nonpoluante, fără sau cu puţine deşeuri;

• transmiterea deşeurilor de producţie de către agenţii economici unor persoane fizice sau juridice care nu deţin autorizaţii pentru transportarea, păstrarea şi prelucrarea lor;

• lipsa agenţilor economici autorizaţi în domeniul colectării şi gestionării unor tipuri de deşeuri formate la întreprinderi, precum şi nerespectarea de către agenţii economici a modului stabilit de colectare, păstrare, transportare, depozitare, neutralizare şi evacuare a deşeurilor, care poate să conducă la poluarea mediului;

• lipsa infrastructurii de gestiune a deşeurilor, inclusiv a poligoanelor conforme cetiniţelor internaţionale pentru depozitarea deşeurilor în localităţile rurale şi urbane etc.

Contrar prevederilor legale¹⁵⁰, Secţia inspectare sol, deşeuri şi substanţe chimice din cadrul Direcţiei inspectare generală a IES nu are descrise procesele operaţionale şi nu a elaborat Registrul riscurilor, solicitate în cadrul auditului, astfel nefiind implementat pe deplin sistemul de management financiar şi control intern, care să asigure că entitatea îşi atinge obiectivele strategice şi operaţionale în mod eficient şi eficace.

De menţionat că timp de 2 ani IES nu a elaborat Clasificatorul întreprinderilor pe categorii de pericol, în funcţie de cantitatea şi componenţa poluanţilor generaţi, emişi sau deversaţi în mediu, stabilit în obiectivele de politici şi necesar pentru planificarea/executarea controalelor în domeniul gestiunii deşeurilor în baza riscurilor.

Deşi legea151 prevedea înaintarea propunerilor pentru elaborarea şi îmbunătăţirea metodologiilor de planificare şi/sau efectuare a controlului în baza evaluării riscurilor, în perioada anilor 2015-2016, IES nu a elaborat norme metodologice privind organizarea şi efectuarea controlului ecologic de stat, inclusiv în domeniul gestiunii deşeurilor.

În pofida faptului că anual, la etapa înaintării propunerilor de buget, IES stabileşte unii indicatori de performanţă, printre aceştia nu se regăsesc obiective şi indicatori de performanţă pentru anul 2017 în vederea atingerii unei eficienţe maxime şi micşorării constante a presiunii asupra mediului de afaceri, conform prevederilor art.31² din Legea nr.131 din 08.06.2012.

Urmare analizei sarcinilor şi atribuţiilor Secţiei inspectare sol, deşeuri şi substanţe chimice a IES, auditul a constatat că, în majoritatea cazurilor, competenţele acesteia în ce priveşte răspunsul în anul 2016 la 455 de petiţii se suprapun cu atribuţiile Direcţiei prevenirea poluării şi gestionarea deşeurilor din cadrul Aparatului central al MM, fapt care duce la dublarea activităţilor, la risipă de resurse şi timp. S-a constatat că în anul 2016 la IES fluctuaţia de cadre a fost semnificativă, fiind încetat raportul de serviciu cu 53 de angajaţi, din cauza salariilor mici. Alte probleme ţin de numărul mic de inspectori care activează în subdiviziunile teritoriale (2-4 inspectori pentru circa 30 de localităţi).

În viziunea auditului, ineficienta controlului ecologic de stat constă şi în faptul că IES, pe de o parte, efectuează expertiza ecologică152 a programelor, schemelor, proiectelor de transportare, depozitare, prelucrare, neutralizare, recuperare, utilizare, înhumare şi distrugere a deşeurilor, prezentate de agenţii economici, iar pe de altă parte, exercită controlul de stat asupra respectării de către persoanele fizice şi juridice a legislaţiei privind gestiunea deşeurilor, aplicând amenzi, precum şi eliberează sau retrage autorizaţiile pentru desfăşurarea activităţii de gestiune a deşeurilor, aceste atribuţii fiind concentrate la IES. Aşadar, analiza efectuată de audit privind controalele de stat executate în sistemul de gestiune a deşeurilor denotă ineficienţa actualului sistem de control ecologic, datorită concentrării mai multor atribuţii, care duce la constatarea de către IES în fiecare an a unui număr mare de încălcări ale legislaţiei de mediu, soldate cu depăşiri ale normelor pentru deversări şi emisii de poluanţi.

^{_______________________________________________________________}

¹⁴⁴ Art.26-28 din Legea nr.1515-XII din 16.06.1993; art.4 alin.(1) lit.(a) din Legea nr.1347-XIII din 09.10.1997; pct.10 din Regulamentul Inspectoratului Ecologic de Stat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.77 din 30.01.2004.

¹⁴⁵ Art.154 alin.(1) din Codul contravenţional al Republicii Moldova nr.218-XVI din 24.10.2008; amenda aplicată persoanelor fizice constituie de la 20 u.c. până la 40 u.c. (400-800 lei), iar persoanelor juridice - de la 200 u.c. până la 300 u.c. (4000-6000 lei).

¹⁴⁶ Art.3 alin.(1) şi alin.(2) din Legea nr.131 din 08.06.2012.

¹⁴⁷ Art.28 alin.(2) din Legea nr.131 din 08.06.2012.

¹⁴⁸ Art.443 din Codul contravenţional al Republicii Moldova nr.218-XVI din 24.10.2008.

¹⁴⁹ Art.29 din Legea nr.131 din 08.06.2012.

¹⁵⁰ Art.14 din Legea nr.229 din 23.09.2010 şi pct.28 din Hotărârea Guvernului nr.1041 din 20.12.2013 “Cu privire la aprobarea Programului de dezvoltare a controlului financiar public intern pentru anii 2014-2017”.

¹⁵¹ Art.28 din Legea nr.131 din 08.06.2012; art.443 din Codul contravenţional al Republicii Moldova nr.218-XVI din 24.10.2008.

¹⁵² Art.2 alin.(2) şi art.6 alin.(1) din Legea nr.851-XIII din 29.05.1996 privind expertiza ecologică; pct.10 din Hotărârea Guvernului nr.77 din 30.01.2004 “Cu privire la aprobarea structurii şi Regulamentului Inspectoratului Ecologic de Stat”.

3.7.2. Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor urmează să implementeze unele obiective strategice privind crearea infrastructurii regionale de gestiune a deşeurilor şi elaborarea/aprobarea normativelor de proiectare, construcţie şi exploatare a depozitelor de deşeuri.

Conform Planului de acţiuni privind implementarea Strategiei de gestionare a deşeurilor în Republica Moldova pentru anii 2013-2027¹⁵³, MDRC şi MM, în perioada anilor 2013-2014, urmau să elaboreze normative privind proiectarea, construcţia şi exploatarea depozitelor de deşeuri. Totodată, în anii 2013-2017, MM şi MDRC urmau să construiască depozite pentru deşeuri menajere solide şi staţii de transfer regional, în acest sens, în Strategie costurile estimate din surse externe însumând 134,7 mil. lei. Din asistenţa externă, în Regiunea de Dezvoltare Sud urmau a fi construite 3 depozite pentru deşeuri menajere solide, costul integral fiind de 21,2 mil. euro, inclusiv 8,7 mil. euro s-au planificat pentru etapa I (2013-2017).

Auditul a constatat că, potrivit legilor bugetare pe anii 2014-2016¹⁵⁴, în Fondul naţional pentru dezvoltare regională, la Programul/subprogramul colectarea, conservarea şi distrugerea poluanţilor organici persistenţi, a deşeurilor menajere solide şi deşeurilor chimice, MDRC i-au fost aprobate 42,1 mil. lei, pe parcurs fiind precizate cheltuieli în sumă de 11,5 mil.lei, inclusiv în anul 2014 - de 8,1 mil. lei, în anul 2015 – de 2,9 mil. lei, şi în anul 2016 – de 0,5 mil.lei. Din suma indicată, în anii 2014-2016, pentru implementarea proiectului Eliberarea izvoarelor râului Bâc în satul Temeleuţi, raionul Călăraşi, au fost cheltuite 4,4 mil.lei, care de fapt au fost raportate la programul/subprogramul gestiunea deşeurilor¹⁵⁵. În acelaşi timp, s-a constatat că, din lipsa indicatorilor privind concentraţia maxim periculoasă a poluanţilor rezultaţi din deşeuri şi a resurselor financiare suficiente, nu au fost elaborate/aprobate normative privind proiectarea, construcţia şi exploatarea depozitelor de deşeuri, iar construcţia infrastructurii regionale de gestiune a deşeurilor nu a fost iniţiată.

^{________________________________________________________________}

¹⁵³ Obiectivele generale nr.1 şi nr.2, obiectivele specifice nr.1 şi nr.2 din Anexa nr.1 la Strategia de gestionare a deşeurilor în Republica Moldova pentru anii 2013-2027, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.248 din 10.04.2013.

¹⁵⁴ Anexa nr.2 la Legea bugetului de stat pe anul 2014 nr.339 din 23.12.2013; Anexa nr.2 la Legea bugetului de stat pe anul 2015 nr.72 din 12.04.2015; Anexa nr.3 la Legea bugetului de stat pe anul 2016 nr.154 din 01.07.2016.

¹⁵⁵ Art.10 alin.(1) şi alin.(2) lit.(c) din Legea nr.847-XIII din 24.05.1996 privind sistemul bugetar şi procesul bugetar; Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181 din 25.07.2014; Anexa nr.2 din Legea bugetului de stat pe anul 2014 nr.339 din 23.12.2013; Anexa nr.2 din Legea bugetului de stat pe anul 2015 nr.72 din 12.04.2015; Anexa nr.3 din Legea bugetului de stat pe anul 2016 nr.154 din 01.07.2016; Anexa nr.6 la Ordinul ministrului Finanţelor nr.91 din 20.10.2008 privind clasificaţia bugetară.

3.7.3. Auditul a constatat că sistemul de management financiar şi control intern în cadrul MM se află la etapa de implementare, iar în activitatea auditului intern se atestă unele rezerve.

Potrivit cadrului legal¹⁵⁶, MM este obligat să implementeze sistemul de control intern la toate nivelurile, în vederea promovării bunei guvernări a fondurilor publice.

Contrar prevederilor art.16 alin.(1) din Legea nr.229 din 23.09.2010, MM nu a emis Declaraţia privind buna guvernare pe anii 2015-2016, în care să afirme că sistemul de management financiar şi control al entităţii corespunde, sau nu corespunde, Standardelor Naţionale de Control Intern în Sectorul Public, precum şi dacă sistemul de MFC în cadrul MM este organizat, funcţional şi cuprinde mecanisme de autocontrol.

Prin contrapunerea documentelor justificative, auditul confirmă că la MM sistemul de MFC se află la etapa de implementare , relevând neconsolidarea în cadrul ministerului a Registrului riscurilor aferent gestionării fondurilor publice şi neelaborarea şi nepublicarea pe anii 2015-2016 a Declaraţiei de bună guvernare.

Potrivit schemei de încadrare a MM¹⁵⁷, este instituit Serviciul audit intern (SAI), cu o unitate de personal, care raportează ministrului. La realizarea misiunilor sale, SAI se ghidează de Carta de audit intern¹⁵⁸, precum şi de Planul anual de acţiuni al serviciului audit intern¹⁵⁹. Echipa de audit a constatat că SAI nu are descrise procesele operaţionale şi nu a elaborat Registrul riscurilor, iar pentru anii 2015-2016 nu a planificat şi nu a efectuat misiuni de audit intern privind gestiunea deşeurilor periculoase şi de producţie. Nu au fost prezentate şi materialele privind investigaţiile ce ţin de guvernare şi prevenirea fraudei, a corupţiei şi a altor activităţi ilegale depistate de către SAI din cadrul MM cu referire la implementarea proiectelor finanţate din FEN în cadrul sistemului de gestiune a deşeurilor periculoase şi de producţie, toate solicitate în scris în cadrul auditului. Astfel, este necesară îmbunătăţirea activităţii auditului intern prin asigurarea funcţionării adecvate a sistemelor manageriale, precum şi prin oferirea recomandărilor pentru îmbunătăţirea acestora.

_________________________

¹⁵⁶ Art.14 din Legea nr.229 din 23.09.2010 şi pct.28 din Programul de dezvoltare a controlului financiar public intern pentru anii 2014-2017, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1041 din 20.12.2013.

¹⁵⁷ Schema de încadrare a Ministerului Mediului pe anul 2016, aprobată la 16.09.2016.

¹⁵⁸ Carta de audit intern, aprobată de către ministrul Mediului la data de 13.01.2016.

¹⁵⁹ Planul anual de acţiuni al serviciului audit intern pentru anul 2016, aprobat de către ministrul Mediului.

VII. RECOMANDĂRI ENTITĂŢILOR AUDITATE

Recomandări Ministerului Mediului:

1. Să elaboreze un Plan de acţiuni şi să instituie proceduri de monitorizare şi control intern care ar asigura eliminarea neconformităţilor constatate la atingerea indicatorilor de performanţă şi obiectivelor de politici stabilite în Planurile de acţiuni privind implementarea strategiilor de mediu, de gestiune a deşeurilor, precum şi de reducere/eliminare a poluanţilor organici persistenţi (3.2).

2. Să elaboreze şi să promoveze acte legislativ-normative în materie de deşeuri în conformitate cu prevederile legislaţiei şi standardelor internaţionale, inclusiv pentru realizarea angajamentelor asumate în Acordul de Asociere RM-UE, la capitolele “Protecţia Mediului” şi “Politici climatice”(3.1).

3. Să asigure, în limitele competenţei, implementarea sistemului integrat de gestiune a deşeurilor de orice natură, bazat pe activităţi conforme cu “ierarhia deşeurilor” şi pe un mecanism de responsabilitate extinsă a producătorului pentru gestiunea deşeurilor, similar celui comunitar, precum şi promovarea politicii de stat în domeniul vizat (3.2).

4. Să planifice şi să utilizeze mijloacele financiare în conformitate cu Strategiile aprobate în domeniul creării sistemului integrat de gestiune a deşeurilor, prioritizînd resursele financiare conform obiectivelor de politici definite (3.4).

5. Să propună revizuirea, după caz, a instrumentelor fiscale de mediu, care să eficientizeze sistemul de plăţi şi taxe ecologice, pentru reducerea poluării cu deşeuri (3.6).

6. În limitele competenţei, să organizeze, împreună cu alte autorităţi, programe de instruire şi educare a populaţiei în domeniul gestiunii deşeurilor (3.2.3).

7. Să realizeze reforma instituţională a autorităţii centrale de mediu şi a autorităţilor subordonate în vederea eficientizării activităţii acestora, cu fundamentarea şi racordarea statelor de personal la sarcinile şi volumul efectiv de lucru, asigurarea delimitării atribuţiilor aferente politicilor sectoriale şi celor operaţionale, neadmiţând suprapuneri/dublări de competenţe (3.1), (4.5.3).

Recomandări Inspectoratului Ecologic de Stat:

8. Să asigure reformarea şi eficientizarea sistemului de supraveghere şi control ecologic de stat în conformitate cu reforma iniţiată la nivel naţional şi să perfecţioneze sistemul de indicatori de performanţă şi obiective privind micşorarea presiunii asupra mediului de afaceri (3.7.1).

9. Să planifice şi să efectueze controalele de stat în baza riscurilor, fortificând capacităţile tehnico-umane ale organelor de control în vederea asigurării respectării legislaţiei de mediu, pentru reducerea pericolelor asupra mediului înconjurător şi sănătăţii populaţiei (3.7.1).

10. Să elaboreze Clasificatorul întreprinderilor pe categorii de pericol şi Normele metodologice privind efectuarea controalelor ecologice de stat, inclusiv în domeniul gestiunii deşeurilor periculoase şi de producţie (3.7.1).

Recomandări Ministerului Sănătăţii:

11. Să asigure supravegherea de stat a cerinţelor sanitaro-epidemiologice în domeniul gestiunii deşeurilor de orice natură, precum şi să urgenteze transpunerea prevederilor legislaţiei comunitare în cadrul normativ naţional în materie de deşeuri, inclusiv medicale, în scopul implementării politicilor naţionale de domeniu (3.3.9).

12. Să asigure identificarea mijloacelor financiare pentru crearea infrastructurii regionale de gestiune a deşeurilor medicale, inclusiv centre şi instalaţii de stocare/eliminare a deşeurilor periculoase conforme cu standardele internaţionale de mediu, pentru îmbunătăţirea situaţiei sanitaro-epidemiologice din ţară (3.3.9).

Recomandări Ministerului Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor:

13. Să asigure implementarea obiectivelor strategice privind crearea infrastructurii regionale de gestiune a deşeurilor de orice natură, cu elaborarea şi aprobarea normativelor de proiectare, construcţie şi exploatare a depozitelor de deşeuri, identificând şi redistribuind mijloace financiare pentru atingerea politicilor naţionale în domeniul vizat (3.7.2).

Recomandări Agenţiei Naţionale de Reglementare a Activităţilor Nucleare şi Radiologice:

14. Să asigure un management adecvat al deşeurilor radioactive, precum şi să efectueze controale de stat în baza riscurilor, fortificând capacităţile tehnico-umane ale organelor de control în vederea garantării securităţii radiologice a populaţiei şi mediului înconjurător (3.7.2).

Recomandări ÎSDS “Obiectele speciale nr.5101, 5102” din subordinea SPCSE al MAI:

15. Să asigure dezvoltarea şi consolidarea sistemului de infrastructură, cu implementarea unor tehnologii de depozitare definitivă, pentru reducerea volumului deşeurilor radioactive stocate în depozite, asigurând un control adecvat al deşeurilor respective (3.7.2).

Recomandări Agenţiei pentru Geologie şi Resurse Minerale:

16. Să asigure măsuri, proceduri şi orientări pentru prevenirea şi reducerea, pe cât posibil, a oricăror efecte negative asupra mediului şi sănătăţii umane, rezultate din gestiunea deşeurilor din industria extractivă, precum şi măsurile necesare pentru interzicerea abandonului sau depozitării necontrolate a deşeurilor extractive (3.3.8).

VIII. CONCLUZIE GENERALĂ