Hotărâre nr.49 din 09.10.2017 cu privire la aprobarea Raportului asupra administrării şi întrebuinţării resurselor financiare publice şi patrimoniului public (Raportul anual 2016)

Auditul exprimă opinie fără rezerve asupra Raportului Guvernului privind executarea de casă pe 2016 a bugetului de stat. Guvernul a reuşit să aducă o stabilitate financiară şi a evitat o criză acută a finanţelor publice, totodată fiind constatate rezerve privind conformitatea evidenţei capitalului subscris în unele organizaţii internaţionale şi a sumelor achitate acestora sub formă de “paid-in”:

Auditul a exprimat o opinie cu rezerve asupra Raportului Guvernului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2016.

Auditul a exprimat o opinie fără rezerve asupra Raportului Guvernului privind executarea de casă a fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală în 2016.

Auditul a exprimat o opinie de audit contrară asupra situaţiilor financiare consolidate ale Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor întocmite la 31 decembrie 2016

Auditul a exprimat o opinie de audit contrară asupra situaţiilor financiare consolidate ale Ministerului Sănătăţii şi instituţiilor din subordine, întocmite la 31 decembrie 2016:

Auditul a exprimat o opinie de audit cu rezerve asupra situaţiilor financiare ale Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare întocmite la 31 decembrie 2016:

Auditul a exprimat opinie de audit fără rezerve asupra situaţiilor financiare ale Autorităţii Naţionale de Integritate întocmite la 31 decembrie 2016:

Auditul a exprimat opinie cu rezerve privind raportul financiar al subprogramului “Politici şi managementul în sectorul sănătăţii” în cadrul aparatului central al Ministerului Sănătăţii, cu situaţia la 31 decembrie 2015:

Auditul a exprimat opinie fără rezerve privind rapoartele bugetare ale Proiectului întocmite la 31 decembrie 2016:

Concluzia Curţii de Conturi arată că implementarea Strategiei de reformă a sectorului justiţiei a dispus de resurse generoase, dar a generat rezultate incerte:

Auditul denotă că deşi la implementarea Programului de restructurare a sectorului vitivinicol “Filiera Vinului” au fost raportate unele progrese, sectorul se confruntă cu o serie de dificultăţi care afectează fiabilitatea rezultatelor Programului şi pot compromite impactul implementării acestuia:

Auditul relevă că modernizarea şi îmbunătăţirea serviciilor guvernamentale în cadrul sistemului educaţional nu corespund aşteptărilor:

Concluzia auditului se rezumă la faptul că instituţiile implicate în sistemul de subvenţionare au neglijat în totalitate recomandările Curţii de Conturi, conducerea instituţiilor neasumându-şi responsabilitatea pentru implementarea lor:

Auditul relevă că reforma finanţelor publice nu şi-a atins obiectivele scontate:

Auditul a constatat că managementul sistemului de supraveghere a traficului rutier a fost implementat cu un şir de abateri şi nereguli:

Auditul constată că sistemul de gestiune a deşeurilor periculoase şi de producţie nu susţine dezvoltarea capacităţilor de colectare a deşeurilor, fiind iminent riscul asupra sănătăţii populaţiei şi mediului:

Auditul a constatat că sistemul de management financiar şi control instituit în cadrul Combinatului de Vinuri “Cricova” S.A. şi Centrului de Business şi Turism “Cricova-Vin” S.A. nu este un mecanism eficient în procesul de administrare a patrimoniului public în condiţii de performanţă, care să asigure dezvoltarea stabilă şi durabilă a societăţilor:

Gestiunea economico-financiară şi administrarea patrimoniului de către întreprinderile care prestează servicii de aprovizionare cu apă a populaţiei este una ineficientă:

Astfel, auditul constată că sistemul Informaţional Automatizat pentru Asistenţa Medicală Primară este la etapa incipientă de dezvoltare:

Deşi entităţile responsabile au realizat anumite acţiuni, acestea nu au asigurat în deplină măsură implementarea recomandărilor înaintate şi eliminarea neajunsurilor constatate de auditul precedent:

Tabelul nr.1

Structura bugetului public naţional, 2013-2016

(miliarde lei)

Venituri

Cheltuieli

Deficit (-)/excedent (+)

Tabelul nr.2

Nivelul de colectare a restanţelor din anii precedenţi faţă de BPN

(milioane lei)

31.12.2014

31.12.2015

31.12.2016

Tabelul nr.3

Structura cheltuielilor BPN în aspect funcţional, 2012-2016

(milioane lei)

Obţinerea unei asigurări rezonabile referitor la faptul că Raportul Guvernului privind executarea bugetului de stat pe anul 2016 este elaborat, în aspectele semnificative, în conformitate cu prevederile legale, prezintă informaţia financiară bazată pe datele evidenţei sistemului trezorerial şi datele consolidate ale rapoartelor executorilor de buget.

Sinteza constatărilor asupra execuţiei de ansamblu a bugetului de stat a relevat următoarele:

1. urmare a nerespectării Calendarului privind elaborarea şi aprobarea CBTM şi Calendarului de elaborare şi aprobare a legii bugetului de stat, Legea bugetului de stat pe anul 2016 a fost aprobată cu întârziere de 6 luni, în perioada ianuarie – iunie 2016 fiind aplicată procedura bugetului provizoriu;

2. veniturile bugetului de stat s-au realizat la nivel de 97,4% (28.879,6 milioane lei), valoarea veniturilor neîncasate constituind 775,8 milioane lei. Spre deosebire de anii precedenţi, executarea veniturilor interne ale bugetului de stat (cu excluderea granturilor şi transferurilor interbugetare) s-a realizat la nivel de 100,1% (27.592,5 milioane lei) din prevederile anuale. Ponderea majoră în totalul veniturilor bugetului de stat revine veniturilor fiscale – 75,9% (21.911,8 milioane lei), fiind urmate de veniturile nefiscale – 16,9% (4.884,9 milioane lei), granturi – 4,4% (1.276,0 milioane lei), mijloace speciale/colectate – 2,7% (793,8 milioane lei);

3. deşi nivelul de precizie a indicatorilor macroeconomici denotă rezerve, excluzând, ca factor imprevizibil, din totalul veniturilor aferente bugetului de stat granturile externe, spre deosebire de anul precedent se atestă că nivelul de realizare a veniturilor interne faţă de indicatorii aprobaţi iniţial a constituit 99,6%, ceea ce se atestă ca un factor pozitiv, în anul 2015 acesta constituind 95,4%;

4. restituirea TVA şi a accizelor a înregistrat o tendinţă de creştere faţă de anul precedent, atingând cea mai mare valoare din perioada 2012-2016, atestându-se şi depăşirea cu 332,1 milioane lei a limitelor aprobate în buget pentru restituirea TVA şi accizelor;

5. până la intrarea în vigoare a prevederilor Politicii bugetar-fiscale pentru anul 2016, care nu prevedeau trecerea restituirilor la TVA şi accize în contul viitoarelor obligaţiuni, Ministerul Finanţelor a practicat restituirea TVA în contul plăţilor în avans ale Drepturilor de import-export (în contul viitoarelor obligaţii), a căror valoare a constituit 435,9 milioane lei, decizia fiind luată urmare a insuficienţei resurselor financiare din cauza sistării finanţării externe. Situaţii similare se atestă şi la restituirea accizelor, acestea fiind restituite în contul viitoarelor obligaţii la plata în avans a drepturilor de import-export în perioada ianuarie-iunie 2016, în valoare totală de 18,3 milioane lei, sau 11,0% din totalul restituirilor la accize (167,0 milioane lei);

6. veniturile colectate de către executorii de buget, în calitate de administrator de venituri, au fost realizate la nivelul de 94,3% (748,2 milioane lei), sau cu 36,4 milioane lei mai puţin decât în anul precedent. În comparaţie cu planul precizat, executorii de buget nu au colectat circa 45,5 milioane lei, din care 32,1 milioane lei la “Încasări de la prestarea serviciilor cu plată”, 11,1 milioane lei – la “Plata pentru locaţiunea bunurilor patrimoniului public”, şi 2,3 milioane lei – la “Donaţii voluntare”;

7. deşi principalii administratori de venituri au îndeplinit sarcina de colectare a veniturilor la BS şi au înregistrat o reducere uşoară a restanţelor la plata obligaţiunilor contribuabililor faţă de BS, menţinerea ultimilor la un nivel semnificativ cauzează neasigurarea bugetului de stat cu resurse necesare. Astfel, la finele anului 2016, restanţele la plata obligaţiunilor contribuabililor faţă de bugetul de stat (plăţi de bază, amenzi, penalităţi) au constituit 1.440,1 milioane lei, inclusiv administrate de Serviciul Fiscal de Stat – 1.120,6 milioane lei (77,8%), şi de Serviciul Vamal – 319,5 milioane lei (22,2%). Se denotă că atât Serviciul Vamal, cât şi Serviciul Fiscal de Stat se confruntă cu dificultăţi la colectarea neplăţilor faţă de bugetul de stat, ceea ce se confirmă prin menţinerea restanţelor la un nivel semnificativ. Dificultăţile în colectarea restanţelor faţă de BS se confirmă şi prin faptul că, în totalul neplăţilor faţă de bugetul de stat, neplăţile curente aferente anului 2016 constituie 37,4% (538,2 milioane lei), iar neplăţile aferente anilor precedenţi – 62,6% (901,9 milioane lei);

8. partea de cheltuieli a fost realizată la nivel de 95,5%, sau în sumă de 32.313,2 milioane lei, soldul alocaţiilor neutilizate la finele anului 2016 constituind 1.525,0 milioane lei. În comparaţie cu anul precedent, cheltuielile au crescut cu 1.916,5 milioane lei, sau cu 6,3% (în anul 2015⁷ – 30.396,7 milioane lei). Alocaţiile nevalorificate la finele anului 2016 constituie 4,5% din totalul cheltuielilor prevăzute şi sunt în diminuare faţă de anul 2015 cu 1.436,6 milioane lei. Din totalul alocaţiilor neutilizate, 825,6 milioane lei, sau 54,1%, reprezintă alocaţiile neutilizate ale proiectelor finanţate din resurse externe;

9. în anul de referinţă, din 10 grupe funcţionale, sub nivelul mediu de 95,5% au fost executate 5 grupe funcţionale, al căror nivel de executare variază de la 82,2% până la 95,0%. La alte 5 grupe, nivelul de executare a variat de la 95,8% până la 98,5%. Astfel, din totalul de 10 grupe funcţionale, doar 3⁸ au fost finanţate sub nivelul tolerabil (95,0%) utilizat de organizaţiile internaţionale la evaluarea performanţelor managementului finanţelor publice⁹, celelalte 7 înregistrând un nivel de executare superior celui tolerabil (95,0%);

10. în anul 2016, de la bugetul de stat au fost finanţate 43 programe de performanţă, nivelul de executare al cărora a variat de la 0% (programul 60 “Dezvoltarea industriei”) până la 100% (programul 65 “Dezvoltarea sistemelor de comunicaţii”, programul 68 “Dezvoltarea reglementărilor tehnice naţionale”). Sub nivelul mediu de 95,5% au fost realizate 23 programe de performanţă. Ca şi în anii precedenţi, deşi executorii de buget raportează partea financiară pe programe, care este generată în SIMF al Ministerului Finanţelor, partea nefinanciară (indicatorii de performanţă) nu este generalizată printr-un sistem automatizat, ceea ce face imposibilă evaluarea în dinamică a indicatorilor realizaţi şi a performanţelor atinse în cadrul programelor respective multianuale, precum şi corelarea bugetării acestora cu performanţele atinse. Astfel, bugetarea pe programe, bazată pe rezultat, nu atinge scopul principal – corelarea volumului de alocaţii cu nivelul de realizare a indicatorilor de performanţă stabiliţi. În totalul cheltuielilor pe programe, 41,9 milioane lei au fost reflectate fără codul programului, astfel nefiind respectate regulile generale de bugetare, care presupun atribuirea cheltuielilor tuturor componentelor Clasificaţiei bugetare;

11. se atestă trendul descendent al nivelului de realizare a cheltuielilor pentru investiţiile capitale, cel mai jos nivel de realizare fiind constatat în anul 2016 (66,4%). Conform Legii bugetului de stat pe anul 2016, pentru investiţiile capitale au fost iniţial aprobate 1.526,5 milioane lei (55 obiecte de investiţii), ulterior, prin rectificarea bugetului, alocaţiile au fost diminuate până la 1.445,3 milioane lei (54 obiecte de investiţii capitale), finanţarea constituind 959,9 milioane lei, sau 66,4% (51 obiecte de investiţii) şi 3 obiecte de investiţii¹⁰ cu finanţare “zero”. Din contul veniturilor generale au fost finanţate 38 de obiecte (145,3 milioane lei), din contul proiectelor finanţate din surse externe – 12 obiecte (814,2 milioane lei), din contul veniturilor colectate – 2 obiecte (0,1 milioane lei). Astfel, tendinţele de diminuare a ponderii investiţiilor capitale atât în PIB, cât şi în totalul cheltuielilor denotă o situaţie îngrijorătoare, luând în considerare importanţa şi aportul acestora în dezvoltarea economiei naţionale, bugetul în ultimii 2 ani fiind orientat spre susţinerea activităţilor operaţionale (curente);

12. transferurile interbugetare înregistrează o tendinţă de creştere şi continuă să deţină o pondere semnificativă în totalul cheltuielilor bugetului de stat, precum şi în veniturile bugetelor de alt nivel. Astfel, volumul transferurilor alocate de la bugetul de stat către bugetele de alt nivel a constituit 15,4 miliarde lei, fiind în creştere faţă de anul precedent cu 1,9 miliarde lei. Se denotă prezenţa unei situaţii îngrijorătoare, atestându-se că, începând cu anul 2013, ritmul de creştere a volumului de transferuri intrerbugetare a devansat ritmul de creştere a veniturilor proprii ale unor bugete de alt nivel. În aşa mod, veniturile proprii ale FAOAM au înregistrat o tendinţă pozitivă, ritmul de creştere al acestora devansând ritmul de creştere al transferurilor interbugetare. Veniturile proprii ale BASS au înregistrat un ritm de creştere care este inferior ritmului de creştere al transferurilor primite de la BS. Veniturile BUAT atestă creşterea mai rapidă a valorii transferurilor interbugetare alocate de la bugetul de stat, faţă de veniturile proprii colectate;

13. creanţele şi datoriile executorilor de buget au înregistrat o diminuare faţă de anul precedent. La finele anului 2016, executorii de buget au înregistrat, la cheltuieli la toate componentele, creanţe totale în valoare totală de 954,6 milioane lei, inclusiv curente¹¹ – 893,3 milioane lei, şi cu termenul de achitare expirat – 61,3 milioane lei, iar datoriile totale au constituit 630,5 milioane lei, inclusiv curente – 616,9 milioane lei, şi cu termenul de achitare expirat – 13,6 milioane lei;

14. se menţine în continuare deficitul de reguli şi proceduri formalizate privind evaluarea, prognozarea şi raportarea impactului măsurilor de politică fiscal-bugetară, în special referitor la cuantificarea tuturor măsurilor ce au impact financiar asupra bugetului, precum şi la divizarea măsurilor aprobate iniţial de cele care apar suplimentar pe parcursul anului, ceea ce ar spori atât exactitatea, cât şi imaginea reală a impactului;

15. datoria de stat internă şi cea externă au înregistrat o evoluţie ascendentă faţă de anul precedent, constituind la finele anului 50.785,8 milioane lei, fiind în creştere cu 17.276,6 milioane lei. În totalul datoriei de stat, datoria de stat internă constituie 21.519,6 milioane lei, iar cea externă – 1778,9 milioane dolari SUA (echivalentul a 29.266,2 milioane lei), înregistrând o creştere faţă de anul precedent cu 14.293,8 milioane lei şi, respectiv, cu 2.982,8 milioane lei. Creşterea datoriei de stat interne este condiţionată de aprobarea de către Guvernul Republicii Moldova, prin angajarea răspunderii, a Legii privind emisiunea obligaţiunilor de stat în vederea executării de către Ministerul Finanţelor a obligaţiilor de plată derivate din garanţiile de stat nr.807 din 17 noiembrie 2014 şi nr.101 din 1 aprilie 2015¹², precum şi a Legii privind emisiunea obligaţiunilor de stat în vederea executării de către Ministerul Finanţelor a obligaţiilor de plată derivate din garanţiile de stat nr.807 din 17 noiembrie 2014 şi nr.101 din 01.04.2015, nr.235 din 03.10.2016. Urmare a prevederilor Legii nr.235 din 03.10.2016, Banca Naţională a Moldovei şi Ministerul Finanţelor la 04.10.2016 au încheiat un Acord privind emisiunea şi răscumpărarea obligaţiunilor de stat în vederea executării obligaţiilor Ministerului Finanţelor rezultate din garanţiile de stat, în valoare totală de 13.341,2 milioane lei;

16. în contextul altor subiecte auditate, se atestă lipsa evidenţei capitalului subscris în organizaţiile internaţionale (BERD, BIRD, MIGA, IDA, IFC) de circa 297,7 milioane dolari SUA, sau circa 5.948,1 milioane lei.

 _____________________________

⁷ Datele aferente anului 2015 sunt prezentate în condiţii comparabile, urmare a aplicării, începând cu anul 2016, a regulilor noi de bugetare.

⁸ CBF 04 (Servicii în domeniul economiei) – 84,1%; CBF 05 (Protecţia mediului) – 82,2%; CBF 06 (Gospodăria de locuinţe şi gospodăria serviciilor comunale) – 85,5%.

⁹ Indicatorul PI – 2 “Structura cheltuielilor real efectuate în comparaţie cu bugetul iniţial aprobat”.

¹⁰ Obiectele de investiţii nefinanţate: cd.10152 Proiectul “Construcţia Penitenciarului din mun. Chişinău” (7,7 milioane lei), cd.10207 “Reconstrucţia şi modernizarea clădirii Centrului de excelenţă în educaţie artistică “Ştefan Neaga”, str. Hristo Botev, nr.4, mun. Chişinău” (0,7 milioane lei), cd.10216 “Construcţia sediului Judecătoriei Cahul” (0,7 milioane lei), cd.10660 “Construcţia clădirii grădiniţei pentru copii din or. Călăraşi” (14,7 milioane lei).

¹¹ Datoriile curente reprezintă datoriile la care nu a survenit termenul de plată.

¹² Hotărârea Guvernului nr.1085 din 26.09.2016 “Cu privire la angajarea răspunderii asupra proiectului de lege privind emisiunea obligaţiunilor de stat în vederea executării de către Ministerul Finanţelor a obligaţiilor de plată derivate din garanţiile de stat nr.807 din 17 noiembrie 2014 şi nr.101 din 1 aprilie 2015”.

• irelevanţa prognozelor macro- şi microfiscale care stau la baza elaborării indicatorilor bugetari;

• nevalorificarea alocaţiilor este cauzată de nedebursarea granturilor externe şi împrumuturilor externe la nivelul prognozat, precum şi de nivelul de precizie a prognozelor elaborate de executorii de buget;

• creşterea continuă a transferurilor interbugetare condiţionează menţinerea unei ponderi semnificative a acestora în totalul cheltuielilor bugetului de stat, precum şi în veniturile bugetelor de alt nivel;

• principiul de formare şi modificare a programelor de performanţă este redus doar la transformarea bugetelor executorilor de buget în bugete bazate pe programe, fiind reprezentate printr-un clasificator adiţional al Clasificaţiei bugetare. Ca rezultat, bugetarea pe programe, bazată pe rezultat, nu atinge scopul principal – corelarea volumului de alocaţii cu nivelul de realizare a indicatorilor de performanţă stabiliţi, iar programele de stat nu pot fi vizate ca un instrument complet şi eficace de planificare şi executare, cu toate că Guvernul deleagă programelor anume acest rol-cheie;

• neelaborarea unei concepţii a politicii investiţionale de stat, în care să fie stabilite direcţiile investiţionale prioritare, a determinat prezenţa în Portofoliul obiectelor de investiţii capitale a obiectelor începute încă în anul 2006. În condiţiile de austeritate bugetară, care se atestă în ultimii ani, este necesar să fie întreprinse unele măsuri stringente privind elaborarea condiţiilor de înaintare a propunerilor pentru includerea obiectelor de investiţii noi, reieşind din priorităţile statului, precum şi elaborarea unui Registru al proiectelor de investiţii capitale nefinisate, care să fie public, cu prioritizarea necesităţilor de finanţare utilizând criteriile prestabilite.

• responsabilizare şi intensificare a activităţilor pentru asigurarea acumulării integrale a veniturilor la BS, inclusiv colectarea restanţelor la plata impozitelor şi taxelor faţă de BPN;

• să elaboreze criterii şi să ţină un registru de evidenţă a obiectelor de investiţii capitale finanţate de la bugetul de stat, asigurând transparenţa şi prioritizarea finanţării lor prin atribuirea codurilor distincte fiecărui obiect, pentru asigurarea monitorizării volumului lucrărilor de reparaţii capitale efectuate şi, respectiv, de resurse alocate;

• cuantificarea măsurilor cu impact financiar incluse în politicile fiscal-bugetare, cu raportarea integrală a impactului realizat;

• sporirea calităţii prognozelor de cheltuieli prin implementarea conformă a metodelor de prognozare, aprobate în Setul metodologic privind elaborarea, aprobarea şi modificarea bugetului;

• elaborarea şi implementarea unui modul automatizat pentru înregistrarea şi evidenţa cotelor de membru în organizaţiile internaţionale, precum şi restabilirea integrală în evidenţă a capitalului subscris în organizaţiile internaţionale.

- monitorizarea regularităţii executării de către administratorii de venituri a asigurării încasării plăţilor aferente veniturilor bugetului de stat;

- responsabilizarea executorilor de buget pentru buna guvernare a fondurilor publice;

- monitorizarea întreprinderii de către Ministerul Finanţelor a activităţilor pentru înregistrarea în evidenţă a capitalului subscris în organizaţiile internaţionale (BERD, BIRD, MIGA, IDA, IFC) de circa 297,7 milioane dolari SUA, sau circa 5.948,1 milioane lei.

Evaluarea administrării şi gestionării datoriei sectorului public de către Ministerul Finanţelor, în aspectul structurii portofoliului datoriei de stat, precum şi oferirea unei asigurări rezonabile asupra faptului că gestionarea şi raportarea datoriei sectorului public, garanţiilor de stat şi recreditării de stat este realizată conform cadrului legal.

1. o creştere semnificativă atât a soldului datoriei sectorului public, cât şi a ponderii datoriei sectorului public în PIB. În anul 2016, faţă de anul precedent, soldul datoriei sectorului public s-a majorat cu 16,1 miliarde lei (+37,2%), constituind 59.371,9 milioane lei. Creşterea datoriei sectorului public a fost condiţionată de creşterea soldului datoriei de stat (+17,3 miliarde lei), determinată, în mare parte, de emisiunea VMS pentru executarea obligaţiilor de plată derivate din garanţiile de stat. Urmare a creşterii semnificative a datoriei sectorului public, ponderea în PIB a acesteia a crescut în 2016 faţă de anul precedent cu 8,8 p.p., constituind la finele anului 44,2%. Devansarea ritmului de creştere a datoriei sectorului public (+37,2%) faţă de ritmul de creştere a PIB (+9,7%) cu 27,5 p.p. poate influenţa pe viitor capacitatea de plată a Guvernului. În anul 2016, comparativ cu 2015, se atestă o tendinţă pozitivă, fiind înregistrată creşterea mai rapidă a activelor oficiale de rezervă (+25,6%) în comparaţie cu creşterea datoriei externe a sectorului public (+4,5%) cu 21,1 p.p.;

2. soldul datoriei de stat continuă să înregistreze un trend ascendent, inclusiv ca pondere în PIB. În comparaţie cu anul precedent, datoria de stat a înregistrat o creştere cu 17.276,6 milioane lei (+51,6%), constituind 50.785,8 milioane lei, fiind înregistrată creşterea atât a datoriei de stat externe (+2982,4 milioane lei/+11,3%), care la finele anului 2016 a constituit 29.266,2 milioane lei, cât şi a datoriei de stat interne (+14294,2 milioane lei/+197,8%), care la finele anului 2016 era de 21519,6 milioane lei. Ca pondere în PIB, datoria de stat a înregistrat o creştere faţă de anul precedent cu 10,4 p.p., constituind 37,8%, creşterea fiind condiţionată de emisiunea VMS pentru executarea obligaţiilor de plată derivate din garanţiile de stat (+13,34 miliarde lei);

3. datoria de stat internă a crescut de 3 ori faţă de anul precedent, înregistrând maximul istoric. Soldul datoriei de stat interne s-a încadrat în plafonul stabilit prin Legea bugetului de stat pe anul 2016¹³ (21.762,1 milioane lei), constituind la finele anului bugetar 21.519,6 milioane lei. În comparaţie cu anul precedent, datoria de stat internă a crescut cu 14.294,2 milioane lei (+197,8%), inclusiv pe seama majorării emisiunii VMS pe piaţa primară (+953,0 milioane lei), dar şi din emisiunea VMS în contul garanţiilor de stat emise pentru creditele de urgenţă acordate de BNM băncilor aflate în proces de lichidare (“Banca de Economii” SA, BC “Banca Socială” SA şi BC “Unibank” SA). Menţinerea la acelaşi nivel sau creşterea nesemnificativă a datoriilor pentru VMS emise pe piaţa primară (+953,0 milioane lei) denotă prezenţa riscului de refinanţare, reemisiunile fiind efectuate în condiţiile noi ale pieţei financiare. Spre deosebire de anul precedent, se atestă tendinţa de devansare a ratelor de dobândă ale băncilor comerciale pentru creditele acordate sectorului real şi a ratelor dobânzii la VMS emise pe piaţa reală, atestându-se o tendinţă de ameliorare a situaţiei pe piaţa financiară internă, cu descreşterea atât a ratei de bază aplicate de BNM şi a ratelor la depozitele şi creditele acordate de sistemul bancar sectorului privat, cât şi a ratelor dobânzii la VMS emise pe piaţa primară, trendul descendent fiind mai accentuat în semestrul II al anului 2016;

4. soldul datoriei de stat înregistrează o tendinţă de creştere continuă, iar valorificarea surselor externe de către unităţile de implementare a proiectelor finanţate din surse externe atestă unele rezerve. În anul 2016, soldul datoriei de stat externe a crescut faţă de indicatorul anului precedent cu 127,7 milioane dolari SUA (+9,6%), constituind la finele anului 1.464,7 milioane dolari SUA (echivalentul a 29.266,2 milioane lei), încadrându-se atât în plafonul stabilit prin Legea bugetului de stat pe anul 2016 în dolari SUA, cât şi în plafonul stabilit în lei (32.422,5 milioane lei). Se atestă situaţii de nerespectare a graficelor de debursare şi de nevalorificare a resurselor externe de către autorităţile responsabile de implementarea proiectelor finanţate din surse externe, principalele cauze fiind neîndeplinirea în termen a precondiţiilor de debursare prevăzute în contractele de împrumut, precum şi tergiversarea procedurilor de implementare în cadrul proiectelor aflate în derulare;

5. soldul datoriilor beneficiarilor recreditaţi a înregistrat o diminuare faţă de anul precedent urmare a casării acestora. Soldul datoriilor beneficiarilor recreditaţi la finele anului 2016 a constituit 4.959,9 milioane lei, diminuându-se faţă de anul 2015 cu 277,7 milioane lei (-5,3%). În totalul datoriilor beneficiarilor recreditaţi, datoriile cu termenul de achitare expirat au constituit 342,9 milioane lei, înregistrând faţă de anul precedent o diminuare cu 232,6 milioane lei. Diminuarea datoriilor cu termenul de achitare expirat ale beneficiarilor recreditaţi se explică prin casarea unor datorii urmare a radierii din Registrul de stat a unor agenţi economici-beneficiari de împrumuturi recreditate. În totalul datoriilor cu termenul de achitare expirat, 217,0 milioane lei (63,3%) sunt înregistrate după întreprinderile şi organizaţiile aflate în proces de insolvabilitate, iar 79,1 milioane lei – după întreprinderile şi organizaţiile potenţial falite. Menţinerea pe parcursul mai multor ani a datoriilor cu termenul de achitare expirat continuă să prezinte, reieşind din structura acestora, un risc sporit de nerecuperare;

6. în totalul datoriei debitorilor garantaţi, ponderea semnificativă revine datoriilor cu termenul de achitare expirat. Soldul datoriei debitorilor garantaţi la finele anului 2016 a constituit 461,3 milioane lei, micşorându-se faţă de începutul anului cu 23,7 milioane lei. În totalul datoriei debitorilor garantaţi, ponderea majoră revine datoriilor pentru împrumuturile externe garantate (458,9 milioane lei/99,5%). Datoriile debitorilor garantaţi cu termenul de achitare expirat au constituit 455,6 milioane lei, sau 98,8%, reprezentând un risc sporit de nerecuperare.

_____________________________

¹³ Art.7 din Legea bugetului de stat pe anul 2016 nr.154 din 01.07.2016.

- asigurarea monitorizării continue a situaţiei portofoliului datoriei de stat şi evitarea riscurilor de afectare a managementului datoriei publice, ca rezultat al nevalorificării integrale şi în termen a resurselor alocate pentru implementarea proiectelor finanţate din surse externe;

- monitorizarea riscurilor de împovărare semnificativă şi imprevizibilă a bugetelor de stat ulterioare, precum şi implementarea sistemelor de evaluare a performanţei managementului datoriei sectorului public şi eficienţei pe bază de indicatori-cheie.

Potrivit prevederilor legale, Curtea de Conturi efectuează controlul asupra administrării şi întrebuinţării resurselor financiare publice, inclusiv prin auditarea anuală a Raportului Guvernului privind executarea din exerciţiul bugetar expirat a bugetului asigurărilor sociale de stat. Controlul asupra formării şi utilizării în anul 2016 a resurselor BASS a fost efectuat la CNAS, DAS şi AOFM din mun. Chişinău, prin realizarea unui audit de conformitate combinat cu auditul de performanţă.

Obiectivul de bază al misiunii de audit a constat în verificarea conformităţii tranzacţiilor semnificative aferente veniturilor BASS şi administrării unor cheltuieli, inclusiv prin prisma principiilor de performanţă ce ţin de eficienţa şi economicitatea cheltuielilor efectuate în aceste scopuri. A fost analizată şi evaluată elaborarea bugetului pe programe, inclusiv a indicatorilor de rezultat, precum şi testată funcţionalitatea sistemului informaţional al CNAS (SI “Protecţia Socială”), în aspectul plenitudinii şi securităţii datelor deţinute. Monitorizarea acţiunilor întreprinse de instituţiile responsabile de executarea cerinţelor şi implementarea recomandărilor înaintate anterior de CCRM a constituit un alt element distinct examinat de audit. Drept rezultat, Curtea de Conturi a formulat concluzii asupra conformităţii tranzacţiilor verificate, riscurilor posibile, precum şi a înaintat recomandări de atenuare a acestora.

- la capitolul venituri – unele rezerve în acţiunile de evidenţă a plătitorilor de contribuţii la BASS şi de asigurare a declarării/înregistrării/încasării plăţilor la buget.

În context, se relevă că:

1. înregistrarea plătitorilor de contribuţii la BASS, în condiţiile cadrului regulator actual şi modului de funcţionare a sistemului informaţional creat în acest scop, nu asigură înregistrarea tuturor plătitorilor şi, respectiv, o evidenţa corectă şi completă la nivel naţional a acestora. Astfel, se atestă înregistrarea dublă a plătitorilor, cu atribuirea repetată a codului CNAS; calificarea eronată pe categorii a acestora, fără a ţine cont de forma juridică; excluderea neargumentată din evidenţă şi/sau atribuirea nejustificată a statutelor plătitorilor etc. Drept rezultat, Rapoartele privind numărul plătitorilor înregistraţi nu oferă date identice, veridice, comparabile şi complete. Situaţiile create reprezintă impactul acţiunilor insuficiente de monitorizare a acestui proces şi de aplicare a măsurilor disciplinare de sancţionare existente în acest sens;

2. obligaţiunea prezentării declaraţiilor privind calcularea şi utilizarea contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii a fost onorată de 55,7% din plătitorii de contribuţii la BASS. Instrumentele de monitorizare a procesului de prezentare a declaraţiilor şi de sancţionare, prevăzute la acest capitol, nu au asigurat înregistrarea de către Casa Naţională şi urmărirea de către organul fiscal a posibilelor plăţi la buget de la 69227 de plătitori;

3. analiza restanţelor în totalul datoriilor la BASS a relevat că restanţe au fost înregistrate în toate raioanele, fiind în sumă de 358,8 milioane lei, cu o pondere de 30,2% în totalul datoriilor. Datoriile totale luate în evidenţă specială în baza Deciziilor organelor fiscale au însumat 275,8 milioane lei, sau 23,2% din totalul datoriilor. Prin urmare, măsurile întreprinse în acest sens de către autorităţile abilitate (CNAS şi SFS) nu au putut asigura încasarea integrală a veniturilor la BASS;

4. controalele aferente calculării contribuţiilor de asigurări sociale de stat şi plăţilor la BASS, realizate de către cele 3 autorităţi publice abilitate cu atribuţii în acest sens (CNAS, SFS şi Inspecţia financiară), în număr de 3900 au reliefat că plătitorii de contribuţii la BASS diminuează plăţile la buget. Ca urmare, au fost restabilite plăţi în sumă de 6,4 milioane lei şi calculate penalităţi şi amenzi în sumă totală de 5,0 milioane lei;

- la capitolul cheltuieli – unele deficienţe la planificarea cheltuielilor pe subprograme şi în procesele de achiziţionare a biletelor de recuperare a sănătăţii şi de realizare a investiţiilor/reparaţiilor capitale, precum şi neconformităţi în procesul de acordare a prestaţiilor sociale. Acestea se exprimă prin faptul că:

1. la elaborarea BASS pe programe nu a fost stabilit cadrul logic al programului, astfel nefiind asigurată legătura cheltuielilor bugetare cu programele şi activităţile care determină realizarea politicilor în domeniu. Drept rezultat, scopurile definite în cadrul subprogramelor s-au referit la activităţi specifice, care urmează a fi implementate, şi nu la rezultatul scontat. Indicatorii stabiliţi în cadrul subprogramelor nu au fost corelaţi cu obiectivele, nu depindeau de CNAS, iar realizarea lor nu reflecta implementarea politicilor din domeniu sau impactul acestora, adică nu furnizau informaţii privind eficienţa şi eficacitatea subprogramului. În acest sens, ministerul de resort nu a asigurat metodologia şi asistenţa necesară în cadrul procesului bugetării pe programe, inclusiv în aspectul corelării subprogramelor cu priorităţile politicilor de sector, cu stabilirea obiectivelor şi indicatorilor de performanţă. Respectiv, în cadrul CNAS nu a fost asigurată formarea bazei de date cu informaţii financiare şi nefinanciare aferente subprogramelor din domeniul de competenţă, care ar sta la baza stabilirii subprogramelor şi elementelor acestora, pentru a asigura continuitatea planificării bugetare pe programe şi consecvenţa stabilirii obiectivelor. La atribuirea cheltuielilor pe subprograme, nu a fost păstrată o consecvenţă, fiind raportate în unele cazuri după tipul beneficiarului, iar în altele – conform funcţiilor şi obiectivelor;

2. direcţiile de asistenţă socială stabilesc dreptul la primirea ajutorului social şi ajutorului pentru perioada rece a anului, iar Casa Naţională transferă mijloace financiare pentru plata acestora. Mecanismul existent de acordare a prestaţiei presupune riscuri la identificarea beneficiarilor şi cuantumului prestaţiei, determinate de faptul că DAS nu dispune de informaţii complete privind veniturile de care beneficiază solicitanţii, precum şi de date veridice oferite de aceştia. Lipsa mecanismului legal de recuperare a plăţilor achitate neconform şi a evidenţei/raportării acestora determină nerecuperarea în sume integrale a plăţilor achitate nejustificat şi restituirea mijloacelor financiare în buget;

3. procesul de acordare a ajutorului de şomaj şi a prestaţiilor sociale şomerilor a fost realizat de mai multe instituţii în lipsa creării unui fond în acest sens. Raportarea plăţilor efectuate la acest capitol nu reflectă situaţia reală, dat fiind faptul că la conturile bancare tranzitorii ale beneficiarilor erau înregistrate mijloace financiare neridicate de beneficiari, în timp ce acestea au fost reflectate ca utilizate;

4. procesul de achiziţionare a biletelor de recuperare a sănătăţii prin tratament sanatorial a fost desfăşurat cu încălcări şi abateri de la normele legale, fără aplicarea principiilor de performanţă. Aceste situaţii au determinat utilizarea ineficientă şi cu indici de fraudă a mijloacelor bugetare în sumă de 1,9 milioane lei. Încălcarea principiilor transparenţei şi concurenţei, a principiului utilizării eficiente a mijloacelor publice a condiţionat acceptarea unor oferte neconforme şi adjudecarea neîntemeiată şi nejustificată a contractelor de achiziţii publice la valoarea totală de 8,5 milioane lei. Modalitatea de evaluare a calităţii serviciilor aplicată de CNAS nu are temei juridic şi nu redă calitatea serviciilor oferite. Nespecificarea în biletele de tratament eliberate de instituţiile sanatoriale a serviciilor achiziţionate determină necunoaşterea de către beneficiar a serviciilor sanatoriale de care poate beneficia şi nu asigură obţinerea cantităţii şi calităţii tratamentului, conform serviciilor achiziţionate;

5. planificarea cheltuielilor privind investiţiile şi reparaţiile capitale nu a fost suficient/pe deplin justificată, fiind relevate carenţe în procesul de analiză a propunerilor şi de determinare a necesităţilor reale. Pentru unele obiective cheltuielile au fost precizate nejustificat, în baza unei analize incomplete, fără corelarea cu cheltuielile executate şi cele efective. Acest fapt a generat utilizarea mijloacelor peste planul precizat, pentru unele obiecte din contul altora, sau executarea cheltuielilor în lipsa mijloacelor financiare, precum şi rezerve la repartizarea şi raportarea cheltuielilor executate şi efective la nivel de obiect. Activitatea necorespunzătoare a serviciilor de proiectare şi expertizare a lucrărilor, cu identificarea ulterioară a unor lucrări neprevăzute în proiect, însă indispensabile, a cauzat cheltuieli suplimentare privind proiectarea adăugătoare a lucrărilor, cu contractarea suplimentară a acestora;

6. acordarea premiului anual şi a sporului pentru performanţa colectivă a fost însoţită de unele carenţe, care au determinat calcularea şi achitarea neconformă a unor plăţi în sume nesemnificative.

Situaţii problematice au fost identificate şi la gestionarea de către CNAS a sistemului informaţional. Casa Naţională deţine şi gestionează unica bază de date la nivel naţional în care se înregistrează şi se ţine evidenţa plătitorilor de contribuţii la BASS şi a obligaţiunilor acestora; înscrie date despre persoanele asigurate în sistemul public de asigurări sociale; înregistrează şi ţine evidenţa beneficiarilor de prestaţii sociale etc. Concomitent, se remarcă existenţa unor carenţe, după cum urmează:

1. CNAS, în lipsa unei analize şi argumentări de rigoare, a contractat şi achitat servicii de deservire a echipamentului şi a sistemului informaţional practic pentru toate componentele sistemului, inclusiv care nu sunt critice; achiziţionarea serviciilor de deservire a echipamentului şi a sistemului informaţional nu a fost însoţită de proceduri de control sigure din partea CNAS, ceea ce a determinat achiziţionarea serviciilor fără asigurarea divizării drepturilor de administrare acordate furnizorilor de servicii şi a elementelor de securitate ale sistemului;

2. dezvoltarea sistemului informaţional în lipsa documentării insuficiente a configurărilor nu asigură gestiunea independentă de furnizor a sistemului sau ajustarea acestuia la ulterioarele cerinţe ale proceselor de business;

3. generarea rapoartelor din sistemul informaţional de către personalul din domeniul tehnologiilor informaţionale, fără existenţa controalelor de verificare şi contrapunere de către alte persoane, determină riscul compromiterii integrităţii şi corectitudinii datelor din rapoarte.

• iresponsabilitatea unor persoane juridice şi fizice, care sunt obligate să se înregistreze în termene legale ca plătitori de contribuţii la BASS, să declare şi să achite contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii. Situaţiile respective au condiţionat imposibilitatea identificării tuturor plătitorilor de contribuţii la BASS şi a obligaţiunilor acestora, urmăririi posibilelor venituri şi creşterea restanţelor unor plătitori;

• neconlucrarea electronică şi operativă a CNAS cu toate organele abilitate cu dreptul de înregistrare de stat şi procesul ineficient de constatare a contravenţiilor privind nerespectarea termenelor de înregistrare a acestora la BASS, de declarare şi de virare a contribuţiilor, au determinat neluarea în evidenţă a unor plătitori de contribuţii la BASS şi a obligaţiunilor acestora;

• irelevanţa identificării şi stabilirii scopurilor, obiectivelor şi indicatorilor de rezultat care stau la baza planificării BASS pe programe nu asigură realizarea politicilor în domeniu şi evaluarea impactului acestora;

• insuficienţa conlucrării între autorităţile abilitate cu dreptul de acordare a unor prestaţii cu CNAS, care asigură transferarea mijloacelor pentru plata acestora şi raportarea cheltuielilor suportate în acest sens, precum şi cu organul cu drept de verificare a conformităţii acordării acestora, conduc la majorarea nejustificată a cuantumului prestaţiilor sociale, la imposibilitatea recuperării sumelor achitate nejustificat;

• abordarea superficială a responsabilităţilor ce revin autorităţii bugetare în planificarea şi gestiunea cheltuielilor a cauzat multiple nereguli, în unele cazuri şi la indici de fraudă în procesele de achiziţionare a serviciilor (biletelor de recuperare a sănătăţii prin tratament sanatorial);

• atitudinea necorespunzătoare a CNAS faţă de riscurile apărute la deservirea de către furnizori a sistemului informaţional poate avea urmări grave pentru securitatea şi integritatea datelor sistemului de asigurări sociale.

Pentru remedierea abaterilor de la cadrul legal şi a iregularităţilor constatate, Curtea de Conturi a dispus măsuri privind asigurarea unui cadru legal şi organizaţional adecvat, cu delegarea corespunzătoare a responsabilităţilor.

- întreprinderea măsurilor în vederea implementării şi asigurării disciplinei bugetare din partea autorităţilor responsabile în procesul de formare, administrare şi control al bugetului;

- revizuirea indicatorilor elaboraţi aferenţi bugetării pe programe în vederea asigurării realizării obiectivelor strategice privind valorificarea utilizării mijloacelor BASS.

Auditul financiar s-a expus asupra formării, utilizării şi raportării resurselor bugetului asigurărilor sociale de stat prin prisma aplicării de către Casa Naţională de Asigurări Sociale (CNAS) a Clasificaţiei bugetare, Planului de conturi contabile şi a Normelor metodologice privind evidenţa contabilă şi raportarea financiară în sistemul bugetar, scopul misiunii constând în evaluarea întocmirii Raportului Guvernului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat în conformitate cu cadrul de raportare aprobat, în aspectul corectitudinii reflectării veniturilor şi cheltuielilor.

La raportarea executării bugetului asigurărilor sociale de stat în aspectul reflectării corespunzătoare şi integrale a veniturilor din contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii, precum şi a cheltuielilor executate conform subprogramelor, au fost identificate inexactităţi privind unele tranzacţii şi situaţii. În acest sens, auditul a exprimat o opinie cu rezerve cu privire la Raportul Guvernului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat.

Aspectele abordate în contextul auditului asupra Raportului Guvernului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat, care au stat la baza exprimării opiniei cu rezerve, ţin de cadrul de raportare aprobat. Astfel, Curtea de Conturi a constatat că raportarea s-a efectuat cu unele rezerve, care ţin şi de competenţa unor factori externi (Ministerul Finanţelor).

1. Lipsa cadrului de raportare pe parcursul anului 2016

Ministerul Finanţelor a aprobat formularele Rapoartelor privind executarea BASS şi Normele metodologice privind modul de întocmire a acestora la expirarea anului bugetar (17.02.2017), ceea ce a determinat situaţii incerte privind raportarea lunară de către CNAS, pe parcursul anului 2016. Totodată, Ministerul Finanţelor a determinat CNAS să raporteze executarea BASS pe anul de raportare conform unor formulare care au intrat în vigoare cu o lună mai târziu faţă de termenul de raportare.

2. Raportarea cu inexactităţi a cheltuielilor executate pe subprograme

Întocmirea rapoartelor privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat s-a efectuat conform cadrului de raportare aprobat. Totodată, din cauza lipsei procedurilor prestabilite referitor la modalitatea de generalizare a informaţiei, precum şi a modului de organizare a evidenţei contabile a cheltuielilor privind prestaţiile sociale, au fost atestate inexactităţi ale indicatorilor reflectaţi, în aspectul aplicării unor ajustări neprevăzute.

Astfel, Normele metodologice aprobate de Ministerul Finanţelor nu reglementează exhaustiv metoda de reflectare a indicatorilor BASS la capitolul executat, achitat şi efectiv. Aceeaşi situaţie a fost atestată de Curtea de Conturi şi în cadrul auditului precedent, fiind înaintată Ministerului Finanţelor cerinţa de a întreprinde, în comun cu Casa Naţională de Asigurări Sociale, măsuri în vederea aducerii în concordanţă a prevederilor normative referitoare la metodele de raportare a executării BASS. În acest context, se menţionează că, deşi au fost aprobate formulare noi ale Rapoartelor privind executarea BASS şi Normele metodologice privind modul de întocmire a acestora, nu s-a soluţionat problema reglementării exhaustive în Normele metodologice în vigoare.

3. Soldul datoriilor faţă de beneficiari nu reflectă situaţia reală

La întocmirea rapoartelor financiare, nu a fost asigurată completitudinea informaţiilor prezentate, în contextul principiului contabilităţii de angajamente, la capitolul datorii. Astfel, soldul datoriilor reflectat în Bilanţul contabil este parţial, din cauza nereflectării sumelor neridicate de beneficiari şi restituite la conturile CNAS, care însă rămân a fi datorii, ceea ce influenţează şi reflectarea cheltuielilor efective. Neasigurarea completitudinii informaţiei privind soldul datoriilor determină necorespunderea informaţiilor din sistemul informaţional cu cele din rapoartele financiare.

Cadrul normativ intern privind procesul de evidenţă şi raportare a BASS (Planul de conturi şi Instrucţiunea privind evidenţa contabilă), precum şi normele metodologice privind raportarea executării BASS, în contextul cadrului legal-normativ nou, determină neconformităţi şi incertitudini la întocmirea Raportului Guvernului privind executarea bugetului de asigurări sociale de stat. Astfel, politicile contabile aplicate sunt parţial consecvente cu cadrul general de raportare financiară aplicabil şi determină unele rezerve la capitolul reflectarea cheltuielilor executate, precum şi a datoriilor faţă de beneficiarii de prestaţii. În acest context, situaţiile prezentate nu permit utilizatorilor de rapoarte să înţeleagă efectul tranzacţiilor şi evenimentelor în procesul de luare a deciziilor. Totodată, acest fapt va influenţa şi asupra consolidării conforme şi exacte a bugetului public naţional.

Implementarea recomandărilor şi cerinţelor înaintate de Curtea de Conturi va asigura raportarea corespunzătoare a executării BASS, prin înlăturarea lacunelor şi incertitudinilor din cadrul normativ existent. Totodată, aceste măsuri vor sprijini şi procesul consolidării bugetului public naţional, în aspectul exactităţii indicatorilor.

- stabilirea conţinutului Raportului Guvernului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat, care urmează a fi întocmit de Casa Naţională de Asigurări Sociale, în aspectul rapoartelor componente, pentru asigurarea informaţiilor relevante şi necesare în procesul decizional;

- asigurarea revizuirii şi ajustării cadrului normativ intern privind procesul de evidenţă şi raportare a BASS, în contextul cadrului legal-normativ nou, pentru consolidarea conformă şi exactă a bugetului public naţional;

- revizuirea prevederilor metodologice privind raportarea indicatorilor, ţinând cont de specificul CNAS, cu asigurarea reflectării acestora conform principiilor contabilităţii;

- elaborarea formatului şi modului de întocmire a rapoartelor financiare de către CNAS, în vederea consolidării conforme şi exacte a bugetului public naţional.

Misiunea de audit realizată a avut un caracter complex ce a inclus stabilirea mai multor obiective distincte aferente auditului de conformitate combinat cu auditul de performanţă.

Astfel, în aspectele de conformitate combinate cu cele de performanţă, obiectivul de audit a urmărit verificarea conformităţii gestionării mijloacelor FAOAM, precum şi confirmarea plăţilor în bază de DRG raportat la plăţile totale către spitalele publice şi evaluarea mecanismelor aplicate pentru asigurarea accesibilităţii populaţiei la medicamente compensate.

Cele mai importante constatări în cadrul administrării FAOAM în anul 2016 sunt următoarele:

1. planificarea volumului de finanţare a insulinei umane injectabile aplicând indicatori şi date justificate;

2. încasarea integrală a transferurilor de la bugetul de stat;

3. planificarea mijloacelor FAOAM în baza bugetării pe programe;

4. modificarea cadrului de reglementare a administrării mijloacelor fondului de dezvoltare prin excluderea suprapunerii de competenţe instituţionale ale Comisiei mixte şi CNAM;

5. modalitatea de contractare a serviciilor medicale spitaliceşti achitate din fondul de bază a suportat modificări esenţiale privind documentarea şedinţelor de negocieri asupra volumului de servicii medicale contractate, precum şi stipularea în contractele încheiate cu instituţiile medicale a indicatorilor măsurabili etc.;

6. politica statului în domeniul ocrotirii sănătăţii a stabilit orientarea spre asigurarea accesibilităţii fizice şi economice a populaţiei la medicamentele compensate.

În cadrul misiunii de audit au fost identificate un şir de abateri şi carenţe, care au afectat administrarea conformă a mijloacelor FAOAM, precum:

7. reducerea constantă a numărului de persoane asigurate în mod individual, de la 59,2 mii persoane în anul 2013 la 40,1 mii persoane în 2016, a determinat diminuarea veniturilor din primele în sume fixe cu 5,2 milioane lei, comparativ cu anul 2013;

8. aprobarea şi finanţarea din contul bugetului de stat a cheltuielilor pentru realizarea programelor naţionale, şi anume “Controlul şi profilaxia diabetului zaharat”, nu a asigurat acoperirea necesarului real de mijloace cu 3,3 milioane lei mai puţin, care a fost achitat din contul FAOAM;

9. transferurile de la bugetul de stat pentru realizarea proiectului “Modernizarea sectorului sănătăţii în Republica Moldova” au fost planificate şi aprobate în lipsa calculelor justificate şi transparenţei acestui proces (89,9 milioane lei);

10. nerepartizarea conformă a soldurilor de mijloace băneşti, constituite în urma executării mijloacelor FAOAM în anul 2015 (153,1 milioane lei), a determinat nevalorificarea în deplină măsură a acestora;

11. executarea veniturilor transferate de la bugetul de stat cu destinaţie specială (142,7 milioane lei) s-a realizat în lipsa evidenţei delimitate a cheltuielilor efectuate din contul acestor venituri;

12. raportarea pe programe şi subprograme s-a realizat având la bază un caracter general al indicatorilor de performanţă stabiliţi, care în unele cazuri fie reflectă doar resursele alocate, fie ponderea resurselor executate pentru fiecare subprogram în raport cu nivelul planificat, fie nu sunt caracteristici activităţii instituţiei;

13. aplicarea la contractarea serviciilor medicale spitaliceşti pentru 2 instituţii medico-sanitare publice de nivel republican a tarifelor diferite¹⁴, cu majorarea acestora în lipsa criteriilor şi calculelor justificative;

14. administrarea mijloacelor fondului de rezervă s-a realizat în lipsa unui cadru regulator intern, care să delimiteze clar responsabilităţile părţilor implicate şi să stabilească mecanisme eficiente de control, ceea ce a generat nejustificarea în unele cazuri a plăţilor pentru achitarea medicilor rezidenţi;

15. admiterea, de către instituţiile implicate (CNAM, fondatorii şi conducerea instituţiilor medicale), a neconformităţilor la toate etapele de implementare şi finanţare a proiectelor investiţionale achitate din fondul de dezvoltare a determinat tergiversarea, în 2 cazuri, a implementării proiectelor (5,3 milioane lei), majorarea nejustificată a valorii proiectului (0,1 milioane lei) şi, ca rezultat, nerealizarea scopurilor propuse;

16. executarea semnificativ de redusă a mijloacelor fondului măsurilor de profilaxie (2,5 milioane lei din 59,6 milioane lei aprobate iniţial), în timp ce indicatorii de sănătate pentru cele mai semnificative boli sunt în creştere (în anul 2016, comparativ cu 2012, s-au înregistrat creşteri ale prevalenţei bolilor respiratorii de la 445,2 la 547,3 mii persoane, hepatitelor cronice şi ciroze – de la 80,2 la 85,0 mii persoane, a bolilor diabetului zaharat – de la 71,6 la 97,0 mii persoane, a bolilor cardiace – de la 504,5 la 653,0 mii persoane etc.);

17. nedelimitarea clară a resurselor de finanţare pentru activităţile şi cheltuielile aferente măsurilor de profilaxie şi celor profilactice pentru populaţie;

18. cadrul regulator aferent salarizării angajaţilor CNAM, este unul general şi oferă posibilitatea de a stabili formele şi condiţiile de salarizare prin negocieri directe, în lipsa plafoanelor maxim admisibile;

19. acordarea neconformă a sporului pentru îndeplinirea unor sarcini de importanţă majoră şi urgente (0,3 milioane lei), prin achitarea acestora în lipsa propunerilor argumentate ale conducătorilor ierarhic superiori ai angajaţilor.

Verificarea funcţionalităţii şi eficienţei instrumentelor aplicate de către sistemul instituţional la administrarea mijloacelor pentru asigurarea pacienţilor cu medicamente compensate denotă că în anul 2016 au fost definitivate măsurile planificate, fiind obţinute rezultate ce ţin de extinderea listei medicamentelor compensate, majorarea ratei medii de rambursare pentru medicamentele anti-hipertensive în medie de la 50% până la 70%, majorarea volumului de finanţare pentru medicamentele compensate cu 50% faţă de nivelul planificat al anului 2015. În acelaşi timp, la auditarea procesului sistemic, au fost identificate unele neconformităţi şi deficienţe datorită cărora nu se asigură uniformitatea, veridicitatea şi plenitudinea datelor aferente prescrierii, eliberării şi achitării medicamentelor compensate din FAOAM. Astfel, echipa de audit a stabilit:

20. cadrul regulator existent este însoţit de incertitudini şi necesită ajustări;

21. sistemul instituţional este unul complex şi implică mai multe părţi responsabile, iar mecanismele existente şi aplicate nu asigură, în unele cazuri, prescrierea conformă a medicamentelor compensate, înregistrarea tuturor datelor justificative şi verificarea integrală a datelor sistemului informaţional, ceea ce determină indici de fraudă (257,3 mii lei pentru 2679 de reţete ) etc.

Totodată, în aceste circumstanţe auditul a constatat o discrepanţă între cheltuielile raportate de CNAM pentru medicamentele parţial/integral compensate (424,9 milioane lei) şi cele extrase din sistemul informaţional (417,1 milioane lei). Astfel, sistemul informaţional “Medicamente compensate” nu justifică în totalitate valoarea medicamentelor raportate (7,0 milioane lei).

Cât priveşte evaluarea independentă efectuată de audit asupra rezultatelor realizării unor indicatori de progres ce caracterizează performanţa Proiectului “Modernizarea sectorului sănătăţii în Republica Moldova”, s-a stabilit că ponderea volumului de mijloace contractate pentru asistenţa medicală spitalicească în bază de indicatori măsurabili şi de complexitate în anul 2016 a atins nivelul de 83,4%, ceea ce atestă atingerea rezultatelor scontate în anul trei de implementare a proiectului respectiv.

 _____________________________

¹⁴ IMSP Spitalul Cinic Republican – 5290 lei în baza tarifului ajustat la 20.12.2016, şi IMSP Institutul de Medicină Urgentă – 3900 lei, comparativ cu tariful de 3400 lei aplicat instituţiilor medico-sanitare publice de nivel republican.

Asigurarea parţială a funcţionalităţii controlului intern în cadrul mecanismelor aplicate la gestionarea mijloacelor FAOAM a cauzat disfuncţionalităţi sistemice, carenţe şi neconformităţi care au generat nevalorificarea în deplină măsură a mijloacelor FAOAM, imposibilitatea evaluării rezultatelor obţinute urmare a gestionării mijloacelor FAOAM, precum şi administrarea acestora în unele cazuri în mod nejustificat.

De asemenea, la evaluarea eficienţei mecanismelor aplicate, auditul a stabilit unele deficienţe condiţionate de prevederi incerte ale cadrului legal ce nu delimitează exact atribuţiile instituţiilor implicate care să interacţioneze cu procesele de control la fiecare etapă, nerespectarea prevederilor normative privind completarea corectă şi exhaustivă a reţetelor pentru medicamentele compensate, insuficienţa de control între părţile implicate (CNAM, IMSP, prestatorii de servicii farmaceutice), precum şi prezentarea cu întârziere a sumelor spre compensare pentru medicamentele eliberate şi înregistrate în sistemul informaţional.

Astfel, toţi aceşti factori au afectat funcţionalitatea şi eficienţa mecanismelor aplicate la compensarea medicamentelor pentru populaţie, ceea ce a servit drept cauză pentru apariţia indicilor de nejustificare şi achitare neconformă a mijloacelor FAOAM, precum şi nu a asigurat veridicitatea şi integritatea datelor înregistrate în sistemul informaţional automatizat “Medicamente compensate”.

În baza constatărilor expuse, au fost formulate un şir de cerinţe şi recomandări, menite să remedieze problemele identificate privind intensificarea măsurilor de sporire a nivelului de asigurare a populaţiei, în special a persoanelor asigurate în mod individual; ajustarea scopului, obiectivelor şi indicatorilor de performanţă în cadrul bugetării pe programe, reglementarea internă a modului de administrare a mijloacelor fondului de rezervă, raportarea eronată a medicamentelor compensate, precum şi stagnarea implementării reţetei electronice etc.

Astfel, implementarea recomandărilor înaintate va contribui la fortificarea sistemului de control intern, administrarea conformă a mijloacelor FAOAM şi atingerea rezultatelor scontate, precum şi la îmbunătăţirea indicatorilor de sănătate.

- revizuirea indicatorilor elaboraţi de CNAM aferenţi bugetării pe programe, în vederea asigurării realizării obiectivelor strategice cu privire la utilizarea mijloacelor FAOAM.

Misiunea de audit realizată a avut un caracter complex, ce a inclus stabilirea mai multor obiective distincte aferente auditului financiar şi auditului de conformitate asociat auditului de performanţă.

Astfel, în aspect financiar, obiectivul a constat în determinarea plenitudinii şi veridicităţii datelor prezentate în Raportul Guvernului privind executarea fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală în anul 2016.

Evaluările auditului sub aspect financiar au stabilit că CNAM nu a deţinut, nu a înregistrat şi nu a raportat veniturile calculate şi cele restante aferente primelor AOAM atât în evidenţa contabilă, cât şi în Raportul Guvernului privind executarea FAOAM în anul 2016.

De asemenea, auditul a constatat că Raportul respectiv nu întruneşte pe deplin cerinţele cadrului normativ existent. Astfel, au fost stabilite carenţe semnificative, precum lipsa expunerii şi raportării asupra evaluării implementării măsurilor de politici bugetar-fiscale, comparativ cu asumările prevăzute în buget, a explicaţiilor privind eventualele abateri de la limitele macrobugetare pe termen mediu; a evaluării nivelului de realizare a performanţei în cadrul programelor bugetare.

Totodată, urmare a evaluării plenitudinii raportării de către CNAM a executării de casă a mijloacelor FAOAM, auditul nu a constatat erori.

Astfel, în urma discuţiilor şi propunerilor de soluţionare şi eliminare a carenţelor identificate, Compania a întreprins măsuri de remediere a acestora prin modificarea şi completarea Raportului Guvernului privind executarea FAOAM în anul 2016, cu includerea descrierii narative a realizării indicatorilor de performanţă şi a datelor privind veniturile calculate aferente primelor AOAM, precum şi asumarea angajamentelor de efectuare de corecţie în evidenţa contabilă.

Reieşind din resursele financiare limitate ale statului, asigurarea transparenţei şi corectitudinii financiare are menirea de a servi drept instrumente fiabile, care să ofere instituţiilor oportunităţi de atragere a investiţiilor, încrederea fondatorilor, precum şi a cetăţenilor beneficiari că mijloacele administrate prezintă o imagine fidelă şi reală. Astfel, caracterul general al politicilor contabile ale CNAM, intercalarea modului de evidenţă contabilă şi celui de executare bugetară, precum şi implicarea mai multor părţi responsabile în evidenţa şi controlul corectitudinii calculării veniturilor din asigurări medicale au determinat neraportarea în deplină măsură a veniturilor AOAM.

În contextul celor expuse, Curtea de Conturi a formulat cerinţe şi recomandări aferente ajustării cadrului regulator atât intern, cât şi extern privind evidenţa contabilă, raportarea financiară şi cea bugetară, astfel încât să asigure prezentarea informaţiilor veridice, exhaustive şi reale unui cerc larg de utilizatori.

- ajustarea politicilor aferente evidenţei contabile şi raportării fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală, reieşind din statutul de autonomie financiară şi din activitatea specifică a Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină.

Evaluarea funcţionalităţii sistemelor instituţionale în cadrul autorităţilor de resort responsabile de executarea silită a obligaţiilor fiscale/vamale, taxelor şi altor plăţi în BPN şi identificarea în acest sens a carenţelor generatoare de ineficienţă şi de subperformanţă.

1. nivelul actual al restanţelor la plata obligaţiilor contribuabililor faţă de bugetul public naţional, administrate de organele fiscale, comparativ cu anii precedenţi înregistrează o descreştere, însumând 1.826,0 milioane lei la data de 31.12.2016. Această diminuare reprezintă un fenomen determinat de înscrierea obligaţiilor fiscale restante/datorate în evidenţa specială a 2590 de contribuabili, în sumă de 4717,8 milioane lei, ceea ce reprezintă de circa 2,1 ori mai mult în anul 2016 faţă de 2014. Astfel, ca urmare a faptului că acestea, potrivit cadrului legal, nu se consideră restanţe pe perioada aflării în evidenţă specială, creează impresia îmbunătăţirii situaţiei la capitolul restanţa contribuabililor faţă de BPN. În aceste circumstanţe, valoarea generală a obligaţiilor fiscale datorate, inclusiv a celor înscrise în evidenţa specială, este de 6.543,8 milioane lei, dintre care cele raportate de Serviciul Fiscal de Stat ca restanţe însumează 1.826,0 milioane lei;

2. aplicarea de către organele fiscale a celor 4 măsuri de executare silită prevăzute legal¹⁶ se rezumă, în cea mai mare parte, la încasările de pe conturile bancare ale contribuabililor restanţieri, care în anii 2014-2016 constituiau suma totală de 1.844,3 milioane lei, sau 79,0% din totalul sumelor încasate silit (2.335,4 milioane lei). Ca rezultat al aplicării celorlalte 3 măsuri, au fost încasate 491,1 milioane lei, sau 21,0% comparativ cu totalul sumelor încasate silit;

3. deficienţele în procesul de aplicare a sechestrelor de către Serviciul Fiscal de Stat afectează rezultatele şi eficacitatea încasării plăţilor restante faţă de BPN. Astfel, (i) aplicarea măsurilor de executare silită în timp îndelungat (de la 1 lună la 3 ani) şi aplicarea sechestrelor pe bunurile greu de a fi valorificate; (ii) sechestrarea, în unele cazuri, de către organele fiscale a bunurilor în valoare ce depăşeşte considerabil restanţele obligaţiilor fiscale ale contribuabililor; (iii) lipsa controlului privind respectarea prevederilor Codului fiscal a condiţionat înstrăinarea bunurilor sechestrate de către contribuabili în perioada 2014-2016; (iv) aplicarea sechestrelor asupra roadei viitoare implică riscuri sporite de înstrăinare a producţiei agricole recoltate, de comercializare a acesteia fără eliberarea facturilor; (v) ridicarea sechestrelor cu întârziere în cazurile înstrăinării bunurilor;

4. gradul redus (de 0,4%) de încasare a obligaţiilor fiscale, comparativ cu cele aferente valorii sechestrelor aplicate, este determinat de caracterul limitat şi formal al interesului Serviciului Fiscal de Stat pentru comercializarea bunurilor sechestrate. Astfel, (i) Inspectoratele Fiscale de Stat Teritoriale nu sunt preocupate de comercializarea bunurilor, fiind desfăşurate doar 15,8% din licitaţiile preconizate (338 din 2138 planificate); (ii) termenele de evaluare şi comercializare a bunurilor sechestrate nu sunt suficient monitorizate, ca urmare acestea fiind tergiversate; (iii) sechestrele sunt aplicate pe bunurile cu risc sporit de necomercializare şi/sau nesolicitate pe piaţă; (iv) colaborarea insuficientă între organele implicate în procesul de comercializare a bunurilor sechestrate a cauzat necomercializarea bunurilor sechestrate înaintate pentru comercializare; (v) deşi Serviciul Fiscal de Stat dispune de valori mobiliare sechestrate, în condiţiile neaprobării reglementărilor de rigoare acestea nu pot fi comercializate în scopul stingerii obligaţiilor fiscale restante;

5. restanţele administrate şi raportate de Serviciul Vamal nu includ volumul deplin al penalităţilor aferente plăţilor de bază restante, această situaţie fiind generată de neactualizarea/necalcularea obligaţiilor vamale restante în SIA al Serviciului Vamal. În aceste circumstanţe, persistă riscurile de neîncasare în deplină măsură a obligaţiilor vamale restante;

6. limitarea acţiunilor Serviciului Vamal doar la suspendarea conturilor bancare ale plătitorilor vamali şi la intentarea procesului de insolvabilitate a condiţionat neaplicarea altor proceduri de executare silită (ordine incaso, sechestre, ridicarea numerarului, urmărirea bunurilor plătitorului vamal). Pe de altă parte, în situaţiile în care s-a procedat la aplicarea acestora, nu s-a realizat încasarea în totalitate a sumelor care reprezintă obligaţiile vamale neachitate la bugetul statului de plătitorii vamali restanţieri;

7. lipsa unor reglementări exhaustive privind comercializarea bunurilor sechestrate de către Serviciul Vamal a omis oportunitatea aplicării sechestrelor de către organele vamale;

8. nemonitorizarea şi necoordonarea de către Aparatul central al Serviciului Vamal a procesului de organizare a activităţii de executare silită de către birourile vamale, precum şi neasigurarea raportării acţiunilor de executare silită de către acestea;

9. aplicarea insuficientă a măsurilor de executare silită şi conlucrarea neconstructivă între Serviciul Vamal şi executorii judecătoreşti a condiţionat formarea restanţelor nerecuperabile ca urmare a deschiderii procedurii de insolvabilitate;

10. gestiunea silită a restanţelor faţă de BPN de către executorii judecătoreşti este defectuoasă şi compromisă de mai multe încălcări. Astfel, informaţiile prezentate de UNEJ nu asigură raportarea şi, respectiv, cunoaşterea volumului real al restanţei faţă de buget înaintat spre executare de către executorii judecătoreşti, a nivelului de încasare şi, respectiv, de transferare la buget;

11. rezultatul executării silite de către executorii judecătoreşti indică un nivel redus al încasării mijloacelor băneşti în beneficiul statului, constituite din: obligaţiile fiscale şi vamale neachitate în termen, taxe de stat aplicate de instanţele judecătoreşti, amenzi, penalităţi etc. Conform datelor sistematizate de audit, nivelul mediu pe anii 2014-2016 de executare a documentelor executorii aferente BPN indică 20,6% (sau 177,7 milioane lei);

12. lipsa de supraveghere şi control din partea organelor abilitate (MJ, UNEJ, SFS) a determinat neconformitatea activităţii executorilor judecătoreşti în procesul de executare silită. Astfel, 119 din 175 de executori judecătoreşti, sau 68%, nu au fost supuşi controalelor din data învestirii în funcţie (a. 2010) până în prezent;

13. controalele fiscale efectuate la 30 de executori judecătoreşti, urmare a solicitării Curţii de Conturi, au identificat următoarele neconformităţi: (i) depăşirea termenului legal de distribuire a sumelor încasate în buget (de la 1 zi până la 5 ani) şi menţinerea mijloacelor încasate silit în conturile curente speciale ale acestora; (ii) netransferarea în termene legale în buget a mijloacelor încasate din obligaţiile restante (taxa de stat, obligaţiile fiscale/vamale, amenzi, penalităţi şi alte plăţi).

Auditul a concluzionat că mecanismele instituite de autorităţile implicate în procesul de aplicare a măsurilor de executare silită, în vederea încasării veniturilor în beneficiul statului, nu asigură rezultate eficiente, performanţa acestora fiind limitată de lipsa funcţionalităţii organizaţionale şi de incoerenţele în acţiunile interinstituţionale în domeniu. În aceste circumstanţe, se cere sporirea responsabilităţilor şi capacităţilor aferente procesului de gestiune silită.

 _____________________________

¹⁶ Art.194 din Codul fiscal nr.1163-XIII din 24.04.1997.

Astfel, neregulile (5595,4 milioane lei) constatate de audit ţin de abateri şi erori cauzate de: creşterea/înscrierea de circa 2,1 ori, sau cu 4.717,8 milioane lei mai mult în anul 2016 faţă de anul 2014 a obligaţiei fiscale restante/datorate în evidenţa specială; înstrăinarea bunurilor sechestrate de către contribuabili în anii 2014-2016 în sumă de 5,4 milioane lei; aplicarea sechestrelor pe bunurile cu risc sporit de a nu fi vândute şi nesolicitate pe piaţă a cauzat necomercializarea acestora în valoare de 55,8 milioane lei; în gestiunea executorilor judecătoreşti erau înregistrate la 31.12.2016 (identificate la solicitarea echipei de audit) 113,9 mii documente executorii în sumă de 781,0 milioane lei; netransferarea de către executorii judecătoreşti în termene legale în buget a mijloacelor încasate din obligaţiile restante (taxa de stat, obligaţii fiscale/vamale, amenzi, penalităţi şi alte plăţi în 1941 de cazuri, în sumă de 2,2 milioane lei; dezafectarea de către executorii judecătoreşti a mijloacelor băneşti, încasate/executate silit, prin depunerea acestora în contul de depozit în sumă de 30,5 milioane lei; obţinerea dobânzii în conturile proprii de onorarii, urmare a dezafectării mijloacelor încasate silit în sumă de 2,7 milioane lei.

Pentru remedierea situaţiilor constatate de audit, entităţilor auditate le-au fost înaintate cerinţe (19) şi recomandări (16) în vederea eficientizării procesului de gestiune a executării silite a obligaţiei fiscale/vamale, taxelor şi altor plăţi în bugetul public naţional. În aceste circumstanţe, se cere sporirea responsabilităţilor şi capacităţilor aferente procesului de gestiune silită.

- examinarea situaţiei, în comun cu autorităţile de resort, în domeniul executării silite a obligaţiilor restante şi coordonarea/monitorizarea exercitării de către acestea a atribuţiilor delegate legal.

Obţinerea unei asigurări rezonabile referitor la faptul că situaţiile financiare auditate, aferente exerciţiului bugetar 2016, sunt întocmite de către Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor şi unele entităţi din subordine, sub toate aspecte semnificative, în conformitate cu cadrul de raportare financiară aplicabil, nu conţin denaturări semnificative ca urmare a fraudei sau erorii, şi oferă o imagine reală şi fidelă a poziţiei financiare şi a celorlalte informaţii referitoare la activităţile desfăşurate de entităţile auditate, cu emiterea unei opinii asupra situaţiilor financiare.

Constatările auditului au atestat că rapoartele financiare consolidate ale Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor nu oferă o imagine reală şi fidelă a situaţiei financiare şi patrimoniale consolidate întocmite la data de 31 decembrie 2016.

Printre cele mai semnificative neconformităţi care au afectat semnificativ situaţiile financiare şi patrimoniale se relevă următoarele:

1. denaturarea datelor incluse în bilanţurile contabile aferente uzurii mijloacelor fixe (7,3 milioane lei);

2. atribuirea neconformă a conturilor contabile (7,0 milioane lei);

3. nereflectarea în evidenţa contabilă a tranzacţiilor economice efectuate (5,6 milioane lei);

4. necontabilizarea a 27 de bunuri imobile cu suprafaţa totală de 3,8 mii m.p. şi a 103 loturi de teren cu suprafaţa totală de 25,5 ha;

5. neasigurarea înregistrării şi/sau înregistrării corecte a drepturilor patrimoniale asupra 200 de bunuri imobile în valoare totală de 22,8 milioane lei şi a 13 loturi cu suprafaţa totală de 6,2 ha;

6. carenţe şi neconformităţi aferente managementului financiar-contabil prin înregistrarea neconformă a operaţiunilor economice efectuate asupra a 79 de bunuri imobile (3,9 milioane lei) şi a 13 bunuri imobile cu suprafaţa de 1,1 mii m.p.;

7. administrarea a 28 de bunuri imobile în lipsa înregistrării lor atât în evidenţa contabilă, cât şi la organele cadastrale;

8. aplicarea neconformă a cadrului regulator aferent retribuirii muncii (0,2 milioane lei);

9. neraportarea creanţelor şi datoriilor cu termenul de achitare expirat (0,1 milioane lei);

10. casarea neconformă a vaccinurilor (0,06 milioane lei).

Nerespectarea prevederilor cadrului regulator, precum şi controlul intern neadecvat au cauzat abateri şi nereguli în gestionarea patrimoniului public şi raportarea financiară, ceea ce a afectat semnificativ calitatea gestiunii economico-financiare a entităţilor auditate şi, ca urmare, prezentarea nereală a situaţiilor financiare şi patrimoniale consolidate.

Din totalul neconformităţilor constatate pe parcursul auditului (77,8 milioane lei), Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor şi entităţile din subordine au întreprins măsuri de remediere, fiind corectate neconformităţi în valoare totală de 14,7 milioane lei.

Pentru remedierea neconformităţilor constatate, auditul a recomandat: (i) identificarea şi evaluarea riscurilor privind activităţile şi operaţiunile desfăşurate în cadrul sistemului Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor, cu întocmirea şi ţinerea Registrului riscurilor; (ii) completarea şi ajustarea politicilor de contabilitate proprii la prevederile politicii de contabilitate-tip aprobate de Ministerul Finanţelor; (iii) adoptarea măsurilor în vederea utilizării unui sistem informaţional de evidenţă contabilă unificat; (iv) examinarea situaţiei privind casarea mijloacelor fixe al căror termen de utilizare a expirat şi/sau utilizarea cărora este imposibilă, cu întreprinderea măsurilor ce se impun; (v) efectuarea inventarierii totale a bunurilor proprietate publică de stat, pentru asigurarea raportării reale a situaţiilor patrimoniale; (vi) întreprinderea măsurilor pentru înregistrarea drepturilor patrimoniale asupra bunurilor publice de stat, cu planificarea în bugetele proprii a resurselor financiare necesare.

- identificarea soluţiilor şi resurselor necesare pentru înregistrarea la organul cadastral a drepturilor patrimoniale, în vederea excluderii riscurilor de înstrăinare necontrolată a bunurilor proprietate publică.

Scopul auditului de conformitate a constat în oferirea unei asigurări rezonabile privind conformitatea activităţilor Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor şi a unor entităţi din subordine pentru anul 2016.

Abordarea de audit a fost axată pe probleme cu identificarea, verificarea şi analiza deficienţilor şi punctelor slabe ale domeniilor supuse auditării, fiind constatate disfuncţii ale sistemului MFC. Astfel, managementul financiar şi controlul intern nu au fost realizate în conformitate cu cadrul legislativ-normativ, fiind constatate carenţe şi abateri la administrarea patrimoniului public, fiind admisă degradarea bunurilor imobile, precum şi, în cadrul supravegherii şi controlului sanitar-veterinar, neasigurarea condiţiilor corespunzătoare de funcţionare a laboratoarelor de expertiză sanitar-veterinară. Cele mai semnificative neconformităţi se exprimă prin:

1. nerespectarea cadrului regulator aferent achiziţionării mărfurilor, lucrărilor şi serviciilor;

2. admiterea înregistrării, în mod arbitrar, în evidenţa contabilă şi la organele cadastrale a cotelor-părţi din valoarea a 8 apartamente construite prin ipotecă pentru 8 angajaţi (3,8 milioane lei), unele din cazuri fiind transmise organelor de justiţie;

3. neimplementarea unui control intern adecvat pentru asigurarea bunei guvernări a patrimoniului public şi integrităţii acestuia a condiţionat divergenţe dintre diferite surse de informaţii (valoarea, suprafaţa, numărul clădirilor şi terenurilor administrate etc.);

4. gestionarea precară a patrimoniului public a condus la starea deplorabilă a circumscripţiilor sanitar-veterinare din majoritatea localităţilor rurale (46 de bunuri imobile, sau 19,8% din totalul bunurilor supuse auditării), din cauza neutilizării lor şi prezintă un risc sporit de integritate şi de înstrăinare necontrolată şi neconformă a acestora;

5. desfăşurarea activităţilor de comerţ în cadrul pieţelor în lipsa laboratoarelor de expertiză sanitar-veterinară (2 pieţe);

6. neîntrunirea condiţiilor şi cerinţelor minime de igienă sanitară şi neaplicarea procedurilor uniformizate la eliberarea actelor permisive contra plată;

7. neefectuarea controlului asupra calităţii produselor prin intermediul laboratoarelor de expertiză sanitar-veterinară (3 pieţe);

8. comercializarea produselor lactate în afara pavilioanelor specializate (2 pieţe);

9. admiterea de către medicii veterinari pe teritoriul a 10 pieţe a comercializării produselor de origine animală în lipsa documentelor corespunzătoare, care să confirme originea şi calitatea acestora;

10. comercializarea cărnii de porcină şi cărnii de miel în lipsa Certificatelor sanitar-veterinare (2 pieţe);

11. lipsa bonurilor privind efectuarea expertizei sanitar-veterinare pentru produsele expuse comercializării (20 de pieţe/938 de comercianţi);

12. nedeţinerea bonurilor fiscale sau bonurilor de plată privind achitarea costului expertizei sanitar-veterinare pentru produsele expuse comercializării (918 comercianţi din cadrul a 21 de pieţe);

13. aplicarea neconformă a tarifului pentru expertiza sanitar-veterinară (11 pieţe/53 de cazuri).

Neimplementarea unor politici durabile şi relevante, care ar asigura organizarea şi coordonarea acţiunilor orientate spre garantarea siguranţei alimentare şi a calităţii producţiei alimentare, precum şi perpetuarea de către factorii de decizie din cadrul autorităţilor publice locale, administratorilor pieţelor şi, în unele cazuri, de către responsabilii din cadrul subdiviziunilor teritoriale ale Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor, precum şi un management defectuos în materie de control şi supraveghere în domeniul siguranţei alimentare au afectat plenitudinea veniturilor pasibile încasării din prestarea serviciilor de expertiză sanitar-veterinară.

- luarea de atitudine privind disfuncţiile instituţionale în materie de asigurare conformă a activităţii structurilor Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor.

Misiunea de audit realizată a fost una relevantă, în condiţiile în care dezvoltarea financiară este imperios de a fi asistată de două componente: (i) întocmirea rapoartelor financiare, cu folosirea exhaustivă a normelor de evidenţă contabilă şi raportare financiară, şi (ii) auditarea acestor rapoarte, cu utilizarea Standardelor în domeniul auditului recunoscute la nivel internaţional.

Prin urmare, obiectivul misiunii de audit a constat în oferirea asigurării rezonabile privind faptul dacă situaţiile financiare consolidate ale Ministerului Sănătăţii şi instituţiilor din subordine întocmite la 31.12.2016, precum şi situaţiile financiare ale Proiectului de Asistenţă Tehnică sunt lipsite de denaturări semnificative şi oferă o imagine reală şi fidelă, iar tranzacţiile financiare au fost efectuate în conformitate cu reglementările în vigoare¹⁹.

_____________________________

¹⁹ Ordinul ministrului Finanţelor nr.216 din 28.12.2015.

Analiza şi evaluarea de către audit a caracteristicilor datelor consolidate şi raportate, în baza probelor de audit relevante şi rezonabile, care să susţină concluziile şi recomandările formulate colectate la 8 instituţii incluse în aria de audit, au constatat un şir de erori, după cum urmează:

1. neînregistrarea conformă la Camera Înregistrării de Stat a capitalului social la 20 de instituţii al căror fondator este Ministerul Sănătăţii, în sumă de 581,5 milioane lei, a cauzat neconsolidarea acestuia în raportul financiar. De asemenea, la contul de acţiuni şi alte forme de participare în capital în interiorul ţării nu au fost raportate investiţiile capitale (128,1 milioane lei) efectuate de Minister pentru instituţiile din subordine;

2. raportarea neregulamentară a investiţiilor capitale efectuate de Ministerul Sănătăţii în instituţiile fondate (128,1 milioane lei) şi neînregistrarea conformă a mijloacelor fixe la conturile contabile potrivit caracteristicilor stabilite de cadrul normativ (10,2 milioane lei) au cauzat denaturarea valorii mijloacelor fixe raportate cu 138,3 milioane lei;

3. drepturile asupra bunurilor imobile deţinute în gestiune, în valoare de 38,2 milioane lei (17,8 mii m²), nu au fost înregistrate la organele cadastrale, precum şi nici în evidenţa contabilă (clădiri – 3,2 mii m²; terenuri – 1,1 ha);

4. valoarea reală a bunurilor imobile deţinute în gestiune nu a fost ajustată potrivit valorii înregistrate la organele cadastrale, soldurile raportate fiind diminuate cu 7,8 milioane lei, în cazul clădirilor, precum şi cu 9,1 milioane lei – în cazul terenurilor;

5. urmare a transmiterii în locaţiune a spaţiilor neutilizate, nu au fost încasate venituri în sumă de 0,9 milioane lei;

6. uzura mijloacelor fixe nu a fost calculată corect atât pentru perioada de gestiune auditată, cât şi pentru perioadele anterioare, fiind denaturat soldul iniţial cu 9,9 milioane lei şi cel final – cu 2,8 milioane lei;

7. avansurile în sumă de 23,6 milioane lei nu au fost raportate la data de 31.12.2016, fiind majorată cu aceeaşi sumă valoarea cheltuielilor privind transmiterea activelor cu titlu gratuit. Situaţia însă a fost corectată în luna martie 2017, inclusiv în Raportul financiar consolidat;

8. stingerea avansurilor în lipsa documentelor primare de evidenţă contabilă a diminuat valoarea creanţelor raportate cu 12,0 milioane lei, iar prestarea neconformă a serviciilor în avans a majorat-o cu 3,7 milioane lei;

9. valoarea medicamentelor şi materialelor sanitare a fost raportată eronat din cauza înregistrării stocurilor cu termenul de valabilitate expirat, precum şi a unor medicamente nerecepţionate efectiv de către instituţie;

10. nerecuperarea conformă a mijloacelor financiare bugetare utilizate pentru asigurarea studiilor studenţilor cu finanţare bugetară, în lipsa mecanismului şi proceselor aferente, a determinat prejudicierea bugetului cu suma de 22,5 milioane lei;

11. acordarea premiilor şi a plăţilor cu caracter stimulator prin nerespectarea limitei salariului tarifar şi sporului pentru vechime în muncă, achitarea sporurilor la salariu prin depăşirea cuantumului de 80% din salariul de funcţie, ţinându-se cont de sporul pentru vechime în muncă şi ajutorul material suplimentar mijloacelor prevăzute în cele 6 fonduri lunare pe an constituite în scopul premierii şi acordării ajutorului material, precum şi calcularea sporurilor cu caracter stimulator din contul mijloacelor speciale angajaţilor care nu sunt implicaţi nemijlocit în prestarea serviciilor cu plată au generat calcularea şi achitarea neregulamentară şi nejustificată a cheltuielilor aferente remunerării muncii, în sumă de 5,3 milioane lei.

În aspectele ce ţin de implementarea Acordului de finanţare pentru realizarea Proiectului “Modernizarea sectorului sănătăţii”, transferurile din bugetul de stat către Ministerul Sănătăţii au fost diminuate cu 18,6 milioane lei şi majorate cu aceeaşi sumă faţă de Casa Naţională de Asigurări în Medicină. Aceste circumstanţe au fost determinate de lipsa transparenţei în procesul de repartizare a mijloacelor financiare. Un alt aspect constituie faptul că indicatorii aprobaţi în proiect nu sunt corelaţi cu atribuţiile părţilor implicate în realizarea şi raportarea acestora, circumstanţe ce nu oferă şi nu asigură repartizarea exhaustivă a mijloacelor proporţional efortului şi activităţilor îndeplinite. Condiţiile menţionate ar putea genera pe viitor situaţii incerte în cadrul proceselor de realizare şi raportare a indicatorilor.

Cu referire la Raportul financiar al subprogramului “Politici şi managementul în sectorul sănătăţii” în cadrul aparatului central al Ministerului Sănătăţii, cu situaţia la 31.12.2016, auditul a exprimat unele rezerve aferente acestuia, determinate de admiterea carenţelor privind uzura mijloacelor fixe (0,2 milioane lei). Referitor la cheltuielile suportate din sursele Proiectului de Asistenţă Tehnică, componentă a Programului “Modernizarea sectorului sănătăţii” (0,2 milioane dolari SUA), s-a constatat înregistrarea în evidenţa contabilă şi raportarea conformă a acestora.

Managementul sistemic instituţional şi financiar neracordat principiilor bunei guvernări, precum şi neelaborarea şi aprobarea unor mecanisme şi procese necesare privind utilizarea mijloacelor financiare publice au cauzat suportarea nejustificată a cheltuielilor privind remunerarea muncii şi nerecuperarea mijloacelor bugetului de stat alocate studiilor cu finanţare bugetară. Circumstanţele respective au generat majorarea neregulamentară, cu 27,8 milioane lei (2,2% din totalul cheltuielilor), a cheltuielilor prezentate în Raportul consolidat privind veniturile şi cheltuielile.

Totodată, având la bază constatările relatate, au fost înaintate un şir de recomandări şi cerinţe faţă de instituţiile implicate, în scopul remedierii aspectelor problematice stabilite cu privire la inventarierea bunurilor publice, stabilirea valorii reale şi înregistrarea în evidenţa contabilă, cât şi a drepturilor asupra acestora la organele cadastrale; implementarea sistemului de management financiar şi control, care să asigure gestionarea conformă a patrimoniului şi mijloacelor financiare publice; realizarea eficientă şi în termen a Proiectului “Modernizarea sectorului sănătăţii”, prin aprobarea reglementărilor cu privire la atribuţiile instituţiilor implicate.

Prin urmare, întreprinderea măsurilor în vederea implementării recomandărilor adresate urmează să accelereze organizarea sistemului de management financiar şi control, precum şi să asigure respectarea cadrului general de evidenţă contabilă şi raportare financiară aprobat, ceea ce va oferi o imagine fidelă cu privire la situaţiile financiare întocmite.

- responsabilizarea managementului instituţiilor privind implementarea sistemului de management financiar şi control intern;

- stabilirea, de comun cu autorităţile implicate, a procedurii şi resurselor indispensabile în vederea evaluării şi reevaluării bunurilor imobile proprietate publică, precum şi înregistrarea drepturilor patrimoniale asupra acestora la organele cadastrale;

- monitorizarea şi evaluarea periodică a procesului de implementare a Acordului de finanţare pentru realizarea Proiectului “Modernizarea sectorului sănătăţii”, prin identificarea riscurilor, responsabililor şi soluţiilor de remediere.

Se denotă admiterea unor carenţe aferente conformităţii ţinerii evidenţei contabile, precum şi unele neconformităţi în gestionarea patrimoniului, care au afectat inteligibilitatea şi credibilitatea informaţiilor prezentate în situaţiile financiare respective, după cum urmează:

1. înregistrarea şi raportarea necorespunzătoare a capitalului propriu (24848,6 mii lei);

2. nereevaluarea unor mijloace fixe cu majorarea concomitentă a capitalului propriu, amortizate totalmente, dar utilizate în activitatea operaţională (cu valoarea iniţială de 9349,7 mii lei, sau 54,7% din totalul mijloacelor fixe);

3. majorarea costurilor şi, respectiv, diminuarea rezultatului financiar derivat din stabilirea neconformă a duratei de funcţionare utilă a imobilizărilor necorporale şi amortizarea acestora (1705,9 mii lei);

4. neajustarea politicii contabile la prevederile actelor normative ce reglementează metoda provizioanelor, afectând astfel veridicitatea informaţiilor din situaţiile financiare (552,8 mii lei):

5. nerespectarea cadrului legislativ-normativ în vigoare, fiind admise cheltuieli neregulamentare aferente remunerării muncii personalului angajat (1515,7 mii lei);

6. neînregistrarea în conturi distincte a unor venituri aferente dobânzilor la valorile mobiliare de stat (115,4 mii lei), precum şi neînregistrarea şi neacumularea unor venituri pasibile (65,3 mii lei);

7. absenţa procedurilor de formare a taxelor şi plăţilor aferente altor surse legale de venituri;

8. nemonitorizarea activităţii entităţilor angajate în activităţi financiare nebancare, cum ar fi microfinanţarea şi leasingul financiar.

Neajustarea cadrului legal aferent reglementării şi supravegherii activităţii entităţilor în domeniul microfinanţărilor şi leasingului financiar, managementul operaţional ineficient, nerespectarea cadrului legal existent, neorganizarea proceselor de control intern la gestionarea patrimoniului public au determinat denaturarea şi afectarea veridicităţii informaţiilor din situaţiile financiare.

Astfel, auditul a exprimat opinia cu rezerve, care, cu excepţia aspectelor/efectelor menţionate, situaţiile financiare ale Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare, cu situaţia la 31 decembrie 2016, prezintă, sub toate aspectele semnificative, o imagine reală şi fidelă în conformitate cu prevederile Legii contabilităţii şi Standardele Naţionale de Contabilitate.

• implementarea acţiunilor de remediere a controlului intern, descriere schematică/narativă a proceselor operaţionale, evaluare şi monitorizare sistematică şi înregistrare a riscurilor aferente proceselor operaţionale de bază ce ţin de exerciţiile economico-financiare (planificarea bugetului, salarizare, inventariere, constituirea provizioanelor);

• actualizarea politicii contabile la normele regulatorii în vederea asigurării evidenţei contabile aferente inventarierii, înregistrării, evaluării şi raportării conforme a capitalului propriu, a imobilizărilor corporale şi necorporale, a creanţelor şi provizioanelor, a veniturilor şi rezultatelor financiare;

• ajustarea cadrului normativ intern relevant salarizării angajaţilor în contextul definirii clare a criteriilor de stabilire a sporului lunar privind intensitatea muncii;

• asigurarea evaluării, respectiv, planificării veniturilor din alte surse legale, prin aprobarea procedurilor descrise aferente acestora, cu includerea corespunzătoare în metodologia de elaborare a bugetului.

Oferirea unei asigurări rezonabile referitor la faptul că rapoartele financiare ale Autorităţii Naţionale de Integritate aferente exerciţiului bugetar 2016 sunt întocmite şi prezentate în conformitate cu cadrul de raportare financiară aplicabil, prezintă o imagine fidelă şi veridică a situaţiilor financiare, fiind lipsite de denaturări semnificative datorate fraudei sau erorilor, cu emiterea unei opinii asupra situaţiilor financiare.

În anul 2016, ANI a gestionat resurse financiare publice alocate din bugetul de stat în sumă de 4931,3 mii lei, precum şi active nefinanciare în sumă de 463,6 mii lei.

1. organizarea, implementarea, evaluarea şi raportarea sistemului de control intern este la etapa de pregătire şi necesită îmbunătăţiri;

2. cheltuielile bugetare nu au fost planificate în raport cu necesităţile reale ale entităţii;

3. deficienţe la atribuirea şi reflectarea cheltuielilor bugetare în corespundere cu Clasificaţia bugetară (87,9 mii lei);

4. carenţe la reflectarea activelor nefinanciare în corespundere cu normele metodologice privind evidenţa contabilă şi raportarea financiară în sectorul bugetar (23,5 mii lei);

5. necalcularea şi neraportarea uzurii mijloacelor fixe (386,0 mii lei) şi amortizării activelor nemateriale (127,8 mii lei);

6. neinventarierea generală a activelor şi obligaţiunilor denotă necunoaşterea de către entitatea auditată a situaţiei financiare şi celei patrimoniale reale;

7. nefinalizarea procesului de reorganizare a entităţii limitează performanţa instituţională, având impact asupra utilizării resurselor financiare publice;

8. procesul de achiziţii publice relevă unele deficienţe la planificarea şi efectuarea achiziţiilor publice.

Astfel, se concluzionează că tranzacţiile, înregistrările şi activităţile supuse auditului indică: deficienţe la reflectarea în evidenţa contabilă şi raportarea unor cheltuieli şi active nefinanciare, erori la calcularea şi raportarea uzurii mijloacelor fixe şi amortizării activelor nemateriale, precum şi neinventarierea unor active şi obligaţiuni.

Deficienţele constatate au fost cauzate de nefuncţionalitatea unor elemente ale sistemului de control intern; implementarea insuficientă a managementului riscurilor; evaluarea insuficientă a activităţilor de control (de prevenire, de detectare, de corectare) ca răspuns la riscurile identificate. Prin prisma competenţelor şi responsabilităţilor în domeniul finanţelor publice ce revin conducerii Autorităţii Naţionale de Integritate, în baza evaluărilor şi activităţilor desfăşurate, misiunea de audit conchide că gestionarea resurselor financiare publice şi a patrimoniului public în anul 2016 a fost, în general, conformă prevederilor legale, iar rapoartele financiare, sub toate aspectele semnificative, oferă o imagine reală şi fidelă a situaţiei financiare şi celei patrimoniale la data de 31 decembrie 2016, fiind întocmite în conformitate cu Normele metodologice privind evidenţa contabilă şi raportarea financiară în sistemul bugetar²⁰.

_____________________________

²⁰ Ordinul ministrului Finanţelor nr.216 din 28.12.2015 “Cu privire la aprobarea Planului de conturi contabile în sistemul bugetar şi a Normelor metodologice privind evidenţa contabilă şi raportarea financiară în sistemul bugetar” (în continuare – Ordinul MF nr.216 din 28.12.2015).

Pe parcursul auditului, ANI a întreprins unele măsuri pentru remedierea unor deficienţe constatate la reflectarea în evidenţa contabilă a cheltuielilor bugetare, fiind efectuate corectări în valoare de 64,0 mii lei. Totodată, ANI urmează să asigure:

(i) consolidarea sistemului de control intern;

(ii) corectarea înregistrărilor contabile aferente cheltuielilor bugetare şi atribuirea acestora în corespundere cu Clasificaţia bugetară, în vederea raportării veridice a situaţiilor financiare;

(iii) efectuarea inventarierii generale a elementelor de activ şi a obligaţiunilor în conformitate cu reglementările în vigoare, cu reflectarea veridică a rezultatelor şi adoptarea deciziilor de rigoare.

Obiectivul misiunii de audit a constat în obţinerea unei asigurări rezonabile în ceea ce priveşte faptul dacă situaţiile financiare, la 31.12.2015, ale subprogramelor “Politici şi managementul în sectorul sănătăţii” în cadrul aparatului central al Ministerului Sănătăţii şi “Programe naţionale speciale de sănătate privind activităţile de control al tutunului” sunt lipsite de denaturări semnificative şi oferă o imagine reală şi fidelă asupra situaţiilor financiare, iar operaţiunile financiare au fost efectuate conform reglementărilor în vigoare.

Verificările efectuate de către audit asupra fiecărui domeniu selectat, urmare a aplicării pragului de funcţionalitate pentru fiecare articol de cheltuieli şi acumulării probelor rezonabile şi relevante în cadrul aparatului central al Ministerului Sănătăţii, au stabilit următoarele erori şi neconformităţi:

1. deşi planificarea iniţială a devizului de cheltuieli al aparatului central al Ministerului Sănătăţii s-a efectuat în conformitate cu prevederile legislativ-normative, acesta a modificat neconform bugetul (de două ori în aceeaşi lună), rectificările respective fiind efectuate la nivelul articolelor de cheltuieli, fără a indica alineatele aferente, ceea ce nu asigură corectitudinea planificării, precum şi evaluarea nivelului planificat cu cel executat pe fiecare alineat de cheltuieli separat;

2. valoarea cheltuielilor raportate aferente retribuirii muncii a fost majorată eronat prin reflectarea la articolul respectiv a indemnizaţiei unice achitate funcţionarilor publici la demisionare (31,7 mii lei);

3. nerespectarea cadrului normativ aferent achiziţiilor publice a determinat:

- efectuarea achiziţiei de bunuri şi servicii în lipsa contractelor cu agenţii economici (41,5 mii lei);

- depăşirea valorii contractuale cu 18,6 mii lei;

- achiziţionarea serviciilor la un tarif mai mare decât cel contractual (1,5 mii lei);

- formarea neregulamentară a creanţelor şi majorarea avansurilor faţă de agenţii economici prin achitarea dublă a aceloraşi facturi (43,3 mii lei);

- înregistrarea şi raportarea cheltuielilor în baza bonurilor fiscale, fără a deţine documente primare cu regim special (4,5 mii lei);

- clasificarea economică eronată a cheltuielilor bugetare a cauzat denaturarea unor articole de cheltuieli raportate: cheltuieli de telecomunicaţii – 10,1 mii lei, şi cheltuieli privind achiziţionarea mijloacelor fixe – 190,0 mii lei;

- achitarea neconformă a cheltuielilor de cazare pentru o persoană neangajată a instituţiei – 17,1 mii lei;

- calcularea şi achitarea nejustificată şi eronată a plăţilor la încetarea raporturilor de muncă pentru două persoane cu funcţie de demnitate publică – 6,6 mii lei.

Cu referire la realizarea subprogramului “Programe Naţionale Speciale de Sănătate – realizarea activităţilor indicate în Programul Naţional privind controlul tutunului”, s-au admis unele devieri de la termenele de realizare a activităţilor stabilite în Acordul de finanţare pentru realizarea Proiectului “Modernizarea sectorului sănătăţii”, ratificat prin Legea nr.35 din 19.03.2015. Astfel, din cauza elaborării proiectelor de acte legislative şi normative la finele anului 2015 şi aprobarea acestora în anul 2016, precum şi a complexităţii cadrului instituţional implicat în punerea în aplicare a prevederilor respective, procedura de evaluare a atingerii indicatorilor stabiliţi s-a decis de a fi efectuată în anul 2018 şi nu în 2016, după cum era prevăzut iniţial. În acest context, se relevă că aspectele menţionate ar putea genera nedebursarea şi nevalorificarea mijloacelor financiare creditate (2,6 milioane DST) până la finalizarea Acordului (30.03.2019), riscurile respective necesitând a fi evaluate de către Ministerul Sănătăţii, cu elaborarea acţiunilor de atenuare.

Insuficienţa proceselor de control intern din cadrul Ministerului Sănătăţii şi neimplementarea sistemului de management financiar şi control au determinat planificarea incorectă a necesităţilor de bunuri şi servicii pentru perioada auditată prin suportarea cheltuielilor neprevăzute şi neconforme. De asemenea, din cauza nerespectării exhaustive a cadrului legislativ-normativ şi consultării ambigue de către Ministerul Finanţelor, au fost înregistrate şi raportate neconform unele articole de cheltuieli, ceea ce a generat denaturarea raportului financiar cu 292,5 mii lei (2,7% din totalul cheltuielilor raportate la 31.12.2016).

În baza constatărilor expuse, managementului Ministerului Sănătăţii i-au fost înaintate recomandări care să asigure implementarea sistemului de management financiar şi control; îmbunătăţirea planificării cheltuielilor, prin stabilirea oportună a necesităţilor; recuperarea mijloacelor financiare achitate nejustificat; realizarea conformă şi în termen a activităţilor pentru realizarea Programului “Modernizarea sectorului sănătăţii”.

Astfel, desfăşurarea acţiunilor în scopul implementării recomandărilor va facilita activitatea instituţiei, precum şi va contribui la respectarea prevederilor legislativ-normative în domeniul evidenţei contabile şi raportării financiare.

- întreprinderea măsurilor prompte pentru implementarea sistemului de management financiar şi control intern;

- realizarea acţiunilor care să asigure implementarea subprogramului “Programe Naţionale Speciale de Sănătate – activităţi indicate în Programul Naţional privind controlul tutunului”, cu stabilirea responsabililor, termenelor de executare şi de raportare.

Obţinerea unei asigurări rezonabile că, pentru exerciţiul bugetar încheiat la 31.12.2016, toate operaţiunile financiare semnificative au fost prezentate la valori veridice şi fidele cu exprimarea opiniilor de audit, în baza rapoartelor financiare interimare şi rapoartelor bugetare.

În anul 2016 managementul Proiectului a instituit bazele unui sistem de management financiar şi control orientat să asigure gestionarea şi raportarea veridică a mijloacelor financiare ale Proiectului “Reforma învăţământului în Moldova”, finanţat din mijloacele creditului de investiţii. Auditul public extern a identificat unele aspecte problematice, dar care nu au denaturat imaginea reală şi veridică a situaţiei financiare a Proiectului, şi anume:

1. se evidenţiază capacitatea instituţională redusă a Ministerului Educaţiei de valorificare a mijloacelor financiare externe, fapt ce relevă riscul neimplementării în termen a Proiectului. Astfel, potrivit Acordului de finanţare, pentru realizarea Componentelor I şi II au fost stabiliţi 16 indicatori de debursare, pentru care au fost planificate debursări în valoare de 38,5 milioane dolari SUA (la momentul negocierilor). În total, pe perioada 2013-2016 au fost executaţi 10 indicatori de debursare, pentru care efectiv au fost debursate 19,0 milioane dolari SUA (325,9 milioane lei). Pe parcursul anului 2016, Ministerul Educaţiei a realizat 3 indicatori de debursare²⁴ prevăzuţi în cadrul Componentelor I şi II, cu debursarea a 5,3 milioane dolari SUA, şi, respectiv, a implementat unele activităţi prevăzute la Componenta a III-a a Proiectului, debursările aferente acestora constituind 320,0 mii dolari SUA. Drept urmare, nivelul de executare a cheltuielilor efective faţă de suma totală a mijloacelor creditare debursate în anul 2016 constituie 15,1%; gradul sumelor debursate cumulativ în perioada 2013-2016 (19854,4 mii dolari SUA) din totalul mijloacelor financiare prevăzute (40000,0 mii dolari SUA) în scopul implementării Proiectului şi a reformei structurale în domeniul educaţiei constituie 49,3%; nivelul de executare cumulativă a fondurilor pentru acţiunile realizate în cadrul Proiectului este de 10,6%;

2. mijloacele bugetare destinate finanţării lucrărilor de renovare a instituţiilor de învăţământ selectate pentru renovare, serviciilor de supraveghere tehnică şi control de autor au fost executate la nivel de doar 5,5%;

3. tranzacţiile privind evidenţa serviciilor de proiectare şi verificare a proiectelor aferente reparaţiei sediilor instituţiilor de învăţământ în sumă de 3,1 milioane lei au fost contabilizate la subcontul 318 “Alte mijloace fixe”, pe când cadrul normativ stipulează necesitatea înregistrării la subcontul 319240 “Pregătirea proiectelor”, cu ulterioara capitalizare a acestora la costul imobilului (311120 “Reparaţii capitale ale clădirilor”);

4. Ministerul Educaţiei a prezentat Băncii Mondiale date incomplete privitor la cheltuielile de retribuire a muncii cadrelor didactice la situaţia din 31.12.2016, fără datele ce ţin de cheltuielile efective, creanţe şi datoriile creditoare.

_____________________________

²⁴ ID 5 “Programul actualizat de formare a directorilor de şcoală şi cadrelor didactice aprobat în mod oficial şi implementarea acestuia iniţiată”; ID 10 “Testarea naţională revizuită a tuturor elevilor din clasele a IV-a şi a IX-a finalizată, şi rezultatele acesteia analizate, diseminate şi utilizate de ME”; ID 15 “Raportul elev-cadru didactic pentru clasele I-XII majorat de la 10,5:1 la 11,5:1”.

Caracterul scăzut al nivelului de executare cumulativă a fondurilor pentru acţiunile realizate în cadrul Proiectului (10,6%), comparativ cu aşteptările şi debursările efectuate, a fost condiţionat de mai mulţi factori de ordin intern şi extern, şi anume întârzierile semnificative la întrunirea standardelor minime de asigurare a calităţii lucrărilor de renovare a instituţiilor de învăţământ, constatându-se că necesităţile pentru reparaţia şcolilor selectate sunt mult mai mari decât s-a preconizat iniţial. Astfel, costurile estimate pentru aceste lucrări de renovare depăşesc semnificativ valoarea conceptuală a ID destinată pentru activităţile respective. Cauza principală a acestei situaţii a fost irelevanţa şi neactualitatea prevederilor standardelor naţionale de construcţie a şcolilor. De asemenea, auditul relevă circumstanţe influenţate de schimbarea managementului strategic şi capacitatea redusă de valorificare a mijloacelor creditate.

Astfel, se evidenţiază lipsa capacităţii instituţionale a Ministerului Educaţiei de valorificare a mijloacelor financiare externe în domeniul renovării instituţiilor de învăţământ, fapt ce evidenţiază riscul neimplementării în termen a Proiectului.

Curtea de Conturi, în baza activităţilor desfăşurate conform termenilor de referinţă ai Băncii Mondiale şi probelor de audit obţinute, a oferit opinii de audit fără rezerve pentru Rapoartele financiare interimare prezentate Băncii Mondiale şi pentru Rapoartele bugetare prezentate Ministerului Finanţelor la data de 31 decembrie 2016 ale Proiectului “Reforma învăţământului în Moldova”. Pentru remedierea situaţiilor problematice constatate, auditul public extern a formulat recomandări managementului strategic, ce ar consolida controlul asupra Proiectului. Totodată, la solicitarea auditului, Ministerul Educaţiei s-a adresat Ministerului Finanţelor²⁵ pentru soluţionarea problemelor identificate de audit privind contabilizarea corectă a documentaţiei de proiectare/verificare a proiectelor şi raportarea către Banca Mondială a informaţiilor complete cu privire la salarizarea cadrelor didactice.

Ministerul Educaţiei a adresat la 26.09.2016 o solicitare²⁶ Prim-ministrului Republicii Moldova privind restructurarea PRIM, prin transmiterea responsabilităţilor aferente domeniului renovare a instituţiilor de învăţământ de la Ministerul Educaţiei la Fondul de Investiţii Sociale din Moldova (FISM). În cadrul şedinţei Comitetului Interministerial pentru Planificare Strategică (CIPS) din 17.11.2016²⁷, a fost aprobată propunerea privind restructurarea PRIM.

Ministerul Finanţelor a remis Băncii Mondiale, la data de 21.11.2016, solicitarea de restructurare²⁸ şi, împreună cu Ministerul Educaţiei, urmează să întreprindă acţiunile privind demararea procedurilor ulterioare. Se menţionează că la 16.02.2017 Banca Mondială a acceptat modificarea condiţiilor şi a termenelor Acordului de finanţare.

_____________________________

²⁵ Scrisoarea nr.14/12-554 din 14.06.2017; Scrisoarea nr.14/12-528 din 09.06.2017.

²⁶ Scrisoarea nr.14/11-877 din 26.09.2016.

²⁷ Procesul-verbal nr.21-25-06-02 din 17.11.2016.

²⁸ Solicitarea Ministerului Finanţelor nr.13/1-7-349 din 21.11.2016.

- valorificarea mijloacelor financiare externe în domeniul renovării instituţiilor de învăţământ de către Ministerul Educaţiei, în vederea implementării în termen a Proiectului “Reforma învăţământului în Moldova”.

Obiectivul auditului a constat în evaluarea progresului înregistrat în implementarea Strategiei de reformă a sectorului justiţiei şi în determinarea faptului dacă actorii-cheie au întreprins acţiuni coerente şi adecvate care să contribuie în mod eficient şi eficace la atingerea rezultatelor scontate. În acest sens, scopul primordial al acţiunii de audit a fost stabilirea nivelului de realizare a acţiunilor prevăzute în Strategie, precum şi dacă mijloacele financiare destinate au fost utilizate raţional şi eficient.

Printre factorii determinanţi care au influenţat direct mersul realizării acţiunilor prevăzute şi au constrâns impactul pozitiv în realizarea obiectivului reformei sectorului justiţiei, precum şi au constituit impedimente majore pentru succesul final al acestora, se menţionează:

1. neasigurarea unui grad avansat de răspundere managerială la utilizarea eficientă a fondurilor publice de către top-managerii instituţiilor responsabile de implementarea Strategiei de reformă a sectorului justiţiei;

2. nestabilirea responsabilităţilor distincte de coordonare, executare şi monitorizare în procesul de planificare bugetară din partea actorilor-cheie, precum şi dezvoltarea insuficientă a capacităţilor instituţionale în materie de analiză a diferitor opţiuni de perspectivă şi de evaluare a impactului acestora, inclusiv costurile şi eficienţa investiţiilor efectuate;

3. redirecţionarea nefundamentată a mijloacelor în sumă totală de 42,0 milioane lei, condiţionată de realizarea anumitor acţiuni distincte prevăzute în Strategia de reformă a sectorului justiţiei;

4. lipsa de rigurozitate şi relevanţă a utilizării mijloacelor publice în sumă totală de 79,9 milioane lei pentru renovarea sediilor instanţelor judecătoreşti, fărăunele fundamentări pertinente, adecvate şi proporţionale alocaţiilor financiare;

5. neatingerea impactului scontat în sporirea eficienţei instanţelor judecătoreşti, pentru acest deziderat termenul fiind extins cu 10 ani, concomitent estimându-se mijloace financiare suplimentare semnificative în cuantum de circa 1,5 miliarde lei, în condiţiile unui buget auster;

6. ineficienţa gestionării mijloacelor financiare în cuantum de 2,9 milioane lei, pentru amenajarea spaţiilor destinate audierii şi asistenţei copiilor, nefiind stabilite criterii distincte pentru realizarea acestei acţiuni per republică;

7. grupurile de lucru sectoriale pentru coordonarea şi monitorizarea implementării Strategiei de reformă a sectorului justiţiei au activat ineficient, iar acţiunile întreprinse nu au avut impactul scontat, fiind constatate incertitudini în procesul de stabilire a nivelului de realizare a acţiunilor prevăzute.

- luarea de atitudine privind disfuncţiile instituţionale în implementarea Strategiei de reformă a sectorului justiţiei pentru anii 2011-2016, în vederea dispunerii unor măsuri şi acţiuni pentru responsabilizarea managementului instituţional şi asumarea de către factorii de decizie a eficienţei şi eficacităţii utilizării finanţelor publice şi realizării activităţilor gestionate;

- monitorizarea continuă a rezultatelor de implementare a Strategiei de reformă a sectorului justiţiei pentru anii 2011-2016, inclusiv prin audierea autorităţilor publice responsabile de realizarea măsurilor/activităţilor incluse în aceasta.

Auditul a avut ca obiectiv evaluarea eficienţei activităţilor şi măsurilor întreprinse de către instituţiile responsabile de implementarea cu succes a Programului de restructurare a sectorului vitivinicol “Filiera Vinului”, precum şi evaluarea economicităţii şi eficacităţii utilizării mijloacelor financiare şi a bunurilor achiziţionate în cadrul acestuia. De asemenea, a fost determinat gradul de implementare a Programului pentru perioada 2010-2017 (6 luni) prin prisma: rezultatelor obţinute; mecanismului de monitorizare şi coordonare; nivelului de finanţare şi realizare a acţiunilor; utilizării eficiente şi eficace a mijloacelor alocate, precum şi prin acţiunile întreprinse de către instituţiile responsabile.

Programul a fost conceput pentru a soluţiona vulnerabilităţile structurale din industria vinicolă a ţării. În acest scop, Guvernul Republicii Moldova şi Banca Europeană de Investiţii au semnat în anul 2010 un Contract de finanţare în vederea obţinerii unui credit în valoare de 75 milioane euro, destinat implementării reformei structurale în sectorul vitivinicol. Măsurile de restructurare a sectorului s-au efectuat prin intermediul Programului de Restructurare a Sectorului Vitivinicol “Filiera Vinului”. Perioada de implementare a Programului cuprinde anii 2011-2017.

Scopul Programului a constat în facilitarea accesului potenţialilor beneficiari din sectorul vitivinicol la resursele financiare oferite de Banca Europeană de Investiţii prin intermediul operaţiunilor de creditare şi de leasing, potrivit prevederilor Contractului de finanţare, precum şi modernizarea şi tehnologizarea întregului lanţ valoric al ramurii vitivinicole a Republicii Moldova.

Alocaţiile pentru beneficiarii Programului au fost canalizate prin intermediul a 4 Componente distincte. Pentru Componenta I “Linia de credit”, Banca Europeană de Investiţii a debursat 32,0 milioane euro, Componenta II “Linia de credit – achiziţia strugurilor” – 6,98 milioane euro, Componenta III “Operaţiuni de leasing financiar” – 0,42 milioane euro, şi pentru Componenta IV “Laboratoare, educaţie, formare şi dezvoltarea securităţii alimentelor” – 4,94 milioane euro.

Din data iniţierii Programului şi până la 30.06.2017, mijloacele financiare efectiv debursate de Banca Europeană de Investiţii au constituit 44,34 milioane euro, sau 59% din valoarea împrumutului.

Deşi evaluările efectuate de audit denotă că activităţile prevăzute în Program au susţinut producătorii şi au încurajat producerea vinurilor cu “denumirea de origine protejată” şi cu “indicaţia geografică protejată”, oferind posibilitatea exportării producţiei vinicole spre alte pieţe de desfacere, extinderii plantaţiilor de viţă-de-vie, producerii vinurilor de calitate mai înaltă şi competitive pe piaţa internaţională, auditul a constatat unele carenţe şi disfuncţionalităţi, printre care:

1. echipamentele procurate de Unitate pentru beneficiarii proiectelor investiţionale în valoare totală de 3,6 milioane lei (echivalentul a 0,2 milioane euro) nu sunt utilizate, fiind stocate pe un termen de până la 18 luni;

2. alocarea mijloacelor financiare în lipsa unor calcule justificate/argumentate privind necesarul de echipamente a cauzat utilizarea neeficientă a resurselor în sumă de 3,4 milioane lei (echivalentul a 0,2 milioane euro);

3. bunurile procurate în valoare de 1,63 milioane euro nu vor contribui la realizarea eficientă a Programului urmare a faptului că valoarea bunurilor nelivrate constituie 0,3 milioane euro, a echipamentelor neutilizate – 1,13 milioane euro, iar a echipamentelor utilizate contrar destinaţiei – 0,2 milioane euro;

4. lansarea cu întârziere a Componentei III “Operaţiuni de leasing” cu circa 4 ani a limitat accesul potenţialilor beneficiari la resursele creditului oferit în cadrul Programului;

5. monitorizarea insuficientă din partea Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare şi Unităţii Consolidate pentru Implementarea şi Monitorizarea Programului de Restructurare a Sectorului Vitivinicol a generat ineficienţa utilizării mijloacelor financiare destinate implementării Programului;

6. garanţia de rambursare a împrumutului recreditat nu a fost asigurată de către Ministerul Finanţelor, fiind acceptate în gaj utilaje şi bunuri vechi şi uzate moral în valoare de 1,5 milioane euro.

- luarea de atitudine privind disfuncţiile instituţionale constatate de audit şi monitorizarea implementării activităţilor din cadrul Programului, în vederea valorificării resurselor externe destinate acestuia.

Pentru atingerea obiectivului general, au fost identificate următoarele obiective specifice: “Dispune Ministerul Educaţiei de instrumente eficiente pentru realizarea, monitorizarea şi raportarea implementării coerente a Strategiei “Educaţia-2020?”; “Asigură instrumentele guvernamentale utilizarea eficace a alocaţiilor bugetului de stat pentru pregătirea cadrelor de specialitate?”; “Sunt înregistrate progrese de către Ministerul Educaţiei la implementarea instrumentelor guvernamentale pentru asigurarea sistemului educaţional cu cadre didactice?”.

Misiunea de audit a fost efectuată la Ministerul Educaţiei, cu colectarea probelor de audit şi solicitarea informaţiilor de la unele autorităţi publice centrale, de la organele locale de specialitate în domeniul învăţământului ale Consiliilor raionale, precum şi de la instituţiile de învăţământ superior de stat.

Abordarea de audit a fost una combinată (mixtă), orientată pe probleme, precum şi pe măsurarea eficienţei proceselor implementate în domeniul educaţiei. Auditul s-a concentrat pe determinarea celor mai relevante progrese înregistrate în realizarea deciziilor strategice aferente politicii în domeniul educaţiei, precum şi pe identificarea problemelor care au afectat implementarea eficientă a documentului de politici.

În ce priveşte realizarea activităţilor prevăzute pentru implementarea Strategiei “Educaţia-2020”, se relevă:

• pentru unii indicatori de monitorizare a Strategiei nu sunt stabiliţi indicii iniţiali şi nici cei pentru perioada intermediară (2017), indicându-se doar indicatorii-ţintă pentru anul 2020;

• în anul 2015, Ministerul Educaţiei nu a monitorizat şi nu a evaluat toţi indicatorii de rezultat stabiliţi, iar din totalul de 21 de indicatori de monitorizare evaluaţi, doar 5 pot atinge nivelul preconizat pentru anul 2017, în timp ce 16 sunt departe de a fi realizaţi;

• persistă un risc înalt de nerealizare a unor deziderate incluse în cele 33 de obiective specifice prevăzute în Strategie, din considerentul că pentru 23 de obiective nu au fost estimate rezultatele concrete şi măsurabile;

• lipsesc criteriile de evaluare a procesului de implementare a Strategiei, nefiind aprobat un Plan de acţiuni pentru implementarea acesteia, care să prevadă etapele şi termenele de implementare, rezultatele scontate, indicatorii de progres şi de performanţă;

• atât Ministerul Educaţiei, cât şi alte autorităţi publice centrale implicate în implementarea documentelor de politici nu dispun de Planuri de Dezvoltare Strategică, ca urmare a neelaborării de către Cancelaria de Stat a metodologiei de elaborare a acestora pentru perioada respectivă.

Cât priveşte utilizarea eficace a alocaţiilor bugetului de stat pentru pregătirea cadrelor de specialitate (comanda de stat), se menţionează:

• definirea planurilor de pregătire a cadrelor de specialitate (comanda de stat) nu este bazată pe criterii concrete prestabilite şi aprobate de Guvern, atestându-se şi lipsa unor prognoze estimative elaborate pe termen mediu de către Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei;

• statul finanţează comanda de stat în lipsa unei formule transparente şi a unor indicatori de performanţă ai instituţiilor de învăţământ superior de stat, în condiţiile neaprobării metodologiei de calculare a taxelor de studii în învăţământul superior;

• lipsa unui mecanism de repartizare a specialiştilor pregătiţi în majoritatea domeniilor. Astfel, la instituţiile de învăţământ superior de stat din subordinea Ministerului Educaţiei sunt repartizaţi în câmpul muncii doar absolvenţii facultăţilor pedagogice, iar alte zeci de specialităţi, precum jurişti, economişti, jurnalişti etc. nu participă la acest proces;

• neconcordanţe între prevederile legale şi cele ale actelor normative privind angajarea tinerilor specialişti. Astfel, în timp ce cadrul normativ prevede că absolvenţii instituţiilor de învăţământ superior de stat sunt repartizaţi în funcţie de necesităţile statului, potrivit prevederilor legale²⁹ ocuparea funcţiei publice vacante sau temporar vacante se face prin: concurs, promovare sau transfer;

• deşi ANACIP a fost creată în 2014, până în prezent aceasta nu a acreditat nicio instituţie de învăţământ sau un program de studii (ciclul I), în condiţiile în care metodologia de evaluare externă a calităţii a fost aprobată abia la 18.05.2016;

• Ministerul Educaţiei nu a asigurat elaborarea şi implementarea metodologiei de calculare a taxelor de studii în învăţământul superior, care, potrivit Planului de acţiuni privind implementarea Codului educaţiei, elaborarea şi aprobarea Metodologiei de finanţare în învăţământul superior a fost stabilită pentru luna noiembrie 2016, sau cu 2 ani mai târziu faţă de termenul prevăzut în Codul educaţiei;

• unele aspecte ale procesului de trecere a instituţiilor de învăţământ superior de stat la autonomie universitară nu au fost definitivate în partea ce ţine de: i) aplicarea formulei de finanţare per student; ii) aplicarea de către Ministerul de resort a regulilor de formare şi transmitere a capitalului social al instituţiilor de învăţământ superior de stat; iii) evaluarea/reevaluarea tuturor mijloacelor fixe, în special a terenurilor aflate în folosinţa instituţiilor respective; iv) înregistrarea în termenele stabilite la organele cadastrale teritoriale a drepturilor patrimoniale asupra tuturor bunurilor imobile ale instituţiilor de învăţământ superior de stat; v) transmiterea de către unii fondatori a activelor în capitalul social al instituţiilor respective.

În cadrul auditului au fost evaluate şi unele aspecte aferente evidenţei, înregistrării şi evaluării patrimoniului în procesul de trecere a instituţiilor de învăţământ superior de stat la autonomia universitară.

Rezultatele auditului au constatat mai multe nereguli referitor la aceste aspecte, situaţii în care pot fi generate riscuri majore de integritate a patrimoniului public.

Astfel, conform prevederilor Legii nr.178 din 11.07.2012³⁰, începând cu 01.01.2013, 16 instituţii de învăţământ superior de stat au obţinut statut de autonomie universitară şi au început să-şi desfăşoare activitatea în condiţii de autogestiune, pe principii de nonprofit, în modul stabilit de Guvern, şi îşi administrează resursele financiare prin conturi bancare.

Potrivit aceloraşi prevederi, Ministerul Finanţelor a aprobat Metodica de trecere a Planului de conturi al evidenţei contabile privind executarea devizelor de cheltuieli ale instituţiilor bugetare la Planul de conturi contabile al activităţii economico-financiare a întreprinderilor³¹, precum şi unele circulare aferente procesului de trecere³², în baza cărora instituţiile de învăţământ superior de stat urmau: (i) să reevalueze mijloacele fixe până la data de 31.12.2013; (ii) să înregistreze la organele cadastrale teritoriale bunurile imobile şi terenurile aflate în gestiune până la data de 31.12.2013; (iii) să întocmească şi să prezinte actele de primire-predare a patrimoniului în gestiunea Ministerului Educaţiei şi, ulterior, să primească bunurile care urmau a fi incluse în capitalul social; (iv) să înregistreze capitalul social.

Conform datelor prezentate de cele 11 instituţii de învăţământ superior de stat, la situaţia din 31.12.2012 acestea dispuneau de mijloace fixe cu valoarea contabilă totală de 1226,4 milioane lei*. Deşi până la 31.12.2013 instituţiile respective urmau să reevalueze mijloacele fixe, 5 din 11 nu au reevaluat clădirile şi terenurile aflate în folosinţă³³, iar 3³⁴ – nu le-au reevaluat în totalitate nici până la finele anului 2015. Astfel, din totalul de 426,9 ha de terenuri gestionate de instituţiile de învăţământ superior de stat din subordinea Ministerului Educaţiei, doar 53,4 ha au fost evaluate şi reflectate în evidenţa contabilă a acestora, cu valoarea de 263,1 milioane lei, iar 5,0 ha din cele evaluate nu sunt reflectate în contul contabil corespunzător.

De asemenea, (i) deşi unele terenuri cu suprafaţa totală de 3,96 ha au fost evaluate, valoarea acestora, ce constituie 20,3 milioane lei, nu a fost reflectată în evidenţa contabilă³⁵; (ii) terenurile cu suprafaţa totală de 7,41 ha aflate în folosinţa a 2 instituţii de învăţământ³⁶ nu au fost incluse de Ministerul Educaţiei în Darea de seamă consolidată privind bunurile imobile proprietate publică a statului, respectiv, acestea nefiind evaluate şi reflectate în evidenţa contabilă.

Totodată, 5 din 11 instituţii subordonate Ministerului Educaţiei nu au asigurat până la 31.12.2013 înregistrarea la organele cadastrale a drepturilor patrimoniale asupra unor bunuri imobile³⁷, în conformitate cu cerinţele înaintate de Ministerul Finanţelor. Astfel, 39 de bunuri imobile, dintre care 36 de clădiri cu suprafaţa totală de 45156,9 m² şi valoarea de bilanţ de 90,1 milioane lei şi 3 terenuri cu suprafaţa totală de 16,4 ha şi valoarea de bilanţ de 8,4 milioane lei nu au fost înregistrate la organul cadastral teritorial nici până la 31.12.2015.

În condiţiile în care Codul educaţiei, Codul civil şi alte acte normative nu conţin reglementări privind formarea capitalului social al instituţiilor de învăţământ superior de stat cu statut de autonomie universitară, Ministerul Finanţelor a elaborat şi înaintat reguli de formare a acestuia³⁸. Examinările auditului sub acest aspect au relevat situaţii problematice referitor la valoarea capitalului social reflectată în evidenţa contabilă a instituţiilor respective şi la valoarea capitalului social determinată de Ministerul Educaţiei. Astfel, ministerul de resort, prin ordinele proprii³⁹, a transmis în capitalul social al instituţiilor de învăţământ superior de stat valoarea totală de 1.313,8 milioane lei, în timp ce instituţiile aveau reflectate în evidenţa contabilă la contul 537 “Datorii faţă de fondatori şi alţi participanţi” doar 984,7 milioane lei⁴⁰. Aceste divergenţe au apărut în urma neaplicării de către Ministerul Educaţiei a normelor stabilite de Ministerul Finanţelor în Metodica de trecere.

Examinările auditului atestă prezenţa unor contradicţii referitor la înregistrarea capitalului social. Astfel, conform pct.2 din Ordinul ministrului Educaţiei cu privire la constituirea capitalului social al instituţiilor de învăţământ superior de stat⁴¹, acestea urmau să înregistreze valoarea capitalului social în Statutul instituţiei, în timp ce, în conformitate cu Codul educaţiei, documentul care stabileşte misiunea, principiile academice, obiectivele, structura şi organizarea instituţiilor respective este Carta universitară.

Deşi unele instituţii au trecut la autonomie financiară începând cu anul 2012, până la momentul actual nu a fost definit statutul instituţiilor, în condiţiile în care acestea sunt instituţii publice cu autonomie financiară. Totodată, Legea contabilităţii⁴² nu prevede expres modul de ţinere a evidenţei contabile de către astfel de instituţii, actualmente acestea conducându-se de Standardele Naţionale de Contabilitate⁴³ şi de Planul general de conturi contabile⁴⁴. Mai mult decât atât, instituţiile au format capital social, dar acesta nu este reglementat, astfel lipsind o acoperire legală a acestuia. Problematicile menţionate provoacă incertitudini la luarea deciziilor privind gestionarea patrimoniului statului transmis în gestiunea instituţiilor de învăţământ superior de stat cu statut de autonomie financiară, în special la înregistrarea şi modificarea capitalului social, fiind necesară întreprinderea unor măsuri de ordin legislativ şi normativ în acest sens.

Cu referire la implementarea instrumentelor guvernamentale pentru asigurarea sistemului educaţional cu cadre didactice, se denotă:

-  Ministerul Educaţiei nu dispune de o planificare pe termen lung a necesarului de cadre didactice la nivel naţional, deţinând doar informaţia anuală privind numărul de locuri vacante din instituţiile de învăţământ preuniversitar. Totodată, doar o parte din OLSDÎ efectuează prognoze pe termen mediu şi lung, fapt ce nu asigură o planificare veridică a necesarului de personal didactic la nivel de sistem;

-  necoordonarea de către Ministerul Educaţiei cu OLSDÎ a acţiunilor comune de elaborare a necesarului de personal didactic a determinat prezentarea informaţiilor neveridice privind funcţiile vacante, fără a se ţine cont de cadrele didactice pensionate;

-  facilităţile acordate tinerilor specialişti angajaţi prin repartizare (mijloace băneşti, compensarea lunară a cheltuielilor pentru închirierea spaţiului locativ, a costului pentru 30 kW de energie electrică şi compensarea anuală a energiei termice) nu asigură eficienţa de menţinere a acestora în sistemul educaţional. Astfel, mai puţin de jumătate din absolvenţii specialităţilor cu profil pedagogic ajung să fie plasaţi în câmpul muncii;

-  instituţiile abilitate cu formarea profesională continuă a cadrelor didactice nu sunt acreditate în termenele stabilite, iar tergiversarea elaborării cadrului normativ/departamental pentru implementarea politicilor aferente formării profesionale continue constituie un real impediment în asigurarea accesului populaţiei la servicii educaţionale de calitate.

_____________________________

²⁹ Art.28 şi art.29 din Legea nr.158-XVI din 04.07.2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public”.

³⁰ Art.IV pct.5 din Legea nr.178 din 11.07.2012 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative.

³¹ Ordinul ministrului Finanţelor nr.166 din 19.12.2012 “Cu privire la aprobarea Metodicii de trecere a Planului de conturi al evidenţei contabile privind executarea devizelor de cheltuieli ale instituţiilor bugetare la Planul de conturi contabile al activităţii economico-financiare a întreprinderilor” (în continuare – Metodica de trecere).

³² Circularele Ministerului Finanţelor nr.24/4-4-112 din 04.06.2013, nr.24/4-4-118 din 12.06.2013, nr.24/3-4-221 din 06.08.2013 şi nr.24/3-4-81 din 05.03.2014.

³³ USM, US “B.P. Hasdeu” din Cahul, US din Comrat, US “Grigore Ţamblac” din Taraclia, ASEM.

³⁴ USM, US din Comrat, ASEM.

³⁵ UPS “Ion Creangă”.

³⁶ US “Grigore Ţamblac” din Taraclia – 2,66 ha, US din Comrat – 4,75 ha.

a. Valoarea contabilă a mijloacelor fixe până la reevaluarea bunurilor imobile.

³⁷ Art.5 alin.(1) din Legea cadastrului bunurilor imobile nr.1543-XIII din 25.02.1998.

³⁸ Anexa nr.2 “Modul de achitare a datoriilor şi formarea capitalului propriu al instituţiilor de învăţământ superior de stat” la Ordinul ministrului Finanţelor nr.166 “Cu privire la aprobarea Metodicii de trecere”.

³⁹ Ordinele ministrului Educaţiei nr.1245-1255 din 18.12.2014.

⁴⁰ Datele din Bilanţul contabil al instituţiilor de învăţământ superior de stat la situaţia din 31.12.2012, contul 537 “Datorii faţă de fondatori şi alţi participanţi” – 967,0 milioane lei, contul 311 “Capitalul social” – 17,7 milioane lei, tabelele de trecere solicitate de la instituţiile de învăţământ superior de stat.

⁴¹ Ordinele ministrului Educaţiei nr.1245-1255 din 18.12.2014.

⁴² Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007.

⁴³ Ordinul ministrului Finanţelor nr.118 din 06.08.2013 “Privind aprobarea Standardelor Naţionale de Contabilitate”.

⁴⁴ Ordinul ministrului Finanţelor nr.119 din 06.08.2013 “Privind aprobarea Planului general de conturi contabile”.

Misiunea de audit a constatat că măsurile întreprinse pentru realizarea unor obiective ale Strategiei “Educaţia-2020” nu au fost suficiente. În consecinţă, evaluările preliminare ale indicatorilor de monitorizare aferenţi politicii educaţionale denotă rezultate modeste. În acest context, deficienţele identificate în procesele de planificare, implementare şi monitorizare a Strategiei “Educaţia-2020” constituie un impediment în procesul de reformare a sistemului educaţional.

Lipsa prognozelor de înmatriculare pe termen mediu are drept consecinţă utilizarea ineficientă a mijloacelor publice alocate pentru pregătirea specialiştilor, care fie că nu acoperă necesităţile statului, fie că provoacă surplus de unele specialităţi. Totodată, neelaborarea reglementărilor şi criteriilor clar determinate aferente procesului de distribuire a locurilor bugetare instituţiilor de învăţământ superior de stat din subordine după aprobarea de către Guvern a planurilor de admitere este o consecinţă a nefuncţionării ANACIP.

De asemenea, lipsa reglementărilor privind statutul instituţiilor trecute la autonomie universitară, dar şi a prevederilor referitor la formarea, modificarea şi înregistrarea capitalului social a cauzat multiple situaţii incerte, care pot afecta gestionarea patrimoniului transmis instituţiilor respective de către fondatori.

În scopul remedierii situaţiei atestate, pentru asigurarea implementării cu succes a Strategiei “Educaţia-2020” şi, nu în ultimul rând, utilizării raţionale a mijloacelor bugetare alocate, sunt necesare: aprobarea unui plan de acţiuni privind implementarea Strategiei “Educaţia-2020”, elaborarea planurilor de pregătire a comenzii de stat fundamentate pe evoluţia pieţei muncii şi a necesităţilor statului, instituirea unui mecanism aplicabil de responsabilizare a studenţilor finanţaţi din surse publice, precum şi redefinirea actualului sistem motivaţional al tinerilor specialişti.

- în comun cu părţile implicate, analiza situaţiei privind elaborarea şi implementarea metodologiei de calcul al taxelor de studii în învăţământul superior, precum şi elaborarea mecanismului de repartizare în câmpul muncii conform necesităţilor statului a absolvenţilor de la specialităţile de profil instruiţi din contul bugetului de stat;

- aprobarea Programelor de Dezvoltare Strategică ale autorităţilor administraţiei publice centrale şi, după caz, iniţierea de către Cancelaria de Stat a procesului de elaborare a Programelor de Dezvoltare Strategică, cu asigurarea suportului metodologic necesar.

Misiunea de audit a avut ca obiectiv evaluarea caracterului adecvat, eficacităţii şi oportunităţii acţiunilor întreprinse de către responsabilii de gestionarea Fondului de subvenţionare pentru implementarea cerinţelor şi recomandărilor înaintate prin Hotărârea Curţii de Conturi nr.55 din 08.12.2014 “Cu privire la Raportul auditului conformităţii procesului de subvenţionare a agriculturii în anul 2013”.

Măsurile întreprinse pe parcursul anilor 2014-2016 de factorii decizionali şi de cei responsabili de gestionarea Fondului de subvenţionare în vederea implementării cerinţelor şi recomandărilor de audit dispuse de Curtea de Conturi nu au fost suficiente, punctuale şi cuprinzătoare, respectiv, nu au contribuit la redresarea situaţiei defectuoase atestate. Totodată, factorii responsabili nu au depus eforturi pentru remedierea coliziunilor juridice identificate anterior.

Astfel, din totalul celor 20 de recomandări înaintate, auditul atestă implementarea doar a două recomandări (sau 10% din totalul recomandărilor), 10 recomandări fiind parţial implementate (50%) şi, respectiv, 8 recomandări neimplementate (40%). Misiunea de audit a atestat:

1. lipsa analizelor de rigoare şi a programelor de dezvoltare pentru toate sectoarele agricole, ceea ce denotă că organele de resort nu dispun de o viziune clară şi cuantificabilă a dezvoltării sectorului agricol;

2. strategiile şi politicile publice în materie de subvenţii, contrar observaţiilor Curţii de Conturi, nu au fost corelate cu disponibilităţile financiare sustenabile ale statului, nu conţin indicatori clari şi măsurabili de evaluare a rezultatelor acţiunilor care sunt întreprinse, fapt ce nu permite organelor de resort stabilirea criteriilor de prioritizare a măsurilor de subvenţionare şi, respectiv, distribuirea motivată între măsuri a resurselor financiare disponibile pentru subvenţionare;

3. lipsa unor reglementări exhaustive cu privire la modul de calculare şi (re)distribuire a necesarului de investiţii pe fiecare măsură de sprijin în parte menţine riscul utilizării discreţionare a fondurilor publice disponibile şi, implicit, nu atinge obiectivele strategice prestabilite pe termen mediu şi scurt;

4. absenţa informaţiilor/fundamentărilor care au stat la baza stabilirii mecanismului de subvenţionare (în special, condiţiile de eligibilitate; plafoanele de subvenţionare; cota subvenţiei din valoarea investiţiei; domeniile de subvenţionare; modul de (re)distribuire a mijloacelor aprobate pentru subvenţionare etc.);

5. revizuirea criteriilor de eligibilitate s-a efectuat fără a se ţine cont de recomandările auditului precedent. Ca urmare, riscurile cu privire la neasigurarea îndeplinirii obiectivelor procesului de subvenţionare persistă în continuare. Solicitarea auditului precedent privind completarea criteriilor de eligibilitate şi/sau corelarea acestora cu obiectivele subvenţionării nu a fost luată în calcul pe deplin, în special cele ce ţin de: utilizarea eficientă a resurselor, protecţia mediului ambiant, diversificarea pieţelor de desfacere a producţiei agricole, ţinerea conformă a evidenţei contabile de către beneficiarii de subvenţie;

6. neorganizarea activităţii de evaluare a îndeplinirii indicatorilor cu privire la eficienţa sau eficacitatea utilizării mijloacelor Fondului de subvenţionare a producătorilor agricoli;

7. prevederi regulamentare incoerente, inclusiv cu carenţe pasibile de aplicări inegale (tratament inechitabil) în raport cu potenţialii beneficiari, cum ar fi: utilizarea unor noţiuni fără definirea exhaustivă a acestora; lipsa determinării cotei de folosire a utilajului/tehnicii subvenţionate în procesul propriu de producţie; neeliminarea riscului de majorare a valorii investiţiei în cazul tranzacţiilor între companii/persoane interdependente; neeliminarea sau nediminuarea posibilităţii de apariţie a riscurilor asociate, cu rezilierea anticipată a contractelor de arendă a terenurilor pe care s-au efectuat investiţiile subvenţionate etc.;

8. neconformarea/neajustarea cadrului instituţional al Agenţiei de Intervenţie şi Plăţi pentru Agricultură la reguli şi proceduri, ceea ce determină riscuri de achitare a subvenţiei unor persoane neeligibile;

9. lipsa unor reglementări unice cu privire la modul de determinare a pagubelor suportate în urma calamităţilor naturale menţine riscul acordării nejustificate şi/sau inechitabile a compensaţiilor din fondul de rezervă al Guvernului;

10. ignorarea de către Ministerul Finanţelor a cerinţei Curţii de Conturi privind aprobarea cadrului normativ-metodologic în materie de evidenţă contabilă şi de declarare, în scopuri fiscale, a veniturilor şi cheltuielilor aferente subvenţionării în agricultură menţine riscul privind evidenţa neconformă la beneficiari a patrimoniului, veniturilor şi cheltuielilor aferente subvenţionării în agricultură. Analizele efectuate în cadrul auditului au stabilit că 18 agenţi economici din 21 verificaţi⁴⁵ (sau 85,7%) contrar prevederilor art.24 alin.(9) din Codul fiscal⁴⁶ au continuat practica neajustării cheltuielilor aferente veniturilor scutite de impozitare şi în anii 2014-2015;

11. raportarea neveridică a cheltuielilor aferente subvenţionării pentru anii 2014 şi 2015. Astfel, în rapoartele financiare valoarea subvenţiilor achitate este majorată, faţă de datele din evidenţa contabilă, cu 7.807,5 mii lei în anul 2014, şi cu 94,5 mii lei – în 2015, însă valoarea datoriilor neachitate este diminuată cu 137,3 mii lei şi, respectiv, cu 14.242,3 mii lei. O situaţie similară se constată şi la cheltuielile efective, divergenţele constituind 226.801,2 mii lei în 2014 şi 135.755,1 mii lei – în 2015.

_____________________________

⁴⁵ Anexa nr.2 la Raportul de audit.

⁴⁶ Codul fiscal nr.1163-XIII din 24.04.1997.

Printre principalele cauze identificate care au condiţionat un nivel redus de executare a cerinţelor şi de implementare a recomandărilor se menţionează iresponsabilitatea şi preocuparea scăzută a managementului autorităţilor abilitate faţă de promovarea unor schimbări radicale în domeniu. Potrivit explicaţiilor autorităţilor responsabile de implementarea recomandărilor, principalele cauze care au influenţat nivelul scăzut de implementare a recomandărilor de audit sunt:

• contextul sociopolitic pe fundalul căruia s-a înregistrat o fluctuaţie accentuată a personalului de top din cadrul instituţiilor publice, fapt care, în măsură semnificativă, a tergiversat aprobarea unor documente de politici esenţiale pentru buna gestionare a Fondului de subvenţionare;

• capacitatea instituţională redusă a organelor de resort (Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare şi Agenţia de Intervenţie şi Plăţi pentru Agricultură), generată de fluctuaţia cadrelor şi de neatractivitatea funcţiilor publice pentru angajaţii performanţi.

Auditul conchide că menţinerea multiplelor suprapuneri şi coliziuni juridice perpetuă practica acordării în mod inegal a subvenţiilor, unii beneficiari fiind favorizaţi, iar alţii – defavorizaţi. Astfel, din 902,2 mii de exploataţii agricole⁴⁷ atestate conform Recensământului general agricol (efectuat în 2011), Agenţia a autorizat plăţi în anul 2014 în valoare de 791,3 milioane lei pentru 5,1 mii de solicitări şi în anul 2015 – de 460,9 milioane lei pentru 4,1 mii de solicitări. Din numărul total de solicitări autorizate, beneficiari unici de subvenţii în 2014 au fost doar 1,9 mii de producători agricoli, iar în 2015 – 2,5 mii de producători. Din aceşti beneficiari, 0,9 mii au beneficiat de subvenţii atât în 2014, în sumă de 333,8 milioane lei (42,2% din suma autorizată), cât şi în 2015 – în sumă de 212,0 milioane lei (46,0% din suma autorizată).

_____________________________

⁴⁷ http://www.statistica.md/public/files/publicatii_electronice/Recensamint_agricol/RGA_principalele_rezultate.pdf

În vederea lichidării neajunsurilor constatate, Curtea de Conturi a reiterat recomandările ce vizează:

• reconceptualizarea/redefinirea strategiilor şi politicilor publice în materie de subvenţii, convergenţei acestora cu disponibilităţile financiare sustenabile, precum şi racordării la indicatori de productivitate, cost-eficienţă şi impact;

• (re)evaluarea indicilor şi potenţialului de dezvoltare a sectorului agricol, elaborarea şi/sau redimensionarea obiectivelor-cheie, inclusiv a celor aferente sprijinului financiar prin subvenţionări curente şi capitale, reactualizând, în acest sens, criteriile şi normele de (pre)selecţie a potenţialilor beneficiari;

• revizuirea cadrului legal-normativ privind subvenţionarea asigurării riscurilor de producţie în agricultură, precum şi elaborarea/aprobarea unor reglementări unice, necesare pentru determinarea pagubelor suferite de producătorii agricoli urmare a calamităţilor naturale;

• standardizarea cadrului regulator aferent proceselor şi procedurilor operaţionale de subvenţionare per ansamblu, inclusiv reglementarea prin stipularea expresă a criteriilor aferente interdicţiilor pentru beneficiarii neoneşti.

- reconceptualizării/redefinirii strategiilor şi politicilor publice în materie de subvenţii, convergenţei acestora cu disponibilităţile financiare sustenabile, precum şi racordării la indicatori de productivitate, cost-eficienţă şi impact;

- promovării exprese a principiilor egalităţii de şanse şi neutralităţii în raport cu toţi potenţialii beneficiari de resurse publice;

- standardizării cadrului regulator aferent proceselor şi procedurilor operaţionale aplicate de Agenţia de Intervenţie şi Plăţi pentru Agricultură;

- aprobării cadrului normativ-metodologic în materie de evidenţă contabilă şi de declarare, în scopuri fiscale, a veniturilor şi cheltuielilor aferente subvenţionării în agricultură;

- verificării corectitudinii declarării şi ajustării în scopuri fiscale a veniturilor şi cheltuielilor aferente subvenţionării producătorilor agricoli în anii 2011-2016, prin prisma abordării univoce a cadrului legal aferent.

Evaluarea impactului reformei finanţelor publice locale asupra descentralizării financiare a unităţilor administrativ-teritoriale din cadrul municipiului Chişinău şi raionului Râşcani.

Sinteza constatărilor asupra impactului implementării modificărilor operate în Legea privind finanţele publice locale a relevat următoarele:

1. aplicarea noului model de relaţii interbugetare nu a fost precedată/asociată de măsurile de dezvoltare a economiilor locale, generatoare de venituri publice locale, prin urmare acţiunile de reformare au fost axate pe redistribuirea şi nu pe majorarea veniturilor colectate;

2. revizuirea sistemului de partajare a impozitelor generale de stat şi susţinerea modelului de transferuri centralizate (cu destinaţie generală şi specială) nu a creat stimulente şi nu a responsabilizat personalul AAPL în consolidarea veniturilor proprii a căror pondere scăzută nu poate servi drept bază pentru o autonomie locală autentică;

3. din componenţa veniturilor autonome au fost excluse categorii de venituri semnificative, mijloacele decăzute fiind substituite prin transferuri de la bugetul de stat. Prin urmare, a fost sporit considerabil gradul de dependenţă a bugetelor locale faţă de bugetul de stat, fiind perpetuat fenomenul centralizării resurselor financiare şi amplificată una din principalele deficienţe a sistemului precedent al relaţiilor interbugetare;

4. revizuirea modului de formare a veniturilor publice locale nu a influenţat pozitiv capacitatea AAPL pentru finanţarea cheltuielilor curente, în continuare necesitând alocaţii de la bugetul de stat, inclusiv din fondul de compensare pentru acoperirea parţială a discrepanţelor legate de reformarea sistemului de raporturi interbugetare;

5. AAPL nu dispun de mijloace pentru executarea lucrărilor capitale, respectiv, sunt absolut dependente de bugetele de alt nivel privind dezvoltarea socioeconomică a localităţilor;

6. insuficienţa mijloacelor proprii a determinat incapacitatea AAPL de a efectua cheltuieli capitale din contul acestora, ceea ce influenţează asupra calităţii serviciilor în interesul public al comunităţilor;

7. revizuirea sistemului de finanţe publice locale nu a fost promovată prin familiarizarea şi instruirea personalului consacrat din AAPL în domeniul vizat şi nu a fost ajustat pe deplin cadrul metodologic aferent prognozei bugetare.

Nereuşitele reformei se datorează unui cumul de factori sistemici, principalii exprimându-se prin:

- substituirea măsurilor privind afirmarea descentralizării financiare cu un simplu mecanism de redistribuire a veniturilor bugetare, sporind centralizarea mijloacelor;

- conceperea incertă privind crearea stimulentelor de extindere a bazei de venituri proprii numai prin implementarea noului model de alocare a transferurilor;

- absenţa la AAPL a competenţelor integrale în dezvoltarea bazei de venituri proprii, pe de o parte, şi nevalorificarea pe deplin a drepturilor acordate conform legii, pe de altă parte;

- lipsa şi/sau nefuncţionalitatea mecanismelor existente privind extinderea bazei impozabile etc.;

Cauzele-cheie generatoare de efecte negative au fost amplificate şi de fenomenele precare de recesiune înregistrate în economiile locale, care nu generează venituri fiscale suficiente, pe măsura necesităţilor publice, iar disproporţiile regionale de dezvoltare au intensificat discrepanţele între AAPL, care în mod iminent produc inechităţi de orice gen pentru populaţia din UAT respective.

Totodată, seria de factori consemnaţi nu a motivat Ministerul Finanţelor pentru prelungirea testării şi expertizarea adecvată a noului model, acesta fiind extins pentru toate AAPL în absenţa ajustărilor necesare.

Curtea de Conturi rezumă că revizuirea sistemului finanţelor publice locale nu s-a soldat cu atingerea obiectivului reformei, aceasta riscând a fi compromisă definitiv.

Întrucât imperativul dezvoltării şi consolidării finanţelor publice locale constituie un element-pilon al Strategiei naţionale de descentralizare, iar obiectivele acesteia sunt interdependente, Curtea de Conturi a dispus realizarea unor măsuri neîntârziate, dintre care principalele se rezumă la: iniţierea unor studii ample privind evaluarea avantajelor şi dezavantajelor proiectului de reformă; implicarea în acest sens a experţilor în materie pentru cercetări/explorări adiţionale tematicii în cauză, în scopul identificării slăbiciunilor instituţionale şi remedierii prompte a acestora.

Din perspectiva reformei administrativ-teritoriale, se impune (re)identificarea şi (re)evaluarea potenţialului economic local, pentru redefinirea bazei fiscal-bugetare a autorităţilor publice locale, precum şi a raporturilor interbugetare între administraţia locală şi cea centrală.

Pentru diminuarea riscurilor de eşuare a reformei, Cancelariei de Stat, autorităţilor publice centrale de specialitate şi AAPL le-au fost înaintate recomandări de revizuire şi delimitare clară şi strictă a competenţelor AAPL, de elaborare/aprobare a nomenclatorului competenţelor lor şi de estimare a costurilor acestora. În această ordine de idei, s-a recomandat elaborarea şi aplicarea standardelor minime de calitate la exercitarea competenţelor descentralizate şi identificarea soluţiilor pentru alinierea obiectivelor realizate în funcţie de Strategia Naţională de Descentralizare; remodelarea interacţiunii dintre autorităţile publice centrale de resort (mai cu seamă, economice, financiare, fiscale, vamale, statistice, cadastrale) şi cele locale, pentru organizarea continuă a asistenţei metodologice şi instruirilor, precum şi asigurarea publicităţii şi transparenţei în relaţiile contribuabil – stat.

- iniţierea audierilor autorităţilor centrale şi locale privind starea de lucruri în implementarea descentralizării financiare a unităţilor administrativ-teritoriale.

Misiunea de audit a evaluat conformitatea managementului sistemelor de supraveghere a traficului rutier, determinarea/identificarea problemelor majore aferente, precum şi dispunerea asigurării securităţii informaţionale a sistemului.

Deşi implementarea sistemelor automatizate de supraveghere a circulaţiei rutiere este calea cea mai eficientă de sporire a nivelului de siguranţă rutieră, auditul relevă că managementul Sistemului Automatizat de Supraveghere a Circulaţiei Rutiere “Controlul traficului” este afectat de multiple nereguli şi abateri de la prevederile cadrului normativ, la origine fiind lipsa unei viziuni clare cu privire la modul de implementare a sistemului şi de respectare a intereselor legitime ale cetăţenilor, atât la posesorul (MAI), cât şi la deţinătorul acestuia (STI al MAI), precum şi o administrare defectuoasă generatoare de cheltuieli ineficiente, care se exprimă prin:

1. neelaborarea unui proiect general fundamentat privind lucrările ce urmau a fi efectuate, precum şi admiterea unor neconformităţi la ţinerea evidenţei lucrărilor executate din surse externe au determinat riscul de dublare a unor cheltuieli aferente implementării proiectului;

2. evidenţa defectuoasă a mijloacelor în sumă de circa 71,4 milioane lei acordate drept grant de Republica Populară Chineză;

3. neasigurarea integrităţii bunurilor primite ca grant. Astfel, în mun. Chişinău s-a stabilit lipsa unor utilaje de monitorizare a traficului rutier în valoare de 242,83 mii lei, iar la instituţiile din subordinea MAI – a echipamentelor electronice în sumă de 254,8 mii lei;

4. lipsa clauzelor exhaustive în Contractul de elaborare a SASCR “Controlul traficului” în vederea asigurării transparenţei şi controlului proiectului de implementare a Sistemului, ceea ce rezultă din faptul că procesele nu au permis într-o măsură suficientă validarea calităţii elaborării acestuia pentru toate părţile interesate. Elaborarea SASCR “Controlul traficului” contrar cerinţelor înaintate, astfel existând premise de încasare neargumentată a mijloacelor financiare în sumă de 340,0 mii lei;

5. nerespectarea cadrului legal în procesul de autorizare/iniţiere a monitorizării traficului rutier şi de acumulare a veniturilor din aplicarea amenzilor pentru contravenţiile comise în trafic de către AAPL de nivelul II, prin sistem de subregistratură, în lipsa drepturilor legale acordate în acest sens, şi anume a competenţelor aferente măsurării legale a vitezei de circulaţie a autovehiculelor şi, respectiv, a unor mecanisme eficiente de protecţie a datelor cu caracter personal;

6. acordarea la 13 autorităţi publice locale de nivelul II (Anenii Noi, Hânceşti, Orhei, Criuleni, Ocniţa, Drochia, Ungheni, Cimişlia, Cantemir, Străşeni, Leova, Soroca şi Bălţi) a dreptului de supraveghere a traficului rutier s-a efectuat în lipsa cadrului legal şi a acordului MAI. Drept urmare, 13 UAT neregulamentar au acumulat venituri din aplicarea amenzilor pentru contravenţiile comise în trafic;

7. exercitarea activităţii de măsurare legală a vitezei în lipsa desemnării, determină declararea nulităţii proceselor-verbale;

8. admiterea de către AAPL auditate a unor erori esenţiale la contractarea serviciilor de monitorizare prin sistemele de supraveghere a traficului rutier. Astfel, în loc de lucrări de construcţie, echipamente de monitorizare video şi servicii de montare, reglare şi/sau mentenanţă a echipamentelor au fost achiziţionate servicii de monitorizare a traficului rutier. Externalizarea competenţelor exclusive ale statului unor entităţi private a determinat încasarea neregulamentară a amenzilor în sumă de 23,22 milioane lei. Totodată, nu au fost stabilite calităţile substanţiale ale obiectului contractului, prestatorii de servicii fiind persoane neautorizate, nu a fost indicat volumul serviciilor procurate, durata de prestare/livrare şi preţul acestora, ceea ce creează o situaţie incertă privind atribuirea clauzelor/prevederilor contractuale la tipurile de reguli/prevederi obligaţionale, fapt ce permite declararea de către instanţa de judecată a nulităţii contractelor respective;

9. valoarea investiţiilor de circa 3,0 milioane lei efectuate de operatorii economici nu este comensurabilă cu veniturile în sumă de 23,2 milioane lei obţinute de aceştia de la 13 UAT, ceea ce constituie o rentabilitate de peste 600%;

10. intentarea, documentarea şi aplicarea sancţiunilor pentru contravenţiile din domeniul circulaţiei rutiere (în perioada ianuarie 2014 - noiembrie 2016) de către personalul STI al MAI, care nu sunt inspectori de patrulare şi nu au statut de agenţi constatatori;

11. nerespectarea de către MAI, STI al MAI şi CR a condiţiilor privind securitatea accesului la informaţia stocată în Sistem şi a regulilor de exploatare a acestuia, ceea ce a creat premise privind accesul ilegal la informaţie al companiilor private implicate în procesul de montare, reglare şi mentenanţă a echipamentelor de monitorizare;

12. neîndeplinirea corespunzătoare a atribuţiilor funcţionale de către agenţii constatatori ai INP al IGP al MAI în vederea identificării contravenientului, sancţionării acestuia şi încasării amenzii, prin ce au fost ignorate prevederile Codului contravenţional. Aceasta a condiţionat faptul că, din totalul de 660,8 mii cazuri de încălcare a regulilor circulaţiei rutiere, constatate în perioada 2014-2015, doar pentru 315,1 mii de cazuri (sau 47%) au fost întocmite procese-verbale de sancţionare, astfel fiind ratate venituri în bugetul de stat de cel puţin 88,6 milioane lei;

13. lipsa prevederilor legale privind procedura contravenţională aplicată de MAI la constatarea contravenţiei prin intermediul unităţilor de supraveghere foto-video a traficului rutier. Astfel, procesele-verbale întocmite nu corespund rigorilor Codului contravenţional şi pot fi declarate nule;

14. neasigurarea de către MAI şi STI al MAI a imparţialităţii şi obiectivităţii grupului de lucru privind achiziţiile publice, a economicităţii şi eficienţei achiziţiilor, tratamentului egal al potenţialilor ofertanţi, administrării eficiente şi monitorizării exhaustive a executării prevederilor contractelor aferente implementării SASCR “Controlul traficului” a condiţionat efectuarea unor achiziţii neconforme de circa 15,5 milioane lei, din care 1,3 milioane lei nu au fost livrate, dar înregistrate în evidenţă;

15. intervenţia intenţionată în sistemul informaţional a unor angajaţi ai INP, ceea ce a cauzat transferarea punctelor de penalizare de la contravenienţii care acumulează mai mult de 15 puncte la terţe persoane în vederea eschivării de la răspunderea contravenţională;

16. încetarea neregulamentară a procedurilor contravenţionale;

17. permiterea, de către MAI şi STI al MAI, unui agent economic a accesului neautorizat la informaţiile din SIA REC privind încălcările comise în trafic, fără compensarea cheltuielilor suportate din bugetul de stat în sumă de 2,3 milioane lei, deşi în perioada 2014-2016, pentru informaţiile respective agentul economic nominalizat a primit de la abonaţii reţelelor de telefonie mobilă venituri în sumă de 2,8 milioane lei;

18. lipsa controlului corespunzător şi nerespectarea cadrului legal-normativ au permis administratorului SIA REC (“Rossoft” SRL), pe care este găzduit SASCR “Controlul traficului” să intervină în baza de date pentru a modifica contul trezorerial, astfel amenzile care nu fac obiectul surselor respective să fie direcţionate la capitolul 123/25 “Amenzile aplicate pentru încălcarea traficului rutier cu ajutorul mijloacelor foto-video”. În consecinţă, potrivit estimărilor auditului, din suma totală de 50,2 milioane lei, încasate în bugetele a 13 UAT în perioada 2014-2015, doar 32,2 milioane lei (sau 64,14%) constituie amenzile aferente încălcărilor stabilite prin sistemele de monitorizare a traficului rutier în raioanele respective, ceea ce la rândul său a condiţionat achitarea neregulamentară a sumei de 7,4 milioane lei pentru serviciile de monitorizare video a traficului rutier prestate de către agenţii economici;

19. lipsa evidenţei analitice corespunzătoare a calculării şi încasării amenzilor la INP al IGP al MAI, AAPL şi Trezoreria de Stat, ceea ce a facilitat activităţile de redirecţionare a veniturilor;

20. distrugerea informaţiilor înregistrate în sistem privind încălcările stabilite în traficul rutier sunt o consecinţă a ignorării de către STI al MAI a principiului integrităţii datelor SASCR “Controlul traficului”. În acest sens, auditul constată că înregistrările aferente a 28,0 mii de încălcări au fost eliminate/radiate din sistem în scopul evitării răspunderii contravenţionale;

21. lipsa unui sistem de controale generale, proceduri documentate privind asigurarea securităţii fizice şi de mediu, a unui regulament privind gestionarea log-urilor a împiedicat gestiunea conformă a SASCR “Controlul traficului”.

• bunele practici nu au fost transpuse în modul corespunzător, cadrul legal nu a fost complementat cu procese şi reguli procedurale adiţionale funcţionale, în consecinţă o idee plauzibilă a fost compromisă;

• sistemul propriu-zis nu a fost racordat la principiul cost-eficienţă, serviciile de rigoare nu au disciplinat conducătorii auto, dimpotrivă managementul operaţional defectuos la toate nivelurile a amplificat fenomenul corupţiei şi inegalităţii în raport cu participanţii la trafic;

• sistemul fiind lipsit de criterii şi indicatori de eficienţă şi rezultat, nu a fost axat pe generarea unui impact cuantificabil financiar şi social;

• cumulul de factori enumeraţi a condus la multiple nereguli şi riscuri de abuz şi fraudă.

Deşi implementarea de către MAI şi APL a SASCR “Controlul traficului” a avut ca scop ridicarea nivelului securităţii traficului rutier şi, respectiv, diminuarea morbidităţii şi mortalităţii cauzate de accidentele rutiere, auditul a constatat lipsa unor studii veridice ante- şi post-implementare, care ar fundamenta atingerea scopului propus.

Cele reflectate în constatările de audit indică asupra unei serii de aspecte importante, care necesită intervenţii stringente, în acest sens fiind înaintate MAI, MF şi APL un şir de recomandări pentru remedierea neconformităţilor şi îmbunătăţirea activităţii în domeniul auditat, mai cu seamă: revizuirea şi ajustarea cadrului legal, implementarea unor proceduri de control asupra îndeplinirii atribuţiilor de către agenţii constatatori ai MAI, consolidarea şi perfecţionarea cadrului de management al serviciilor TI externalizate etc.

- modificării cadrului legal-normativ aferent SASCR “Controlul traficului”;

- retragerii dreptului de subregistratură în cadrul SASCR “Controlul traficului” de la Autorităţile Publice Locale, reieşind din lipsa capacităţilor de exercitare de către acestea a obligaţiilor aferente deţinerii dreptului respectiv şi din lipsa consemnării atribuţiilor respective în Codul contravenţional;

- dezvoltării şi implementării sistemelor de monitorizare a traficului rutier la nivel naţional doar de către autoritatea centrală de resort (MAI), abilitată cu dreptul de monitorizare şi sancţionare a contravenţiilor în domeniul traficului rutier;

- autorizării unei entităţi publice de resort cu atribuţii de monitorizare şi verificare a corectitudinii şi legalităţii gestiunii bazelor de date şi sistemelor informaţionale ale statului, asigurând în acest fel şi securitatea informaţională a statului;

- (re)aprobării nomenclatorului entităţilor publice cu atribuţii de aplicare şi percepere a amenzilor administrative;

- reglementării cazurilor de exonerare de răspundere contravenţională pentru încălcările comise în traficul rutier de către angajaţii organelor operative de investigaţii, precum şi ai autorităţii responsabile de verificarea legalităţii utilizării numerelor speciale eliberate acestor organe şi identificării persoanelor ce le utilizează neregulamentar.

Pornind de la importanţa mediului înconjurător şi impactul acestuia asupra dezvoltării umane, Curtea de Conturi a iniţiat misiunea de audit având drept obiectiv de a răspunde la următoarea întrebare generală: “Sistemul de gestiune a deşeurilor periculoase şi de producţie din Republica Moldova este unul integrat şi asigură minimalizarea potenţialelor ameninţări pentru mediul înconjurător şi populaţie? Dacă nu, ce schimbări sunt necesare?”.

Auditul a fost efectuat la Ministerul Mediului, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor, colectându-se probe şi de la 9 consilii municipale, 25 consilii raionale şi UTA Găgăuzia, care sunt parte ale sistemului de gestiune a deşeurilor periculoase şi de producţie. Abordarea de audit a fost una mixtă: pe sistem, pe probleme, precum şi pe principalele rezultate, stabilind discrepanţele majore între impactul aşteptat şi rezultatul obţinut ca urmare a gestiunii deşeurilor periculoase şi de producţie.

De rând cu unele progrese, misiunea de audit a constatat ambiguităţi şi vulnerabilităţi semnificative privind funcţionalitatea sistemului de gestiune a deşeurilor periculoase şi de producţie din Republica Moldova, care se exprimă prin:

1. sistemul actual de gestiune a deşeurilor periculoase şi de producţie nu este integrat şi bazat pe activităţi conforme cu “ierarhia deşeurilor” şi pe un mecanism de responsabilitate extinsă a producătorului pentru gestiunea deşeurilor, similar celui comunitar, urmare a cărui fapt acesta nu asigură minimizarea potenţialelor ameninţări pentru mediul înconjurător şi populaţie;

2. circa 80% din deşeurile de producţie generate anual în ţară sunt eliminate la depozite şi gunoişti, de rând cu cele menajere solide, excepţie făcând deşeurile periculoase, care sunt stocate pe teritoriul unor agenţi economici, din lipsa întreprinderilor dotate cu tehnologii şi utilaj special pentru distrugerea/eliminarea lor;

3. cadrul legislativ-normativ naţional în materie de deşeuri până în prezent nu este racordat pe deplin la prevederile legislaţiei şi la standardele internaţionale, ceea ce nu asigură realizarea măsurilor de protecţie a mediului şi sănătăţii populaţiei, prevenirea sau reducerea efectelor adverse, determinate de generarea şi gestiunea deşeurilor, precum şi reducerea efectelor negative provocate de folosirea resurselor şi creşterea eficienţei utilizării acestora;

4. în domeniul gestiunii deşeurilor, substanţelor chimice şi poluării industriale, pericolelor industriale, din totalul de 18 acţiuni prevăzute pentru a fi realizate în anii 2014-2016, conform Planului naţional de acţiuni pentru implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova - Uniunea Europeană, nu au fost realizate 11 acţiuni, nivelul de realizare constituind 39,0%;

5. un impact negativ asupra atingerii obiectivelor stabilite în documentele de politici şi strategii în domeniul gestiunii deşeurilor a fost nealocarea din fondurile speciale a mijloacelor financiare necesare, iar unele dintre cele alocate s-au utilizat contrar scopului propus (94,7 milioane lei);

6. nu sunt autorizate şi nu corespund cerinţelor legislaţiei naţionale şi internaţionale de mediu 99,7%, sau 1147 de depozite/gunoişti existente, nefiind creată o infrastructură de depozite de deşeuri clasificate conform categoriilor comunitare, care să asigure protecţia mediului înconjurător şi a populaţiei;

7. circa 98% din deşeurile municipale generate în ţară sunt eliminate la gunoişti, care reprezintă singura opţiune de eliminare a lor, iar 80,2%, sau 1164 de localităţi rurale şi urbane, din 1451 chestionate de audit, nu sunt asigurate cu servicii de salubrizare;

8. în prezent doar 10% din deşeurile reciclabile sunt recuperate, restul 90% fiind transportate la gunoişti, cu riscul de a aduce prejudicii mediului;

9. deşeurile periculoase rezultate din activităţile medicale sunt eliminate la depozitele de deşeuri menajere solide, din cauza lipsei de centre regionale şi instalaţii de stocare/eliminare a deşeurilor rezultate din activităţile medicale conforme cerinţelor comunitare, fapt care influenţează situaţia sanitar-epidemiologică din ţară;

10. managementul deşeurilor radioactive necesită a fi consolidat prin implementarea tehnologiilor de depozitare definitivă, în scopul reducerii volumului deşeurilor radioactive stocate la depozite, precum şi prin exercitarea unui control adecvat al deşeurilor respective, pentru asigurarea securităţii radiologice şi a radioprotecţiei populaţiei;

11. nu a fost adoptat cadrul legal şi nici creat un sistem eficient de securitate chimică conform obiectivelor de politici stabilite, atestându-se cantităţi mari de deşeuri chimice stocate la poligoane şi depozite, precum şi un număr mare de terenuri contaminate cu pesticide, care prezintă un pericol sporit pentru mediu şi populaţie;

12. nu au fost implementate tehnologii nonpoluante în domeniul utilizării, neutralizării şi eliminării deşeurilor, pentru prevenirea şi limitarea influenţei negative a deşeurilor periculoase asupra mediului şi populaţiei;

13. AAPL nu au adoptat măsuri de protecţie civilă la obiectivele economice generatoare de deşeuri periculoase, iar cele existente sunt insuficiente şi urmează a fi revizuite;

14. actualul sistem de control ecologic de stat este ineficient din cauza neefectuării controalelor în baza riscurilor, fiind necesară consolidarea capacităţilor instituţionale şi tehnice în domeniul respectiv;

15. s-a constatat un nivel redus al acţiunilor de conştientizare ecologică a populaţiei şi agenţilor economici privind gestiunea deşeurilor, precum şi insuficienţa promovării problemelor, programelor şi acţiunilor de mediu.

Punctele slabe care au generat impedimente semnificative privind crearea unui sistem integrat de gestiune a deşeurilor periculoase şi de producţie, precum şi iregularităţile constatate de misiunea de audit se caracterizează prin:

• nivelul redus de realizare a indicatorilor de performanţă şi a obiectivelor de politici stabilite în Planurile de acţiuni privind implementarea Strategiilor de gestiune a deşeurilor şi de mediu, cu termenul de realizare în anii 2013-2016, precum şi a Planului naţional de acţiuni pentru implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova - Uniunea Europeană în perioada 2014-2016;

• neajustarea cadrului juridic naţional în materie de deşeuri la prevederile legislaţiei şi standardele internaţionale, cu elaborarea unei politici de stat şi a măsurilor de protecţie a mediului şi sănătăţii populaţiei;

• situaţia precară privind finanţarea proiectelor în domeniul gestiunii deşeurilor determinată de lipsa unui mecanism clar privind limitele de distribuire pe domenii a mijloacelor din Fondul Ecologic Naţional şi Fondul Ecologic Local;

• capacitatea instituţională limitată a tuturor părţilor cu responsabilităţi în domeniul gestiunii deşeurilor privind implementarea unui sistem de management integrat al deşeurilor, inclusiv periculoase şi de producţie, fapt care influenţează dezvoltarea capacităţilor de colectare a deşeurilor, fiind iminent riscul asupra mediului şi sănătăţii populaţiei;

• necrearea şi nedotarea infrastructurii regionale de gestiune a deşeurilor periculoase şi de producţie cu staţii de sortare şi prelucrare a deşeurilor, cu tomberoane, platforme şi autospeciale pentru eliminarea deşeurilor, fapt care a determinat creşterea semnificativă a volumului deşeurilor generate/stocate şi un nivel scăzut de reciclare a lor;

• neajustarea cadrului naţional la prevederile cadrului legal comunitar referitor la reglementarea responsabilităţilor ce revin generatorilor de deşeuri, conform principiului “poluatorul plăteşte” sau, după caz, producătorilor, conform principiului “răspunderea extinsă a producătorului”;

• nereformarea sistemului actual de supraveghere şi control ecologic de stat, în scopul efectuării controalelor de mediu în baza riscurilor, pentru reducerea pericolelor asupra mediului înconjurător şi sănătăţii populaţiei.

Nesoluţionarea deficienţelor şi iregularităţilor constatate în cadrul sistemului actual de gestiune a deşeurilor periculoase şi de producţie va avea un impact negativ asupra mediului şi sănătăţii populaţiei. Totodată, neregulile cuantificabile constatate de audit au însumat peste 192 milioane lei, din care: 94,7 milioane lei aprobate în buget pentru Programul gestiunea deşeurilor au fost utilizate, contrar normelor legale, pentru finanţarea proiectelor altor domenii; abaterile financiar-contabile care au determinat erori în datele evidenţei contabile şi în raportarea situaţiilor financiare au constituit 86,9 milioane lei, iar 5,0 milioane lei – avansurile achitate neregulamentar etc.

Pentru remedierea situaţiilor constatate, entităţilor auditate le-au fost înaintate recomandări (16) în vederea:

• creării unui sistem integrat de gestiune a deşeurilor de orice natură, bazat pe activităţi conforme cu “ierarhia deşeurilor” şi pe un mecanism de responsabilitate extinsă a producătorului pentru gestiunea deşeurilor, similar celui comunitar, cu condiţia respectării cerinţelor de mediu;

• elaborării şi promovării actelor legislativ-normative în materie de deşeuri în conformitate cu prevederile legislaţiei şi standardele internaţionale, cu fortificarea şi alocarea resurselor financiare suficiente pentru crearea unui sistem integrat de gestiune a deşeurilor;

• eliminării neconformităţilor constatate la atingerea indicatorilor de performanţă şi obiectivelor de politici stabilite în Planurile de acţiuni privind implementarea strategiilor de mediu, de gestiune a deşeurilor, precum şi de reducere/eliminare a poluanţilor organici persistenţi.

- asigurarea realizării obiectivelor şi stabilirii direcţiilor prioritare în domeniul gestiunii deşeurilor de orice natură, cu urgentarea aprobării actelor normative pentru asigurarea implementării Legii privind deşeurile;

- identificarea şi alocarea resurselor financiare, potrivit prerogativelor Guvernului, pentru crearea unui sistem integrat de gestiune a deşeurilor bazat pe activităţi conforme cu “ierarhia deşeurilor”, în scopul reducerii pericolelor asupra mediului înconjurător şi sănătăţii populaţiei;

- intensificarea monitorizării asupra întreprinderii măsurilor concrete de către autorităţile de resort privind realizarea integrală a Planului naţional de acţiuni pentru implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană pe domeniile gestiunii deşeurilor, precum şi a strategiilor în domeniul vizat.

Misiunea de audit a fost iniţiată la Combinatul de Vinuri “Cricova” S.A. şi Centrul de Business şi Turism “Cricova-Vin” S.A., în scopul identificării problemelor existente şi a cauzelor care le-au produs, cu înaintarea recomandărilor de îmbunătăţire a activităţii de gestionare a proprietăţii publice, prin responsabilizarea şi implicarea persoanelor cu funcţii de reprezentare a statului în cadrul societăţilor, precum şi prin asigurarea unui sistem de management eficient, care să garanteze o dezvoltare durabilă a acestora.

Obiectivul general al auditului a constat în determinarea faptului dacă în cadrul Combinatului de Vinuri “Cricova” S.A. şi Centrului de Business şi Turism “Cricova-Vin” S.A. a fost asigurată, în perioada 2015-2016, gestionarea eficientă a patrimoniului public.

În acest sens, echipa de audit a cuantificat următoarele obiective specifice:

• Sistemul de management financiar şi control instituit în cadrul CV “Cricova” S.A. şi CBT “Cricova-Vin” S.A. a contribuit la gestionarea eficientă a patrimoniului public?

• Resursele financiar-patrimoniale ale CV “Cricova” S.A. şi CBT “Cricova-Vin” S.A. au fost gestionate pentru obţinerea indicatorilor măsurabili de dezvoltare şi profit?

• Au fost eficiente şi echilibrate acţiunile manageriale ale conducerii CV “Cricova” S.A. şi CBT “Cricova-Vin” S.A. privind gestionarea creanţelor şi datoriilor?

Sintetizarea constatărilor expuse în Raportul de audit denotă unele deficienţe/nereguli/rezerve, care au afectat activitatea per ansamblu a societăţilor, după cum urmează:

1. neelaborarea şi neaprobarea regulamentelor de organizare şi funcţionare a subdiviziunilor structurale ale societăţilor auditate;

2. neelaborarea instrucţiunilor de funcţie pentru anumite categorii de angajaţi, potrivit funcţiilor ocupate în cadrul societăţilor;

3. nestabilirea în instrucţiunile de funcţii a relaţiilor de ierarhie, competenţelor, responsabilităţilor, precum şi nedeterminarea poziţionării funcţiei în organigramele societăţilor;

4. nearmonizarea şi nectualizarea unor fişe de post în funcţie de modificările efectuate atât în structura societăţilor, cât şi urmare a actualizării acestora conform noilor cerinţe în domeniul respectiv;

5. neîncheierea contractelor individuale de muncă cu unii angajaţi;

6. neidentificarea/neelaborarea/neaprobarea proceselor aferente activităţilor economico-financiare ale societăţilor;

7. nedefinirea tuturor elementelor necesare desfăşurării unei activităţi în planurile de activitate ale Centrului de Busines şi Turism “Cricova-Vin”, neargumentarea cu calculele necesare a prognozei cifrei de afaceri, veniturilor şi cheltuielilor din activitatea operaţională, precum şi nefundamentarea indicatorilor menţionaţi conform evoluţiei în perioadele precedente;

8. nedescrierea în Politica de contabilitate a Combinatului de Vinuri “Cricova” a condiţiilor de recunoaştere şi evaluare iniţială a produselor, producţiei în curs de execuţie, precum şi a repartizării costurilor indirecte de producţie;

9. nefurnizarea altor note explicative în conformitate cu SNC “Prezentarea situaţiilor financiare” şi alte standarde aplicabile, fiind compromis principiul transparenţei;

10. neînlăturarea unor deficienţe constatate şi expuse în rapoartele de audit privind situaţiile financiare încheiate la 31 decembrie 2014 şi 31 decembrie 2015 ale Combinatului de Vinuri “Cricova”;

11. neasigurarea autentificării cantitativ-valorice exhaustive/integrale a elementelor de activ şi a datoriilor aflate în gestiunea Combinatului de Vinuri “Cricova” S.A.;

12. nedispunerea de reglementări interne, aprobate de consiliile societăţilor respective, care ar stipula modul şi procedurile de realizare a achiziţiilor, anumite aspecte specifice în legătură cu executarea contractelor, precum şi pentru a asigura implementarea coerentă a principiilor definite/acceptate în materia achiziţiilor publice, determinate de cadrul legal-normativ în vigoare;

13. nedispunerea de mijloace financiare suficiente pentru efectuarea plăţilor curente şi apelarea la băncile comerciale pentru obţinerea suplimentară a creditelor şi a liniilor creditare pe termen lung.

• neelaborarea de către Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare a unei strategii/program de dezvoltare pentru ramura vinicolă şi vitivinicolă nu a permis prioritizarea direcţiilor de dezvoltare ulterioară a societăţilor prin concentrarea resurselor necesare în atingerea scopurilor propuse;

• realizarea insuficientă a activităţilor de către consiliile societăţilor, acestea fiind preponderent unele reprezentative, s-a soldat cu puţine efecte benefice asupra activităţii economico-financiare a societăţilor;

• nestabilirea de către fondator a indicatorilor de performanţă pentru membrii Consiliului societăţii Combinatul de Vinuri “,Cricova” S.A. a condiţionat remunerarea acestora cu 1,1 milioane lei;

• neidentificarea şi negestionarea riscurilor per ansamblu a activităţii economico-financiare a “Cricova” S.A. a condiţionat în anul 2015 situaţii nesatisfăcătoare de dezvoltare, soldate cu înregistrarea pierderilor în sumă totală de 16,9 milioane lei;

• nedeterminarea unor proceduri de control intern în cadrul societăţilor, prin definirea tuturor elementelor indispensabile sistemului de management financiar şi control, a cauzat apariţia unor deficienţe (indisciplină financiară; realizarea necorespunzătoare a achiziţiilor de bunuri/lucrări/servicii; contabilizarea neconformă de către CBT “Cricova-Vin” S.A. a costurilor serviciilor prestate; neelaborarea unei metodologii de formare a costurilor/preţurilor producţiei fabricate şi serviciilor prestate; gestionarea necoerentă de către CV “Cricova” S.A. a creanţelor şi datoriilor etc.), care au afectat eficienţa activităţii şi dezvoltarea durabilă a acestora;

• neasigurarea corespunzătoare a procedurilor de planificare, înregistrare, monitorizare şi transparenţă privind contractele de achiziţii a condiţionat perpetuarea neregulilor în procesul de desfăşurare a achiziţiilor;

• acordarea agenţilor economici de către CV “Cricova” S.A. a bunurilor în scop publicitar în lipsa stipulării în politica de marketing a criteriilor clare de selectare a acestora a generat cheltuieli suplimentare în sumă de 1,3 milioane lei;

• necalcularea de către CV “Cricova” S.A. a unor provizioane în sumă de minimum 4,9 milioane lei a determinat neasigurarea capitalizării societăţii pentru a putea face faţă unor deprecieri, cheltuieli sau riscuri viitoare;

• livrarea unor produse vinicole de către CV “Cricova” S.A. la preţuri mai mici decât costurile stabilite a condiţionat suportarea unor pierderi de cca 0,4 milioane lei;

• nediminuarea costurilor materiei prime proprii per unitate la nivelul preţului materiei prime achiziţionate de la alţi producători, în perioada 2015-2016, a avut ca impact neobţinerea unor economii a costurilor de minimum 9,4 milioane lei;

• efectuarea unor investiţii în plantaţii de viţă-de-vie, în sumă totală de 7,5 milioane lei, în lipsa studiilor de fezabilitate nu a contribuit la majorarea recoltelor, devenind ineficiente;

• lipsa acţiunilor de rigoare din partea CV “Cricova” S.A. privind recuperarea mijloacelor financiare aferente creanţelor a cauzat cheltuieli ineficiente în sumă de 1,05 milioane lei;

• nelegalizarea relaţiilor funciare de către CV “Cricova” S.A. cu Prim ăria mun. Chişinău a rezultat cu necalcularea şi neînregistrarea datoriei privind arenda terenului în sumă de 0,4 milioane lei;

• monitorizarea neadecvată a contractelor de livrare a producţiei CV “Cricova” S.A. a condiţionat necalcularea şi neînregistrarea penalităţilor aferente creanţelor neachitate în termenele prestabilite în sumă totală de 0,6 milioane lei şi, respectiv, de 0,3 milioane euro;

• contractarea creditelor bancare de către CV “Cricova” S.A. a generat suportarea în anii 2015-2016 a unor cheltuieli financiare suplimentare în sumă de 40,9 milioane lei, devenind totodată consumatoare de capital propriu;

• neînregistrarea în perioada corespunzătoare a dobânzii, în sumă totală de 1,4 milioane lei, aferente creditului destinat procurării unor mijloace fixe de către CV “Cricova”;

• acordarea de către CBT “Cricova-Vin” S.A. a împrumutului de 2,1 milioane lei fără dobândă unui agent economic, ceea ce s-a soldat cu un impact negativ asupra aspectului economico-financiar al societăţii.

• întreprinderea acţiunilor de tragere la răspundere a angajaţilor care nu şi-au exercitat funcţiile în modul corespunzător;

• revizuirea statutelor societăţilor şi regulamentelor Consiliilor societăţilor, cu ajustarea acestora la prevederile legale;

• elaborarea şi aprobarea în modul stabilit a regulamentelor de activitate ale organului executiv;

• implementarea procedurilor de control, precum şi acţiunilor eficiente în vederea îmbunătăţirii şi consolidării sistemului de management financiar şi control prin definirea tuturor elementelor indispensabile acestuia;

• elaborarea procedurilor interne cu privire la modul de desfăşurare a achiziţiilor şi respectarea principiilor de transparenţă, economicitate şi eficienţă, inclusiv cu stabilirea limitei de efectuare a achiziţiilor în lipsa relaţiilor contractuale;

• elaborarea unui program de dezvoltare pe termen mediu/lung cu stabilirea obiectivelor/ direcţiilor de dezvoltare a societăţii şi stipularea indicatorilor de performanţă măsurabili aferenţi realizării obiectivelor;

• optimizarea costurilor în agricultură;

• definirea de atribuţii şi responsabilităţi clare pentru persoanele responsabile de evidenţa, executarea şi monitorizarea contractelor de achiziţie;

• elaborarea şi aprobarea metodologiilor fundamentate aferente formării preţurilor la producţia fabricată;

• contractarea şi monitorizarea adecvată a contractelor de livrare a producţiei;

• recuperarea oportună a creanţelor, în scopul evitării blocajelor financiare şi menţinerii echilibrului financiar durabil al societăţii;

• ţinerea evidenţei corespunzătoare a îndatorărilor societăţii, precum şi a costurilor aferente pentru susţinerea procesului decizional privind evaluarea/respectarea raportului cost-eficienţă a îndatorărilor;

• înregistrarea şi inventarierea tuturor mărcilor aferente producţiei fabricate, inclusiv cu elaborarea registrului acestora;

• examinarea tuturor metodelor de repartizare a costurilor indirecte aferente fabricării produselor/prestării serviciilor, fundamentate prin calculele de rigoare, şi aprobarea metodei optime/eficiente a acestora;

• elaborarea/aprobarea nomenclatorului, componenţei, modului de contabilizare şi calculare a costurilor serviciilor prestate;

• elaborarea/aprobarea metodologiilor adecvate pentru formarea preţurilor la serviciile prestate;

• revizuirea/perfecţionarea cadrului regulator intern privind remunerarea muncii personalului societăţii, cu racordarea sistemului de remunerare la rezultatele de cost-eficienţă.

- revizuirea cadrului normativ aferent modului de exercitare a atribuţiilor de către persoanele cu funcţii de reprezentare a statului, prin introducerea indicatorilor de performanţă măsurabili, aliniaţi la obiectivele şi direcţiile/domeniile de dezvoltare a Republicii Moldova, în funcţie de care acestea urmează a fi remunerate;

- revizuirea cadrului legal aferent obligaţiilor acţionarilor (fondatorului), membrilor organelor de conducere şi altor persoane cu funcţii de răspundere din cadrul societăţilor pe acţiuni, prin stabilirea obiectivelor măsurabile pentru funcţiile delegate şi rolul acestora în activitatea societăţilor pe acţiuni, în vederea responsabilizării lor, eficientizării administrării patrimoniului public şi apărării intereselor statului;

- organizarea şi efectuarea delimitării suplimentare a obiectelor patrimoniului cultural-naţional pe domenii şi inventarierea bunurilor proprietate publică.

Obiectivul general al auditului a constat în evaluarea calităţii şi cost-eficienţei serviciului public de alimentare cu apă.

APL şi APC nu dispun de informaţii exhaustive privind aria de cuprindere cu servicii de aprovizionare cu apă şi de canalizare şi cauzele acestei situaţii. Lipsa resurselor financiare pentru dezvoltarea serviciilor de aprovizionare cu apă şi de canalizare impune persoanele fizice şi juridice ce solicită prestarea acestor servicii să investească în construcţia sistemelor alternative de aprovizionare cu apă (fântâni de mină/arteziene) şi de canalizare (gropi pentru deşeuri), ceea ce, în final, cauzează pierderea acestora ca potenţiali consumatori şi scăderea rentabilităţii investiţiilor efectuate în sectorul de aprovizionare cu apă şi de canalizare.

De menţionat că, cadrul legal-normativ existent nu prevede mecanisme de a interzice populaţiei folosirea apei necalitative şi obligarea ei de a se conecta la apeductele existente cu apă calitativă.

Situaţia financiară critică a întreprinderilor de apă şi canalizare este generată de mai mulţi factori, cum ar fi:

1. neasigurarea de către APL şi APC a conformării cadrului de reglementare a activităţii entităţilor economice principiilor unui management corporativ eficient, inclusiv: lipsa unor prevederi exhaustive în cadrul legal-normativ şi în statutele întreprinderilor a prevederilor privind drepturile şi obligaţiile fondatorului, a consiliului de administraţie şi administratorului; delegarea în organele de conducere ale întreprinderilor a consilierilor locali care sunt angajaţi politic; neaprobarea strategiilor de dezvoltare şi investiţionale, bussines-planurilor / devizelor de venituri şi cheltuieli, precum şi neracordarea acestora la resursele financiare real disponibile; neasigurarea monitorizării şi controlului asupra patrimoniului gestionat de către aceste entităţi economice.

Ca urmare, pierderile de apă şi consumul tehnologic al apei au constituit în anul 2016 până la 58% din volumul apei captate, fiind în creştere comparativ cu anii precedenţi;

2. efectuarea unor investiţii ineficiente, inclusiv din surse creditare. De exemplu,

• investiţia de 69,78 milioane lei, efectuată în construcţia Staţiei de epurare ZUC din or. Orhei, finanţată din sursele Fondului Ecologic Naţional, Uniunii Europene şi Băncii Mondiale, s-a dovedit a fi economic şi tehnic nefundamentată. Astfel, dacă în 2016 costul de epurare la staţia veche constituia 3,04 lei/m³, atunci la staţia nouă acesta constituie 16,75 lei/m³, prin ce în anii 2015-2016 din utilizarea acestei staţii au fost acumulate pierderi de 3,2 milioane lei;

• ineficiente s-au dovedit a fi şi investiţiile SA SC Floreşti, de circa 33,0 milioane lei, pentru procurarea echipamentului şi sistemului de citire la distanţă a datelor de pe apometre, care vor putea fi recuperate în 21 de ani, în timp ce termenul de exploatare a echipamentelor variază de la 3 la 10 ani;

• urmare a dării în exploatare în anul 2016 a apeductului “Prut – Nisporeni”, au devenit inutile investiţiile începute în anii anteriori în domeniul aprovizionării cu apă a or. Nisporeni în sumă de circa 36,8 milioane lei;

• nu sunt fundamentate economic “Proiectul Apă Nord Moldova”, care prevede fuzionarea ÎS “Acva Nord”, ÎM RAC Bălţi, SA RAC Soroca (care au datorii cumulate de circa 255 milioane lei, în timp ce creanţele constituie circa 30,0 milioane lei) şi “Programul de alimentare cu apă şi de tratare a apelor uzate în mun. Chişinău” (pentru care SA “Apă-Canal Chişinău” până la 31.12.2016 nu a beneficiat de nicio debursare a creditelor contractate, dar a suportat cheltuileli în sumă de 18,2 milioane lei);

• în gestiunea şi în evidenţa Întreprinderilor “Apă-Canal” (ÎAC) se află bunuri neproductive sau bunuri care nu mai sunt necesare activităţii de bază, pentru care au fost suportate cheltuieli de peste 15,0 milioane lei;

• ÎAC au imobilizat active circulante, formând stocuri de materiale, piese de schimb şi utilaje care nu sunt utilizate ani de zile. Astfel, valoarea stocului de materiale fără rulaj mai mult de 1 an constituie circa 40,0 milioane lei, iar valoarea activelor în curs de execuţie – 179,7 milioane lei (din care 24,2 milioane lei sunt cele a căror necesitate a decăzut). Până la 31.12.2016 ÎAC au suportat costuri de depozitare, pază, dobânda la creditele aferente, deprecieriea valutei naţionale, aferente stocurilor indicate, estimate de audit la peste 15 milioane lei, în timp ce valoarea de piaţă a acestor bunuri se diminuează urmare a uzurii fizice şi morale;

3. efectuarea unor cheltuieli neargumentate, ineficiente şi neregulamentare. Neaprobarea de către ÎAC a unor prevederi care ar reglementa modul de iniţiere, contractare şi executare a procedurilor de achiziţii ce ar asigura transparenţa şi eficienţa acestora, a generat suportarea în 2016 a unor cheltuieli ineficiente de circa 8 milioane lei.

Cheltuielile de salarizare supradimensionate şi neîntemeiate suportate de ÎAC în anul 2016 au constituit peste 16 milioane lei, fiind condiţionate de: exagerarea statelor de personal ale ÎAC (urmare a nefundamentării volumului real de muncă şi neaprobării normativelor de muncă⁴⁸); neasigurarea evidenţei timpului şi volumului efectiv de muncă aferent funcţiilor cumulate; lipsa resurselor financiare pentru finanţarea unor angajamente exagerate incluse în contractele colective de muncă etc.;

4. neîntreprinderea măsurilor pentru încasarea creanţelor, care la 31.12.2016 constituiau circa 450 milioane lei, din care circa 270 milioane lei reprezintă creanţele cu termenul de achitare expirat şi circa 152 milioane lei – creanţele cu termenul de prescripţie expirat şi cele compromise.

Necompensarea de către CO Orhei şi CO Soroca a veniturilor ratate de către ÎAC de la stabilirea unor categorii de consumatori a tarifelor diminuate, în sumă de 3,1 milioane lei (în perioada 2015 - 2016) şi, respectiv, de 2,7 milioane lei (în perioada 2013-2016);

5. neprestarea în volum deplin a serviciilor de aprovizionare cu apă şi de canalizare.

De exemplu,

• ÎAC ratează venituri estimate de audit pentru anul 2016 de peste 20 milioane lei urmare a neconcordanţei prevederilor art.19 alin.(5) din Legea nr.303 din 13.12.2013⁴⁹, care interzice exploatarea fântânilor arteziene existente în localităţile care dispun de sisteme publice de alimentare cu apă, cu prevederile art.25 din Legea apelor nr.272 din 23.12.2011⁵⁰, conform cărora informarea prin presă despre solicitarea autorizaţiei exploatării fântânilor respective. Această situaţie este facilitată şi de politica fiscală permisivă în domeniu, care taxează 1m³ de apă captată la nivel de 0,3 lei, precum şi de inactivitatea Inspectoratului Ecologic de Stat în acest domeniu;

• ÎAC ratează venituri importante şi din cauza neprestării serviciilor de transport a apelor uzate de la consumatorii ce nu sunt conectaţi la reţelele centralizate de canalizare. De fapt, aceste servicii (de asanare) sunt prestate de alte persoane fizice şi juridice care, în lipsa unui contract cu ÎAC, evacuează apele uzate în sistemul central de canalizare sau în locuri publice, poluând mediul înconjurător. Deşi unele ÎAC şi Curtea de Conturi au sesizat organele de investigaţii privind aceste activităţi ilicite, până la finalizarea auditului un răspuns din partea acestora nu a fost primit;

• o altă cauză a ratării veniturilor/creşterii cheltuielilor ÎAC este neasigurarea întocmirii contractelor de prestare a serviciilor de canalizare şi epurare a apelor uzate, ţinând cont de prevederile art.22 alin.(5) din Legea nr.303 din 13.12.2013⁵¹ şi de pct.19 din Regulamentul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.950 din 25.11.2013⁵². Astfel, în contractele încheiate cu persoanele juridice nu sunt indicate debitele şi concentraţiile maxim admisibile ale poluanţilor din apele uzate evacuate în punctul de control; eventualele restricţii de evacuare la anumite ore; măsurile de uniformizare a debitelor şi concentraţiilor substanţelor poluante conţinute etc.;

• de asemenea, contrar prevederilor pct.42 şi pct.43 din Regulamentul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.802 din 09.10.2013, Inspectoratul Ecologic de Stat nu a asigurat o monitorizare adecvată a parametrilor apelor uzate deversate de către posesorii autorizaţiilor de folosinţă specială a apei;

• neajustarea de către consiliile locale a tarifelor la serviciile de aprovizionare cu apă şi de canalizare la nivelul costurilor suportate de către ÎAC a generat pierderi importante pentru acestea;

6. impunerea cu TVA a serviciilor comunale livrate consumatorilor casnici este neunivocă. Astfel, serviciile de alimentare cu apă şi de canalizare acordate populaţiei sunt scutite de TVA, iar la livrarea energiei electrice, energiei termice şi apei calde se aplică cota 0 a TVA, ceea ce în primul caz nu permite trecerea în cont a TVA şi determină majorarea cheltuielilor ÎAC, respectiv, majorarea tarifelor, pe când în al doilea caz se permite trecerea în cont a TVA, deci nu influenţează cheltuielile furnizorilor şi mărimea tarifelor;

7. modul de calculare a consumului de apă şi de canalizare către consumatorii casnici din blocurile de locuit este discriminatorie, comparativ cu alţi consumatori. Astfel, agenţii economici care au sedii în blocurile de locuit nu participă la distribuţia diferenţei de volum. Încheierea contractelor de prestare a serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare între furnizor şi gestionarul fondului de locuinţe este neregulamentară deoarece aceştia nu corespund noţiunii de “Consumator”, prevăzută în art.4 al Legii nr.303 din 13.12.2013, adică nu consumă serviciile pentru satisfacerea intereselor personale.

Existenţa diferenţei între volumul de apă consumat conform indicaţiilor contorului de la bloc şi suma indicaţiilor de la contoarele din apartamente este determinată de:

• necontorizarea tuturor consumatorilor (10,2 mii şi, respectiv, 26,0 mii de apartamente ce beneficiază de apă potabilă şi de apă caldă din 148,4 mii şi, respectiv, 116,1 mii de apartamente deservite de ÎM “Infocom”), ceea ce permite unor consumatori eschivarea de la achitarea consumului real efectuat;

• neprezentarea datelor de pe contor sau indicarea unui consum zero (circa 17,0 mii de apartamente – la consumul apei potabile, şi 20,0 mii de apartamente – la consumul apei calde);

8. ÎAC nu au asigurat o evidenţă separată a veniturilor şi cheltuielilor aferente fiecărui tip de serviciu prestat, ceea ce nu permite stabilirea obiectivă a tarifelor la serviciile prestate.

De asemenea, ÎAC nu deţin o evidenţă uniformă a bunurilor primite în gestiune de la fondator. Această situaţie este generată de neimplementarea de către Ministerul Finanţelor a prevederilor art.11 alin.(2) din Legea nr.121-XVI din 04.05.2007⁵³, prin care urma să aprobe modul de evidenţă contabilă distinctă a bunurilor din domeniul public aflate în gestiunea persoanelor juridice;

9. cadrul legal existent nu stabileşte exhaustiv domeniul de proprietate din care fac parte bunurile din infrastructura tehnico-edilitară aferentă prestării serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare, ceea ce nu oferă protecţia juridică necesară acestor bunuri şi determină riscul pierderii drepturilor de proprietate publică asupra acestor bunuri de importanţă socială.

De asemenea, nici consiliile locale, în calitate de fondatori ai ÎAC, nu au asigurat determinarea şi delimitarea domeniului (public sau privat) din care face parte patrimoniul transmis în gestiunea întreprinderilor.

Complică situaţia expusă şi prevederile Metodologiei de determinare a tarifelor, aprobată prin Hotărârea ANRE nr.741 din 18.12.2014 (pct.22, pct.45 etc.), care, neţinând cont de prevederile Legii cu privire la proprietatea publică a unităţilor administrativ-teritoriale (art.3 lit.b) din Legea nr.523-XIV din 16.07.1999⁵⁴), prevede nejustificat excluderea din cheltuielile ce se iau în considerare la determinarea valorii tarifelor a amortizării şi reparaţiilor aferente bunurilor ce nu aparţin operatorului, inclusiv cele date în gestiune de către fondator. Ca urmare, apare situaţia în care, la ieşirea din uz a bunurilor, ÎAC nu vor avea resurse pentru reconstrucţia bunurilor primite în gestiune (în principal, a reţelelor de aprovizionare cu apă şi de canalizare), povara respectivă urmând a fi iarăşi asumată de buget (local sau de stat).

_____________________________

⁴⁸ Regulamentul privind modul de organizare a normării muncii în ramurile economiei naţionale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.98 din 04.02.2013.

⁴⁹ Legea nr.303 din 13.12.2013 privind serviciul public de alimentare cu apă şi canalizare (în continuare – Legea nr.303 din 13.12.2013).

⁵⁰ Legea apelor nr.272 din 23.12.2011.

⁵¹ “evacuarea apelor uzate în sistemele publice de canalizare se efectuează numai în baza autorizaţiilor de deversare întocmite în scris, eliberate de operatorii care administrează şi exploatează sistemele de canalizare şi care exercită controlul calităţii apelor recepţionate”.

⁵² Hotărârea Guvernului nr.950 din 25.11.2013 “Pentru aprobarea Regulamentului privind cerinţele de colectare, epurare şi deversare a apelor uzate în sistemul de canalizare şi/sau în emisari pentru localităţile rurale şi urbane”.

⁵³ Legea nr.121-XVI din 04.05.2007 privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice.

⁵⁴ Legea nr.523-XIV din 16.07.1999 cu privire la proprietatea publică a unităţilor administrativ-teritoriale.

Abaterile şi iregularităţile stabilite în cadrul auditului sunt consecinţe ale cadrului legal şi normativ neactualizat, a preocupării nesistemice şi neadecvate a administraţiei publice locale şi centrale în materie de funcţionare regulamentară şi eficientă a subiecţilor de antreprenoriat constituiţi pentru dezvoltarea infrastructurii şi prestarea serviciilor publice.

Ca urmare, situaţia financiară a ÎAC este critică. Astfel, 12 din 15 ÎAC auditate au înregistrat în anul 2016 pierderi. Mai mult decât atât, 4 ÎAC au active nete (capital propriu) negative, iar 5 ÎAC au activele nete mai mici decât capitalul social. De asemenea, la moment sunt intentate proceduri de insolvabilitate la ÎS “Acva Nord”, ÎM AC Basarabeasca şi SA RAC Soroca. Drept consecinţă, riscul deposedării autorităţilor publice de bunurile ce reprezită infrastructura de aprovizionare cu apă şi de canalizare este destul de înalt.

De menţionat că valoarea totală a soldului creditelor contractate cu Ministerul Finanţelor şi dobânzile aferente la 31.12.2016 au constituit 423,2 milioane lei, din care valoarea creditelor şi dobânzilor neachitate în termen – 26,3 milioane lei, ceea ce reprezintă un risc pentru bugetul de stat privind suportarea unor cheltuieli neprevăzute pentru onorarea acestor obligaţiuni.

Pentru remedierea deficienţelor şi iregularităţilor stabilite, au fost înaintate APC, APL şi ÎAC un şir de recomandări, mai cu seamă: revizuirea cadrului normativ de activitate a întreprinderilor, sporirea monitorizării şi controlului fondatorului asupra activităţii economico-financiare a întreprinderii, asigurarea eficientizării managementului întreprinderilor, diminuării cheltuielilor şi majorării veniturilor, creşterea calităţii serviciilor prestate şi protecţia consumatorului etc.

1. revizuirea prevederilor Legii nr.303 din 13.12.2013 privind serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare, Legii apelor nr.272 din 23.12.2011 şi Codului fiscal, pentru:

- eliminarea modului discriminatoriu de calculare a volumului apei consumate de către consumatorii casnici din blocurile de locuit faţă de alte categorii de consumatori;

- conformarea deţinătorilor de fântâni arteziene la prevederile cadrului legal-normativ existent privind autorizarea de mediu pentru folosirea specială a apei;

- aplicarea prevederilor art.104 din Codul fiscal şi la serviciile de aprovizionare cu apă şi de canalizare livrate consumatorilor casnici;

- stabilirea exhaustivă a obiectului impunerii cu taxa pentru apa minerală captată, majorarea cotei taxei pentru apa captată în regiunile unde există sisteme centralizate de aprovizionare cu apă, precum şi racordarea noţiunilor utilizate în Codul fiscal la cele prevăzute în Legea nr.272 din 23.12.2011;

2. revizuirea Strategiei de alimentare cu apă şi sanitaţie pe anii 2014-2028⁵⁵, prin indicarea exhaustivă a listei obiectelor aferente aprovizionării cu apă şi de canalizare care urmează a fi construite, ţinându-se cont de mijloacele financiare disponibile în bugetul de stat şi în bugetele locale;

3. stabilirea exhaustivă a domeniului de proprietate publică din care face parte infrastructura tehnico-edilitară aferentă prestării serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare;

4. instituirea unui control riguros asupra folosirii apelor şi deversării apelor uzate în mediul înconjurător sau în reţelele de canalizare;

5. fundamentarea economică a investiţiilor efectuate din surse creditare, cu determinarea exactă a mijloacelor de achitare a creditelor contractate, dobânzilor şi plăţilor aferente;

6. ţinerea unei evidenţe conforme a patrimoniului public.

Să solicite Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică revizuirea Metodologiei de determinare, aprobare şi aplicare a tarifelor pentru serviciul public de alimentare cu apă, de canalizare şi epurare a apelor uzate, aprobată la 18.12.2014, în special în partea ce ţine de “excluderea din componenta tarifelor a imobilizărilor procurate din contul subvenţiilor şi alocaţiilor acordate de către autorităţile administraţiei publice centrale şi locale”, transmise operatorului cu titlu gratuit sau în gestiune.

_____________________________

⁵⁵ Hotărârea Guvernului nr.199 din 20.03.2014 “Cu privire la aprobarea Strategiei de alimentare cu apă şi sanitaţie (2014-2028)”.

Reieşind din importanţa domeniului auditat, a impactului acestuia, auditul a avut ca scop evaluarea nivelului adecvat al politicilor şi procedurilor privind protecţia datelor cu caracter personal la aplicarea tehnologiilor informaţionale moderne în domeniul asistenţei medicale primare, determinarea problemelor şi constrângerilor cu care se confruntă domeniul protecţiei datelor cu caracter personal, precum şi identificarea metodelor şi căilor adecvate de optimizare a rezultatelor. Astfel, auditul a identificat următoarele subobiective specifice:

• a evalua dacă cadrul normativ-legislativ este adecvat pentru asigurarea protecţiei datelor cu caracter personal, îndeosebi a celor privind starea de sănătate, şi dacă acesta corespunde legislaţiei europene în domeniu;

• a determina cum asigură Centrul Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal monitorizarea/controlul asupra prelucrării datelor cu caracter personal, în special a datelor privind starea de sănătate;

• a stabili dacă Ministerul Sănătăţii, instituţiile medicale ce prestează servicii de asistenţă medicală primară dispun de controale adecvate şi suficiente pentru a proteja datele cu caracter personal la prelucrarea acestora în SIA.

Auditul a reliefat faptul că legislaţia naţională din domeniul protecţiei datelor cu caracter personal tinde să se conformeze cadrului legislativ european. Astfel, per ansamblu, cu unele rezerve de îmbunătăţire, sunt asigurate condiţiile necesare protecţiei datelor cu caracter personal prelucrate în SI, inclusiv din domeniul asistenţei medicale primare, prin instituirea unui cadru normativ-legislativ relevant, a unei autorităţi naţionale responsabile de monitorizarea şi controlul prelucrării datelor cu caracter personal etc. Totodată, auditul a constatat unele probleme, vulnerabilităţi şi deficienţe majore, precum şi alţi factori care pot afecta protecţia datelor cu caracter personal, inclusiv din domeniul medicinei primare, prelucrate în cadrul SIA, printre cele mai semnificative fiind:

1. deşi a fost stabilit un cadru normativ-legislativ relevant în vederea conformării la cerinţele cadrului european în domeniul protecţiei datelor cu caracter personal, este necesară o revizuire şi ajustare a acestuia potrivit noilor necesităţi apărute pe parcurs, inclusiv prin elaborarea unor instrucţiuni sectoriale privind protecţia datelor;

2. CNPDCP, în calitatea sa de garant al respectării protecţiei datelor cu caracter personal, inclusiv a celor privind starea de sănătate, din lipsă/insuficienţă a capacităţilor necesare (inclusiv de resurse umane şi financiare), nu intervine în măsură corespunzătoare, utilizând pârghiile/instrumentele legale disponibile, pentru a aduce în concordanţă cu cadrul legislativ-normativ prelucrarea datelor cu caracter personal din domeniul medical;

3. lipsa unor măsuri adecvate de protecţie a datelor cu caracter personal, precum şi neconştientizarea/neacordarea, de către MS şi IMSP, a unei atenţii sporite protecţiei datelor cu caracter personal cu privire la starea sănătăţii, prelucrate în SIA, generează vulnerabilităţi privind confidenţialitatea datelor;

4. SIA AMP, care se află la etapa incipientă de exploatare/implementare, reprezintă un potenţial promiţător în obţinerea impactului dorit şi o provocare semnificativă pentru automatizarea proceselor de business aferente domeniului asistenţă medicală primară. Totuşi, o gestionare inadecvată a riscurilor aferente dezvoltării şi implementării SIA AMP a condus la materializarea acestora, în mare parte cauzând deficienţe şi vulnerabilităţi în realizarea obiectivelor-cheie de activitate, fapt ce necesită o atenţie deosebită şi întreprinderea măsurilor corespunzătoare în scopul asigurării sustenabilităţii Sistemului;

5. subestimarea complexităţii proceselor care stau la baza SI, a resurselor umane şi de timp necesare pentru dezvoltarea acestora, precum şi testarea insuficientă a modulelor aplicaţiei şi lansarea prematură în producţie a acestora au avut consecinţe negative asupra utilizării SIA AMP, precum şi asupra realizării obiectivelor stabilite;

6. cadrul normativ şi regulator aferent creării şi funcţionării SIA AMP necesită a fi elaborat/actualizat şi ajustat potrivit noilor necesităţi ale Sistemului, precum şi modificărilor operate în legislaţia relevantă etc.

Impedimentele, problematicile şi disfuncţionalităţile menţionate în Raportul de audit sunt condiţionate, în principiu, de testarea insuficientă şi lansarea prematură în exploatare a SIA AMP, de neconformarea la cadrul normativ aferent protecţiei datelor cu caracter personal, de capacităţile instituţionale insuficiente, precum şi de schimbările intervenite pe parcurs (demisiile unor responsabili din Guvern pe parcursul anului 2015 şi a personalului implicat în dezvoltarea şi implementarea SIA AMP etc.). Lipsa unei viziuni strategice/decizii unice în domeniul automatizării asistenţei medicale primare, a unui control adecvat din partea entităţilor responsabile în acest sens, precum şi nedelimitarea clară a responsabilităţilor/competenţelor în cadrul sistemului de asistenţă medicală primară (MS, APL/CR) au generat dezvoltarea şi utilizarea individuală la nivelul IMSP a SI pentru automatizarea proceselor în domeniu, condiţionând costuri financiare pentru dezvoltarea/achiziţionarea, administrarea şi asigurarea mentenanţei acestora şi riscuri majore privind protecţia datelor şi securitatea informaţiei respective. Concomitent, măsurile neadecvate de protecţie a datelor cu caracter personal, precum şi neconştientizarea corespunzătoare şi neacordarea unei atenţii sporite protecţiei acestor date de către MS şi IMSP la prelucrarea în SI cauzează vulnerabilităţi/riscuri aferente confidenţialităţii lor.

• revizuirea şi ajustarea/consolidarea cadrului normativ şi regulator aferent protecţiei datelor cu caracter personal, a capacităţilor instituţionale ale CNPDCP, MS (pentru gestiunea ulterioară a SIA AMP, sistem prevăzut a fi implementat conform Acordului de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană), şi ale IMSP ce prestează servicii de asistenţă medicală primară, precum şi responsabilizarea autorităţilor în vederea implementării/respectării cerinţelor de securitate a datelor cu caracter personal la prelucrarea acestora în SI;

• instituirea unui mecanism adecvat de monitorizare a prelucrării datelor cu caracter personal şi de gestionare a riscurilor, inclusiv a Proiectelor, în scopul asigurării realizării cu succes a obiectivelor stabilite;

• efectuarea unei inventarieri exhaustive a SI implementate în domeniul sănătăţii şi stabilirea unei viziuni strategice/decizii unice în domeniul automatizării proceselor de business aferente, a unui control adecvat din partea entităţilor responsabile în acest sens;

• întreprinderea măsurilor necesare în vederea conformării procesului de prelucrare a datelor cu caracter personal în SIA AMP la cadrul normativ relevant domeniului;

• asigurarea funcţionalităţii SIA AMP, inclusiv prin revizuirea modului de administrare existent a SIA (la nivel central şi local), cu identificarea/stabilirea unei soluţii optime, care ar asigura administrarea eficientă şi conformă a Sistemului şi evitarea riscurilor de securitate a datelor cu caracter personal;

• instituirea unor măsuri adecvate de protecţie a datelor cu caracter personal, precum şi conştientizarea/acordarea, de către MS şi IMSP, a unei atenţii sporite protecţiei datelor cu caracter personal cu privire la starea sănătăţii, prelucrate în SIA;

• revizuirea cadrului normativ aferent activităţii entităţilor respective, în scopul ajustării proceselor de business adaptate la noile funcţionalităţi ale SIA AMP;

• instituirea procedurilor adecvate pentru asigurarea continuităţii SIA AMP, inclusiv stabilirea unui plan de continuitate şi de recuperare în caz de dezastru, cu monitorizarea şi testarea periodică a realizării acestora în scopul asigurării sustenabilităţii SIA;

• asigurarea unei conlucrări eficiente între factorii implicaţi în domeniu.

- susţinerea eforturilor autorităţilor de resort (MS, IMSP, cât şi CNPDCP) prin prisma unei implicări participative la toate etapele (ajustarea cadrului de reglementare/normativ, finanţare etc.), pentru realizarea unui spectru larg de activităţi şi atingerea obiectivelor strategice atât în domeniul protecţiei datelor cu caracter personal, cât şi la nivel de asistenţă medicală primară, cu automatizarea proceselor aferente. Să solicite Guvernului:

- asigurarea punerii în concordanţă a actelor legislativ-normative ale autorităţilor publice centrale cu Legea nr.133 din 08.07.2011 privind protecţia datelor cu caracter personal, precum şi consolidarea cadrului normativ-legislativ aferent domeniului protecţiei datelor cu caracter personal;

- revizuirea, în comun cu Ministerul Sănătăţii, a cadrului legal şi ajustarea acestuia referitor la stabilirea formei organizatorico-juridice a entităţi care va fi responsabilă de asigurarea gestionării tuturor SI din domeniul sănătăţii;

- examinarea oportunităţii de identificare a metodelor de stimulare şi motivare a personalului TI din cadrul instituţiilor de stat, pentru minimizarea efectului de fluctuaţie a acestuia, excluderea dependenţei de factorii externi, precum şi pentru asigurarea continuităţii dezvoltării durabile a domeniului TI.

Pornind de la premisa că auditul follow-up este un derivat al auditului, obiectivul general al misiunii de audit a constat în evaluarea caracterului adecvat şi a oportunităţii acţiunilor întreprinse de autorităţile vizate pentru executarea cerinţelor şi implementarea recomandărilor înaintate de auditul precedent, stabilind dacă entitatea auditată a abordat problemele în mod adecvat, iar acţiunile corective au remediat situaţia/neajunsurile constatate.

Auditul relevă că, deşi au fost realizate anumite acţiuni de către entităţile responsabile pe parcursul perioadei 2014-2015, acestea nu au asigurat în deplină măsură implementarea recomandărilor înaintate şi eliminarea neajunsurilor constatate de auditul precedent. Totodată, măsurile întreprinse pe parcursul anului 2016 creează condiţii necesare în vederea redresării situaţiei, impactul acestora asupra realizării obiectivelor privind automatizarea proceselor aferente afacerilor interne, inclusiv asupra asigurării securităţii şi integrităţii datelor urmând a fi cuantificat ulterior. Astfel, auditul evidenţiază printre acţiunile desfăşurate:

1. consolidarea cadrului naţional privind securitatea cibernetică, precum şi adoptarea la nivel naţional a unui şir de standarde internaţionale aferente TIC;

2. efectuarea unor evaluări exhaustive ale stării curente pentru domeniul TIC în cadrul MAI, precum şi la organele de drept (PG, CNA, MJ);

3. instituţionalizarea STI al MAI;

4. asigurarea condiţiilor necesare pentru crearea unui centru de date modern în cadrul STI;

5. elaborarea la nivelul MAI a politicilor de rigoare în domeniile securităţii informaţionale, protecţiei datelor cu caracter personal şi gestionării riscurilor;

6. asigurarea înregistrării în Registrul de evidenţă a operatorilor de date cu caracter personal a unor SI gestionate de MAI şi STI;

7. elaborarea/ajustarea concepţiilor pentru unele SIA implementate, precum şi a unor regulamente de funcţionare;

8. încheierea acordurilor şi contractelor cu unele instituţii pentru asigurarea schimbului de date necesare pentru funcţionarea SIA deţinute de MAI şi instituţiile din subordine;

9. asigurarea mentenanţei pentru unele SIA gestionate de MAI (STI);

10. definirea şi descrierea proceselor de bază ale MAI şi BMA şi iniţierea automatizării acestora, utilizând platforma guvernamentală MCloud.

Totodată, auditul a constatat unele probleme, vulnerabilităţi şi deficienţe, precum şi alţi factori care au influenţat asupra nivelului redus de implementare a cerinţelor/recomandărilor, printre cele mai semnificative fiind:

1. neasigurarea condiţiilor necesare pentru funcţionarea STI al MAI, necorelarea obiectivelor/atribuţiilor delegate la resursele disponibile;

2. nesoluţionarea problemei privind salarizarea specialiştilor TI din sectorul public;

3. aplicarea necorespunzătoare a controalelor TI aferente SI gestionate;

4. neutilizarea soluţiilor TI (a platformelor) guvernamentale (MCloud, PGRAP) de către autorităţile vizate (MAI, STI, BMA, PG), inclusiv la dezvoltarea SI;

5. implementarea insuficientă a controalelor manageriale pentru administrarea şi monitorizarea contractelor aferente gestiunii TI;

6. neasigurarea cadrului normativ şi de reglementare pentru unele SI gestionate de organele de drept (lipsa regulamentelor de organizare şi funcţionare, după caz, a concepţiilor acestora);

7. neefectuarea unei analizei exhaustive asupra modului utilizării ulterioare şi extinderii funcţionalităţilor SI, astfel încât să fie garantată respectarea cadrului legal şi de reglementare în domeniul automatizării informaţiei cu caracter criminal şi protecţiei datelor cu caracter personal;

8. neeliminarea neajunsurilor constatate de auditul precedent privind gestionarea SI de importanţă majoră, inclusiv lipsa, la moment, a interoperabilităţii SIA respective cu alte SI prevăzute în concepţiile relevante;

9. lipsa unui catalog privind registrele deţinute de MAI, care ar contribui la identificarea căilor unificate omogene de automatizare.

Printre factorii ce au condiţionat neimplementarea în deplină măsură a cerinţelor şi recomandărilor înaintate de auditul precedent, fapt ce a determinat persistenţa neajunsurilor şi disfuncţionalităţilor, se pot enunţa:

• aplicarea neuniformă/neconformă a prevederilor legislaţiei în domeniul TIC;

• contextul sociopolitic;

• capacitatea instituţională redusă a organelor responsabile de gestionarea domeniului TIC;

• imperfecţiunea/lacunele cadrului normativ-legislativ aferent domeniului TIC;

• implicarea insuficientă a părţilor interesate în schimbul de date şi în gestiunea adecvată a proceselor aferente evidenţei infracţiunilor, a cauzelor penale şi a persoanelor care au săvârşit infracţiuni etc.

În contextul misiunii de audit, ISA a formulat un şir de recomandări în vederea remedierii deficienţelor şi carenţelor constatate, precum şi îmbunătăţirii activităţilor relevante, respectiv:

• consolidarea cadrului normativ-legislativ şi de reglementare aferent domeniului TIC, precum şi a cadrului legislativ necesar realizării activităţilor de automatizare şi consolidare a spaţiului informaţional integrat al organelor de drept;

• racordarea direcţiilor de dezvoltare a TIC din cadrul MAI la politicile aferente e-Transformării a Guvernării;

• intensificarea colaborării interinstituţionale;

• consolidarea capacităţilor instituţionale de gestiune a TIC la nivelul autorităţilor;

• asigurarea unui proces eficient de gestiune a proiectelor de automatizare a proceselor etc.

- racordarea actelor sale normative la Legea nr.71-XVI din 22.03.2007 cu privire la registre, cu determinarea posesorului Registrului de stat al transporturilor şi Registrului de stat al conducătorilor de vehicule;

- asigurarea, în baza celor mai bune practici şi metodologii internaţionale, cadrului de reglementare şi standardizare pentru serviciile electronice publice, precum şi stabilirea unor mecanisme fiabile privind aplicarea acestora în instituţiile de stat;

- determinarea unei metodologii fiabile pentru evaluarea şi măsurarea indicatorilor de performanţă şi progres la prestarea serviciilor electronice publice şi implementarea proiectelor de digitalizare a informaţiilor/proceselor de business în cadrul instituţiilor publice.

De asemenea, s-au solicitat informaţii de la 11 instituţii de învăţământ (Universitatea Tehnică a Moldovei; Universitatea de Stat de Educaţie Fizică şi Sport; Universitatea de Stat din Tiraspol; Universitatea de Stat “A.Russo” din Bălţi; Universitatea de Stat “B.P.Hasdeu” din Cahul; Universitatea de Stat din Comrat; Universitatea de Stat “Grigore Ţamblac” din Taraclia; Academia de Studii Economice din Moldova; Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice; Institutul de Relaţii Internaţionale din Moldova; Academia de Administrare Publică) şi au fost chestionate organele locale de specialitate în domeniul învăţământului

469

data aprobării

REZUMAT EXECUTIV

BUGETUL DE STAT

Ministerul Finanţelor monitorizează continuu respectarea plafonului legal al datoriei de stat interne şi externe prin elaborarea lunară a Raportului privind datoria de stat. Astfel, la situaţia din 30 aprilie 2017, soldul datoriei de stat interne a constituit 21 586,4 mil.lei, iar soldul datoriei de stat externe – 29 950,6 mil.lei (echivalentul a 1 555,3 mil. dolari SUA).

Totodată, Ministerul Finanţelor elaborează şi publică pe pagina web (http://mf.gov.md/publicdebt/statedebt) informaţii operative lunare privind executarea bugetului de stat la capitolul datoria de stat externă şi internă

(Proiectul respectiv nu este înregistrat ca iniţiativă legislativă)

Suplimentar, se menţionează că, în vederea implementării de către responsabilii de administrarea finanţelor publice a unui sistem de management financiar şi control adecvat, care să asigure buna guvernare a fondurilor publice, Ministerul Finanţelor urmează să organizeze şi să desfăşoare, pe parcursul lunii iunie 2017, un seminar de instruire pentru managerii din cadrul APC privind responsabilităţile de management financiar şi control

Ministerul Finanţelor a organizat la 6 - 7 iulie 2017 Seminarul de instruire “Evaluarea sistemului de management financiar şi control în entitatea publică” (nu este cunoscut statutul participanţilor)

- ponderea datoriei de stat scadentă în decurs de un an în totalul datoriei de stat -18,4%;

- ponderea datoriei de stat interne în totalul datoriei de stat - 41,9%;

- ponderea datoriei de stat într-o anumită valută străină în totalul datoriei de stat - 26,2%; - ponderea datoriei de stat cu rata dobânzii variabilă în totalul datoriei de stat - 29,5%.

Reieşind din cele menţionate, se relevă că la finele lunii aprilie 2017 toţi parametrii s-au încadrat în limitele stabilite în Programul “Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2017-2019)”

Se monitorizează implementarea prevederilor programului. (Programul “Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2017-2019) conţine un capitol separat ce ţine de Riscurile asociate portofoliului datoriei de stat la situaţia de la sfârşitul anului 2019 şi constrângerile care pot afecta implementarea prezentului Program)

ASIGURĂRILE SOCIALE DE STAT

- substituirea a 5 rapoarte existente cu un raport unificat;

- acordarea Serviciului Fiscal de Stat a unui instrument eficient de combatere a fenomenului “salarii în plic”;

- concentrarea datelor privind fondul de remunerare a muncii, impozitele şi contribuţiile calculate, precum şi stabilirea unei perioade unice de raportare şi achitare a lor.

La moment proiectul respectiv este în proces de avizare la autorităţile/părţile interesate

Prin elaborarea şi adoptarea Legii nr.260 din 16.12.2016 au fost operate modificări şi completări la: Legea nr.156-XIV din 14.10.1998 privind pensiile de asigurări sociale de stat, prin care au fost ajustate unele condiţii de acordare a pensiilor la politicile în domeniu; Legea nr.489-XIV din 08.07.1999 privind sistemul public de asigurări sociale, prin care au fost extinse categoriile de persoane asigurate obligatoriu.

Impactul noilor prevederi asupra asigurării echilibrului mijloacelor financiare necesare, durabilităţii sistemului, echităţii sociale şi bugetului de stat va fi elucidat în următoarele Rapoarte ale Guvernului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat

Prin Legea nr.123 din 07.07.2017 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, au fost operate codificări la Codul fiscal, astfel încât BASS devine parte a acestuia.

Referitor la mecanismul de completare a surselor BASS, Curtea de Conturi nu dispune de informaţii exhaustive

CNAS a informat CCRM că, pentru anii 2016 şi 2017, la elaborarea bugetului s-a ţinut cont de stabilirea indicatorilor de rezultat şi de principiul de performanţă.

Conform evaluării efectuate de audit, aceştia nu sunt corespunzători subprogramelor şi nu reflectă realizarea performanţelor. De asemenea, cu toate că CNAS, pentru anul 2016, a coordonat indicatorii cu MMPSF şi MF, în contextul constatărilor auditului din anul curent, indicatorii stabiliţi nu sunt relevanţi pentru BASS

ASIGURĂRILE DE SĂNĂTATE

Rezultatele auditului Raportului Guvernului privind executarea FAOAM în anul 2016 nu a dispus de informaţii referitor la revizuirea sarcinilor şi obiectivelor strategice aferente domeniului sănătăţii şi finanţate din FAOAM, precum şi a nivelului complet de executare şi în termenele stabilite

CNAM, pentru anul 2016, a ţinut cont la elaborarea FAOAM de stabilirea indicatorilor pe programe şi de principiul de performanţă.

Totodată, evaluările efectuate de audit au constatat că aceştia au caracter general, în unele cazuri nu sunt racordate obiectivele cu scopul subprogramelor, ceea ce nu oferă o imagine clara asupra rezultatelor obţinute şi nu permite evaluarea impactului activităţilor desfăşurate

ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ LOCALĂ

Suplimentar, se menţionează că măsurile pentru asigurarea autonomiei financiare incluse în Strategia sus-numită au fost realizate prin adoptarea Legii nr.267 din 01.11.2013 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (Legea nr.397-XV din 16.10.2003 privind finanţele publice locale şi Codul fiscal nr.1163-XIII din 24.04.1997). Noul sistem de formare a bugetelor UAT a fost implementat, începând cu 01.01.2015, integral în toate autorităţile publice locale. Totodată, au fost organizate şi desfăşurate instruiri în domeniul respectiv pentru colaboratorii APL.

Cu referinţă la acordarea asistenţei necesare autorităţilor publice locale în vederea instituirii sistemelor de management financiar şi control, se menţionează că Ministerul Finanţelor urmează să organizeze şi să desfăşoare, pe parcursul lunii iunie 2017, un seminar de instruire pentru managerii din cadrul APL privind responsabilităţile de management financiar şi control

În ceea ce ţine nemijlocit de recomandare, Ministerul Finanţelor a organizat în data de 6-7 iulie 2017 Seminarul de instruire “Evaluarea sistemului de management financiar şi control în entitatea publică” (nu este cunoscut statutul participanţilor)

- a elaborat proiectul hotărârii Guvernului “Cu privire la reprezentarea statului în societăţile comerciale cu capital public sau public-privat”. Proiectul prevede aprobarea Regulamentului cu privire la reprezentarea statului în societăţile comerciale cu capital public sau public-privat; Regulamentului-model al consiliului societăţii pe acţiuni cu capital public sau majoritar public; Regulamentului-model al comisiei de cenzori a societăţii pe acţiuni cu capital public sau majoritar public şi abrogă Hotărârea Guvernului nr.1053 din 11 noiembrie 2010. Proiectul menţionat a fost înaintat Guvernului spre examinare şi aprobare (scr. nr.10-1998 din 10.04.2017);

- a elaborat proiectul de lege cu privire la întreprinderea de stat şi întreprinderea municipală, care reglementează particularităţile fondării, funcţionării şi încetării activităţii întreprinderilor de stat şi întreprinderilor municipale, modul de înfiinţare, înregistrare, utilizare a bunurilor transmise în administrare şi componenţa lor, procedura de reorganizare sau dizolvare, componenţa, atribuţiile şi răspunderea organelor de conducere etc.

Proiectul de lege prevede actualizarea şi uniformizarea politicilor publice de administrare a întreprinderilor de stat şi a întreprinderilor municipale cu normele generale de guvernare corporativă, determină şi delimitează clar atribuţiile fondatorului, consiliului de administraţie şi ale administratorului.

De asemenea, proiectul menţionat are drept scop aducerea în concordanţă cu prevederile actelor legislative existente, precum şi eficientizarea administrării întreprinderilor de stat şi municipale

Ambele proiecte sunt la etapa de examinare

ALTE RECOMANDĂRI

Astfel, grupul de lucru a elaborat proiectul Conceptului privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, care la moment este în proces de avizare la autorităţile publice de resort.

De asemenea, având în vedere problema salariilor mici ale angajaţilor din sistemul de învăţământ, Ministerul Educaţiei a negociat în 2013 cu Banca Mondială un Acord de Finanţare pentru implementarea Proiectului “Reforma Învăţământului în Moldova” (PRIM). Unul dintre indicatorii de debursare ai proiectului este elaborarea unui nou sistem de salarizare a cadrelor manageriale şi didactice şcolare. În prima jumătate a anului 2016, Ministerul Educaţiei a contractat o companie internaţională (CIVITTA) pentru dezvoltarea noului sistem de salarizare a cadrelor didactice şi manageriale din instituţiile de învăţământ general. În luna martie curent raportul final prezentat de companie a fost acceptat şi publicat pentru discuţii publice pe site-ul edu.gov.md, la rubrica Transparenţă decizională. Pe parcursul lunii mai curent, Ministerul Educaţiei va organiza, în diferite raioane, dezbateri pe marginea raportului respectiv. Sugestiile vor fi examinate, iar ulterior va fi elaborată o nouă Metodologe de salarizare, care va fi propusă spre aprobare Guvernului

(Conceptul privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar a fost supus discuţiilor publice – portalul particip.gov.md, până la data de 27.06.2017)

Răspuns ambiguu

Pentru implementarea recomandării respective, Ministerul Finanţelor a elaborat proiectul de Hotărâre a Guvernului “Pentru modificarea şi completarea Regulamentului privind monitoringul financiar al întreprinderilor de stat/ municipale şi al societăţilor comerciale cu capital integral sau majoritar public, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.875 din 21.10.2014”. La moment proiectul este în proces de definitivare, urmând ca mai apoi să fie supus consultării publice

(Conform Notei informative la proiectul Hotărârii menţionate, aceasta a fost elaborată în vederea ajustării conţinutului Regulamentului la recomandările Curţii de Conturi expuse în Hotărârea nr.3 din 25 februarie 2016 “Cu privire la Raportul auditului privind realizarea de către Ministerul Finanţelor a sarcinilor şi activităţilor în procesul de monitoring financiar al întreprinderilor de stat şi societăţilor comerciale cu capital integral sau majoritar de stat”. Hotărârea de modificare a Regulamentului nu a fost aprobată)

(http://demo.rt.md/bs/sistemul-informational-automatizat-asistenta-sociala/)

Capitolul II.

RADIOGRAFIA SISTEMULUI DE CONTROL INTERN

RECOMANDĂRI PARLAMENTULUI:

Răspuns ambiguu

Concomitent, Ministerul Finanţelor, prin activităţile de instruire, promovează implementarea unor proceduri eficiente de control intern în procesele operaţionale care să asigure conformitatea şi eficienţa proceselor, precum şi dezvoltarea şi durabilitatea răspunderii manageriale pentru acestea

La elaborarea proiectului legii salarizării în sectorul bugetar, accentul va fi pus pe elaborarea unui sistem unitar de salarizare, o politică salarială unitară, echitabilă, bazată pe performanţă şi meritocraţie în sectorul bugetar

(Conceptul privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar a fost supus discuţiilor publice – portalul particip.gov.md, până la data de 27.06.2017)

Capitolul III.

ADMINISTRAREA FINANŢELOR PUBLICE

AUDITUL PERFORMANŢEI SISTEMULUI ADMINISTRĂRII VENITURILOR PUBLICE

RECOMANDĂRI PARLAMENTULUI

Să solicite Guvernului:

Totodată, Serviciul Vamal a elaborat proiectul hotărârii Guvernului “Cu privire la aprobarea Regulamentului cu privire la procedura de realizare a controlului ulterior de către organele vamale”. Proiectul a fost expediat Ministerului Justiţiei pentru expertiza juridică (scr. nr.28/16-5894 din 04.05.2017, Anexa nr.63, 1 filă)

AUDITUL RAPORTULUI GUVERNULUI PRIVIND EXECUTAREA BUGETULUI DE STAT

RECOMANDĂRI PARLAMENTULUI

Să solicite Guvernului:

Astfel, pentru asigurarea reducerii arieratelor existente şi neadmiterea formării unor arierate noi, Ministerul Finanţelor expediază autorităţilor publice centrale şi locale solicitări în acest sens (scr. 08-17d/156 din 02.05.2017, Anexa nr.25, 1 filă)

AUDITUL DATORIEI SECTORULUI PUBLIC,

GARANŢIILOR DE STAT ŞI RECREDITĂRII DE STAT

RECOMANDĂRI PARLAMENTULUI

Să solicite Guvernului:

În perioada noiembrie 2016 – mai 2017 nu a fost necesară remiterea unor astfel de solicitări

De menţionat că, în conformitate cu prevederile art.322 alin.(4) al Legii nr.232 din 3 octombrie 2016, utilizarea instrumentelor publice de stabilizare financiară intră în vigoare începând cu 1 ianuarie 2024. Până la acea dată Guvernul este în drept să decidă asupra finanţării de către Ministerul Finanţelor a măsurilor, acţiunilor şi instrumentelor de rezoluţie, prin emiterea valorilor mobiliare de stat, acordarea garanţiilor de stat, precum şi realizarea altor măsuri care au impact asupra bugetului în vederea asigurării finanţării necesare, inclusiv peste limitele stabilite de legea bugetului de stat pe anul respectiv. Majorarea limitei datoriei de stat interne se va reflecta în modificările ulterioare ale legii bugetului de stat pe anul respectiv

La situaţia din 25 mai 2017, Ministerul Finanţelor are semnate 5 Acorduri de împrumut în valoare de aproximativ 148,8 milioane dolari SUA, dintre care:

1. Acordul de finanţare dintre Republica Moldova şi Asociaţia Internaţională de Dezvoltare pentru suport bugetar “DPO 2”, semnat la Chişinău la 17 decembrie 2016. Condiţiile aferente Acordului de finanţare sunt: 13,0 milioane DST (echivalentul a 17,8 milioane dolari SUA); maturitatea împrumutului - 25 ani, inclusiv 5 ani perioada de graţie; comision de angajament - 0,5%; rata dobânzii cumulativă - 2,0% (inclusiv taxa de deservire - 0,75%, şi rata dobânzii - 1,25%/1,13%);

2. Acordul de împrumut dintre Republica Moldova şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare pentru suport bugetar “DPO 2”, semnat la Chişinău la 17 decembrie 2016. Condiţiile aferente Acordului de împrumut sunt: valoarea împrumutului - 27,2 milioane dolari SUA; maturitatea împrumutului - 30 ani, inclusiv 5 ani perioada de graţie; comision unic – 0,25% din suma împrumutului, comision de angajament – 0,25%. Rata dobânzii va fi stabilită în funcţie de ratele aplicabile pe piaţa internaţională;

3. Contractul de finanţare dintre Republica Moldova şi Banca Europeană de Investiţii pentru realizarea proiectului “Gazoductul Ungheni - Chişinău”, semnat la Chişinău la 19 decembrie 2016. Condiţiile aferente Contractului de finanţare sunt: valoarea împrumutului constituie 41,0 milioane euro (echivalentul a 42,8 milioane dolari SUA), maturitatea împrumutului - 20 ani, inclusiv 5 ani perioada de graţie, comision de angajament - 0,5%. Rata dobânzii va fi stabilită în funcţie de ratele aplicabile pe piaţa internaţională;

4. Acordul de împrumut dintre Republica Moldova şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare pentru realizarea proiectului “Gazoductul Ungheni - Chişinău”, semnat la Chişinău la 19 decembrie 2016. Condiţiile aferente Contractului de finanţare sunt: valoarea împrumutului constituie 41,0 milioane euro (echivalentul a 42,8 milioane dolari SUA), maturitatea împrumutului: 16 ani, inclusiv 3 ani perioada de graţie, comision de angajament - 0,5%. Rata dobânzii va fi stabilită în funcţie de ratele aplicabile pe piaţa internaţională;

5. Acordul de împrumut dintre Republica Moldova şi Fondul Internaţional pentru Dezvoltare Agricolă pentru realizarea proiectului “Rezilienţă Rurală”(VII), semnat la 11 aprilie 2017. Condiţiile aferente contractului de finanţare sunt: valoarea împrumutului constituie 18,2 milioane dolari SUA, maturitatea împrumutului - 25 ani, inclusiv 5 ani perioada de graţie, rata dobânzii cumulativă - 2,0% (inclusiv taxa de deservire - 0,75%, şi rata dobânzii - 1,25%).

Totodată, pe parcursul perioadei decembrie 2016 - aprilie 2017 au fost analizate 5 oferte de debursare din contul împrumuturilor acordate de către Banca Europeană de Investiţii şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, pentru realizarea proiectelor finanţate din surse externe, în valoare totală de 12,0 milioane euro, fiind acceptată varianta optimă în termeni de maturitate a împrumutului şi rată a dobânzii.

De asemenea, în baza Deciziei Consiliului Directoratului Liniei de Credit nr.2 din 29.09.2016, a fost format şi este gestionat, de către DLC, Fondul de risc

AUDITUL RAPORTULUI GUVERNULUI PRIVIND EXECUTAREA

BUGETULUI ASIGURĂRILOR SOCIALE DE STAT

RECOMANDĂRI PARLAMENTULUI

Să solicite Guvernului:

CNAS a informat CCRM că pentru anul 2016 şi, 2017, la elaborarea bugetului s-a ţinut cont de stabilirea indicatorilor de rezultat şi pe principia de performanţă.

Conform evaluării efectuate de audit, aceştia nu sunt corespunzători subprogramelor şi nu reflectă realizarea performanţelor. De asemenea, cu toate că CNAS pentru anul 2016 a coordonat indicatorii cu MMPSF şi MF, în contextul constatărilor auditului din anul curent, indicatorii stabiliţi nu sunt relevanţi pentru BASS

- în comun cu Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei a elaborat proiectul hotărârii Guvernului pentru aprobarea modificărilor şi completărilor ce se operează în Hotărârea Guvernului nr.418 din 03.05.2000. La moment proiectul este în proces de avizare (fiind expediat părţilor interesate prin scr. nr.05/456 din 27.03.2017);

- a intensificat măsurile de disciplinare a contribuabililor pentru prezentarea în termen a Declaraţiilor privind calcularea şi utilizarea contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii, precum şi a Declaraţiilor persoanelor asigurate (Ordinul CNAS nr.167-A din 10.08.2016 cu privire la întreprinderea măsurilor faţă de plătitorii de contribuţii la bugetul asigurărilor sociale de stat, care nu prezintă declaraţiile prevăzute de lege);

- a elaborat reglementări interne cu privire la criteriile de calificare a statutului plătitorului la bugetul asigurărilor sociale de stat în sistemul informaţional (activ, suspendat, lichidat);

- a intensificat activităţile de control intern în cadrul subdiviziunilor teritoriale prin sporirea activităţilor de verificare, în vederea asigurării conformităţii stabilirii şi acordării indemnizaţiilor, care au cuprins: verificarea selectivă a dosarelor personale ale beneficiarilor, control inopinat în cadrul subdiviziunilor teritoriale CNAS, activităţi de instruire şi revizuire a actelor normative interne;

- a efectuat modificări în sistemul informaţional cu reflectarea în Decizia de stabilire a indemnizaţiei de maternitate, precum şi indemnizaţiei lunare pentru creşterea copilului a informaţiei privind perioada de substituire a venitului asigurat luat în calcul;

- a revizuit contractele încheiate cu prestatorii de servicii de plată, cu responsabilizarea prestatorului şi beneficiarului în cazul neexecutării sau executării necorespunzătoare a obligaţiunilor contractuale;

- a efectuat analiza oportunităţii revizuirii formatului dărilor de seamă, cu precizarea confirmării analitice, prezentate de instituţiile financiare;

- a intensificat controlul intern în procesele ce ţin de achiziţii publice prin revizuirea ordinului cu privire la grupul de lucru pentru achiziţii, organizarea activităţilor de instruire, precum şi documentarea proceselor (Ordinul CNAS nr.219-A din 01.11.2016 cu privire la crearea grupului de lucru pentru achiziţii);

- a planificat realizarea misiunilor de audit intern aferente raportării executării bugetului asigurărilor sociale de stat.

Totodată, pentru îmbunătăţirea procedurii de acordare a alocaţiei de îngrijire, însoţire şi supraveghere, precum şi minimalizării riscului de apariţie a plăţilor neîntemeiate a alocaţiei menţionate ca urmare a neprezentării sau prezentării cu întârziere a informaţiilor de la organele de asistenţă socială, a fost elaborată şi aprobată Hotărârea Guvernului nr.287 din 04.05.2017 “Cu privire la modificarea, completarea şi abrogarea unor hotărâri ale Guvernului”

Totodată, Ministerul Finanţelor, pentru implementarea măsurii respective, şi-a propus, până la finele anului 2018, efectuarea unui studiu privind examinarea oportunităţii introducerii contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii ca parte integrantă din noul Cod fiscal (conform Planului de acţiuni privind implementarea recomandărilor, aprobat prin Ordinul ministrului Finanţelor nr.77 din 18.05.2017)

Prin Legea nr.123 din 07.07.2017 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, au fost operate codificări la Codul fiscal, astfel încât BASS devine parte integrală a acestuia.

AUDITUL CONFORMITĂŢII RAPORTULUI GUVERNULUI PRIVIND EXECUTAREA

 FONDURILOR ASIGURĂRII OBLIGATORII DE ASISTENŢĂ MEDICALĂ

Rezultatele auditului Raportului Guvernului privind executarea FAOAM în anul 2016 nu a dispus de informaţii referitor la revizuirea sarcinilor şi obiectivelor strategice aferente domeniului sănătăţii şi finanţate din FAOAM, precum şi a nivelului complet de executare şi în termenele stabilite.

CNAM, pentru anul 2016, la elaborarea FAOAM a ţinut cont de stabilirea indicatorilor pe programe şi principii de performanţă.

Totodată, evaluările efectuate de audit, au constatat că aceştia au caracter general, în unele cazuri nu sunt racordate obiectivele cu scopul subprogramelor, ceea ce nu oferă o imagine clara asupra rezultatelor obţinute şi nu permite evaluarea impactului activităţilor desfăşurate.

AUDITUL BUGETELOR UNITĂŢILOR ADMINISTRATIV-TERITORIALE

EVALUAREA SISTEMULUI DE FACILITĂŢI FISCALE

RECOMANDĂRI PARLAMENTULUI

Să solicite Guvernului:

Capitolul IV.

ADMINISTRAREA PATRIMONIULUI PUBLIC ŞI ALTOR RESURSE PUBLICE

ADMINISTRAREA PATRIMONIULUI PUBLIC LOCAL

CONFORMITATEA FONDURILOR PUBLICE ÎN CADRUL MINISTERULUI APĂRĂRII

RECOMANDĂRI PARLAMENTULUI:

Să solicite Guvernului:

În acest context, Ministerul Apărării a elaborat un nou proiect de hotărâre a Guvernului cu privire la aprobarea modificărilor şi completărilor ce se operează în Hotărârea Guvernului nr.863 din 29 decembrie 1992, prin care se propune ca salarizarea personalului reprezentanţelor militare să fie efectuată în continuare de către întreprinderile industriale, în cazul în care acestea au necesitate de astfel de servicii. La moment, proiectul hotărârii Guvernului este în proces de definitivare, iar ulterior urmează a fi înaintat Guvernului spre examinare şi aprobare

AUDITUL EXERCIŢIULUI BUGETAR 2015 ÎN CADRUL BIROULUI NAŢIONAL DE STATISTICĂ

RECOMANDĂRI PARLAMENTULUI:

Să solicite Guvernului:

Capitolul V.

GESTIUNEA RESURSELOR PROVENITE DIN FONDURILE EXTERNE

PROIECTUL “REFORMA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI ÎN MOLDOVA”

RECOMANDĂRI PARLAMENTULUI:

Să solicite Guvernului:

- a fost semnat Decretul Preşedintelui nr.135-VIII din 19.04.2017 privind iniţierea negocierilor semnării Amendamentului nr.2 al Acordului de finanţare dintre Republica Moldova şi Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare din 07.02.2013 privind Proiectul “Reforma învăţământului în Moldova”;

- după ratificarea Acordului menţionat, responsabilităţile pe lucrările de renovare vor fi transmise FISM, care în continuare va efectua debursările şi achiziţiile de lucrări conform procedurilor Băncii Mondiale, ceea ce va spori valorificarea resurselor financiare ale Proiectului;

- resursele financiare pentru activităţile de reformă din cadrul Proiectului au fost bugetate pentru anul 2017 la următoarele activităţi:

• renovări;

• formarea cadrelor didactice şi manageriale;

• modernizarea curriculei;

• asigurarea standardelor minime pentru cabinetele de specialitate

PROIECTUL “CONSOLIDAREA EFICACITĂŢII REŢELEI DE ASISTENŢĂ SOCIALĂ”

RECOMANDĂRI PARLAMENTULUI:

Să solicite Guvernului:

• nerealizarea unor obiective aferente planului de implementare a Proiectului CERAS;

• instabilitatea politică ca problemă în promovarea reformelor propuse;

• monitorizarea insuficientă şi depăşirea termenului de raportare;

• neasigurarea continuităţii implementării sistemului de management financiar şi control;

• riscul de achiziţii (lipsa ofertelor conforme, repetarea procedurilor de achiziţii, tărăgănarea aprobărilor din partea beneficiarului sau donatorului).

În vederea minimizării acestor riscuri inerente, a fost elaborat şi aprobat de către ministrul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei un Plan de acţiuni în cadrul Proiectului

PROIECTUL “MODERNIZAREA SECTORULUI SĂNĂTĂŢII ÎN REPUBLICA MOLDOVA”

RECOMANDĂRI PARLAMENTULUI:

Să solicite Guvernului:

Capitolul VI.

AUDITURILE FINANCIARE

MINISTERUL APĂRĂRII

RECOMANDĂRI PARLAMENTULUI:

Să solicite Guvernului:

Totodată, a fost perfectat proiectul listei imobilelor gestionate de întreprinderile şi instituţiile Ministerului Apărării, care după definitivare urmează a fi prezentat Ministerului Economiei în vederea includerii acestora în Anexa nr.22¹¹ din Hotărârea Guvernului nr.351 din 23.03.2005 “Cu privire la aprobarea listelor bunurilor imobile proprietate publică a statului şi la transmiterea unor bunuri imobile”.

De asemenea, în partea ce ţine de bunurile imobile cu destinaţie specială care conţin caracter secret, acestea au fost identificate, însă având în vedere că acestea cad sub incidenţa Legii cu privire la secretul de stat nr.245-XVI din 27.11.2008, s-a luat decizia (urmare a examinării subiectului respectiv de către Direcţia analiză şi informaţie) ca respectivele imobile să nu fie supuse procesului de înregistrare cadastrală

BIROUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ

RECOMANDĂRI PARLAMENTULUI:

Să solicite Guvernului:

- a fost actualizată componenţa nominală a grupului de lucru pentru implementarea sistemului MFC în cadrul BNS;

- au fost organizate şi desfăşurate instruiri privind situaţia curentă a MFC;

- au fost identificate riscurile aferente gestionării fondurilor publice şi evaluate;

- a fost actualizat Registrul Riscurilor al BNS;

- este în proces de elaborare descrierea narativă a proceselor;

- este în proces descrierea grafică a proceselor operaţionale din cadrul BNS;

- este în proces de elaborare Catalogul proceselor din cadrul BNS

Capitolul VII.

AUDITURILE DE CONFORMITATE

AGENŢIA “MOLDSILVA”

COMISIA ELECTORALĂ CENTRALĂ

RECOMANDĂRI PARLAMENTULUI:

Să solicite Guvernului:

Totodată, se menţionează că definitivarea limitelor de cheltuieli se va efectua după discutarea şi examinarea propunerilor înaintate de către Comisia Electorală Centrală pentru proiectul CBTM 2018-2020

Comisia Electorală Centrală va întocmi Raportul consolidat al mijloacelor financiare alocate pentru alegeri în corespundere cu prevederile Codului electoral, precum şi în temeiul informaţiei prezentate de către Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, în calitate de executor nemijlocit al mijloacelor alocate pentru necesităţile birourilor electorale ale secţiilor de votare de peste hotarele ţării.

Totodată, unul din obiectivele trasate de către CEC pentru anii 2016-2017 este studierea practicii internaţionale în vederea identificării mecanismelor de implementare a unui sistem de recompense îmbunătăţit, diferenţiat şi stimulator pentru funcţionarii electorali.

PROIECTUL “REŢEAUA DE COMUNICAŢII FIXE ŞI MOBILE PENTRU

CONSOLIDAREA MANAGEMENTULUI FRONTIEREI DE STAT PE

SEGMENTUL UNGHENI – GIURGIULEŞTI (FAZA I)”

RECOMANDĂRI PARLAMENTULUI:

Să solicite Guvernului:

Astfel, la data de 28.03.2016 au fost expediate în adresa Delegaţiei Uniunii Europene în Republica Moldova şi companiei Ericsson AB scrisori de informare despre circumstanţele de fapt ale problemei (scr. nr.35/2-1-1817 (Anexa nr.52, 1 filă) şi nr.35/2-1-1816 (Anexa nr.53, 1 filă)) cu solicitarea desemnării persoanelor pentru instituirea unei comunicări eficiente între părţile interesate în implementarea proiectului. Drept rezultat, de la compania Ericsson AB la data de 2 august 2016 a fost recepţionat răspunsul prin care s-a propus antrenarea pentru un dialog continuu a companiei Ericsson Telecommunications Moldova, care le reprezintă interesele în teritoriu.

În scopul instituirii unui grup de lucru comun, la 22.09.2016 Departamentul a expediat în adresa Ericsson Telecommunications Moldova scr. nr.35/2-1-5356 (Anexa nr.54, 1 filă) prin care a solicitat participarea la nivel de experţi la o Şedinţă de lucru pentru identificarea soluţiilor pe marginea problemelor de implementare a proiectului de referinţă.

În cadrul Şedinţei de lucru, reprezentantul Delegaţiei Uniunii Europene a comunicat despre susţinerea în limitele competenţelor a iniţiativelor de soluţionare a problemelor apărute la implementarea fazei I a Proiectului.

La data de 07.03.2017, la solicitarea Departamentului Poliţiei de Frontieră, acesta a fost recunoscut prin ordonanţa procurorului ca parte vătămată în cadrul procesului penal nr.2012010578 pornit faţă de factorii de decizie ai SGC GRUP S.R.L.

A fost elaborat şi expediat spre avizare Ministerului Afacerilor Interne (scr. nr.35/2-2-3413 din 04.05.2017, Anexa nr.55, 1 filă) proiectul de amendare a Codului de executare al Republicii Moldova nr.443-XV din 24.12.2004. Scopul proiectului este de a exclude aplicarea sechestrului asupra bunurilor care derivă din proiectele de asistenţă sau din donaţiile acordate Republicii Moldova.

La data de 03.04.2017, la judecătoria Buiucani a fost depusă cererea nr.35/2-1-2650 (Anexa nr.56, 3 file), împotriva Încheierilor executorului judecătoresc nr.010-412r/14 din nr.010-413r/14 şi nr.010-996/14 din 21.08.2014, prin care s-a aplicat sechestru asupra bunurilor din proiectul “Reţeaua de comunicaţii fixe şi mobile pentru consolidarea managementului frontierei de stat pe segmentul Ungheni – Giurgiuleşti”

Capitolul VIII.

AUDITURILE DE PERFORMANŢĂ

ADMINISTRAREA ŞI MONITORIZAREA DATORIILOR FAŢĂ

DE BUGETUL ASIGURĂRILOR SOCIALE DE STAT

RECOMANDĂRI PARLAMENTULUI

Să solicite Guvernului:

Crearea premiselor pentru realizarea eficientă a competenţelor delegate, cu consolidarea capacităţilor lor instituţionale şi perfecţionarea cadrului legal relevant

FONDURI COMUNITARE AFERENTE CONSOLIDĂRII

 SISTEMULUI SECURITĂŢII FRONTIEREI DE STAT

RECOMANDĂRI PARLAMENTULUI

 Să solicite Guvernului:

VALORIFICAREA SUPORTULUI OFERIT DE PARTENERII DE

DEZVOLTARE PENTRU COMBATEREA HEPATITELOR VIRALE

RECOMANDĂRI PARLAMENTULUI

Să solicite Guvernului:

Capitolul IX.

MISIUNI DE AUDIT PUBLIC EXTERN CU ABORDĂRI DE SISTEM

SISTEMUL ACHIZIŢIILOR PUBLICE

RECOMANDĂRI PARLAMENTULUI

Să solicite Guvernului:

- Hotărârea Guvernului nr.665 din 27.05.2016 “Pentru aprobarea Regulamentului cu privire la achiziţiile publice de valoare mică”;

- Hotărârea Guvernului nr.666 din 27.05.2016 “Pentru aprobarea Regulamentului cu privire la achiziţia bunurilor şi serviciilor prin cererea ofertelor de preţuri ”;

- Hotărârea Guvernului nr.667 din 27.05.2016 “Pentru aprobarea Regulamentului cu privire la activitatea grupului de lucru pentru achiziţii”;

- Hotărârea Guvernului nr.668 din 27.05.2016 “Pentru aprobarea Regulamentului cu privire la achiziţiile publice folosind procedura de negociere”;

- Hotărârea Guvernului nr.669 din 27.05.2016 “Pentru aprobarea Regulamentului privind achiziţiile publice de lucrări”. La 28.12.2016 au fost aprobate alte trei acte normative:

- Hotărârea Guvernului nr.1418 din 28.12.2016 “Pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de întocmire a Listei de interdicţie a operatorilor economici”;

- Hotărârea Guvernului nr.1419 din 28.12.2016 “Pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de planificare a contractelor de achiziţii publice;

- Hotărârea Guvernului nr.1420 din 28.12.2016 “Pentru aprobarea Regulamentului privind evidenţa Listei operatorilor economici calificaţi”;

Prin Legea nr.229 din 23 septembrie 2016 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, au fost operate modificări şi completări la Legea nr.131 din 3 iulie 2015 privind achiziţiile publice, prin care au fost introduse aspecte care ţin de asigurarea transparenţei în cadrul procedurilor de achiziţii publice.

Totodată, prin Hotărârea Guvernului nr.1332 din 14.12.2016 a fost aprobată Strategia de dezvoltare a sistemului de achiziţii publice pentru anii 2016-2020 şi Planul de acţiuni privind implementarea acesteia, care prevede inclusiv măsuri care asigură transparenţa procedurilor de achiziţii publice

FUNCŢIONALITATEA MONITORINGULUI FINANCIAR AL ÎNTREPRINDERILOR

ŞI SOCIETĂŢILOR COMERCIALE CU PARTICIPAREA STATULUI

RECOMANDĂRI PARLAMENTULUI

Să solicite Guvernului:

APLICABILITATEA SISTEMULUI PARTENERIATULUI PUBLIC-PRIVAT

RECOMANDĂRI PARLAMENTULUI

Să solicite Guvernului:

Informaţia generalizată recepţionată de la APC şi APL este reflectată în Raportul privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice, care, în condiţiile art.69 al Legii nr.121 din 04.05.2007 privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice, este prezentat Guvernului.

Impedimentele ce apar pe parcursul iniţierii, implementării şi monitorizării parteneriatelor public-private sunt examinate în cadrul întrunirilor Reţelei interministeriale de parteneriat public-privat. Astfel, prin intermediul reprezentanţilor instituţiilor care implementează proiecte de parteneriat public-privat, au fost discutate chestiuni ce ţin de realizarea proiectelor PPP.

În perioada 2015-2016, întrunirile Reţelei interministeriale de PPP s-au desfăşurat concomitent cu Atelierele de instruire organizate de APP în colaborare cu experţii europeni în cadrul Proiectului Twinning “Consolidarea sistemului de parteneriat public-privat în Republica Moldova”.

În cadrul întrunirilor, reprezentanţii APC – membri ai Reţelei interministeriale de PPP, au adresat întrebări experţilor implicaţi în procesul de iniţiere şi/sau implementare a proiectelor PPP din ţările Uniunii Europene.

Dat fiind faptul că Reţeaua interministerială de parteneriat public-privat reprezintă o platformă de discuţii privind barierele şi deficienţele de implementare a parteneriatului public-privat la nivel naţional, problemele şi soluţiile sunt reflectate în Raportul anual privind realizarea parteneriatelor public-private

FIABILITATEA SISTEMULUI DE PENSII

RECOMANDĂRI PARLAMENTULUI

Să solicite Guvernului:

(i) unificarea condiţiilor şi modalităţii de calcul al pensiilor de asigurări sociale pentru toate categoriile de cetăţeni (începând cu 01.01.2017);

(ii) o nouă formulă de calcul al pensiei pentru limita de vârstă, care asigură independenţa dintre contribuţiile sociale achitate şi mărimea viitoarei pensii;

(iii) valorizarea venitului asigurat după 1 ianuarie 1999;

(iv) majorarea şi unificarea vârstei de pensionare până la 63 de ani (femei/bărbaţi) şi a stagiului de cotizare până la 34 de ani (femei/bărbaţi) (începând cu 01.07.2017);

(v) modificarea modalităţii de calcul al pensiei minime şi a pensiei de urmaş ş.a.

De asemenea, a fost aprobată Hotărârea Guvernului nr.165 din 21.03.2017 “Pentru aprobarea Regulamentului privind modalitatea de calculare a pensiilor şi modalitatea de confirmare a stagiului de cotizare pentru stabilirea pensiilor”.

Concomitent, în vederea unificării cadrului instituţional privind responsabilităţile de evidenţă, raportare şi evaluare a datelor aferente sistemului de pensii, a fost elaborată şi adoptată Legea nr.282 din 16 decembrie 2016 pentru modificarea Legii asigurării cu pensii a militarilor şi a persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne nr.1544-XII din 23 iunie 1993, care reglementează preluarea de către Casa Naţională de Asigurări Sociale a atribuţiilor de stabilire şi plată a pensiilor angajaţilor structurilor de forţă (Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării, Serviciul de Informaţii şi Securitate, Departamentul Instituţiilor Penitenciare, Serviciul Protecţie şi Pază de Stat, Centrul Naţional Anticorupţie).

Totodată, în vederea executării modificărilor operate, a fost elaborată şi aprobată Hotărârea Guvernului nr.1427 din 28 decembrie 2016 “Cu privire la preluarea atribuţiilor de plată a pensiilor şi prestaţiilor sociale militarilor care au îndeplinit serviciul prin contract, persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne, sistemului penitenciar, ofiţerilor de protecţie şi colaboratorilor organelor securităţii statului şi Centrului Naţional Anticorupţie”, care prevede mecanismul de preluare a documentelor şi a informaţiei electronice privind pensiile şi prestaţiile sociale categoriilor menţionate de beneficiari, stabilite până la 31 decembrie 2016, precum şi Hotărârea Guvernului nr.1429 din 28.12.2016 “Cu privire la aprobarea modificărilor şi completărilor ce se operează în unele hotărâri ale Guvernului”.

Astfel, începând cu 1 ianuarie 2017, Casa Naţională de Asigurări Sociale a preluat atribuţiile de stabilire şi plată a pensiilor şi prestaţiilor sociale angajaţilor structurilor de forţă (Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării, Serviciul de Informaţii şi Securitate, Departamentul Instituţiilor Penitenciare, Serviciul Protecţie şi Pază de Stat, Centrul Naţional Anticorupţie), iar Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei a preluat atribuţiile de elaborare/promovare a politicilor în domeniul respectiv.

De asemenea, în vederea perfecţionării sistemului de pensionare de către CNAS, au fost întreprinse următoarele.

1. În sistemul informaţional “Protecţia Socială” au fost elaborate “Raportul de evidenţă nominală a cheltuielilor aferente perioadelor necontributive incluse în stagiul de cotizare”, “Raportul privind cheltuielile aferente acoperirii diferenţei între pensia calculată şi cea minimală”.

În scopul asigurării evidenţei analitice a cheltuielilor aferente perioadelor incluse în stagiul de cotizare a perioadelor de activitate realizate pe teritoriul din stânga Nistrului, a fost asigurată participarea la şedinţele de lucru cu reprezentanţii Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Ministerului Finanţelor, Biroului Politici de Reintegrare, urmare a căreia s-a decis elaborarea proiectul de lege cu privire la completarea art.5 alin.(2) din Legea nr.156-XIV din 14.10.1998 privind sistemul public de pensii, care va propune includerea perioadelor de activitate realizată în entităţile din partea stângă a Nistrului după 01.01.1992 în stagiul de cotizare ca perioadă necontributivă (asimilată stagiului de cotizare).

2. Prin Legea nr.208 din 17.11.2016 au fost aprobate modificări la Codul contravenţional al Republicii Moldova nr.218-XVI din 24.10.2008, iar ca urmare atribuţia de aplicare a contravenţiilor este în competenţa CNAS.

3. Efectuarea ajustărilor în formatul cererii pentru stabilirea/reexaminarea pensiei şi a dovezii de recepţionare a acesteia, emise din sistemul informaţional “Protecţia Socială”, formularele prenotate au fost completate cu indicii privind documentele prezentate şi documentele necesare ce urmează a fi prezentate.

4. Asigurarea reglementării procesului de selectare a certificatelor de salariu care necesită a fi verificate, cu stabilirea criteriilor de selectare prin elaborarea “Metodologiei criteriilor de selectare a certificatelor de salariu supuse verificării”.

5. Elaborarea reglementărilor interne ce ţin de determinarea coeficientului individual în caz de substituire a perioadelor necontributive, de lipsă a arhivei, de excludere a lunilor incomplete, precum şi “Explicaţii metodice privind particularităţile determinării venitului asigurat realizat după 01.01.1999”.

6. În contextul reexaminării cuantumului pensiei urmare a modificărilor survenite în conturile personale ale persoanelor asigurate, a fost elaborat raportul ce ţine de evidenţa modificărilor în conturile personale ale persoanelor asigurate “Lista persoanelor asigurate cărora a fost modificată istoria asigurării după stabilirea pensiei”. Prin urmare, au fost elaborate explicaţii metodice pentru specialiştii subdiviziunilor teritoriale CNAS privind utilizarea datelor din raportul respectiv, care este extras lunar şi reexaminate deciziile de stabilire a pensiei.

7. Elaborarea reglementărilor interne privind modul de confirmare a stagiului de cotizare pentru cazuri specifice (lichidarea agentului economic, pierderea documentelor, calamităţi naturale, situaţii excepţionale etc.).

8. Urmare a propunerilor înaintate, au fost operate modificări în art.52 alin.(5) din Legea nr.156-XIV din 14 octombrie 1998 privind pensiile de asigurări sociale de stat ce ţin de modalitatea calculării cuantumului pensiei în cazul în care documentele despre salariu nu s-au păstrat din cauza calamităţilor naturale sau altor situaţii excepţionale. Totodată, au fost efectuate modificări şi în punctul 46 din Regulamentul cu privire la modul de calculare a pensiilor de asigurări sociale de stat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.328 din 19 martie 2008

SUSTENABILITATEA INVESTIŢIILOR PUBLICE

RECOMANDĂRI PARLAMENTULUI

Să solicite Guvernului:

Ţinând cont de posibilităţile limitate ale bugetului de stat, în bugetul de stat pe anul 2017 şi CBTM pe anii 2018-2020 au fost incluse numai obiective tranzitorii şi în curs de execuţie.

Este important de menţionat că lista obiectivelor de investiţii capitale pe beneficiari se aprobă prin Anexa nr.4 la legea anuală a bugetului de stat. Astfel, executarea şi raportarea cheltuielilor în cauză se efectuează în strictă corespundere cu Anexa nr.4.

Concomitent, se menţionează că, în cazul identificării surselor financiare disponibile, proiectele noi de investiţii capitale se vor selecta în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr.1029 din 19 decembrie 2013 “Cu privire la investiţiile capitale publice”

PROIECTUL “PROGRAMUL DE DEZVOLTARE A COMPANIILOR

DE APROVIZIONARE CU APĂ ŞI CANALIZARE”

Nu are legătură cu recomandarea

RELEVANŢA SISTEMULUI DE REMUNERARE ÎN SECTORUL PUBLIC

RECOMANDĂRI PARLAMENTULUI

Să solicite Guvernului:

Astfel, grupul de lucru a elaborat proiectul Conceptului privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, care la moment este în proces de avizare la autorităţile publice interesate.

Capitolul X.

AUDITUL TEHNOLOGIILOR INFORMAŢIONALE

MINISTERUL MUNCII, PROTECŢIEI SOCIALE ŞI FAMILIEI

RECOMANDĂRI PARLAMENTULUI

Să solicite Guvernului:

Versiunea iniţială a SIAAS avea la bază două module: modulul Prestaţii Sociale şi modulul Servicii Sociale, însă, deoarece pe parcursul dezvoltării aplicaţiei au fost identificate necesităţi pentru noi funcţionalităţi, MMPSF a lansat în 2015 procesul de extindere funcţională a Sistemului, iar ca rezultat au fost modernizate tehnologiile utilizate şi au fost adăugate module noi în SIAAS, cum ar fi modulul Inspecţia Socială, modulul de stabilire a dizabilităţii, precum şi sub-module în cele deja existente. În a doua fază a extinderii, care a demarat în 2016, au fost extinse funcţionalităţi la majoritatea modulelor existente.

De asemenea, în anul 2016 a fost revizuit şi semnat între părţi “Acordul de colaborare între Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei şi Casa Naţională de Asigurări Sociale” în procesul de acordare şi plată a ajutorului social şi ajutorului pentru perioada rece a anului. Totodată, a fost încheiat “Acordul privind schimbul de informaţii între sistemul informaţional “Protecţia Socială” al Casei Naţionale de Asigurări Sociale şi Sistemul Informaţional automatizat “Asistenţa Socială” al Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei”

Astfel, grupul de lucru a elaborat proiectul Conceptului privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, care la moment este în proces de avizare la autorităţile publice interesate

MO, nr.478-490 din 30 decembrie 2016

La 06.06.2017, prin scr.nr.03-645, CC a solicitat CNA informarea despre rezultatele examinării materialelor remise cu anexarea copiei ordonanţei respective.

Prin scr.nr.03/07-3485 din 03.07.2017, CNA a răspuns că Centrul a solicitat Curţii de Conturi expedierea Raportului de audit în partea ce ţine de evaluarea progresului înregistrat în implementarea SRSJ privind “Consolidarea capacităţilor de expertiză medico-legală ale laboratoarelor (analiza ADN)”. Totodată, în cadrul cauzei penale sunt supuse examinării complete şi obiective şi sub toate aspectele doar circumstanţele cu referire la obiectul cauzei, celelalte aspecte relatate în conţinutul Raportului de audit remis nu sunt examinate în cadrul acestei cauze penale

MO, nr.2-8 din 06 ianuarie 2017

Cu referire la plafonarea contractelor, s-a constatat că părţile au recurs la acest procedeu pentru a nu încălca prevederile legislaţiei cu privire la achiziţiile publice şi a contractelor de mică valoare.

În concluzie, controlul petiţiei a fost sistat pe motiv că faptele expuse mai sus nu pot servi temei pentru declanşarea unor investigaţii sub aspect penal.

Prin scr. 03-181 din 02.02.2017, CC a solicitat copia ordonanţei de refuz în pornirea urmăririi penale şi clasarea procesului penal

M.O. 50-59 din 17.02.2017

- Procuraturii Generale (scr.11/01-158 din 01.02.2017), pentru informare şi examinare, conform competenţei, a legalităţii acţiunilor S.A. “Aidin” la accesarea subvenţiilor din Fondul de subvenţionare pentru anul 2013 (pct.2.7 din Hotărâre);

- Centrului Naţional Anticorupţie (scr.11/01-159 din 01.02.2017), pentru informare şi examinare, conform competenţei, a inacţiunilor persoanelor responsabile din cadrul Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, care au omis termenul de prescripţie pentru recuperarea compensaţiilor aferente pagubelor suportate de producătorii agricoli ca urmare a calamităţilor naturale (secetă, grindină) din anii 2012 şi 2013, acordate neregulamentar (în sumă de 1107,5 mii lei) (pct. 2.6. din Hotărâre).

Suplimentar (scr.11/01-215 din 13.02.2017), au fost remise copiile probelor de audit care au stat la baza stabilirii valorii totale a compensaţiilor aferente pagubelor suportate de producătorii agricoli în urma calamitaţilor naturale din anii 2012 şi 2013, acordate neregulamentar în sumă de 1107,5 mii lei. Anexă – 182 file, conform borderoului

Materialele remise CNA – în proces de examinare

M.O. 149-154 din 12 mai 2017

- Procuraturii Generale, scr.nr.11/01-499 din 27.04.2017, pentru informare şi examinare conform competenţei;

- Serviciului Securitate şi Informaţii, scr.nr.11/01-500 din 27.04.2017, pentru informare şi examinare conform competenţei;

- Centrului Naţional Anticorupţie, scr.nr.11/01-498 din 27.04.2017, pentru informare şi examinare conform competenţelor;

- Autorităţii Naţionale de Integritate;

- Centrului Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal;

- Consiliului Concurenţei

M.O. 201-213 din 23 iunie 2017

Procuraturii Generale (scr.nr.03-649 din 07.06.2017), conform pct.2.7. din Hotărâre, cu anexarea materialelor aferente situaţiilor constatate de audit, pentru examinare conform competenţei şi calificării, sub aspectul legii penale, a acţiunilor/inacţiunilor persoanelor responsabile şi/sau implicate în procedurile de achiziţionare a biletelor de recuperare a sănătăţii prin tratament sanatorial, care au generat utilizarea ineficientă, cu supraplăţi şi indici de fraudă în sumă de 1,9 milioane lei.

Anexă:

- copia Hotărârii Curţii de Conturi nr.18 din 18.05.2017 – 7 file;

- copia Raportului auditului de conformitate (anexa nr.1 la HCC nr.18 din 18.05.2017) ) – 65 file;

- copia Raportului auditului financiar (anexa nr.2 la HCC nr.18 din 18.05.2017) – 17 file;

- materialele aferente situaţiilor constatate de audit, conform borderoului: Partea 1- 395 file, Partea a 2-a – 269 file

M.O. 216-228 din 30.06.2017

la solicitarea (scr.nr.02/19-1923 din 28.08.2017) Centrului Naţional Anticorupţie, copiile autentificate ale documentelor care atestă situaţiile reflectate în subpunctul 3.3. din Raport (scr.nr.07-1050 din 06.09.2017).

Anexă: materialele conform borderoului – 59 file;

- Consiliului Concurenţei

M.O. 229-243 din 7 iulie 2017

Procuraturii Generale (scr.nr.03-644 din 06.06.2017), conform pct.2.2. din Hotărâre, cu anexarea materialelor aferente situaţiilor constatate de audit, pentru examinare conform competenţei şi calificării, sub aspectul legii penale, a acţiunilor/inacţiunilor persoanelor responsabile şi/sau implicate în procedurile de prescriere, eliberare şi achitare a medicamentelor compensate, care au generat utilizarea neconformă şi nejustificată, ce poate determina indici de fraudă (257,3 mii lei).

Anexă: conform borderoului – 266 file

M.O. 289-300 din 11.08.2017

M.O. 301-315 din 18.08.2017

Anexă: conform borderoului –pe 453 file