Hotărâre nr.5 din 12.03.2018 privind Raportul auditului conformităţii executării bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale din raionul Dubăsari pe anii 2015-2016

CURTEA DE CONTURI

H O T Ă R Â R E

privind Raportul auditului conformităţii executării bugetelor unităţilor

 administrativ-teritoriale din raionul Dubăsari pe anii 2015-2016

nr. 5  din  12.03.2018

 (în vigoare 18.05.2018) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 157-166 art. 17 din 18.05.2018

* * *

Curtea de Conturi, în prezenţa dlui Ghenadie Iurco, şef al Oficiului teritorial Chişinău al Cancelariei de Stat, reprezentant al Guvernului în teritoriu; dlui Nicolae Damian, şef al Direcţiei Generale Administrare Fiscală Centru din cadrul Serviciului Fiscal de Stat; dlui Grigore Policinschi, preşedinte al raionului Dubăsari; primarilor: com. Coşniţa – dl Alexei Gafeli; com. Cocieri – dna Raisa Spinovschi; s. Pârâta – dl Iurie Soltan; s. Doroţcaia – dl Valeriu Berzan; com. Corjova – dl Sergiu Oprea; com. Molovata Nouă – dl Oleg Gazea; dnei Lilia Cazac, şef al Direcţiei Economie, Buget şi Finanţe a Consiliului raional Dubăsari; dlui Vladimir Vancea, şef al Direcţiei Asistenţă Socială şi Protecţie a Familiei Dubăsari; dnei Larisa Braducean, şef al Direcţiei Învăţământ General a Consiliului raional Dubăsari, precum şi a altor persoane cu funcţii de răspundere din cadrul Ministerului Finanţelor, Agenţiei Proprietăţii Publice şi entităţilor auditate, călăuzindu-se de art.3 alin.(1) şi art.5 alin.(1) lit.a) din Legea nr.260 din 07.12.2017 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi a Republicii Moldova¹, a examinat Raportul auditului conformităţii executării bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale din raionul Dubăsari pe anii 2015-2016.

Misiunea de audit a fost efectuată în temeiul art.28, art.30 şi art.31 din Legea nr.261-XVI din 05.12.2008² şi art.9, art.31 şi art.32 din Legea nr.260 din 07.12.2017, în conformitate cu Programele activităţii de audit ale Curţii de Conturi³ şi a avut drept scop să determine dacă autorităţile publice locale (în continuare – APL) din raionul Dubăsari au respectat prevederile legale în procesul evaluării, prognozării şi executării veniturilor şi cheltuielilor bugetare, au asigurat un control eficient asupra plenitudinii şi autenticităţii raportării patrimoniului public.

__________________________________

¹ Legea privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi a Republicii Moldova nr.260 din 07.12.2017 (în continuare – Legea nr.260 din 07.12.2017).

² Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008, abrogată prin Legea nr.260 din 07.12.2017.

³ Hotărârile Curţii de Conturi nr.47 din 05.12.2016 “Privind aprobarea Programului activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2017” (cu modificările şi completările ulterioare) şi nr.75 din 29.12.2017 “Privind aprobarea Programului activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2018”.

Auditul a fost efectuat potrivit Standardelor Internaţionale ale Instituţiilor Supreme de Audit⁴ aplicate de Curtea de Conturi. Probele de audit au fost obţinute prin examinarea rapoartelor financiare privind execuţia bugetară, registrelor contabile, verificarea documentelor primare, analiza indicatorilor şi a unor date semnificative, prin observaţii directe, precum şi prin analiza explicaţiilor persoanelor cu funcţii de răspundere din cadrul entităţilor supuse auditului. La fel, au fost examinate deciziile şi dispoziţiile Consiliului raional şi ale preşedintelui raionului, actele organelor deliberative şi executive ale unităţilor administrativ-teritoriale (în continuare – UAT) de nivelul I.

__________________________________

⁴ Hotărârea Curţii de Conturi nr.60 din 11.12.2013 “Cu privire la aplicarea Standardelor Internaţionale de Audit ale Instituţiilor Supreme de Audit de nivelul 3 – ISSAI 100, ISSAI 200, ISSAI 300, ISSAI 400, în cadrul misiunilor de audit ale Curţii de Conturi”; Hotărârea Curţii de Conturi nr.7 din 10.03.2014 “Cu privire la aplicarea Liniilor Directoare de Audit (ISSAI 1000-9999) în cadrul auditului public”.

Examinând rezultatele auditului şi audiind Raportul prezentat, precum şi explicaţiile persoanelor cu funcţii de răspundere prezente în şedinţa publică, Curtea de Conturi

A CONSTATAT:

abaterile şi iregularităţile admise de APL din raionul Dubăsari în procesul bugetar 2015-2016 denotă că autorităţile respective nu au manifestat o preocupare adecvată în vederea realizării intereselor de dezvoltare economică şi socială a teritoriului administrat. În acest context, auditul relevă următoarele.

Procedurile privind cuantificarea şi evaluarea materiei impozabile aferente formării resurselor de completare a bugetelor locale nu întrunesc exigenţă suficientă şi instrumente analitice relevante, fapt ce afectează plenitudinea calculării şi perceperii veniturilor locale. În consecinţă, gradul de dependenţă al bugetelor UAT de transferurile de la bugetul de stat este de peste 84% din totalul veniturilor.

Managementul cheltuielilor bugetare nu corespunde rigorilor existente, fiind afectat de o serie de nereguli care au diminuat eficienţa alocaţiilor, şi anume:

√ aplicarea eronată a unor norme privind retribuirea muncii personalului angajat, care a determinat efectuarea unor cheltuieli bugetare neregulamentare;

√ gestiunea neconformă a mijloacelor destinate investiţiilor şi reparaţiilor capitale;

√ nerespectarea normelor legale care reglementează domeniul achiziţiilor publice şi, în special: nedelimitarea responsabilităţilor membrilor grupurilor de lucru pentru achiziţii; lipsa estimării valorii contractului de achiziţii publice de lucrări în corespundere cu preţurile medii stabilite în mod curent pe piaţă; desfăşurarea achiziţiilor publice în lipsa planurilor anuale şi fără publicarea anunţurilor de intenţie şi de atribuire a contractelor; neasigurarea condiţiilor pentru participarea largă a operatorilor economici; organizarea procedurilor de achiziţie în lipsa numărului de oferte prevăzut de legislaţie; descalificarea neregulamentară a ofertelor cu preţuri mai mici decât cele câştigătoare; divizarea achiziţiilor publice; încheierea contractelor de achiziţii cu persoane interdependente; neprezentarea dărilor de seamă privind contractele de achiziţii publice de valoare mică; lipsa monitorizării executării contractelor de achiziţii;

√ efectuarea neregulamentară şi ineficientă a cheltuielilor, manifestată prin: lipsa regulamentului privind aprobarea numărului-limită al autoturismelor de serviciu şi a parcursului-limită anual pentru un autoturism; decontarea neregulamentară a combustibilului; lipsa regulamentului privind stabilirea numărului abonamentelor de telefoane de serviciu, faxuri, telefoane mobile pentru angajaţi; nerespectarea cadrului regulator la efectuarea cheltuielilor pentru deplasările de serviciu în străinătate; nerespectarea prevederilor legale la executarea cheltuielilor legate de asigurarea activităţii instituţiilor.

Managementul şi monitoringul deficiente în cadrul procesului de contabilizare a valorii bunurilor nou create, înregistrarea neconformă a operaţiilor economice, reflectarea neveridică şi incompletă a valorii patrimoniului public local, precum şi denaturarea datelor incluse în bilanţurile contabile ale APL din raion atrag riscul pierderii patrimoniului public.

Verificarea executării cerinţelor şi recomandărilor auditului anterior al Curţii de Conturi⁵ relevă că managementul APL din raion nu a dat dovadă de diligenţă în remedierea încălcărilor depistate. Astfel, din 20 de recomandări înaintate, 15 nu au fost executate, neconformităţile vizate în acestea persistând în continuare.

__________________________________

⁵ Hotărârea Curţii de Conturi nr.52 din 21.11.2011 “Privind Raportul auditului bugetului raional Dubăsari pe anul 2010 şi gestionării patrimoniului public”.

În concluzie, instituţia supremă de audit reiterează că iregularităţile şi lipsa de performanţă constatate în cadrul auditului sunt consecinţe ale atitudinii neglijente manifestate de factorii de decizie în procesul gestionării fondurilor publice, precum şi ale lipsei unui sistem eficient de control intern.

Reieşind din cele expuse, în temeiul art.7 alin.(2), art.14 alin.(2) şi art.15 lit.d) din Legea nr.260 din 07.12.2017, Curtea de Conturi

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Raportul auditului conformităţii executării bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale din raionul Dubăsari pe anii 2015-2016, anexat la prezenta Hotărâre.

2. Prezenta Hotărâre şi Raportul de audit se remit:

2.1. Consiliului raional Dubăsari, preşedintelui raionului, consiliilor locale şi primarilor satelor/comunelor Cocieri, Coşniţa, Corjova, Doroţcaia, Molovata Nouă, Pârâta şi se cere:

2.1.1 implementarea recomandărilor cuprinse în Raportul de audit, remedierea deficienţelor elucidate în Raportul de audit, cu elaborarea în termen de o lună a unui plan de acţiuni care ar indica termenele de realizare şi persoanele responsabile;

2.1.2. examinarea în şedinţele consiliilor locale a rezultatelor auditului;

2.2. Consiliilor locale şi primarilor satelor/comunelor: Holercani, Marcăuţi, Molovata, Oxentea, Ustia, pentru informare şi conformare benevolă la cerinţele şi recomandările Curţii de Conturi, ţinând cont de prezenţa unor deficienţe similare celor constatate în cadrul UAT supuse auditării;

2.3. Oficiului teritorial Chişinău al Cancelariei de Stat şi se cere reexaminarea actelor normative ale autorităţilor publice locale, indicate în Raportul de audit, în vederea determinării conformităţii acestora cu cadrul legal existent;

2.4. Ministerului Finanţelor şi se cere:

2.4.1. luarea de atitudine privind activitatea nesatisfăcătoare a autorităţilor financiare din raionul Dubăsari în partea ce ţine de evaluarea şi monitorizarea bazei de impozitare aferente formării şi mobilizării veniturilor bugetare, informaţiile prezentate necesare calculării transferurilor cu destinaţie specială de la bugetul de stat;

2.4.2. elaborarea şi aprobarea Regulamentului cu privire la modul de calculare şi compensare a diferenţei de tarife la energia electrică şi gazele naturale utilizate de populaţia unor localităţi din raioanele Dubăsari şi Căuşeni, cu indicarea expresă a surselor de colectare a informaţiei oficiale privind cursul valutar, tarifele la energia electrică şi gazele naturale, precum şi a periodicităţii de calculare a diferenţei de tarife;

2.4.3. stabilirea unor criterii clare şi argumentate de selectare a instituţiilor de învăţământ preuniversitar pentru acordarea suplimentului în mărime de 1000 lei prevăzut de Hotărârea Guvernului nr.381 din 13 aprilie 2006⁶, în vederea asigurării echităţii şi proporţionalităţii remunerării muncii în domeniul învăţământului;

__________________________________

⁶ Pct. 6¹ din Tabelul nr.6 al Anexei nr.1 la Hotărârea Guvernului nr.381 din 13.04.2006 “Cu privire la condiţiile de salarizare a personalului din unităţile bugetare”.

2.4.4. perfecţionarea cadrului normativ aferent achitării sporului pentru intensitatea muncii personalului din unităţile bugetare, în special privind indicarea categoriilor de angajaţi care pot beneficia de sporul în cauză;

2.4.5. revizuirea/precizarea normelor legale privind atribuirea claselor de calificare conducătorilor auto, în scopul stabilirii corecte a sporului pentru clasă, în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr.381 din 13 aprilie 2006;

2.5. Agenţiei Proprietăţii Publice, pentru informare şi luare de atitudine privind raportarea necorespunzătoare de către APL din r-nul Dubăsari a informaţiilor cu privire la patrimoniul public gestionat, asigurând înregistrarea conformă a acestuia în Registrul patrimoniului public;

2.6. Procuraturii Generale, pentru încadrare juridică a acţiunilor/ inacţiunilor persoanelor cu funcţii de răspundere din cadrul APL din r-nul Dubăsari, care au condus la situaţiile de neconformitate descrise în Raportul de audit privind gestiunea bunurilor imobile, achiziţiile publice şi retribuirea muncii;

2.7. Guvernului Republicii Moldova, pentru informare;

2.8. Parlamentului Republicii Moldova, pentru informare.

3. Se ia act de faptul că, pe parcursul desfăşurării misiunii de audit, autorităţile şi instituţiile publice din raionul Dubăsari au raportat implementarea unor recomandări ale echipei de audit, cum ar fi: contabilizarea şi majorarea valorii patrimoniului public, rectificarea unor erori contabile, returnarea unor plăţi salariale achitate neregulamentar, reîncheierea contractelor de arendă.

4. Despre executarea subpunctelor 2.1., 2.3.-2.4. din prezenta Hotărâre, inclusiv despre implementarea recomandărilor din Raportul de audit, Curtea de Conturi va fi informată trimestrial, în termen de 12 luni din data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

5. Prezenta Hotărâre se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Anexă

la Hotărârea Curţii de Conturi

nr.5 din 12.03.2018

RAPORTUL

auditului conformităţii executării bugetelor unităţilor

administrativ-teritoriale din raionul Dubăsari pe anii 2015-2016

 LISTA ACRONIMELOR

GLOSAR

Preşedinte al raionului – autoritate publică executivă a CR;

Administraţie publică locală – totalitatea APL constituite, în condiţiile legii, pentru promovarea intereselor generale ale locuitorilor unei UAT;

Primărie – structură funcţională care asistă primarul în exercitarea atribuţiilor sale legale;Consiliu local – autoritate reprezentativă şi deliberativă a populaţiei UAT de nivelul întâi sau al doilea, aleasă în vederea soluţionării problemelor de interes local;

Aparatul Preşedintelui raionului – structură funcţională care asistă Preşedintele raionului în exercitarea atribuţiilor sale legale;

Venituri proprii – venituri ale bugetelor UAT, formate, conform Codului fiscal şi altor acte legislative, din impozitele, taxele şi alte plăţi care se încasează direct şi integral la bugetele respective;

Transferuri cu destinaţie generală – mijloace financiare alocate, conform prevederilor legale, în sumă absolută, cu titlu definitiv, de la BS la bugetele UAT, pentru finanţarea domeniilor proprii de activitate ale APL;

Transferuri cu destinaţie specială – mijloace financiare alocate, conform prevederilor legale, în sumă absolută, cu titlu condiţionat, de la BS şi/sau de la alte bugete la bugetele UAT, pentru asigurarea exercitării funcţiilor publice sau în alte scopuri speciale.

SINTEZĂ

Autorităţile publice locale din raionul Dubăsari, conform legislaţiei, dispun de competenţele şi atribuţiile care le permit realizarea misiunii lor de bază de a rezolva şi administra, în cadrul legii, sub propria lor răspundere şi în favoarea populaţiei, o parte importantă din treburile publice. APL şi instituţiile publice din subordinea acestora îşi desfăşoară activitatea potrivit Legii nr.397-XV din 16.10.2003¹, în baza bugetelor de venituri şi cheltuieli, supuse analizei şi aprobării atât de conducerea executivă, cât şi de autorităţile deliberative ale acestora.

Conformitatea formării şi executării bugetelor în cadrul APL are ca scop consolidarea disciplinei financiare şi sporirea eficienţei utilizării fondurilor publice. Auditul public extern al APL rămâne în continuare axat pe problemele ce ţin de relevanţa managementului resurselor publice, exercitat de APL conform competenţelor şi responsabilităţilor atribuite prin lege. În acest sens, activitatea de audit a fost exercitată şi direcţionată pe aspectele ce ţin de: evaluarea respectării de către APL a legalităţii şi regularităţii procesului bugetar, administrarea prudentă şi raportarea veridică a veniturilor şi cheltuielilor bugetare etc.

În pofida evaluărilor precedente² şi recomandărilor privind activitatea de gestionare a resurselor şi fondurilor publice, Curtea de Conturi constată că abaterile şi neregulile depistate anterior nu numai că persistă, ci şi rămân semnificative, practic, în toate APL din raionul Dubăsari supuse auditului. Astfel, auditul public extern relevă că:

√ APL nu au urmărit extinderea şi consolidarea veniturilor proprii (inclusiv prin estimarea şi prognozarea relevantă a indicilor fiscal-bugetari) care ar putea asigura stabilitatea financiară a bugetelor UAT. Neidentificarea şi neevaluarea resurselor financiare au determinat neacumularea în bugetele locale a unor venituri estimate de audit între 3,9 mil.lei şi 8,2 mil.lei (cap. III, pct.3.1);

√ gradul de dependenţă al BUAT din r-nul Dubăsari de transferurile de la BS sunt într-o creştere permanentă³ (cap. III, pct.3.2.6);

√ APL nu au întreprins măsuri sistemice în materie de identificare, evaluare şi monitorizare a potenţialului economico-financiar al teritoriului, ca urmare, nu este asigurată capacitatea economică a APL de a întreţine aparatul administrativ din contul veniturilor directe ale BUAT, aferente bazei economice proprii (cap. III, pct.3.2.6);

√ APL nu au asigurat prezentarea la MF a datelor veridice necesare calculării transferurilor cu destinaţie specială pentru învăţământul preşcolar, suplimentul la salariu de 1000 lei şi sporul la salariu de 30% personalului instituţiilor bugetare din partea stângă a Nistrului (mijloace neutilizate - 2250,2 mii lei)(cap. III, pct.3.2.6);

√ domeniul de investiţii, reparaţii capitale sunt subperformante şi necesită îmbunătăţiri, astfel că auditul atestă: neverificarea şi neexpertizarea proiectelor în valoare de 10,4 mil.lei, majorarea nefundamentată a lucrărilor de construcţie (inclusiv schimbarea unor tipuri de lucrări pe alte tipuri) – 2,7 mil.lei, exagerări ale volumului de lucrări executate de 0,32 mil.lei, angajarea cheltuielilor fără suport de resurse financiare etc. (cap. III, pct.3.2.3);

√ retribuirea muncii în cadrul structurilor din subordinea CR şi a unor APL din raion s-a realizat cu încălcarea normelor legale, fapt ce a determinat efectuarea unor cheltuieli neregulamentare în sumă totală de 3,4 mil.lei⁴. De asemenea, lipseşte corelarea performanţelor angajaţilor şi aplicarea măsurilor de stimulare salarială (cap. III, pct.3.2.1);

√ achiziţiile publice de bunuri, lucrări şi servicii au fost desfăşurate, în mare parte, neregulamentar: nu au fost publicate anunţurile de intenţii pentru AP în sumă totală de 21,2 mil.lei; au fost contractate lucrări în lipsa devizelor de cheltuieli verificate, în sumă totală de 7,4 mil.lei; au fost divizate AP în sumă totală de 2,6 mil.lei; nu au fost prezentate dările de seamă pentru AP de valoare mică în sumă totală de 5,4 mil.lei etc. (cap. III, pct.3.2.2);

√ prezenţa incertitudinilor privind numărul real al populaţiei şi al copiilor/elevilor din instituţiile de învăţământ din r-nul Dubăsari a permis APL din raion să beneficieze de resurse suplimentare, ceea ce a permis irosirea mijloacelor bugetare pentru efectuarea unor cheltuieli excesive în raport cu prevederile regulamentare în sumă totală de 686,6 mii lei⁵ (cap. III, pct.3.2.6);

√ managementul contabil vicios a determinat efectuarea necorespunzătoare a inventarierilor, necontabilizarea valorii bunurilor nou create (7,7 mil.lei), a terenurilor (2,5 mil.lei) şi altor bunuri (6,5 mil.lei⁶), neînregistrarea operaţiunilor economice (21,9 mil.lei), alte erori contabile (16,9 mil.lei), ceea ce nu asigură o raportare veridică a situaţiilor financiare (cap.III).

Iregularităţile şi deficienţele constatate în gestionarea patrimoniului public local şi în utilizarea banului public sunt o consecinţă a neorganizării şi neimplementării sistemelor controlului intern/managerial⁷.

În cadrul auditului, instituţiilor publice le-au fost date un şir de recomandări, pentru a căror executare instituţiile respective au întrepins următoarele măsuri: contabilizarea şi majorarea valorii patrimoniului public din UAT administrate de către APL de nivelul I – cu circa 16527,7 mii lei⁸; contabilizarea bunurilor publice excluse neregulamentar din evidenţă – de circa 6,5 mil.lei; rectificări de erori contabile – de circa 16,9 mil.lei; returnarea către BS a sumei de 225,6 mii lei (neutilizate conform destinaţiei); restituirea unor plăţi salariale achitate neregulamentar – de 6,5 mii lei; reîncheierea contractelor de arendă etc.

______________________

¹ Legea nr.397-XV din 16.10.2003 privind finanţele publice locale (în continuare – Legea nr.397-XV din 16.10.2003).

² HCC nr.52 din 21.11.2012 “Privind Raportul auditului bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale şi gestionării patrimoniului public din raionul Dubăsari pe anul 2011”.

³ Anexa nr.5 la prezentul Raport de audit.

⁴ Inclusiv asigurările.

⁵ 258,2 mii lei – combustibil decontat pentru automobile în lipsa unui regulament corespunzător al CR; 60,7 mii lei – cheltuieli de deplasare; 39,6 mii lei – asistenţa juridică; 328,1 mii lei – cheltuieli ce nu ţin de activitatea instituţiei sau supralimite.

⁶ Apeductul Coşniţa – 6,2 mil.lei; acţiunile S.A. “Minerul” – 0,32 mil.lei.

⁷ Legea nr.229 din 23.09.2010 privind controlul financiar public intern; Standardele naţionale de control intern în sectorul public, aprobate prin Ordinele ministrului finanţelor nr.51 din 23.06.2009 şi nr.189 din 05.11.2015.

⁸ Anexa nr.4 la prezentul Raport de audit.

I. PREZENTAREA DOMENIULUI AUDITAT

Raionul Dubăsari (conform datelor oficiale) are o populaţie de 35,8 mii de locuitori şi ocupă o suprafaţă totală de 30,9 mii ha. Raionul include 15 sate, organizate teritorial-administrativ în 11 primării. În urma conflictului armat din zona de Est (1992), o parte din teritoriul raionului nu este administrată de autorităţile constituţionale ale Republicii Moldova.

APL din raion sunt persoane juridice de drept public şi dispun, în condiţiile legii, de un patrimoniu distinct de cel al statului şi al altor UAT. APL din raion beneficiază de autonomie financiară, au dreptul la iniţiativă în ceea ce priveşte administrarea treburilor publice locale, îşi exercită autoritatea în limitele teritoriului administrat şi în condiţiile autonomiei locale. Pornind de la domeniile de activitate ale APL, stabilite prin Legea nr.435-XVI din 28.12.2006⁹, competenţele şi responsabilităţile acestora sunt divizate în două niveluri: APL de nivelul I şi APL de nivelul II. Conform prevederilor Legii nr.397-XV din 16.10.2003 (art.30), atribuţiile de executori principali de buget sunt exercitate de PR şi primarii satelor/comunelor. Responsabilităţile entităţilor sunt prezentate în Anexa nr.2 la prezentul Raport de audit.

În perioada supusă auditului, din bugetele UAT ale raionului Dubăsari au fost finanţate 128 de instituţii, inclusiv: instituţii preşcolare – 13; instituţii de învăţământ secundar general – 11; instituţii de învăţământ neatribuite altor grupe – 1; biblioteci –15; muzee – 2; case de cultură şi cluburi – 11; alte instituţii – 75. La 1 ianuarie 2015, numărul persoanelor angajate în domeniile finanţate din bugetele UAT ale raionului Dubăsari a constituit 1366 de persoane, inclusiv: în autorităţile executive – 106 persoane; în structurile de menţinere a ordinii publice – 9 persoane; în instituţiile preşcolare – 322 de persoane; în instituţiile de învăţământ secundar – 477 de persoane; în instituţiile de învăţământ neatribuite altor grupe – 19; în biblioteci – 23; în muzee – 6; în case de cultură şi cluburi – 96; în alte instituţii – 308.

Pentru anul 2015, exerciţiul bugetar la partea de venituri a fost îndeplinit de către APL din r-nul Dubăsari la nivel de 93,9% (precizat – 150,9 mil.lei; executat – 141,8 mil.lei), iar pentru anul 2016 – respectiv, la nivel de 94,4% (precizat – 165,4 mil.lei; executat – 156,1 mil.lei) (vezi Anexa nr.5 la prezentul Raport de audit).

Analiza structurii veniturilor bugetelor UAT denotă că în anii 2015-2016 sursa de bază a formării veniturilor au reprezentat-o transferurile de la BS, a căror pondere a constituit 81,8% (116,0 mil.lei) în 2015 şi 84,1% (131,2 mil.lei) în 2016. Totodată, în 2015 veniturile curente acumulate au fost mai mici cu 1,2 mil.lei decât veniturile respective ale anului 2014, fapt condiţionat de diminuarea veniturilor fiscale cu 1,4 mil.lei.

______________________

⁹ Legea nr.435-XVI din 28.12.2006 privind descentralizarea administrativă (în continuare – Legea nr.435-XVI din 28.12.2006).

II. SFERA ŞI ABORDAREA AUDITULUI

Misiunea de audit a fost realizată în temeiul art.28, art.31 şi art.14 lit.i) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008, art.31 alin.(2) şi art.32 din Legea privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi a Republicii Moldova nr.260 din 07.12.2017 şi în conformitate cu Programele activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anii 2017 şi 2018¹⁰, având scopul de a determina dacă în perioada 2015-2016 APL din raionul Dubăsari: au respectat prevederile regulamentare la evaluarea, prognozarea şi executarea veniturilor şi cheltuielilor bugetare; au asigurat un control eficient asupra cheltuielilor efectuate, iar situaţiile patrimoniale pentru anii auditaţi au fost raportate în mod corespunzător.

Misiunea de audit a fost realizată în conformitate cu Standardele Internaţionale de Audit aplicate de Curtea de Conturi¹¹ (ISSAI 100, ISSAI 400, ISSAI 4000 etc.).

Obiectivul general al auditului a constat în evaluarea conformităţii executării şi raportării bugetelor locale, precum şi gestionării patrimoniului public al APL din raionul Dubăsari în vederea asigurării surselor de venituri bugetare.

Pentru atingerea scopului propus şi reieşind din problemele identificate, au fost determinate următoarele obiective specifice de audit:

I. Au gestionat conform APL din raionul Dubăsari patrimoniul public pentru asigurarea surselor de venituri bugetare?

II. Au asigurat APL din raionul Dubăsari executarea bugetelor locale în conformitate cu cadrul normativ aplicabil?

III. Au fost raportate conform situaţiile patrimoniale ale APL din raionul Dubăsari?

Responsabilitatea entităţilor auditate a constat în organizarea unui sistem eficient de control intern, care ar asigura legalitatea şi regularitatea derulării/monitorizării acţiunilor, inclusiv celor întreprinse pentru prevenirea, detectarea şi raportarea neregulilor şi, după caz, a suspiciunilor de fraudă.

Responsabilitatea echipei de audit a constat în oferirea unei asigurări rezonabile privind conformitatea aspectelor auditate, prin exprimarea unei concluzii în baza probelor colectate de audit.

Pentru susţinerea constatărilor, concluziilor şi recomandărilor, auditul a cuprins activităţile şi măsurile realizate în anii 2015-2016 (cu extindere în anii anteriori şi ulteriori) de către factorii decizionali din cadrul APL privind asigurarea corespunzătoare a conformităţii formării şi executării bugetelor UAT din raionul Dubăsari.

Probele de audit au fost acumulate prin evaluarea conformităţii formării şi executării bugetelor la: 6 primării (din 11 existente); 2 instituţii de învăţământ¹²; 3 direcţii din cadrul CR (DASPF, DEBF şi DÎG) şi APR. Informaţii privind domeniul auditat au fost obţinute şi din alte surse, inclusiv: de la Serviciul Fiscal de Stat; Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră; Ministerul Finanţelor; Agenţia Servicii Publice; Comisia Naţională a Pieţei Financiare; Ministerul Justiţiei; Inspecţia de Stat în Construcţii.

Sfera şi metodologia auditului sunt prezentate în Anexa nr.3 la prezentul Raport de audit.

______________________

¹⁰ Hotărârile Curţii de Conturi nr.47 din 05.12.2016 “Privind aprobarea Programului activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2017” (cu modificările şi completările ulterioare) şi nr.75 din 29.12.2017 “Privind aprobarea Programului activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2018” .

¹¹ Hotărârea Curţii de Conturi nr.60 din 11.12.2013 “Cu privire la aplicarea Standardelor Internaţionale de Audit ale Instituţiilor Supreme de Audit de nivelul 3 – ISSAI 100, ISSAI 200, ISSAI 300, ISSAI 400, în cadrul misiunilor de audit ale Curţii de Conturi” şi Hotărârea Curţii de Conturi nr.7 din 10.03.2014 “Cu privire la aplicarea Liniilor Directoare de Audit (ISSAI 1000-9999) în cadrul auditului public” (în continuare – Hotărârea Curţii de Conturi nr.60 din 11.12.2013 şi Hotărârea Curţii de Conturi nr.7 din 10.03.2014).

¹² LT “Ion Creangă” din c. Coşniţa şi gimnaziul Pârâta.

III. CONSTATĂRILE AUDITULUI

3.1. OBIECTIVUL I. Au gestionat conform APL din raionul Dubăsari patrimoniul public pentru asigurarea surselor de venituri bugetare?

APL din raion nu au urmărit extinderea şi consolidarea veniturilor proprii (inclusiv prin estimarea şi prognozarea relevantă a indicilor fiscal-bugetari), care ar fi putut asigura stabilitatea financiară a bugetelor UAT. Totodată, neidentificarea şi neevaluarea resurselor financiare au determinat neacumularea la bugetele locale a unor venituri estimate de audit între 3,9 mil.lei şi 8,2 mil.lei¹³.

♦ Abordările manageriale aplicate de SFS şi APL în procesul administrării veniturilor bugetelor UAT Dubăsari nu au asigurat evaluarea şi încasarea deplină a tuturor veniturilor planificate. Totodată, executarea veniturilor pe compartimente a variat pentru anul 2015 de la 42% până la 497% şi, respectiv, în 2016, de la 24% până la 163%, ceea ce denotă o planificare neadecvată a veniturilor.

Astfel, în bugetele UAT pe anii 2015-2016, pentru 21 şi, respectiv, 19 categorii de venituri (precizate), nu au fost acumulate mijloace băneşti în sumă totală de 1,7 mil.lei şi, respectiv, de 1,3 mil.lei. Rata cea mai scăzută a acumulărilor a revenit: mijloacelor speciale (în a. 2015 nu s-au acumulat 0,6 mil.lei), “taxei pentru extragerea mineralelor utile (în a. 2016 nu s-au acumulat 0,1 mil.lei), arendei terenurilor cu altă destinaţie decât cea agricolă (în a. 2015 nu s-au acumulat 0,08 mil.lei; în a. 2016 – 0,1 mil.lei), urmate de plata pentru arenda terenurilor cu destinaţie agricolă (în a. 2015 nu s-au acumulat 0,3 mil.lei; în a. 2016 – 0,1 mil.lei) etc. Concomitent, la 13 categorii de venituri în a. 2015 şi, respectiv, la 16 categorii în a. 2016, au fost obţinute venituri care depăşesc parametrii precizaţi cu, respectiv, 2,6 mil.lei şi 0,8 mil.lei (inclusiv la impozitul pe venitul persoanelor fizice – cu 1,9 mil.lei în a. 2015 şi 0,2 mil.lei în a. 2016, la impozitele interne pe mărfuri şi servicii – cu 0,15 mil.lei în 2015, la taxa pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele înmatriculate în Republica Moldova – cu 0,3 mil.lei în 2016 etc.).

Principalele cauze ce au condus la producerea abaterilor constatate sunt: neîntreprinderea măsurilor relevante în vederea asigurării condiţiilor optime pentru evaluarea, stabilirea, urmărirea şi încasarea integrală a veniturilor proprii ale entităţilor publice; neîndeplinirea atribuţiilor în domeniu de către personalul de specialitate, care nu a asigurat corelarea fundamentării veniturilor bugetului local cu nivelul real de încasare. Astfel, potenţialul de acumulare a veniturilor locale proprii nu este valorificat în deplină măsură.

În susţinerea celor afirmate, auditul consideră necesar să remarce următoarele.

♦ Ca şi auditul precedent¹⁴, actualul audit a constatat că metoda de evaluare utilizată de Î.S. “Cadastru” nu asigură evaluarea bunurilor imobile la preţurile de piaţă, afectând încasările la bugetele UAT.

Astfel, deşi extinderea bazei impozabile este în interesul direct al APL, acestea nu au solicitat actualizarea datelor cadastrale privind bunurile imobile amplasate pe teritoriul administrat. În anii 2012-2013 a fost adoptat cadrul normativ¹⁵ aferent mecanismului de actualizare a datelor privind bunurile imobile, creat în vederea susţinerii sistemului de impozitare. Noul mecanism, instituit în baza Legii nr.267 din 29.11.2012, urma să asigure monitoringul bunurilor imobile prin evidenţa schimbărilor şi actualizarea datelor cadastrale ale bunurilor imobile înregistrate în Cadastrul bunurilor imobile, precum şi prin colectarea datelor despre bunurile imobile noi. Din cauza necunoaşterii şi nerespectării cadrului legal, prevederile legii nominalizate practic nu se aplică.

Actualul audit menţionează că, potrivit datelor RBI (la situaţia din 01.01.2017), UAT din raionul Dubăsari dispuneau de 14,95 mii de construcţii cu suprafaţa totală la sol de 915,5 mii m². Din acestea, doar 375 de construcţii (sau 2,5%) au fost supuse evaluării în scopul impozitării de către OCT, valoarea evaluată a acestora constituind 100,0 mil.lei. Ca urmare, veniturile din impozitele pe bunurile imobiliare au fost calculate şi achitate conform prevederilor art.4 alin.(3¹) şi alin.(9) din Legea nr.1056-XIV din 16.06.2000¹⁶, adică din valoarea contabilă. Chiar şi în aceste condiţii, la nivel de raion, pentru anul 2015, veniturile la impozitele pe proprietate au fost suplinite doar la nivel de 95,7% (rectificat – 1745,5 mii lei; executat – 1671,3 mii lei). De menţionat că un număr impunător de vile, case de vacanţă, un sanatoriu etc., amplasate pe malul r. Nistru¹⁷, nu sunt evaluate şi/sau impozitate. Astfel, persoanele responsabile din cadrul raionului urmează să atragă o atenţie sporită estimării la justa valoare a veniturilor pasibile de încasare sub formă de impozite pe bunurile imobiliare.

♦ APL, dispunând de posibilităţi de gestionare a veniturilor proprii, nu au asigurat calcularea şi, respectiv, achitarea lor, lipsind bugetele locale de surse suplimentare de venituri.

Complexul patrimonial a UAT, constă preponderent din fonduri fixe (inclusiv terenuri publice), a căror administrare urmează a fi bazată pe principiile eficienţei, legalităţii şi transparenţei, formând o sursă stabilă de venituri proprii. În acest context, autonomia patrimonială constă în identificarea şi delimitarea clară a proprietăţii publice locale, consolidarea şi reglementarea coerentă a competenţelor şi, în special, a responsabilităţilor locale de administrare a patrimoniului public local. Totodată, actualul audit indică un şir de iregularităţi la nivel de APL, care lipsesc bugetele locale de mijloace semnificative.

______________________

¹³ De la 2641,8 mii lei +309,8 mii lei +935,6 mii lei până la 3491,4 mii lei +3773,6 mii +935,6 mii lei.

¹⁴ HCC nr.52 din 21.11.2012.

¹⁵ Legea nr.267 din 29.11.2012 privind monitoringul bunurilor imobile; Instrucţiunea cu privire la modul de actualizare a datelor cadastrale în vederea susţinerii sistemului de impozitare, aprobată prin Ordinul ARFC nr.103 din 22.08.2013.

¹⁶ Legea nr.1056-XIV din 16.06.2000 privind punerea în aplicare a titlului VI din Codul fiscal.

¹⁷ Confirmare prin imaginile foto al echipei de audit.

• Nerespectarea cadrului de reglementare aferent, monitorizarea ineficientă a procesului de evaluare şi colectare a veniturilor, precum şi lipsa unor proceduri ale controlului intern au determinat realizarea neconformă a veniturilor din arenda terenurilor proprietate publică, ceea ce a generat neaprobarea şi neacumularea veniturilor în bugetele locale pentru anii 2015-2016 în sumă totală estimată între 309,8 mii lei şi 3773,6 mii lei¹⁸.

Veniturile BUAT Dubăsari din arenda terenurilor proprietate publică pe anul 2015 au fost executate în mărime de 414,9 mii lei (52% din planul precizat (793,00 mii lei)), iar pentru anul 2016 – 248,1 mii lei (45% din planul precizat (555,5 mii lei)). Probele de audit acumulate la acest capitol denotă că APL din s. Pârâta, com.Molovata Nouă, Cocieri şi Coşniţa nu au asigurat planificarea conformă a veniturilor din arenda terenurilor proprietate publică a UAT şi monitorizarea eficientă a executării acestora.

Potrivit prevederilor legale¹⁹, în cazul în care proprietarii obiectelor privatizate sau ai întreprinderilor şi obiectelor private nu au cumpărat sau nu au arendat terenurile aferente obiectivelor, de la aceştia se încasează anual plata pentru folosirea terenului, stabilită în mod unilateral de CL, care nu poate fi mai mică decât plata anuală pentru arendă şi nici mai mare de 10% din preţul normativ al pământului. APL nu au întreprins măsurile necesare în vederea planificării şi încasării tuturor plăţilor aferente folosirii terenurilor proprietate publică a UAT, iar CL nu a emis decizii prin care să stabilească plata pentru folosirea unor terenuri, ceea ce a condiţionat neprognozarea şi nerealizarea veniturilor bugetare.

√ Astfel, primăria Pârâta a ratat şansa de a încasa venituri locale de la 41,4 mii lei până la 1824,1 mii lei, deoarece nu a emis decizii prin care să stabilească plata pentru folosirea unor terenuri cu suprafaţa totală de 15,7 ha, pentru care veniturile neprognozate şi nerealizate au constituit de la 36,4 mii lei până la 1819,1 mii lei. Este de menţionat că până în prezent primăria Pârâta nu a înregistrat în RBI dreptul asupra terenului cu nr.cadastral 3842210596 şi suprafaţa de 7,1514 ha, pe care sunt amplasate construcţii (staţia de epurare a fostei fabrici de conserve din s. Coşniţa), cauza invocată fiind faptul că patrimoniul fabricii este în litigiu.

De asemenea, primăria s. Pârâta nu a întreprins nicio măsură privind darea în arendă²⁰ a terenurilor de 3,09 ha ocupate de loturi pomicole neprivatizate, astfel fiind ratate venituri în sumă de 5,0 mii lei²¹.

√ La rândul lor, APL din com. Molovata Nouă nu au luat în calcul şi nu au valorificat, pentru anii 2015-2016, posibilităţile de acumulare a veniturilor din 5,1 ha terenuri publice aferente obiectivelor private, ceea ce a condiţionat neprognozarea şi nerealizarea veniturilor bugetare estimate între 26,6 mii lei şi 1330,0 mii lei (inclusiv anii 2015 şi 2016 – de la 13,3 mii lei până la 665,0 mii lei).

√ APL Cocieri nu au luat în calcul şi nu au asigurat, în anii 2015-2016, acumularea veniturilor din arenda terenului public cu suprafaţa de 1,83 ha aferent obiectivelor private, ratând astfel venituri în sumă de la 94,4 mii lei până la 472,0 mii lei²².

√ Primăria Coşniţa a ratat venituri din arenda terenurilor proprietate publică în sumă de 147,4 mii lei²³. Astfel, cu toate că APL Coşniţa are posibilitatea de a încasa anual plăţi pentru arenda terenurilor agricole în valoare minimă de 83,1 mii lei, de fapt s-au încasat: în a. 2015 – doar 15,7 mii lei, iar în a. 2016 – doar 15,6 mii lei. Relevante în acest context sunt următoarele exemple:

- SRL “Agro-prima” a plantat pe 3 terenuri publice (neagricole) cu suprafaţa totală de 2,6138 ha o livadă de piersice²⁴ în lipsa contractelor de arendă a terenurilor, primăria ratând astfel circa 67,5 mii lei²⁵ anual, sau 135,0 mii lei²⁶ pentru 2 ani.

- În contractul fără număr din 14.04.2016, încheiat cu SRL “Agro-prima”, primăria a stabilit plata de arendă a terenului aferent cu suprafaţă de 2,5421 ha, indicând că terenul este cu destinaţie agricolă, deşi acesta avea o altă destinaţie. În consecinţă, primăria a ratat venituri în sumă de 6,2 mii lei²⁷ anual, sau 12,4 mii lei pentru 2 ani. În cadrul auditului a fost întocmit un alt contract, unde terenul respectiv figurează ca teren pentru construcţii.

______________________

¹⁸ Mii lei: Pârâta: de la 41,4 la 1824,1; Molovata Nouă: de la 26,6 la 1330,1; Cocieri: de la 94,4 la 472,0; Coşniţa: 147,4.

¹⁹ Art.10¹ alin.(1) din Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997 privind preţul normativ şi modul de vânzare-cumpărare a pământului (în continuare – Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997).

²⁰ Art.10 alin.(8) din Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997.

²¹ 5,0 mii lei (inclusiv anul 2015 - 3,09 ha x 621,05 x 65 x 2% = 2,5 mii lei şi anul 2016 – 2,5 mii lei.

²² De la 94,4 mii lei până la 472 mii lei (inclusiv anual minim 47,2 mii lei = 1,8288 ha x 19873,34 x 65 x 2% şi maxim 236,0 mii lei = 1,8288 x 19873,34 x 65 x 10%).

²³ 135,0 mii lei +12,4 mii lei.

²⁴ Terenurile cu Codurile cadastrale: 3818111.413; 3818111.415 şi 3818111.415.

²⁵ (2,6138 x 65 x 19873,34 x 2% : 100).

²⁶ Fapt menţionat şi de IF în actul “Privind rezultatele inspectării financiare tematice efectuate la Primăria c. Coşniţa”.

²⁷ 6386,8 lei (condiţii corecte);199,58 lei (condiţii incorecte).

• Neîntreprinderea măsurilor privind gestiunea conformă a patrimoniului local constituie un impediment esenţial în consolidarea bazei de venituri proprii a UAT. Totodată, realizarea neconformă²⁸ a terenurilor publice a privat bugetele UAT de venituri cuprinse între 2641,8 mii lei²⁹ şi 3491,4 mii lei.

Primăria com. Coşniţa a ratat venituri în sumă totală de circa 3,3 mil.lei³⁰:

- Astfel, în anul 2015, în baza deciziei CL, la licitaţia cu strigare a fost comercializată o construcţie (cazangerie) în valoare totală de 33,4 mii lei, amplasată pe un teren de 4,9 ha (dintre care 0,096 ha – suprafaţa terenului aferent construcţiei). Nerespectarea de către primărie a cadrului legal³¹, manifestată prin neasigurarea înstrăinării concomitente a bunurilor imobile împreună cu terenul aferent (la preţul de vânzare constituit din preţul terenului plus preţul bunurilor imobiliare amplasate pe acest teren), a permis ca ulterior (după un an şi 5 luni de la realizarea construcţiei), terenul cu suprafaţa de 0,096 ha să fie vândut ca teren aferent cu preţul de 2,8 mii lei. Totodată, se cere a fi menţionat că, reieşind din prevederile Legii nr.1308-XIII din 25.07.1997, în cazul în care primăria ar fi vândut terenul fără construcţii din intravilanul localităţii, preţul terenului ar fi constituit de la 136,4 mii lei până la 186,0 mii lei³². Prin urmare, în situaţia creată bugetul local a ratat venituri în sumă de până la 183,2 mii lei.

- În alte cazuri, 3 terenuri cu suprafaţa de 1,644 ha din intravilanul s. Coşniţa au fost comercializate ca terenuri cu modul de folosinţă “grădini”, fiind aplicat preţul de 621,05 lei (unitate grad/hectar), deşi legal³³ preţul terenurilor din intravilanul localităţii constituie 19873,34 lei (grad/hectar), ceea ce a lipsit bugetul local de venituri din vânzarea terenurilor cuprinse între 2,3 mil.lei şi 3,2 mil.lei³⁴. Astfel,

1) Prin decizia CL Coşniţa nr.5/8 din 28.08.2012, la 12.10.2012 a fost scos la licitaţie terenul cu suprafaţa de 0,2191 ha, situat în extravilanul s. Coşniţa, cu preţul de 2,6 mii lei (reieşind din preţul normativ de 621,05 lei pentru grad/ hectar). Totodată, conform procesului-verbal nr.1 din 12.10.2012, comisia de licitaţie a considerat licitaţia nulă, din imposibilitatea precizării statutului terenului respectiv (extravilan sau intravilan), deoarece, potrivit deciziei CL, terenul expus era amplasat în extravilanul localităţii, iar conform extrasului RBI din 23.08.2012 – în intravilanul s. Coşniţa. Ulterior, la 10.12.2012, în cadrul licitaţiei repetate, terenul respectiv a fost vândut unei persoane fizice la preţul de 3,9 mii lei, ca teren din extravilanul localităţii, fiind luat ca bază un alt extras al RBI referitor la terenul dat, şi anume cel din 05.11.2012, conform căruia terenul se află în extravilanul localităţii. Prin urmare, după 2,5 luni, conţinutul primului extras de la OCT a fost modificat, astfel că terenul aflat iniţial în intravilan a fost determinat ulterior ca fiind situat în extravilan, fapt ce a permis comercializarea acestuia la un preţ simbolic, comparativ cu valoarea reală a acestuia³⁵.

Astfel, auditul menţionează că primăria şi OCT Dubăsari, manipulând cu schimbarea destinaţiei unora şi aceloraşi terenuri publice expuse la vânzare (acestea fiind ba “agricole”, ba “sub construcţii”, ba “în intravilan”, ba “în extravilan”), nu au ţinut cont de prevederile art.71-74 din Codul funciar³⁶ şi art.11-14 din Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997, conform cărora schimbarea destinaţiei terenurilor este susţinută de compensarea pierderilor cauzate de trecerea terenurilor din categoriile de terenuri cu destinaţie agricolă în alte categorii. Totodată, art.14 alin.(2) şi alin.(3) din Legea menţionată prevede că “consiliul UAT de nivelul I sau II adoptă hotărârea, respectiv, decizia de atribuire a terenurilor din categoriile de terenuri cu destinaţie agricolă pentru a fi folosite în alt scop decât cel agricol, în termen de o lună după transferarea de către persoanele fizice sau persoanele juridice a mijloacelor băneşti echivalente cu pierderile cauzate de excluderea terenurilor din circuitul agricol”. În susţinerea celor descrise mai sus, auditul relevă că după două luni de la cumpărarea terenului menţionat, persoana fizică beneficiară l-a vândut cu acelaşi preţ altei persoane fizice³⁷. La rândul său, după 6 luni de la comercializarea terenului, CL Coşniţa, în baza deciziei nr.3/19 din 31.05.2013, a inclus în intravilanul localităţii terenul cu suprafaţa de 0,2191 ha³⁸, iar ulterior, prin decizia CL nr.4/11 din 29.08.2014, terenul respectiv, în baza art.39 din Codul funciar, a fost “considerat” a fi teren destinat construcţiei, cu utilizarea pentru construcţii locative. Realizarea terenului cu suprafaţa de 0,2191 ha ilegal ca “grădină din extravilanul localităţii” la preţul de 3,9 mii lei (ulterior devenit teren de construcţie”) a cauzat neîncasarea în bugetul local a unei sume estimate între 307,4 mii lei şi 420,6 mii lei³⁹.

2) În alt caz, în baza deciziilor CL Coşniţa nr.8/9 din 24.11.2009 şi nr.1/9 din 24.02.2011, a fost scos la licitaţie, la preţul de 12,8 mii lei, un teren cu modul de folosinţă “grădină” şi suprafaţa de 0,968 ha, situat în intravilanul s. Coşniţa⁴⁰. Prin Notificarea nr.126-S/11 din 01.04.2011 a Oficiul Teritorial Chişinău al Cancelariei de Stat, deciziile indicate mai sus au fost recunoscute ca fiind “emise contrar prevederilor legii”, deoarece, conform pct.4 din Anexa la Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997, preţul normativ la vânzarea, cumpărarea terenurilor din intravilanul localităţilor (cu excepţia loturilor de pământ de pe lângă casă) constituie 19873,34 lei (grad/ha), şi nu 621,05 lei, cum a fost aplicat în contextul deciziilor. CL s-a conformat notificării şi a abrogat deciziile respective, adoptând concomitent o nouă decizie, nr.1/35 din 02.02.2012, privind comercializarea aceluiaşi teren în aceleaşi condiţii. Urmare a licitaţiei, terenul a fost comercializat la preţul de 14,0 mii lei unei persoane fizice. Reieşind din precedentul menţionat (decizia CL Coşniţa nr.4/11 din 29.08.2014), terenul cu modul de folosinţă “grădini” din intravilanul localităţii a fost considerat, conform Codului funciar (art.39), ca teren destinat construcţiilor. Astfel, comercializarea acestuia s-a efectuat cu încălcarea prevederilor pct.4 din Anexa la Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997, deoarece preţul normativ la vânzarea-cumpărarea terenurilor din intravilanul localităţilor (cu excepţia loturilor de pământ de pe lângă casă) constituie 19873,34 lei pentru grad/ha. Preţul de vânzare (calculat regulamentar) al terenului respectiv urma să constituie de la 1375,47 mii lei până la 1875,64 mii lei⁴¹, astfel fiind ratate venituri de la 1361,47 mii lei până la 1861,64 mii lei.

3) În mod analogic, la 19.06.2012 a fost vândut la preţul de 6,6 mii lei terenul-grădină din intravilanul s. Coşniţa, cu suprafaţa de 0,4572 ha⁴². Ţinând cont de faptul că terenul era din intravilan, preţul de vânzare al acestuia constituia de la 649,65 mii lei până la 885,89 mii lei⁴³; respectiv, la vânzarea terenului au fost ratate venituri între 643,05 mii lei şi 879,29 mii lei.

Primăria Doroţcaia nu a asigurat comercializarea conformă a unor construcţii, ceea ce a generat neacumularea la bugetul local a unor venituri în valoare de 146,7 mii lei. Astfel, în anul 2016, în baza deciziei CL, la licitaţia cu strigare a fost comercializată clădirea fostei grădiniţe de copii (cu suprafaţa de 498,4 m²) în valoare totală de 489, 3 mii lei, amplasată pe un teren de 0,2476 ha. Neasigurarea înstrăinării concomitente a bunurilor imobile împreună cu terenul aferent, a permis ca ulterior (după 7 luni de la realizarea construcţiei menţionate) terenul cu suprafaţa de 0,2476 ha, care, potrivit datelor evaluării realizate avea o valoare de 153,4 mii lei, să fie înstrăinat de către CL Doroţcaia ca teren aferent la preţul de 7,0 mii lei.

______________________

²⁸ Art.3 şi art.10¹ din Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997.

²⁹ Coşniţa: de la 2495,1 mii lei la 3344,73 mii lei; Doroţcaia: 146,7 mii lei.

³⁰ 3161,53 mii lei (comercializarea terenurilor) + 183,2 mii lei (comercializarea construcţiilor în lipsa terenului).

³¹ Art.3 din Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997: “Terenurile pe care sunt amplasate construcţii, instalaţii inginereşti, plantaţii multianuale şi alte bunuri imobiliare urmează a fi vândute concomitent cu înstrăinarea bunurilor imobiliare”.

³² (0,096 ha x 65 x 19873,34 lei şi pasul licitării de la 10% la 50%).

³³ Conform pct.4 din Anexa la Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997.

³⁴ 1361,5+307,4+643,1=2312,0; 1861,6+420,6+879,3=3161,5.

³⁵ Preţul unui grad/hectar la terenurile agricole este de 32 ori mai mic decât preţul terenurilor pentru construcţii, respectiv: 621,05 lei şi 19873,34 lei pentru 1 grad/ha).

³⁶ Codul funciar nr.828-XII din 25.12.1991.

³⁷ Contractul de vânzare-cumpărare nr.1374 din 21.02.2013.

³⁸ Nr.cadastral 3818112280.

³⁹ Estimările au fost efectuate de audit conform Legii nr.1308-XIII din 25.07.1997 (0,2191 ha x 65 x 19873,34 lei şi pasul licitării de la 10% la 50%).

⁴⁰ Nr.cadastral 3818112246.

⁴¹ 0,968 ha x 65 x 19873,34 şi pasul licitării de la 10% până la 50% din preţul normativ.

⁴² Nr.cadastral 3818112116.

⁴³ 0,4572 ha x 65 x 19873,34 şi pasul licitării de la 10% până la 50% din preţul normativ.

• Veniturile planificate din contul chiriei bunurilor proprietate publică pentru anii 2015-2016 la APR şi Primăria Coşniţa nu exprimă nivelul real de acumulare (fapt ce contravine prevederilor Legii nr.397-XV din 16.10.2003), din motiv că nu au fost pe deplin calculate şi impuse spre plată. Astfel, cu abateri de la prevederile art.4 şi art.31 din Legea nr.397-XV din 26.10.2003, nu au fost evaluate şi încasate venituri din locaţiune în sumă de circa 935,6 mii lei⁴⁴.

Astfel, veniturile din locaţiune, în sumă totală de 700,5 mii lei⁴⁵, de către CR şi APR nu au fost luate totalmente în calcul la aprobarea bugetelor, iar la situaţia din 15.12.2017 datoriile contribuabililor constituiau 692,3 mii lei.

Astfel, APR nu a luat în calcul la formarea veniturilor plăţile de arendă a terenurilor şi imobilelor (bunurile imobile cu nr.cadastral 3839100230⁴⁶) transmise potrivit Contractului de locaţiune nr.1 din 10.07.2008, pe o perioadă de 30 de ani, către SRL “Casa Pescarului” (c/f 1008600026946), companie înregistrată la Camera Înregistrării de Stat la data de 21.05.2008. În pofida faptului că în contractul de locaţiune nr.1 din 10.07.2008 încheiat între CR şi SRL “Casa Pescarului” este prevăzută o plată anuală a chiriei/arendei bunurilor (clădirile şi terenul aferent) în sumă totală de 82,0 mii lei, pentru anul 2015 veniturile CR executate la plata pentru arenda terenurilor cu o altă destinaţie decât cea agricolă (art.121/33) şi chiria bunurilor proprietate publică (art.121/35) au fost de 0 lei⁴⁷. Potrivit informaţiei prezentate de contabilitatea APR⁴⁸, datoriile neachitate de către SRL “Casa Pescarului” la situaţia din 15.12.2017 au constituit suma de 687,3 mii lei⁴⁹, iar calculul acestora a început încă din anul 2011.

CR Dubăsari a întreprins unele măsuri de atenţionare a rău-platnicului (SRL “Casa Pescarului”), în scopul de a-l determina să-şi onoreze obligaţiunile, venind totodată cu propuneri de modificare a clauzelor contractuale. Astfel, DEBF a CR l-a informat periodic pe PR (începând cu anii 2012-2015) despre necesitatea majorării tarifelor la chiria bunurilor imobile (conform Legii Bugetului de stat pe anii respectivi), despre situaţia încasărilor şi restanţelor etc.⁵⁰. Drept urmare, la 09.12.2016 şi la 04.01.2017, CR a înştiinţat administratorul SRL “Casa Pescarului” despre posibila reziliere a contractului şi posibila adresare în instanţa de judecată. La 21.11.2017 CR, prin Decizia nr.07-04 (pct.4.1), a dispus întreprinderea de către autoritatea executivă a măsurilor privind încasarea, prin intermediul structurilor abilitate, a datoriilor acumulate în sumă de 643,9 mii lei, iar la 02.01.2018 PR (prin Dispoziţia nr.2-n) a cerut persoanelor abilitate din cadrul CR⁵¹ să solicite în scris de la SRL “Casa Pescarului” informaţia privind achitarea datoriilor acumulate şi să perfecteze actele necesare pentru rezilierea contractului (pct.3.1 din Dispoziţie). Urmează a fi menţionat faptul că auditului nu i-au fost prezentate probe care ar confirma că în perioada anilor 2012-2018 CR Dubăsari a întreprins acţiuni de asigurare a încasărilor (plăţilor de bază şi penalităţilor) prin instanţele judiciare.

Totodată, potrivit art.29 alin.(9) şi art.30 alin.(1) lit.c) din Legea nr.113-XVI din 27.04.2007⁵², CR Dubăsari urma să asigure autentificarea existenţei tuturor datoriilor şi întocmirea unei note contabile explicative cu privire la sumele datoriilor cu termenul de prescripţie expirat.

APR şi (până la 01.01.2017) IMSP Centrul de Sănătate Dubăsari, care a gestionat iniţial imobilul, au admis utilizarea gratuită a spaţiilor publice din sediul CR de către: Reprezentantul Guvernului în teritoriu (suprafaţa de 16,2 m²) – cu plata anuală de locaţiune şi a serviciilor de 5,4 mii lei; Întreprinderea de Stat “Registru” (39,1 m²) – respectiv, 3,0 mii lei⁵³, ceea ce a generat neîncasarea, pe parcursul ultimilor 5 ani, a veniturilor în sumă totală de 22,0 mii lei (inclusiv în anii 2015-2017 – 13,2 mii lei). Astfel, pe lângă măsurile ce vizează SRL “Casa Pescarului”, APR urmează să întreprindă acţiuni pentru încasarea datoriilor şi de la alte persoane fizice şi juridice, inclusiv serviciile desconcentrate în teritoriu, care, la situaţia din 15.12.2017, înregistrau datorii neachitate în sumă totală de 5,0 mii lei⁵⁴.

Suplimentar, auditul menţionează că contabilitatea urmează să ţină evidenţa calculelor de arendă şi locaţiune a patrimoniului public, potrivit metodei de calcul, adică în baza contractelor încheiate cu beneficiarii spaţiilor.

√ Primăria c. Coşniţa nu a asigurat o monitorizare şi administrare conformă a procesului de dare în locaţiune a spaţiilor domeniului public către SRL “Ialoveni Gaz”, ca urmare nefiind încasate venituri de până la 235,1 mii lei.

Astfel, potrivit prevederilor art.77 alin.(2) şi alin.(5) din Legea nr.436-XVI din 28.12.2006⁵⁵, bunurile domeniului public al UAT pot fi date în administrare întreprinderilor municipale şi instituţiilor publice, concesionate, date în arendă ori în locaţiune, după caz, în temeiul deciziei consiliului local sau raional, în condiţiile legii. Înstrăinarea, concesionarea, darea în arendă ori în locaţiune a bunurilor proprietate a UAT se fac prin licitaţie publică, organizată în condiţiile legii, cu excepţia cazurilor stabilite expres de lege. Reieşind din prevederile indicate, auditul menţionează că în lipsa deciziei CL şi a licitaţiei publice construcţiile amplasate pe terenul cu nr.cadastral 3818113160 (cu suprafaţa de 460,6 m²) sunt utilizate cu încălcarea principiului transparenţei, precum şi a cerinţelor legale privind documentarea relaţiilor contractuale, fapt ce a condiţionat neîncasarea, în perioada 2015-2017, a unor venituri estimate între 172,4 mii lei şi 235,1 mii lei, în funcţie de pasul licitării.

______________________

⁴⁴ 700,5 mii lei – APR; 235,1 mii lei – Primăria Coşniţa.

⁴⁵ 687,3 mii lei (arenda - 474,5 mii lei), penalităţi - (212,8 mii lei)+13,2 mii lei (plăţile pe anii 2015-2017 a serviciilor desconcentrate).

⁴⁶ Inclusiv terenul aferent de 2,4399 ha estimat de către OCT Dubăsari în sumă de 1241,31 mii lei.

⁴⁷ Veniturile planificate la aceste capitole au fost în total de 97,2 mii lei, inclusiv plata pentru arenda terenurilor cu o altă destinaţie decât agricolă – 56,1 mii lei; chiria bunurilor proprietate publică – 41,1 mii lei.

⁴⁸ Nota de contabilitate nr.3 din 15.12.2017.

⁴⁹ Inclusiv penalităţile calculate de 212,8 mii lei.

⁵⁰ La 08.10.2015, DEBF a înştiinţat în scris PR despre acumularea datoriilor în sumă totală de 227,5 mii lei (arenda) şi 62,8 mii lei – penalităţi. La 01.02.2016, DEBF a comunicat că datoriile însumau deja 360,1 mii lei.

⁵¹ Secretarului CR, Direcţiei juridice şi Secţiei administrativ-financiare (pct.3.3 din Dispoziţie).

⁵² Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007 (în continuare - Legea nr.113-XVI din 27.04.20070.

⁵³ Calculele efectuate de către contabilitatea APR.

⁵⁴ Inspectoratul Ecologic –1,6 mii lei; Centrul de poştă – 1,2 mii lei; ÎI “Meleca Darii” – 1,7mii lei; CNAM – 0,5 mii lei.

⁵⁵ Legea nr.436-XVI din 28.12.2006 privind administraţia publică locală (în continuare - Legea nr.436-XVI din 28.12.2006).

3.2 OBIECTIVUL II. Au asigurat APL din raionul Dubăsari executarea bugetelor locale în conformitate cu cadrul normativ aplicabil?

Evaluarea managementului financiar al executării cheltuielilor bugetelor UAT (de nivelul I şi nivelul II) din raion pentru perioada supusă auditului, prin prisma respectării cadrului regulator, denotă că acest domeniu a fost afectat de nereguli şi abateri de la normele legale. Sunt afectate de nereguli domeniile ce ţin de achiziţiile de mărfuri, lucrări şi servicii, de executarea cheltuielilor curente (inclusiv pentru retribuirea muncii) şi pentru investiţiile şi reparaţiile capitale etc.

Faptele depistate de audit relevă un grad sporit de indisciplină financiar-bugetară şi, respectiv, un risc semnificativ, una din cauze fiind neasigurarea controlului intern, derivată din implementarea necorespunzătoare a Legii nr.229 din 23.09.2010, care prevede sporirea responsabilităţilor manageriale la gestionarea conformă şi eficientă a resurselor publice.

În contextul celor menţionate, s-au identificat următoarele.

3.2.1. APL auditate nu au manifestat diligenţa necesară pentru a asigura conformitatea retribuirii muncii personalului angajat.

Astfel, retribuirea muncii în cadrul structurilor din subordinea CR Dubăsari şi a unor APL din raion s-a realizat cu încălcarea normelor legale în vigoare, fapt ce a determinat efectuarea unor cheltuieli bugetare neregulamentare în sumă totală de 3,4 mln.lei (inclusiv asigurările⁵⁶).

Deficienţele constatate la efectuarea cheltuielilor pentru retribuirea muncii de către APR, structurile subordonate CR şi UAT auditate au inclus: lipsa sau neconformitatea statelor de personal; încheierea contractelor de prestări servicii în scopul legalizării raporturilor de muncă şi de serviciu (cu raportarea neregulamentară a cheltuielilor de retribuire a muncii); majorarea salariilor în legătură cu accesul la secretul de stat în lipsa dreptului de acces legal perfectat; majorarea salariilor urmare a aplicării eronate a normelor ce prevăd stabilirea gradelor de salarizare în funcţie de numărul populaţiei; achitarea sporului pentru intensitate a muncii şi a sporului pentru munca în condiţii de risc sporit altor categorii de personal decât cele prevăzute de lege; achitarea neîntemeiată a sporului pentru condiţii de muncă nefavorabile; salarizarea unor angajaţi în lipsa volumului de lucru; menţinerea unui număr mai mare de funcţii metodice în raport cu maximul stabilit; achitarea sporului pentru clasele de calificare ale conducătorilor auto în lipsa documentelor confirmative.

√ Niciuna din entităţile publice verificate nu a dispus de state de personal şi scheme de încadrare corespunzătoare cerinţelor legale.

Potrivit normelor legale, fiecare autoritate publică are obligaţia de a-şi întocmi statul de personal şi a-l expedia spre avizare Cancelariei de Stat⁵⁷. Statul de personal se aprobă în prima lună de la începutul activităţii unităţii, iar în continuare – în prima lună a fiecărui an calendaristic⁵⁸ şi urmează să cuprindă toate informaţiile specificate în modelul aprobat de Guvern⁵⁹. Modificarea statului de personal se efectuează în cazul majorării sau micşorării efectivului-limită, reorganizării, modificării funcţiilor de bază ale APL sau redistribuirii sarcinilor şi atribuţiilor din cadrul acestora. În acest caz se completează şi se avizează un nou stat de personal, cel anterior fiind considerat abrogat de drept⁶⁰. În baza statului de personal avizat favorabil de Cancelaria de Stat, se întocmesc schemele de încadrare, care trebuie să corespundă cerinţelor stipulate în Ordinul MF nr.55 din 11.05.2012⁶¹, inclusiv să fie înregistrate la MF⁶².

Contrar prevederilor legale aplicabile, în perioada auditată unele entităţi nu au aprobat statele de personal⁶³, continuând să le aplice pe cele întocmite în anii precedenţi, iar altele le-au aprobat la intervale aleatorii⁶⁴, modificând-le ulterior şi aplicându-le în variantă modificată, în loc să le recunoască abrogate⁶⁵. Totodată, niciunul din statele de personal aprobate de entităţile verificate pe parcursul anilor 2015-2016 nu a fost avizat de Cancelaria de Stat. La fel, statele de personal puse în aplicare în această perioadă nu conţin toate elementele constitutive prevăzute de lege. Majoritatea statelor de personal aprobate nu specifică atribuţiile de bază ale funcţiilor şi nu conţin referinţe la codurile funcţiilor potrivit Clasificatorului Ocupaţiilor din Republica Moldova⁶⁶, ceea ce sporeşte riscul identificării greşite a unor funcţii şi, respectiv, a categoriilor de salarizare corespunzătoare acestora.

Schemele de încadrare, întocmite anual pentru APR şi pentru fiecare din structurile subordonate CR, nu au fost înregistrate la MF. La unele din entităţile auditate⁶⁷, numărul funcţiilor stabilite în statele de personal diferă de numărul funcţiilor prevăzute în schemele de încadrare, fapt ce contravine normelor legislaţiei în vigoare, potrivit cărora schemele de încadrare se elaborează şi se aprobă în baza statelor de personal⁶⁸.

______________________

⁵⁶ 23% – asigurările sociale; 4,5% – asigurările medicale.

⁵⁷ Pct.21 din Metodologia cu privire la completarea şi avizarea statului de personal, aprobată prin HG nr.201 din 11.03.2009 privind punerea în aplicare a prevederilor Legii nr.158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public (în continuare – HG nr.201 din 11.03.2009).

⁵⁸ Art.10 alin.(2) lit.c) din Codul muncii nr.154-XV din 28.03.2003 (în continuare – Codul muncii).

⁵⁹ Art.67 alin.(2) din Legea nr.158-XVI din 04.07.2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public (în continuare – Legea nr.158-XVI din 04.07.2008); Anexa nr.5 la HG nr.201 din 11.03.2009.

⁶⁰ Pct.28 din Metodologia cu privire la completarea şi avizarea statului de personal, aprobată prin HG nr.201 din 11.03.2009.

⁶¹ Ordinul MF nr.55 din 11.05.12 “Cu privire la aprobarea formularelor-tip ale schemelor de încadrare pentru personalul angajat în sectorul bugetar”.

⁶² Pct.27 din Metodologia cu privire la completarea şi avizarea statului de personal, aprobată prin HG nr.201 din 11 .03.2009; pct.3 din Anexa nr.2 la Ordinul MF nr.55 din 11.05.2012.

⁶³ Primăriile Molovata Nouă, Corjova, Cocieri.

⁶⁴ Autoritatea administrativă din subordinea CR Dubăsari, Primăria Coşniţa, Primăria Pârâta, Primăria Doroţcaia.

⁶⁵ Autoritatea administrativă din subordinea CR Dubăsari (Deciziile CR Dubăsari nr.06-06 din 15.12.2014; nr.01-03 din 26 02.2015; nr.02-06 din 19.08.2016 etc.); Primăria Doroţcaia (Decizia nr.12/13 din 16.12.2016).

⁶⁶ Primăriile Pârâta, Doroţcaia, Coşniţa.

⁶⁷ Primăriile Doroţcaia, Coşniţa, Molovata Nouă.

⁶⁸ Pct.11 din Anexa nr.2 la HG nr.1001 din 26.12.2011 “Privind punerea în aplicare a unor acte legislative”.

√ Au fost încheiate contracte de prestări servicii în scopul camuflării raporturilor de muncă şi de serviciu, cheltuielile de retribuire a muncii fiind raportate la alte articole de cheltuieli.

În contextul legislaţiei naţionale, raporturile juridice având ca obiect desfăşurarea, de către o persoană fizică, a unei activităţi remunerate potrivit unei funcţii, profesii sau specialităţi în beneficiul şi sub autoritatea altei persoane (de regulă, juridice) reprezintă raporturi de muncă sau de serviciu şi urmează a fi legalizate corespunzător – prin contract individual de muncă⁶⁹ şi/sau act de numire în funcţie⁷⁰. În virtutea principiilor diferite de reglementare a raporturilor de muncă şi a celor de drept civil, precum şi în baza unor norme legale exprese⁷¹, contractele de drept civil (în special cele de prestări servicii) nu pot fi utilizate pentru legalizarea unor raporturi de muncă/de serviciu. Mai mult decât atât, angajarea în funcţiile determinate de Clasificatorul aprobat prin Legea nr.155 din 21.07.2011⁷² ca funcţii publice are loc în scopul exercitării de către titulari a prerogativelor de putere publică⁷³, ceea ce nicidecum nu poate face obiectul de reglementare al unor contracte de prestări servicii.

Pe parcursul perioadei auditate, în cadrul a două primării din raion⁷⁴, pe lângă persoanele încadrate în funcţiile prevăzute de statul de personal şi schemele de încadrare, au activat şi persoane angajate în baza contractelor de prestări servicii. De fapt, acestea nu au prestat servicii în sensul Codului civil, ci s-au aflat în raporturi de muncă/de serviciu cu primăriile, exercitând, sub autoritatea primarilor, atribuţiile unor funcţii (inclusiv ale unor funcţii publice⁷⁵), care nu au fost prevăzute în statul de personal şi în schemele de încadrare sau au fost prevăzute în număr insuficient. În perioada acţiunii contractelor de prestări servicii, persoanele angajate în baza acestora au fost remunerate cu salarii lunare, stabilite conform legislaţiei privind salarizarea funcţionarilor publici şi a salariaţilor din sectorul bugetar⁷⁶ şi au beneficiat de toate avantajele pe care le oferă statutul de salariat – sporuri la salariu, premii unice, concedii, ajutoare materiale etc. Concomitent, la angajarea în bază de contract civil a titularilor funcţiilor ce implică exercitarea prerogativelor de putere publică, nu au fost respectate modalităţile de angajare stabilite exhaustiv de art.28 al Legii nr.158-XVI din 04.07.2008 – concursul, promovarea, transferul dintr-o altă funcţie publică, detaşarea sau asigurarea interimatului funcţiei publice de conducere.

Cheltuielile în sumă de 398,1 mii lei, efectuate în baza a 23 de contracte de prestări servicii încheiate în scop de muncă⁷⁷, în loc să fie atribuite la articolele de cheltuieli ce ţin de retribuirea muncii (conform clasificaţiei bugetare⁷⁸), au fost raportate neregulamentar la alte articole de cheltuieli: în 2015 – la art.113.45 “Mărfuri şi servicii neatribuite altor alineate”, iar în 2016 – la art.281.600 “Alte cheltuieli în bază de contracte cu persoane fizice”.

______________________

⁶⁹ Art.2 alin.(3) şi art.45 din Codul muncii.

⁷⁰ Art.30 alin.(1) din Legea nr.158-XVI din 04.07.2008.

⁷¹ Art.45 şi art.2 alin.(3) din Codul muncii; art.30 alin.(1) din Legea nr.158-XVI din 04.07.2008; art.9 alin.(2) lit.c), lit.d) din Codul muncii.

⁷² Legea nr.155 din 21.07.2011 pentru aprobarea Clasificatorului unic al funcţiilor publice.

⁷³ Art.3 din Legea nr.158-XVI din 04.07.2008.

⁷⁴ Primăriile Coşniţa, Pârâta.

⁷⁵ Specialist în problemele tineretului şi sportului, specialist în problemele perceperii fiscale.

⁷⁶ Legea nr.48 din 22.03.2012 privind sistemul de salarizare a funcţionarilor publici (în continuare – Legea nr.48 din 22.03.2012; Legea nr.355-XVI din 23.12. 2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar (în continuare – Legea nr.355-XVI din 23.12.2005).

⁷⁷ 22 de contracte la primăria Coşniţa şi 1 contract – la primăria Pârâta.

⁷⁸ Ordinul ministrului finanţelor nr.91 din 20.10.2008 privind Clasificaţia bugetară; Ordinul ministrului finanţelor nr.208 din 24.12.2015 privind Clasificaţia bugetară.

√ Sporul pentru intensitatea muncii în sumă totală de 1061,9 mii lei a fost achitat unor categorii de angajaţi care nu erau în drept să-l primească.

Conform prevederilor Legii nr.355-XVI din 23.12.2005⁷⁹ şi ale HG nr.381 din 13.04.2006⁸⁰, conducătorii de subdiviziuni, personalul de specialitate şi funcţionarii administrativi din unităţile bugetare beneficiază de sporuri la salariul de bază pentru înaltă eficienţă în muncă, intensitate a muncii, precum şi pentru executarea unor lucrări de importanţă deosebită sau de urgenţă, pe termenul efectuării lor. Sporurile se stabilesc de către conducătorii unităţilor bugetare pentru cel mult un an şi pot fi reduse sau anulate la înrăutăţirea calităţii muncii. Reieşind din normele legale pertinente, de sporul pentru înaltă competenţă profesională şi intensitate a muncii nu beneficiază muncitorii⁸¹, cadrele didactice⁸², asistenţii personali⁸³, funcţionarii publici⁸⁴.

Contrar normelor în vigoare, unor angajaţi ai APR; DASPF; DÎG; DEBF, ai instituţiilor subordonate, precum şi ai unor primării verificate⁸⁵ (funcţionari publici, muncitori, cadre didactice, asistenţi personali), li s-a plătit periodic un spor pentru intensitate a muncii în mărime de până la 50% din salariul lor de funcţie. Cheltuielile aferente achitării neregulamentare a sporului menţionat pe parcursul anilor 2015, 2016 şi primelor 9 luni ale anului 2017 au constituit 1061,9 mii lei.

______________________

⁷⁹ Art.29 alin.(1) şi alin.(7) din Legea nr.355-XVI din 23.12.2005.

⁸⁰ Pct.10 al Condiţiilor unice de salarizare a personalului din unităţile bugetare, aprobate prin HG nr.381 din 13.04.2006 “Cu privire la condiţiile de salarizare a personalului din unităţile bugetare” (în continuare – HG nr.381 din 13.04.2006).

⁸¹ Prevederile Legii nr.355-XVI din 23.12.2005 şi ale HG nr.381 din 13.04.2006 referitoare la sporul pentru intensitate în muncă nu vizează această categorie de personal.

⁸² Excepţia este stabilită expres în HG nr.381 din 13.04.2006.

⁸³ Aceştia nu fac parte din personalul de specialitate, care trebuie să aibă pregătire specială într-un anumit domeniu (a se vedea HG nr.314 din 23.05.2012 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind organizarea şi funcţionarea serviciului social “Asistenta personală” şi a standardelor minime de calitate).

⁸⁴ Potrivit Legii nr.48 din 22.03.2012 şi HG nr.331 din 28.05.2012 “Privind salarizarea funcţionarilor publici” (în continuare – HG nr.331 din 28.05.2012), aceştia au beneficiat de un spor similar doar în perioada 1.01.– 18.08.2017.

⁸⁵ Primăriile: Coşniţa – 17,5 mii lei, şi Corjova – 12,9 mii lei.

√ Sporul pentru condiţii de muncă nefavorabile în sumă de 535,4 mii lei a fost achitat fără respectarea procedurilor impuse de lege.

Conform HG nr.1487 din 31.12.2004⁸⁶, sporurile la salariu pentru condiţii de muncă nefavorabile se stabilesc în baza listelor de lucrări şi locuri de muncă cu condiţii grele şi deosebit de grele, vătămătoare şi deosebit de vătămătoare, aprobate la nivel de unitate prin contractul colectiv de muncă. Drept temei pentru stabilirea sporurilor menţionate serveşte evaluarea nivelului concret al factorilor nocivi şi de risc la fiecare loc de muncă, în baza datelor atestării locurilor de muncă sau a măsurărilor instrumentale speciale, efectuate în conformitate cu procedurile stabilite prin HG nr.1335 din 10.10.2002⁸⁷. Rezultatele evaluării se reflectă în fişa condiţiilor de muncă la locul de muncă şi, în funcţie de gradul de nocivitate sau de greutate determinat, se elaborează lista locurilor de muncă cu condiţii nefavorabile existente la unitate, care devine parte componentă a contractului colectiv de muncă.

Pe parcursul anilor 2015-2017, unor salariaţi ai DÎG, ai instituţiilor subordonate CR⁸⁸, precum şi ai unor primării⁸⁹, li s-a achitat un spor la salariu pentru condiţii de muncă nefavorabile. Contrar prevederilor legale pertinente, în cadrul atestării locurilor de muncă, efectuate formal la entităţile respective, nu s-au întocmit fişe de evaluare în care să se indice valorile concrete ale factorilor nocivi, iar listele lucrărilor cu condiţii nocive nu au fost aprobate prin contract colectiv de muncă. Ţinând cont de circumstanţele invocate, la toate entităţile verificate sporurile la salariu pentru condiţii de muncă nefavorabile, în sumă totală de 535,4 mii lei, au fost stabilite neîntemeiat.

______________________

⁸⁶ HG nr.1487 din 31.12.2004 “Cu privire la aprobarea Listei-tip a lucrărilor şi locurilor de muncă cu condiţii grele şi deosebit de grele, vătămătoare şi deosebit de vătămătoare pentru care salariaţilor li se stabilesc sporuri de compensare”.

⁸⁷ HG nr.1335 din 10.10.2002 “Despre aprobarea Regulamentului cu privire la evaluarea condiţiilor de muncă la locurile de muncă şi modul de aplicare a listelor ramurale de lucrări pentru care pot fi stabilite sporuri de compensare pentru munca prestată în condiţii nefavorabile”.

⁸⁸ Biblioteca raională, Casa de cultură, LT Coşniţa, Gimnaziul Pârâta.

⁸⁹ Primăriile Cocieri, Coşniţa, Doroţcaia, Molovata Nouă, Prâta.

√ Au fost achitate salarii majorate (cu 145,9 mii lei⁹⁰) pentru acces la secretul de stat, în lipsa dreptului de acces legal perfectat.

În conformitate cu art.31 al Legii nr.245-XVI din 27.11.2008⁹¹ şi pct.2 din HG nr.863 din 01.08. 2006⁹², persoanelor cu funcţii de demnitate publică din APL, care au acces permanent la secretul de stat, li se plăteşte un spor la salariu în cuantum de 10 la sută faţă de salariile lunare stabilite conform Anexei nr.2 la Legea nr.355-XVI din 23.12.2005. Totodată, reieşind din prevederile art.6 alin.(4) din Legea nr.48 din 22.03.2012, funcţionarilor publici, a căror activitate impune păstrarea secretului de stat în exerciţiul funcţiei, gradele de salarizare atribuite conform Anexelor nr.2 şi nr.3 la aceeaşi Lege, se majorează cu un grad. În acest scop, este necesară perfectarea legală a dreptului de acces la secretul de stat, în conformitate cu procedurile stabilite de Legea nr.245-XVI din 27.11. 2008 şi HG nr.1176 din 22.11 2010⁹³, care includ, între altele: efectuarea de către SIS a măsurilor de verificare a solicitantului de acces; în cazul concluziei favorabile a SIS – familiarizarea angajatului verificat cu dispoziţiile legale privind protecţia secretului de stat, semnarea angajamentului de confidenţialitate, precum şi adoptarea de către angajator a deciziei de acordare a dreptului de acces la secretul de stat, în care se specifică forma de acces la secretul de stat în funcţie de gradul de secretizare, termenul pentru care se perfectează accesul şi cuantumul compensaţiei în legătură cu îndeplinirea lucrărilor ce prevăd accesul la secretul de stat. Numărul persoanelor cărora urmează să li se perfecteze dreptul de acces la informaţiile atribuite la secretul de stat trebuie să fie strict determinat şi stabilit în Nomenclatorul funcţiilor, care necesită acces la secretul de stat, aprobat de conducătorul autorităţii publice şi avizat de SIS.

Făcând uz de normele legale care prevăd stabilirea sporurilor la salariu şi majorarea gradelor de salarizare în legătură cu accesul la secretul de stat, în anii 2012-2016 PR Dubăsari a emis mai multe dispoziţii⁹⁴, prin care au fost aprobate liste ale persoanelor din cadrul CR şi structurilor din subordine cu drept de acces la secretul de stat. În temeiul dispoziţiilor respective, persoanelor vizate li s-au achitat plăţi suplimentare: funcţionarilor publici li s-au majorat gradele de salarizare, iar persoanele cu funcţii de demnitate publică au beneficiat de spor la salariu în mărime de 10%.

Plăţile menţionate s-au efectuat fără respectarea rigorilor impuse de actele normative cu privire la secretul de stat⁹⁵. Astfel, PR nu a aprobat şi nu a remis spre avizare SIS Nomenclatorul funcţiilor, care necesită acces la secretul de stat, nu a stabilit numărul de persoane cărora urma a le fi perfectat dreptul de acces la informaţiile secrete şi nu a solicitat SIS iniţierea măsurilor de verificare a solicitanţilor de acces la secretul de stat. Mai mult decât atât, PR a permis colaboratorilor accesul la informaţii ce constituie secret de stat fără a avea concluzia SIS asupra rezultatelor verificării.

O situaţie similară s-a depistat şi la 2⁹⁶ din cele 6 primării auditate, unde plăţile aferente accesului la secretul de stat au fost achitate pe parcursul câtorva luni ale anului 2015. Suma totală a cheltuielilor neregulamentare suportate în acest context de bugetul raional şi bugetele UAT a constituit 145,9 mii lei.

______________________

⁹⁰ Inclusiv: APR – 136,3 mii lei şi primăriile: Coşniţa – 3,7 mii lei, Doroţcaia – 5,9 mii lei.

⁹¹ Legea nr.245-XVI din 27.11.2008 cu privire la secretul de stat (în continuare – Legea nr.245-XVI din 27.11.2008).

⁹² HG nr.863 din 01.08.2006 “Cu privire la stabilirea sporurilor la salariul de funcţie pentru acces permanent la secretul de stat”.

⁹³ HG nr.1176 din 22.12.2010 “Pentru aprobarea Regulamentului cu privire la asigurarea regimului secret în cadrul autorităţilor publice şi al altor persoane juridice”.

⁹⁴ Dispoziţiile PR nr.21-n din 10.02.2012, nr.141-n din 01.09.2014, nr.143-n din 25.08. 2015, nr.149-n din 11.10.2016.

⁹⁵ Cu excepţia sporului achitat PR, care, potrivit art.28 alin.(1) din Legea nr.245-XVI din 27.11.2008, dobândeşte dreptul de acces la secretul de stat de la alegerea în funcţie, după întocmirea unei obligaţii scrise privind nedivulgarea secretului de stat.

⁹⁶ Primăriile Coşniţa, Doroţcaia.

√ Au fost achitate salarii majorate (cu 88,2 mii lei), urmare a aplicării eronate a normelor stabilite pentru raioanele cu populaţia mai mare de 50 000 de locuitori.

Gradele de salarizare pentru funcţiile publice din subdiviziunile subordonate CR se stabilesc conform Anexei nr.3 la Legea nr.48 din 22.03.2012, diferenţiat pentru raioanele cu populaţia mai mică de 50 000 de locuitori şi mai mare de 50 000 de locuitori. Salariile lunare ale persoanelor cu funcţii de demnitate publică din APL de nivelul II, prevăzute în Anexa nr.2 la Legea nr.355-XVI din 23.12.2005, de asemenea se stabilesc în dependenţă de numărul populaţiei raionului.

Deşi, conform datelor BNS, populaţia raionului Dubăsari în perioada 2013-2017 a variat între 35,2 mii şi 35,9 mii de locuitori⁹⁷, salariile unor funcţionari publici din cadrul APR au fost stabilite potrivit gradelor de salarizare prevăzute pentru raioanele cu populaţia mai mare de 50 000 (cu un grad mai înalt decât cel cuvenit). La fel, au fost stabilite şi salariile lunare ale persoanelor cu funcţii de demnitate publică – PR i s-a stabilit salariul de 8300 lei, în loc de 8000 lei, iar vicepreşedinţilor – 7500 în loc de 7300 lei.

Urmare a aplicării eronate a prevederilor legale menţionate mai sus, pe parcursul anilor 2013-2017 din bugetul raional au fost efectuate cheltuieli neregulamentare în sumă de 88,2 mii lei, dintre care 51,9 mii lei – în 2015, 2016 şi primele 7 luni ale anului 2017.

______________________

⁹⁷ Conform recensământului din 2014, aceasta este de 29,5 mii locuitori.

√ În lipsa volumului de lucru specific funcţiei, Primăria Corjova a achitat specialistului în reglementarea regimului funciar 116,8 mii lei (inclusiv 5,2 mii lei spor pentru intensitatea muncii).

În conformitate cu prevederile HG nr.98 din 04.02. 2013⁹⁸, tipul funcţiilor instituite şi numărul de personal angajat urmează a fi corelate cu atribuţiile funcţiilor respective şi volumul real de muncă existent la unitate în domeniul acoperit de aceste funcţii.

Contrar prevederilor cadrului normativ în vigoare, Primăria com. Corjova, care pe parcursul anilor 2015-2017 nu a deţinut nici un teren şi nu a încheiat nici o tranzacţie de vânzare-cumpărare a terenurilor, a menţinut în statul său de personal funcţia de specialist în reglementarea regimului funciar, achitând plăţi salariale pentru o muncă ce nu a fost efectiv prestată. Astfel, cheltuielile în sumă de 116, 8 mii lei, efectuate în perioada 2015-2017 din bugetul Primăriei Corjova, în scopul remunerării titularilor funcţiei de specialist în reglementarea regimului funciar (inclusiv 5,2 mii lei spor pentru intensitatea muncii), se prezintă ca ineficiente şi neregulamentare.

______________________

⁹⁸ HG nr.98 din 04.02.2013 “Pentru aprobarea Regulamentului privind modul de organizare a normării muncii în ramurile economiei naţionale”.

√ DÎG Dubăsari a menţinut un număr majorat de metodişti, achitând neregulamentar în acest scop 174,0 mii lei.

Potrivit HG nr.381 din 13.04.2006, o funcţie de metodist se instituie la cel puţin 300 de cadre didactice din localităţile urbane, sau la cel puţin 150 de cadre didactice din localităţile rurale. În pofida faptului că în anii 2014-2017 numărul cadrelor didactice din raionul Dubăsari (constituit exclusiv din localităţi rurale) a variat între 528 şi 522 de persoane, în statul de personal aprobat de CR, precum şi în schema de încadrare a DÎG, în această perioadă au figurat 5 funcţii de metodist⁹⁹, ceea ce este cu 1,5 funcţii mai mult decât maximul stabilit). Depăşirea numărului admis al funcţiilor de metodist a determinat efectuarea, pentru 2015, 2016 şi primele 9 luni ale anului 2017, a unor cheltuieli neregulamentare în sumă de 174,0 mii lei.

√ Pe parcursul anilor 2015-2017, de către structurile din subordinea CR¹⁰⁰ au fost efectuate cheltuieli neregulamentare în sumă de 115,7 mii lei¹⁰¹, urmare a achitării unor conducători auto a sporului pentru clasele de calificare în lipsa documentelor ce atestă conferirea claselor respective.

√ Pe lângă cele relatate, APL Dubăsari au mai admis şi alte iregularităţi în aplicarea cadrului normativ privind retribuirea muncii, care s-au soldat cu cheltuieli neregulamentare în sumă totală de 110,9 mii lei, şi anume: acordarea premiilor persoanelor cu funcţii de demnitate publică în lipsa deciziei CL (1500 lei)¹⁰²; achitarea unor premii conducătorilor structurilor subordonate CR în lipsa dispoziţiei PR (8 750 lei)¹⁰³; acordarea neregulamentară a altor premii şi cadouri de preţ (6485 lei)¹⁰⁴; calcularea incorectă a indemnizaţiei la încetarea mandatului aleşilor locali (1537 lei)¹⁰⁵; achitarea neîntemeiată a indemnizaţiei la încetarea raporturilor de serviciu (14079 lei)¹⁰⁶; emiterea de către PR a 4 dispoziţii privind aplicarea măsurilor de stimulare, cu încălcarea ierarhiei instituţionale şi a competenţelor bugetare¹⁰⁷; emiterea de către PR a 5 dispoziţii privind premierea managerilor instituţiilor din subordinea CR în cuantum ce depăşeşte limita maximă stabilită de lege¹⁰⁸; salarizarea formaţiei artistice de amatori fără titlul “model” (28186,87 lei)¹⁰⁹; stabilirea neîntemeiată a unor grade de salarizare majorate (16294,9 lei )¹¹⁰; achitarea sporului prevăzut pentru ajutorii de educator dădacelor (6997,97 lei)¹¹¹; aplicarea neregulamentară a coeficientului de complexitate (3620,7 lei)¹¹²; plata sporului pentru munca prestată în condiţii de risc sporit în loc de suplimentul pentru lucrul în aparate izolante (6298,15 lei)¹¹³; salarizarea delegatului sătesc în lipsa deciziei CR şi a contractului individual de muncă (17163,51 lei)¹¹⁴.

______________________

⁹⁹ 1 metodist, 2 specialişti coordonatori-metodişti şi 2 specialişti principali-metodişti.

¹⁰⁰ 6 din Serviciul transport; 4 din Serviciul de salvatori şi pompieri; 3 din DÎG.

¹⁰¹ APR – 94,8 mii lei; DÎG – 20,9 mii lei.

¹⁰² Primăria Coşniţa; a fost încălcat art.8 alin.(2) şi alin.(2¹) din Legea nr.355-XVI din 23.12.2005.

¹⁰³ DEBF, DASPF; a fost încălcat pct.8 subpct. 3 din HG nr.331 din 28.05.2012.

¹⁰⁴ APR; a fost încălcat art.4 alin.(2) din Legea nr.435-XVI din 28.12.2006.

¹⁰⁵ APR; a fost încălcat art.25 alin.(1) din Legea nr.768-XIV din 02.02.2000 privind statutul alesului local.

¹⁰⁶ Primăria Molovata Nouă; a fost încălcat art.42 alin.(3) din Legea nr.158-XVI din 04.07.2008.

¹⁰⁷ A fost încălcat art.4 alin.(2) din Legea nr.435-XVI din 28.12.2006.

¹⁰⁸ A fost încălcat art.33 alin.(1) din Legea nr.355-XVI din 23.12.2005 şi pct.14 din Condiţiile unice de salarizare aprobate prin HG nr.381 din 13.04.2006.

¹⁰⁹ Primăria Molovata Nouă; a fost încălcat pct.7.5 din Regulamentul aprobat prin Ordinul ministrului culturii nr.199 din 05.10.2015 “Cu privire la aprobarea Regulamentului de activitate a formaţiilor artistice de amatori din Republica Moldova”.

¹¹⁰ DÎG; au fost încălcate prevederile Anexei nr.3 la Legea nr.48 din 22.03.2012.

¹¹¹ Primăria Pârâta; au fost încălcate prevederile cuprinse la Anexa nr.1, Tabelul nr.4, Nota 3 din HG nr.381 din 13.04.2006.

¹¹² DÎG; au fost încălcate prevederile Notei 1 din Anexa nr.10 la HG nr.381 din 13.04.2006.

¹¹³ Serviciul de salvatori şi pompieri din subordinea APR; au fost încălcate prevederile Notei 5 la Tabelul nr.1 din Anexa nr.15 la HG nr.381 din 13.04.2006.

¹¹⁴ Primăria Cocieri; a fost încălcat art.35 din Legea nr.436-XVI din 28.12.2006.

√ Aprobarea numărului unităţilor de personal în lipsa fundamentărilor corespunzătoare a determinat faptul că în anii 2015-2016 la nivel de CR au fost efectiv ocupate mai puţine funcţii în raport cu numărul de funcţii aprobat (în anul 2015 – cu 71,3 unităţi, iar în anul 2016 – cu 67,6 unităţi), ceea ce a cauzat formarea economiilor la retribuirea muncii în sumă totală de 6172,7 mii lei¹¹⁵.

Deşi conform pct.8.1 şi pct.8.2 din HCC nr.52 din 21.11.2012, Curtea de Conturi a solicitat CR Dubăsari, PR şi CL “să revizuiască organigrama/structura APR, primăriilor şi autorităţilor/entităţilor din subordine, cu scopul optimizării funcţiilor şi statelor de personal şi să fundamenteze, să avizeze şi să înregistreze statele de personal conform cadrului legal şi în corespundere cu sarcinile stabilite şi volumul efectiv de lucru”, APL vizate nu s-au conformat recomandărilor.

Neglijarea criteriilor de corelare a numărului de personal cu volumul real de lucru şi, implicit, stabilirea nefundamentată a unui număr exagerat de funcţii în statele de personal aprobate pe parcursul anilor 2015-2016 a condiţionat existenţa unui număr mare de funcţii vacante şi formarea unor economii semnificative la fondul de salarizare. Din economiile formate, numai pe parcursul anului 2016, în baza dispoziţiilor PR, au fost realocate în alte scopuri (achitarea unor servicii, procurarea mijloacelor fixe etc.) următoarele sume: la nivel de CR – 1,7 mil.lei (inclusiv de la şcoala sportivă – 1,0 mil.lei), iar la nivel de APR – 153,0 mii lei. La situaţia din 04.07.2017, potrivit analizei efectuate de audit¹¹⁶, din numărul total de funcţii prevăzute la nivel de CR (conform schemelor de încadrare pentru anul 2017 – 137,5 unităţi), efectiv ocupate erau doar 108 funcţii, în timp ce 29,5 funcţii, sau 22% erau vacante. Cele mai multe funcţii neocupate s-au înregistrat: la DEBF – din 16 funcţii aprobate, 5 funcţii, sau 31% erau vacante; la DASPF – 30% din funcţii erau vacante; la Direcţia juridică şi resurse umane – din 6 funcţii aprobate, 3 funcţii, sau 50% erau vacante; la Secţia administrativ-financiară a APR – erau vacante 50% din funcţii etc.

______________________

¹¹⁵ Inclusiv în a. 2015 – 2892,2 mii lei; în a. 2016 – 3280,5 mii lei.

¹¹⁶ Analiza funcţiilor efectiv ocupate în raport cu prevederile schemelor de încadrare pe a.2017.

3.2.2. Achiziţiile publice efectuate de către APL Dubăsari au fost afectate de unele neconformităţi.

Art.14 din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007¹¹⁷, Legea nr.131 din 03.07.2015¹¹⁸, precum şi actele normative subordonate legii în domeniul AP¹¹⁹ prevăd că AC au obligaţia să asigure legalitatea şi eficienţa AP. Însă, lipsa unui control intern bine definit din partea unor persoane cu funcţii de răspundere din cadrul APL Dubăsari şi al entităţilor subordonate, în partea ce ţine de monitorizarea procesului de AP, a cauzat încălcarea prevederilor actelor normative în vigoare, fapt ce a compromis buna gestiune a mijloacelor publice. Astfel, urmare a verificării în cadrul a 9 AC a contractelor în valoare totală de 53,4 mil.lei (din suma totală de 56,9 mil.lei), sau a 94% din acestea, pentru perioada anilor 2015-2016, auditul relevă mai multe neconformităţi, şi anume:

√ Unele AP privind investiţiile şi reparaţiile capitale sunt desfăşurate de către GL format la nivel de CR în lipsa reglementărilor care ar indica expres modul de efectuare a achiziţiilor pentru instituţiile din subordine, precum şi a responsabilităţii GL de achiziţii şi a instituţiilor în procesul de planificare, efectuare şi monitorizare a achiziţiilor.

Potrivit prevederilor legale¹²⁰, calitatea de AC o au persoanele juridice de drept public, care sunt obligate: să creeze GL responsabile de realizarea AP în cadrul acestor autorităţi; să elaboreze planuri anuale şi trimestriale de efectuare a AP; să întocmească invitaţii şi să elaboreze documente de licitaţie şi alte documente în cadrul AP; să iniţieze şi să desfăşoare proceduri de AP; să examineze, să evalueze şi să compare ofertele OE; să încheie contracte de AP cu OE; să întocmească dări de seamă privind rezultatul procedurilor de AP şi să le prezinte AAP; să execute şi să gestioneze contractele de AP în termenele şi în condiţiile stabilite etc.

Deşi PR Dubăsari, prin dispoziţia sa, a dispus ca procedurile de achiziţionare a lucrărilor de construcţii, reparaţii capitale, inclusiv procesul de monitorizare a executării lucrărilor menţionate la instituţiile publice, fondator al cărora este CR Dubăsari, să se realizeze prin intermediul grupului raional de lucru pentru AP şi cu participarea conducătorilor ce administrează instituţiile menţionate (indiferent de provenienţa surselor financiare donatoare), acesta nu a stabilit responsabilităţile GL nominalizat şi ale administraţiei instituţiilor privind modul de urmărire ulterioară a executării contractelor aferente achiziţiilor efectuate. Astfel, în anii 2015-2016 grupul format în cadrul CR a desfăşurat 25 proceduri de achiziţii în sumă totală de 26,8 mil.lei¹²¹. Cu abateri de la prevederile art.6 din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007¹²², la organizarea şi desfăşurarea AP în cadrul CR nu s-a asigurat respectarea principiului transparenţei, inclusiv monitorizarea executării contractelor. Ca urmare, au fost constatate deficienţe în procesul de monitorizare a executării contractelor, care se efectuau de instituţiile din subordinea CR, ceea ce a condus la diminuarea responsabilităţii persoanelor implicate în procesul de achiziţii pentru conformitatea şi eficienţa acestora.

______________________

¹¹⁷ Legea nr.96-XVI din 13.04.2007 privind achiziţiile publice (în continuare – Legea nr.96-XVI din 13.04.2007).

¹¹⁸ Legea nr.131 din 03.07.2015 privind achiziţiile publice (în continuare – Legea nr.131 din 03.07.2015).

¹¹⁹ Pct.11 şi pct.27 din Regulamentul cu privire la modul de calculare a valorii estimative a contractelor de AP şi planificarea acestora, aprobat prin HG nr.1404 din 10.12.2008; pct.3, pct.7, pct.15 şi pct.25 din Regulamentul AP de mică valoare, aprobat prin HG nr.148 din 14.04.2008; art.13 alin.(1) lit.b) şi art.32 din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007; pct.2, pct.4-6 din Regulamentul cu privire la întocmirea şi păstrarea dosarului, aprobat prin HG nr.9 din 17.01.2008; pct.7 din Regulamentul cu privire la activitatea GL pentru achiziţie, aprobat prin HG nr.1380 din 10.12.2007 etc.

¹²⁰ Art.12 alin.(2) lit.a), b), c) din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007.

¹²¹ Inclusiv 15 proceduri în sumă de 14,3 mil.lei în 2015 şi 10 proceduri în sumă de 12,5 mil.lei în 2016.

¹²² Art.6 din Legea nr.96-XVI din 13.03.2007.

√ Nedelimitarea responsabilităţilor membrilor GL pentru achiziţii, lipsa de monitorizare în procesul realizării/executării contractelor de achiziţii nu au asigurat regularitatea derulării AP şi executarea calitativă a contractelor.

Astfel, APL din 6 UAT verificate¹²³, Direcţiile şi instituţiile din cadrul CR¹²⁴ au format, în baza unor dispoziţii, GL privind AP, dar nu au specificat expres funcţiile şi atribuţiile fiecărui membru al GL, conform prescripţiilor art.9 din Regulamentul aprobat prin HG nr.1380 din 10.12.2007¹²⁵ şi art.18 din HG nr.667 din 27.05.2016¹²⁶. Acest lucru denotă lipsa de implicare la diferite etape de planificare şi desfăşurare a proceselor de achiziţii, fapt ce nu este în măsură să asigure regularitatea derulării AP şi executarea calitativă a contractelor de achiziţie.

______________________

¹²³ Coşniţa; Cocieri; Molovata Nouă; Doroţcaia, Pârâta şi Corjova.

¹²⁴ Primăriile comunelor şi satelor: Cocieri, Coşniţa, Doroţcaia, Molovata Nouă, Pârâta; Grupul de Lucru din cadrul Consiliului raional; DÎG din cadrul Consiliului raional; Gimnaziul din s. Pârâta.

¹²⁵ Regulamentul cu privire la activitatea GL, aprobat prin HG nr.1380 din 10.12.2007.

¹²⁶ HG nr.667 din 27.05.16 “Pentru aprobarea Regulamentului cu privire la activitatea grupului de lucru pentru achiziţii publice”.

√ Desfăşurarea achiziţiilor în lipsa ordinului privind formarea GL şi în lipsa declaraţiilor de confidenţialitate şi imparţialitate a membrilor GL contravine prevederilor cadrului legal în vigoare.

Pe parcursul anului 2015 şi în primul semestru al anului 2016, LT din s. Coşniţa a efectuat achiziţii în lipsa ordinului privind formarea GL, fapt prin care s-au încălcat prevederile art.13 alin.(1) lit.(a) din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007. Nerespectând prevederile legale¹²⁷, membrii GL din cadrul LT Coşniţa pentru anii 2015-2016 nu au semnat, pe propria răspundere, declaraţia de confidenţialitate şi imparţialitate pentru toate cele 16 contracte de AP.

______________________

¹²⁷ Art.14 alin.(3) din Legea nr.96-XVI din 13.04.1997 şi art.74 alin.(4) din Legea nr.131 din 03.07.2015.

√ Efectuarea AP în valoare de 54 mil.lei în lipsa planurilor anuale şi nepublicarea în Buletinul achiziţiilor publice şi pe pagina web a AAP a anunţurilor de atribuire a contractelor de AP contravine cadrului legal în vigoare.

Astfel, pentru anii 2015-2016, contrar cadrului legal¹²⁸, care prevede expres planificarea procedurilor de AP şi publicarea anunţurilor de intenţie în BAP, pe pagina oficială a AAP şi pe pagina web a AC, GL din cadrul entităţilor verificate nu au asigurat în mod corespunzător elaborarea planurilor de efectuare a AP pentru contractarea mărfurilor, lucrărilor şi serviciilor în valoare totală de 54 mil.lei. Acest fapt reprezintă o neconformare/eschivare a AC pe segmentul asigurării transparenţei în procesul planificării şi utilizării resurselor financiare. În acest sens, auditul exemplifică: GL din cadrul CR (şi AC nemijlocite), în cadrul achiziţionării lucrărilor de investiţii şi reparaţii capitale, nu au asigurat în modul corespunzător¹²⁹ publicarea anunţului de intenţie pentru 10 AP în valoare totală de 21,2 mil.lei, inclusiv pentru 6 AP în valoare totală de 12,0 mil.lei (sau 84% din valoarea AP anuale) pentru a. 2015 şi pentru 4 achiziţii în valoare de 9,2 mil.lei (sau 74% din valoarea AP anuale) pentru a. 2016. Cele descrise au avut ca efect aprecierea incorectă a necesităţilor, divizarea contractelor de AP, imposibilitatea oferirii unei imagini reale per ansamblu asupra volumului necesităţilor şi a gradului de prioritate al acestora, reducerea transparenţei AP etc.

______________________

¹²⁸ Art.13 alin.(1) lit.b) şi art.19 din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007.

¹²⁹ Art.19 alin.(1) din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007; pct.27 din Regulamentul cu privire la modul de calculare a valorii estimative a contractelor de achiziţii publice şi planificarea acestora, aprobat prin HG nr.1404 din 10.12.2008.

√ Din cauza disfuncţionalităţii procesului de achiziţie la etapa de planificare a contractelor, unele instituţii au practicat divizarea AP în cadrul lucrărilor de reparaţii capitale şi procurărilor de bunuri şi servicii, în valoare totală de 2,6 mil.lei¹³⁰.

Potrivit prevederilor art.69 din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007, se interzice divizarea achiziţiilor prin încheierea contractelor separate. Auditul a constatat că în anii 2015-2016 APL¹³¹ au divizat 16 achiziţii de bunuri şi servicii, în 45 de contracte în valoare totală de 2,6 mil.lei, aplicând procedura de achiziţie de valoare mică în loc de COP.

______________________

¹³⁰ CR şi LT Holercani – 5,2 mil.lei; APL – 2,6 mil.lei.

¹³¹ APR Dubăsari: 2015 – 3 achiziţii/6 contracte/189,0 mii lei şi 2016 – 1/4/203,6; DÎG CR Dubăsari: 2015 –1/2/97,5 şi 2016 – 1/2/175,8; Primăria Cocieri: 2015 – 3/12/334,6 şi 2016 – 3/13/431,5; Primăria s. Pârâta: 2016 – 2/4/485,7; LT din s. Coşniţa: 2015 – 1/2/108,1 şi 2016 – 1/2/557,0.

√ Conform art.66 alin.(2) din Legea nr.181 din 25.07.2014¹³² şi art.78 alin.(1) din Legea nr.436-XVI din 28.12.2006, asumarea angajamentelor de către autorităţile/instituţiile bugetare se permite doar în scopurile şi în limitele alocaţiilor bugetare. În lipsa resurselor financiare disponibile, LT din s. Holercani şi, respectiv, CR, în baza a două contracte în valoare totală de 4,3 mil.lei, a procurat lucrări de termoizolare a faţadei, schimbarea tâmplăriei şi reparaţia acoperişului clădirii LT Holercani, fapt ce a generat la finele anului bugetar 2016 datorii creditoare în sumă de 750,0 mii lei, care pe parcursul anului 2017 s-au majorat până la 2278,8 mii lei (luna noiembrie 2017).

√ Deşi, potrivit pct.25 din Regulamentul aprobat prin HG nr.148 din 14.02.2008, AC este obligată să întocmească şi să prezinte semestrial, până la data de 15 a lunii următoare semestrului de gestiune, la AAP o dare de seamă privind contractele de AP de valoare mică, în perioada anilor 2015-2016, 5 AC¹³³ nu au întocmit şi nu au prezentat dările de seamă privind contractele de AP de valoare mică în sumă totală de peste 5,4 mil.lei.

______________________

¹³² Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181 din 25.07.2014 (în continuare - Legea nr.181 din 25.07.2014).

¹³³ APR Dubăsari – 1.2 mil.lei pentru anul 2015 şi 1,4 mil.lei pentru anul 2016; Primăria Cocieri – 0,6 mil.lei pentru anul 2015 şi 1,0 mil.lei pentru anul 2016; Primăria Molovata Nouă – 0,3 mil.lei pentru anul 2015 şi 0,2 mil.lei pentru anul 2016; Gimnaziul din s. Pârâta – 0,2 mil.lei pentru anul 2015 şi 0,2 mil.lei pentru anul 2016; LT din Coşniţa – 0,2 mil.lei pentru anul 2015 şi 0,1 mil.lei pentru anul 2016.

√ Organizarea LP în lipsa numărului de oferte prevăzut de legislaţie, neasigurarea participării largi a operatorilor economici, precum şi lipsa estimării valorii contractului de AP de lucrări în corespundere cu preţurile medii stabilite în mod curent pe piaţă, generează ineficienţa AP.

Potrivit pct.27 şi pct.28 din HG nr.245 din 04.03.2008¹³⁴, “dacă, la evaluarea ofertelor, se constată că ofertele prezentate nu corespund cerinţelor de calificare solicitate în invitaţie, sau dacă, drept rezultat al invitaţiei, nu a fost acumulat numărul necesar de oferte (minim 3 oferte), rezultatele concursului se anulează şi concursul se organizează în mod repetat. În cazul în care, ca răspuns la invitaţiile de participare la concursul organizat în mod repetat (cel puţin de două ori), se depun nu mai puţin de trei oferte, AC are dreptul să examineze oferta/ofertele respective”. Neţinând cont de cadrul legal aplicabil, serviciile de cazare şi alimentare pentru participanţii la diferite întruniri şi manifestaţii organizate de CR s-au contractat de la ÎM Centrul de Odihnă pentru Copii şi Tineret “Prietenia”¹³⁵, în sumă totală de 439,0 mii lei¹³⁶, iar serviciile de tipărire a buletinului informativ “Dubăsărenii” – de la ÎS “Combinatul Poligrafic”, în sumă de 200,0 mii lei¹³⁷, în pofida neacumulării numărului necesar de oferte.

Totodată, planificarea serviciilor de alimentare şi cazare, atât pentru 2015, cât şi pentru 2016, au fost efectuate doar valoric (în sumă), fără a se determina concret necesarul cantitativ. Prin urmare, pentru anii 2015-2016 au fost planificate şi contractate servicii de cazare şi alimentare în sume, respectiv, de 239,0 mii lei şi de 200,0 mii lei, fiind executate 171,6 mii lei şi 59,4 mii lei, sau la nivel de 72%, şi, respectiv, 30%. Mai mult decât atât, la executarea contractelor nu au fost respectate preţurile indicate în oferta OE pentru serviciile de cazare şi alimentare, iar facturile fiscale privind serviciile prestate nu sunt însoţite de acte de primire-predare a serviciilor, în care să se indice denumirea beneficiarului, numărul persoanelor deservite, perioada, costul meniului de alimentare ş.a.

Cu abateri de la art.17 alin.(1) şi art.19 alin.(1) din Legea nr.113-XVI din 27.04.2007, care prevăd că “deţinerea de către entitate a activelor cu orice titlu, înregistrarea surselor de provenienţă a acestora şi a faptelor economice, fără documentarea şi reflectarea acestora în contabilitate, se interzic, iar faptele economice se contabilizează în baza documentelor primare şi centralizatoare”, evidenţa analitică a buletinelor informative “Dubăsărenii” nu se ţine pe fişe, cu indicarea denumirii, cantităţii, valorii şi responsabililor de valorile materiale (registrul nr.296.). Mai mult decât atât, buletinele informative, în loc să fie înregistrate la conturile respective, au fost atribuite direct la cheltuieli (la subcontul 200)¹³⁸. Astfel, în lipsa actelor de decontare, în perioada anilor 2015 şi 2016 contabilitatea APR Dubăsari a decontat buletinele informative direct la cheltuieli, în sumă de 131,1 mii lei. Este de menţionat că toate aceste buletine au fost repartizate fără plată şi în lipsa documentelor confirmative.

______________________

¹³⁴ HG nr.245 din 04.03.2008 “Pentru aprobarea Regulamentului cu privire la achiziţia bunurilor şi serviciilor prin cererea ofertelor de preţuri”.

¹³⁵ În continuare Î.M. COCT ”Prietenia”.

¹³⁶ 439,0 mii lei (inclusiv a.2015 – 239,0 mii lei; a. 2016 – 200,0 mii lei).

¹³⁷ 200 mii lei (inclusiv pentru anul 2015 în sumă de 90,0 mii lei şi în anul 2016 în sumă de 110 mii lei).

¹³⁸ Cheltuieli bugetare pentru întreţinerea instituţiei şi pentru alte activităţi.

√ La alocarea mijloacelor financiare conform HG nr.796 din 29.10.2015¹³⁹ nu s-a ţinut cont de proprietarul obiectului; astfel, CR Dubăsari i-au fost alocate mijloace în sumă de 600 mii lei pentru repararea digurilor de protecţie pe malul Nistrului din vecinătatea s. Pârâta şi Doroţcaia¹⁴⁰, care sunt proprietate de stat, gestionate de Agenţia “Apele Moldovei” şi se află la balanţa ÎS din subordinea acestei agenţii. CR nu a valorificat în totalitate resursele bugetare alocate. Astfel, mijloacele nevalorificate (din contul FEN), în sumă de 225,6 mii lei, au fost returnate de APR la FEN doar pe parcursul auditului (noiembrie 2017).

______________________

¹³⁹ HG nr.796 din 29.10.2015 “Cu privire la aprobarea Programului activităţilor de reintegrare a ţării pe anul 2015”.

¹⁴⁰ Realizare – trimestrul IV a. 2015.

√ APL nu au respectat principiul concurenţei sau participării largi a operatorilor economici şi, implicit, nu au asigurat eficienţa achiziţiei în modul prevăzut la art.13 din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007.

Astfel, cu abateri de la prevederile pct.31 lit.a) din HG nr.834 din 13.09.2010¹⁴¹ şi art.59 alin.(1) lit.a) din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007, la achiziţionarea serviciilor de reparaţii a automobilelor de serviciu pentru a. 2015, prin COP au fost prezentate şi evaluate 2 oferte, fiind încheiate două contracte cu ambii participanţi, în sumă totală de 190,0 mii lei.

Procedura privind achiziţia lucrărilor de întreţinere a drumurilor prin LP nr.280/15 din 03.04.2015, încheiată cu SA “Drumuri Criuleni” (1448,5 mii lei) a fost una formală.

La procedura de achiziţie prin LP¹⁴² din 10.12.2014 au participat 2 OE, fiind descalificată oferta cu o valoare mai mică din cauza neprezentării documentelor ce confirmă experienţă similară. Drept urmare, achiziţia a fost câştigată de către SRL “Polimer Gaz Complet”, cu oferta de 2870,6 mii lei. Evaluarea unei singure oferte de către Primăria com. Cocieri denotă neinformarea potenţialilor ofertanţi, neasigurarea concurenţei şi a selectării, din mai multe variante, a celei mai bune oferte, astfel încălcându-se şi principiul utilizării eficiente a finanţelor publice.

Cu abateri de la cadrul normativ¹⁴³, care prevede că AC are obligaţia să estimeze valoarea contractului de lucrări în corespundere cu preţurile medii stabilite în mod curent pe piaţă, AC din raionul Dubăsari au contractat în anii 2015-2016 lucrări în sumă totală de 7,4 mil.lei¹⁴⁴ în lipsa unui deviz de cheltuieli elaborat de persoane autorizate, ceea ce nu permite determinarea preţului anormal de scăzut sau majorat.

Concomitent, se relevă că lipsa concurenţei şi valorii estimative a cauzat situaţii în care lucrările de întreţinere şi reparaţie a drumurilor locale au fost achiziţionate la preţuri cu includerea cheltuielilor indirecte, la nivelul maxim admisibil¹⁴⁵. Astfel, în devizul-ofertă la contractele de întreţinere şi reparaţie a drumurilor locale¹⁴⁶, contrar prevederilor legale¹⁴⁷, au fost calculate suplimentar cheltuieli de transport în mărime de 10% şi pentru caracterul flotant în mărime de 1,3%, astfel că cheltuielile totale au fost majorate neîntemeiat în contractele de antrepriză cu 202,7 mii lei.

______________________

¹⁴¹ Regulamentul privind achiziţiile de lucrări, aprobat prin HG nr.834 din 13.09.2010 (în continuare – Regulamentul aprobat prin HG nr.834 din 13.09.2010).

¹⁴² Lucrările de reconstrucţie a sistemului de alimentare cu apă şi dezvoltarea reţelelor de canalizare în s. Cocieri.

¹⁴³ Pct.5 din Regulamentul aprobat prin HG nr.834 din 13.09.2010 şi pct.4 din Regulamentul privind achiziţiile publice de lucrări, aprobat prin HG nr.669 din 27.05.2016.

¹⁴⁴ APR Dubăsari: a.2015 – 1,6 mil.lei şi a.2016 1,5 mil.lei; Primăria Cocieri: a.2015 – 1,0 mil.lei şi a. 2016 0,3 mil.lei; Primăria Coşniţa: a.2015 – 0,8 mil.lei şi a. 2016 – 0,3 mil.lei; Primăria Doroţcaia a. 2016 – 0,2 mil.lei; Primăria Molovata Nouă a. 2015 – 0,3 mil.lei; Primăria s. Pârâta a. 2015 – 0,5 mil.lei şi a. 2016 – 0,9 mil.lei.

¹⁴⁵ Cheltuieli de regie – 14,5%, cheltuieli de transport – 10%, beneficiu de deviz în mărime de 6% etc.

¹⁴⁶ Contractul de întreţinere şi reparaţie a drumurilor locale pentru a.2015 (cheltuieli de transport şi flotante – 148,6 mii lei); Contractul de întreţinere şi reparaţie a drumurilor locale (cheltuieli de transport şi flotante – 45,4 mii lei) şi contractul de reparaţie a unei porţiuni de drum din s. Doroţcaia (transport şi flotante – 8,7 mii lei).

¹⁴⁷ Instrucţiuni privind întocmirea devizelor pentru lucrările de construcţii-montaj prin metoda de resurse CP L.01.01-2012.

√ Încheierea contractelor de achiziţii între persoane interdependente diminuează eficienţa şi transparenţa AP. Astfel, în perioada anilor 2015-2016, primăriile Cocieri şi Molovata Nouă au atribuit, respectiv, 3 contracte şi un contract, în sume, respectiv, de 31,2 mii lei şi de 5,0 mii lei unor persoane aflate în relaţii de interdependenţă cu primarii localităţilor nominalizate.

√ În cadrul a 7 achiziţii de bunuri şi lucrări, în sumă totală de 1,6 mil.lei¹⁴⁸, au participat OE interdependenţi (care aveau calitatea de fondatori/administratori/ contabili/ diriginte de şantier în cadrul operatorului câştigător şi, totodată, fondator şi conducător la alt OE participant la AP), fapt ce determină riscul trucării licitaţiilor respective. Totodată, în cadrul a trei achiziţii¹⁴⁹ (din 7), a fost identificat un grup din trei OE care participau după un scenariu la AP, în final devenind învingător unul şi acelaşi OE. Astfel, ofertele prezentate de OE interdependenţi creează riscul trucării AP, iar GL din cadrul AC nu a demonstrat exigenţă şi nu şi-a asumat dreptul de a descalifica ofertantul la orice etapă a procedurii de achiziţie, aşa cum prevede art.16 alin.(4) din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007.

______________________

¹⁴⁸ Primăria Cocieri – o achiziţie de 0,8 mil.lei; Primăria Coşniţa – 3 achiziţii de 0,4 mil.lei; Primăria Doroţcaia – o achiziţie de 0,1 mil.lei; Primăria Molovata Nouă – o achiziţie de 0,1 mil.lei; Primăria Pârâta – o achiziţie de 0,2 mil.lei.

¹⁴⁹ Primăria Cocieri – achiziţionarea lucrărilor de reconstrucţie şi reamenajare a Complexului memorial al ostaşilor căzuţi din s. Cocieri, de 825,2 mii lei; Primăria Coşniţa – lucrări de reparaţie la grădiniţa din s. Coşniţa, de 116,3 mii lei; Primăria Molovata Nouă – lucrări de reparaţie a drumurilor din s. Molovata Nouă, de 116,3 mii lei.

√ Deşi, potrivit art.30 alin.(1)-(3) din Legea nr.131 din 03.07.2015 AC are obligaţia de a informa OE participanţi despre deciziile referitoare la rezultatul selecţiei, care pot fi comunicate prin fax sau prin adresele electronice, dar în toate cazurile urmează a fi înregistrate, primăria Pârâta nu deţine probe privind transmiterea comunicatelor respective. Astfel, contractul privind lucrările de termoizolare a pereţilor sălii muzicale la grădiniţa de copii din s. Pârâta a fost încheiat la 25.09.2016, după 9 zile de la data licitaţiei, iar în conformitate cu prevederile art.31 alin.(2) din Legea nr.131 din 03.07.2015, contractele de AP încheiate înainte de împlinirea termenelor prevăzute de art.31 din Legea sus-menţionată (11 zile) sunt lovite de nulitate.

√ AC nu asigură corespunderea bunurilor, lucrărilor şi serviciilor achiziţionate condiţiilor/specificaţiilor contractuale şi ofertelor prezentate.

Potrivit art.69 alin.(5) din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007, OE execută necondiţionat clauzele contractului încheiat, respectând cerinţele de calitate şi preţul stabilit. Cantitatea, preţul şi caracteristicile bunurilor, lucrărilor şi serviciilor livrate urmează a fi executate în conformitate cu specificaţiile contractuale. Însă, cu abateri de la cerinţele contractuale, în cadrul achiziţionării serviciilor de reparaţie a automobilelor de serviciu (40,0 mii lei) au fost livrate bunuri şi servicii în sumă de 14,8 mii lei, care nu au fost prevăzute în contract, iar la şase poziţii din oferta prezentată au fost exagerate preţurile, ca rezultat fiind achitate suplimentar 2,5 mii lei. Aceste neajunsuri au fost condiţionate de monitorizarea insuficientă din partea APR a executării contractelor, fapt care a determinat utilizarea ineficientă a mijloacelor bugetare.

√ Achiziţia lucrărilor de termoizolare a faţadelor, înlocuirea tâmplăriei la LT Doroţcaia în sumă de 2702,7 mii lei şi acordurile de modificare a sumelor până la 3227,0 mii lei au fost realizate cu abateri de la cadrul legal.

În GL au participat persoane care, reieşind din informaţia cuprinsă în Ordinul/dispoziţia de formare a GL, nu fac parte din acesta¹⁵⁰. Alte persoane au fost incluse la solicitarea directorului Liceului Doroţcaia, prin rezoluţia PR.

Prin contractul de grant nr.03 din 27.01.2015, încheiat între FEE şi liceu, ultimul a beneficiat de mijloace financiare în sumă de 1851,6 mii lei, valoarea totală a proiectului fiind de 2468,8 mii lei. Contribuţia Beneficiarului, adică a liceului, urma să fie de 25%, sau 617,2 mii lei. Oferta operatorului desemnat câştigător, “Aldos Grup” SRL, depăşeşte mijloacele financiare alocate de către FEE şi disponibile cu 233,9 mii lei, din acest motiv, două persoane din GL¹⁵¹ au avut opinie separată şi au votat împotrivă. Astfel, AC a încălcat prevederile pct.7 din Regulamentul aprobat prin HG nr.834 din 13.09.2010, deoarece AC are dreptul de a iniţia aplicarea procedurii pentru atribuirea contractului de AP de lucrări numai dacă se respectă în mod cumulativ următoarele condiţii: a) contractul este inclus în planul anual de AP al AC, cu excepţia cazului în care obiectul contractului este determinat de apariţia unei situaţii de forţă majoră sau a unor situaţii care impun acoperirea urgentă a unor necesităţi neprevăzute; b) sunt asigurate, integral sau parţial, pentru anul în curs mijloacele financiare necesare în vederea îndeplinirii prevederilor contractului de AP de lucrări.

În conformitate cu darea de seamă nr.12 din 15.05.2015, au fost prezentate 9 oferte, din care au fost calificaţi 3 OE¹⁵². Conform cerinţelor din documentaţia standard, autoritatea a solicitat anexarea Manualului calităţii. Astfel, “Luxconsistem” SRL a prezentat doar primele 5 pagini din Manualul calităţii. “Talimax” SRL, conform criteriilor de evaluare, a prezentat doar prima pagină a Manualului calităţii, pe care drept confirmare a existenţei acestuia este aplicată ştampila Inspecţiei de Stat în Construcţii, care nu a fost acceptat de GL din cadrul CR Dubăsari, fiind descalificat neregulamentar. În cazul în care AC respecta principiile reglementate de art.6 lit.h) din Legea nr.131 din 03.07.2015 şi trata egal, imparţial şi nediscriminatoriu toţi ofertanţii şi OE, aceasta urma să califice şi operatorul “Talimax” SRL şi să-l declare câştigător, deoarece preţul acestuia a fost mai mic decât cel oferit de “Aldos Grup” SRL. Această încălcare a legislaţiei în vigoare a prejudiciat bugetul raional cu 193,9 mii lei. Sau, dacă AC a solicitat ca document obligatoriu manualul calităţii şi nimeni în afară de “Aldos Grup” SRL nu l-a prezentat integral, atunci, conform pct.12 din Regulament aprobat prin HG nr.834 din 13.09.2010, procedura urma să fie anulată.

GL din cadrul CR Dubasari a atribuit ilegal contractul de achiziţie a lucrărilor¹⁵³ OE câştigător, dat fiind faptul că a respins neregulamentar ofertele cu cel mai mic preţ a 2 OE¹⁵⁴, fapt prin care bugetul raional a fost prejudiciat cu 908,8 mii lei. Respingând ofertele cu cel mai mic preţ pe motiv că oferta este anormal de scăzută, AC a încălcat prevederile pct.118 lit.h) din Regulamentul aprobat prin HG nr.834 din 13.09.2010, potrivit cărora în procesul examinării, evaluării şi comparării ofertelor, GL are obligaţia: în cazul unei oferte a cărei valoare constituie mai puţin de 85 la sută din valoarea estimată a lucrărilor, să solicite justificări ale preţului anormal de scăzut şi să efectueze controlul calculării elementelor preţului şi respectării de către ofertant a cerinţelor tehnice stipulate în caietul de sarcini. Subsecvent, AC a încălcat prevederile art.46 alin.(2) din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007, care prevede că AC urma să asigure OE posibilitatea de justificare a preţului anormal de scăzut.

În procesul-verbal nr.12 din 27.04.2015, completat de mână şi semnat de toţi membrii GL, nu se menţionează nimic despre motivele de descalificare a SRL “Talimax”, fiind indicate motivele de descalificare doar pentru 5 OE¹⁵⁵. Totodată, în Darea de seama nr.12, înregistrată la AAP la data de 20.05.2015, ca motiv de descalificare pentru SRL “Talimax” se invocă faptul că “lipseşte Manualul calităţii în întregime, este prezentată doar o foaie”. În cadrul examinării procedurii în cauză s-a constatat faptul că în două procese-verbale cu acelaşi număr (12), din aceeaşi dată (13.05.2015), care se referă la aceeaşi procedură, evaluată de aceeaşi componenţă a GL, informaţia privind punctajul acordat este diferită, fapt ce pune la îndoială legalitatea acestuia şi veridicitatea dării de seamă prezentată AAP.

În cadrul procedurii în cauză, un OE (participant la LP), la 28.05.2015 a depus o contestaţie la AAP cu pretenţii faţă de AC pe motiv că nu poate obţine informaţia relevantă procedurii în cauză şi anume procesul-verbal al şedinţei GL. Prin refuzul AC de a prezenta informaţia solicitată, aceasta a încălcat prevederile art.13 alin.(2) din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007, deoarece AC este obligată să asigure transparenţa şi publicitatea procedurilor de AP. Totodată, este de menţionat că AC a încălcat prevederile art.22 din Legea menţionată, care stabileşte obligaţiile AC privind informarea ofertanţilor. Contestaţia în cauză a fost examinată, solicitantul primind răspuns prin scrisoarea nr.29/24-1238 din 27.05.2015, semnată de directorul AAP, care este rudă prin afinitate cu fondatorul şi administratorul “Aldos Grup” SRL, câştigătoarea licitaţiei¹⁵⁶ (persoane interdependente), fapt ce pune la îndoială imparţialitatea şi obiectivitatea deciziei nr.277/15 din 19.06.2015.

La contractul de antrepriză privind LT Doroţcaia, nr.12/05/2015 din 15.05.2015, au fost încheiate două acorduri adiţionale: din 09.10.2015 în valoare de 239,9 mii lei şi din 30.11.2015 în valoare de 284,3 mii lei, valoarea contractului iniţial fiind majorată cu 524,2 mii lei. Astfel, AC a majorat neargumentat valoarea contractului şi a încheiat neregulamentar acorduri adiţionale în lipsa procesului-verbal şi a deciziei GL, în care urma să fie argumentată necesitatea majorării valorii contractului iniţial. Este de menţionat că operatorul câştigător, “Aldos Grup” SRL, nu şi-a onorat obligaţiile contractuale şi nu a executat lucrările în termenul stabilit. Totodată, în cadrul auditului s-a constatat că suprafaţa iniţială contractată pentru termoizolare a fost de 2702 m², iar ulterior, ca rezultat al includerii şi excluderii unor lucrări, suprafaţa s-a mărit până la 3009,6 m², sau cu 307,6 m², în valoare de 154,6 mii lei (estimată în cadrul auditului).

______________________

¹⁵⁰ PR; un vicepreşedinte; secretarul CR.

¹⁵¹ Şefa DÎG; directorul gimnaziului.

¹⁵² “Aldos Grup” SRL cu 100,0 pct.; SRL “Mihcons Plus” cu 93,35 pct.; SRL “Luxconsistem” cu 87,49 pct.

¹⁵³ Lucrări de termoizolare a faţadelor, înlocuire a tâmplăriei la LT Doroţcaia; operator economic “Aldos Grup” SRL.

¹⁵⁴ “Foremcons” SRL - 1 612,2 mii lei (inclusiv TVA) şi “Mobiport Lux” SRL - 1924,0 mii lei (inclusiv TVA).

¹⁵⁵ “Foremcons” SRL; “Mobiport Lux” SRL; “Budei Com” SRL; “Marconex Prim” SRL; “Legio Terra” SRL. Trei operatori economici sunt calificaţi cu punctajul acumulat: “Aldos Grup” SRL – 100 pct.; “Mihcons plus” SRL – 95,35 pct.; “Luxconsistem” SRL – 89,49 pct.

¹⁵⁶ Fapt menţionat în mass-media.

√ Achiziţia lucrărilor de termoizolare a faţadelor, înlocuirea tâmplăriei la LT “Ştefan cel Mare” din s. Molovata în sumă de 3,2 mil.lei, efectuată de GL din cadrul CR, a fost desfăşurată cu abateri de la normele legale.

Astfel, în conformitate cu cerinţele ofertei, un criteriu de calificare în cadrul achiziţiei respective a fost cifra medie anuală de afaceri pe ultimii 3 ani şi experienţa similară, fapt nedemonstrat de către OE câştigător, dar care nu a servit drept temei de descalificare pentru GL. Totodată, în cadrul achiziţiei au fost respinse ofertele cu preţuri mult mai mici decât al celei câştigătoare, pe motiv că acestea erau anormal de scăzute, fapt prin care bugetul raional a fost prejudiciat cu 0,5 mil.lei. Formalitatea AP se confirmă şi prin faptul că GL a solicitat în mod de urgenţă de la OE (sub risc de descalificare) argumentele şi dovezile pe marginea procedurii, în adresa OE fiind remise scrisori cu acelaşi conţinut, fără a fi indicat termenul-limită de prezentare a confirmărilor. Aceste acţiuni au fost o simplă formalitate, deoarece în scrisorile de solicitare nu s-a indicat care sunt obiecţiile pentru fiecare OE în parte şi termenul-limită de prezentare a lor. Mai mult decât atât, în ziua următoare datei solicitării argumentelor, AC deja a încheiat contractul de AP, iar răspunsurile de la OE au parvenit după data încheierii contractului. Totodată, data încheierii contractului este anterioară hotărârii GL privind adjudecarea ofertelor.

√ APL Dubăsari, eludând cerinţele cadrului legal în vigoare¹⁵⁷, nu au asigurat arhivarea corespunzătoare a dosarelor de achiziţii, în scopul integrităţii lor şi minimizării riscului de sustragere sau schimbare a unor documente, fapt care generează riscul imposibilităţii de a urmări conformitatea procedurii de AP cu prevederile legale şi, în cazul unor litigii, creează premise de pierdere a cauzelor.

Conform cadrului legal în vigoare, AC are obligaţia de a întocmi dosarul AP şi de a-l păstra în decurs de 5 ani de la iniţierea procedurii de achiziţie. Dosarul AP urmează a fi cusut, ştampilat şi numerotat de către AC după încheierea contractului de AP, în aşa mod încât să asigure integritatea acestuia şi să excludă posibilitatea sustragerii sau înlocuirii înscrisurilor pe care acesta le conţine. Însă, calitatea tuturor dosarelor de AP la 6 UAT verificate, precum şi la direcţiile şi instituţiile din subordinea CR Dubăsari¹⁵⁸ nu corespunde totalmente rigorilor impuse de lege: dosarele nu sunt cusute, numerotate şi ştampilate în vederea asigurării integrităţii lor şi minimizării riscului de sustragere şi/sau schimbare a unor documente, astfel diminuându-se şi posibilitatea monitorizării conformităţii procedurilor de AP.

______________________

¹⁵⁷ Art.32 din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007; pct.5 şi pct.6 din Regulamentul cu privire la întocmirea şi păstrarea dosarului achiziţiei publice, aprobat prin HG nr.9 din 17.01.2008.

¹⁵⁸ Primăriile: Cocieri, Coşniţa, Doroţcaia, Molovata Nouă, Pârâta; GL din cadrul CR; DÎG şi Gimnaziul Pârâta.

3.2.3. Managementul valorificării mijloacelor financiare pentru investiţiile şi reparaţiile capitale este subperformant şi necesită îmbunătăţiri.

În perioada supusă auditării, APL Dubăsari au valorificat mijloace pentru investiţii şi reparaţii capitale în sumă totală de 20,3 mil.lei (inclusiv: 7,3 mil.lei – din contul bugetelor locale şi 13,0 mil.lei – din contul BS)¹⁵⁹.

Verificările efectuate în cadrul misiunii de audit au relevat unele deficienţe în alocarea şi utilizarea mijloacelor pentru investiţii şi reparaţii capitale, acestea fiind condiţionate de faptul că: APL nu monitorizează conform derularea lucrărilor capitale, nefiind asigurată respectarea principiilor de economicitate, eficienţă, eficacitate şi transparenţă corespunzătoare; s-a admis efectuarea investiţiilor în lipsa proiectelor şi devizelor expertizate şi verificate; s-a admis modificarea elementelor contractuale; nu se asigură acordarea garanţiilor de bună execuţie a contractelor; nu se respectă cadrul normativ privind evidenţa contabilă a investiţiilor etc.

√ Potrivit prevederilor legale¹⁶⁰, lucrările capitale de interes public se execută pe teritoriul UAT numai în baza documentaţiei de proiect verificate şi expertizate în modul stabilit. Însă CR nu s-a conformat cerinţelor menţionate, astfel că în perioada anilor 2015-2016 din valoarea de deviz a lucrărilor de reparaţii şi investiţii capitale iniţiate a 19 obiective în sumă de 34,8 mil.lei, lucrările la 12 obiective cu valoarea de deviz de 20,5 mil.lei¹⁶¹ au fost iniţiate în lipsa proiectelor verificate. Din acestea, au fost executate lucrări în lipsa verificării şi expertizării devizelor la 5 obiective ale CR Dubăsari cu valoarea de 4,2 mil.lei¹⁶² şi lucrări suplimentare de 1,6 mil.lei¹⁶³. La fel, în lipsa verificării şi expertizării devizelor, au fost executate lucrări la 6 obiective ale APL de nivelul I, în valoare totală de 4,6 mil.lei¹⁶⁴.

√ Ignorarea cadrului legal în procesul valorificării investiţiilor capitale au condiţionat executarea de lucrări neconforme. Astfel, urmare a solicitării auditului, Inspecţia de Stat în Construcţii a constatat lucrări exagerate (neregulamentare) la 7 obiective în sumă totală de 0,3 mil lei¹⁶⁵. Totodată, auditul a constatat includerea dublă a serviciilor de transport la efectuarea lucrărilor de reparaţii a digului de protecţie pe malul râului Nistru, astfel fiind achitate neregulamentar 20,4 mii lei.

√ În pofida existenţei unor prevederi legale¹⁶⁶ care interzic modificarea oricărui element al contractului de AP încheiat sau introducerea unor elemente noi, dacă asemenea acţiuni sunt de natură să schimbe condiţiile ofertei care au constituit temei pentru selectarea acesteia şi să majoreze valoarea ei, auditul a constatat 8 cazuri de modificare a contractelor de bază, valoarea totală contractată constituind iniţial 13,3 mil.lei, iar ulterior fiind majorată cu suma totală de 2,1 mil.lei¹⁶⁷.

√ Urmare a nerespectării de către beneficiarii investiţiilor¹⁶⁸ a condiţiilor proiectului şi a devizelor de lucrări în sumă de 4,3 mil.lei (manifestată prin recepţionarea şi contabilizarea lucrărilor în afara proiectului), FEE nu a acceptat lucrările efectuate de către antreprenor şi nu a acordat grantul promis în sumă de 2,9 mil.lei, ceea ce a generat formarea de datorii creditoriale în sumă de 1,5 mil.lei.

Astfel, în baza contractului de grant încheiat între FEE şi Gimnaziul din s. Oxentea, Fondul a promis acordarea unui grant în mărime de 2,9 mil.lei, cu condiţia implementării proiectului¹⁶⁹ în sumă totală de 3,9 mil.lei. În urma achiziţiei din cadrul CR, a fost încheiat contractul în sumă de 4,3 mil.lei, conform căruia s-a stabilit data limită de finalizare a lucrărilor - 18.10.2017 (10 luni din data semnării contractului). Termenele contractului nu au fost respectate, în evidenţa contabilă la situaţia din 11.01.2018 fiind reflectate reparaţii în sumă de 2,8 mil.lei, sau cu 1,5 mil.lei mai mult decât mărimea resurselor bugetare destinate acoperirii cheltuielilor de rigoare. Astfel, în urma acceptării unor lucrări neprevăzute în proiect în lipsa finanţării din partea FEE, în evidenţa contabilă a Gimnaziului la situaţia din 31.12.2017 se atestă o datorie creditoare faţă de antreprenor în sumă de 1,5 mil.lei, ceea ce contravine prevederilor art.66 alin.(2) din Legea nr.181 din 25.07.2014 şi art.78 alin.(1) din Legea nr.436-XVI din 28.12.2006, deoarece asumarea angajamentelor de către autorităţile /instituţiile bugetare se permite doar în scopurile şi în limitele alocaţiilor bugetare.

Totodată, FEE a informat Gimnaziul despre sistarea procesării documentelor de plată, motivul fiind că acesta a încălcat prevederile pct.5.9 din Contractul de grant, prin faptul că a acceptat, în lipsa acordului FEE, excluderea unor lucrări în sumă de 368,6 mii lei şi executarea altor lucrări în sumă de 221,4 mii lei.

______________________

¹⁵⁹ Cu excepţia investiţiilor valorificate din contul proiectelor externe.

¹⁶⁰ Art.78 alin.(2) din Legea nr.436-XVI din 28.12.2006; art.13 din Legea nr.721-XIII din 02.02.1996 privind calitatea în construcţii (în continuare – Legea nr.721-XIII din 02.02.1996).

¹⁶¹ Termoizolarea faţadelor şi/sau schimbarea tâmplăriei la LT s. Doroţcaia - 2,4 mil.lei; la Gimnazialul Molovata Nouă - 1,4 mil.lei; la LT s. Coşniţa - 1,6 mil.lei; la LT Cocieri - 1.3 mil.lei; la LT s. Molovata - 3,3 mil.lei; la LT s. Holercani - 3,0 mil.lei; la Gimnaziul s. Oxentea - 5,0 mil.lei; Reparaţia acoperişului la LT s. Holercani - 1,3 mil.lei; Digul de protecţie a malului râului Nistru în vecinătatea s. Pârâta şi Doroţcaia - 0.8 mil.lei; Construcţia sistemului de iluminat stradal s. Molovata Nouă - 0,1 mil.lei; Renovarea CMF s. Oxentea 2,6 mil.lei; Reparaţia interioară a sediului CR - 0,2 mil.lei; Reparaţia casei de cultură s. Coşniţa - 0,1 mil.lei.

¹⁶² Reparaţia digului de protecţie a malului râului Nistru în vecinătatea s. Pârâta şi Doroţcaia în sumă de 0,8 mil.lei; Construcţia sistemului de iluminat stradal s. Molovata Nouă - 0,1 mil.lei; Întreţinerea şi reparaţia drumurilor locale pentru 2015 - 1,5 mil.lei; Întreţinerea şi reparaţia drumurilor locale pentru 2016 - 1,6 mil.lei; Reparaţia drumului local s. Doroţcaia - 0,2 mil.lei.

¹⁶³ Termoizolarea faţadei şi/sau înlocuirea tâmplăriei la LT Doroţcaia 0,5 mil.lei; la Gimnaziul Molovata Nouă - 0,2 mil.lei; la LT din s. Coşniţa - 0,5 mil.lei; la LT din s. Cocieri - 0,1 mil.lei; la LT s. Molovata - 0,2 mil.lei; Renovarea sistemului de încălzire la LT din s. Cocieri - 0,1 mil.lei.

¹⁶⁴ Primăria Cocieri - 1,4 mil.lei; Primăria Coşniţa - 1,4 mil.lei (inclusiv construcţia terenului de minifotbal la Liceul din s. Coşniţa în sumă de 0,3 mil.lei); Primăria Doroţcaia - 0,2 mil.lei; Primăria Molovata Nouă - 0,2 mil.lei; Primăria Pârâta- 1,4 mil.lei.

¹⁶⁵ La construcţia terasei pentru copii la ÎM COCT “Prietenia” - 6,5 mii lei; reabilitarea Oficiul medicilor de familie Doroţcaia - 6,3 mii lei şi Oxentea - 93,9 mii lei; renovarea sistemului de încălzire la LT din s. Cocieri - 1,1 mii lei; termoizolarea faţadei şi/sau înlocuirea tâmplăriei la LT Holercani - 60,8 mii lei, la LT din s. Molovata - 61,4 mii lei, la LT din s. Doroţcaia - 44,6 mii lei, lucrări de reparaţie a acoperişului - 6,3 mii lei şi blocului de studii la LT din s. Holercani - 26,6 mii lei.

¹⁶⁶ Art.72 alin.(3) din Legea nr.131 din 03.07.2015 şi art.69 alin.(3) din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007.

¹⁶⁷ Termoizolarea faţadelor şi schimbarea tâmplăriei LT Doroţcaia - 0,5 mil.lei; Gimnaziul Molovata Nouă - 0,2 mil.lei; termoizolarea faţadelor şi schimbarea tâmplăriei la LT din s. Coşniţa - 0,5 mil.lei; termoizolarea faţadelor şi schimbarea tâmplăriei la LT din s. Cocieri - 0,1 mil.lei; renovarea sistemului de încălzire la LT din s. Cocieri - 0,1 mil.lei; termoizolarea faţadelor la LT s. Molovata - 0,2 mil.lei; reparaţia acoperişului la LT din s. Molovata - 0,5 mil.lei; construcţia terasei acoperite la COCT “Prietenia” - 24,7 mii lei.

¹⁶⁸ Gimnaziul s. Oxentea, în persoana directorului şi responsabililor din cadrul CR Dubăsari.

¹⁶⁹ Lucrări de înlocuire a ferestrelor şi uşilor exterioare, lucrări privind izolarea termică a pereţilor exteriori, reparaţia acoperişului şi izolarea termică a planşeului tavanului la Gimnaziul Oxentea.

√ CR Dubăsari nu a asigurat monitorizarea executării unor contracte, astfel nefiind respectate termenele de execuţie a lucrărilor contractate, iar APR nu a solicitat achitarea penalităţilor prevăzute în asemenea caz.

Astfel, pentru executarea contractului din 24.02.2016 privind reparaţia digului de protecţie pe malul râului Nistru în vecinătatea s. Pârâta şi Doroţcaia, în sumă de 797,0 mii lei, a fost stabilit un termen de 38 de zile calendaristice. Conform proceselor-verbale, lucrările au fost executate în valoare de 374,36 mii lei, sau la nivel de 47%, nefiind executată suma de 422,6 mii lei. Totodată, neţinând cont de faptul că pct.12.8 din contract prevede o penalitate în sumă de 0,01% pe zi din suma neexecutată, APR nu a întreprins măsuri de somare (adresare în instanţa de judecată etc.) faţă de antreprenorul SRL “Dacrom Grup”, iar pentru neexecutarea contractului în termen nu a calculat şi nu a încasat penalităţi în sumă de 7,6 mii lei, calculate pentru 180 zile, conform legii.

Totodată, chiar dacă normele legale¹⁷⁰ nu au interzis AC să ceară OE o garanţie de asigurare a executării contractului în mărime de până la 15% din suma contractului sau până la 120 mii lei, APR nu a prevăzut acest lucru, astfel fiind lipsit de pârghii de influenţă asupra antreprenorului.

√ CR a administrat cu unele deficienţe procesul de planificare a lucrărilor de reparaţie şi întreţinere a drumurilor din contul taxei pentru folosirea drumurilor.

Deşi veniturile din contul taxei pentru folosirea drumurilor pentru anii 2015-2016 au constituit în total 3,4 mil.lei (2015 – 1,5 mil.lei; 2016 – 1,9 mil.lei), lucrări de reparaţie şi întreţinere a drumurilor au fost efectuate doar în valoare de 2,6 mil.lei (2015 – 1,7 mil.lei, inclusiv din soldul disponibil – 0,6 mil.lei; 2016 – 0,9 mil.lei), 0,8 mil.lei nefiind valorificate. Prin urmare, mijloacele din taxa de folosire a drumurilor la 31.12.2016 în sumă de 1,4 mil.lei nu au fost utilizate. Mai mult decât atât, cheltuielile suportate de CR pentru întreţinerea şi reparaţia drumurilor în sumă totală de 2,6 mil.lei au fost efectuate în lipsa unor normative argumentate, asemenea normative nefiind elaborate de MTID. Potrivit prevederilor art.1 alin.(3) din Legea fondului rutier nr.720-XIII din 02.02.1996 şi art.38 din Hotărârea Parlamentului nr.893-XIII din 26.06.1996¹⁷¹, normativele în cauză¹⁷² urmau a fi elaborate de organul abilitat al APC şi avizate de MECDT şi de MF, iar tipul lucrărilor aferente întreţinerii, reparaţiei şi reconstrucţiei drumurilor urmau a fi stabilite prin Instrucţiunile cu privire la clasificarea lucrărilor, aprobate de organul abilitat al APC, în comun cu MF. În aceste condiţii, CR a aprobat cheltuielile de întreţinere şi reparaţie a drumurilor locale pentru anii 2015-2016 fără a avea la bază normative, rezultate ale examinării stării tehnice a infrastructurii rutiere sau criterii de stabilire a priorităţilor de reparaţie. Astfel, cheltuielile şi alocările efectuate de CR în acest domeniu nu au fost rezultatul unei selecţii riguroase realizate de o structură competentă, pe baza unor proceduri clare şi a unor criterii fundamentate în materie de prioritate, oportunitate, eficienţă şi eficacitate.

√ În pofida faptului că actele de recepţie la finalizarea lucrărilor, precum şi actele de recepţie finale pentru unele obiective nu au fost întocmite, CR şi unele APL au admis formarea bunurilor imobile în valoare totală de 4,1 mil.lei, acestea fiind date în exploatare cu abateri de la cadrul legal în vigoare.

Astfel, nerespectând pct.1 din HG nr.285 din 23.05.96¹⁷³, care prevede că “recepţia constituie o componentă a sistemului calităţii în construcţii şi este actul prin care comisia de recepţie declară că acceptă şi preia lucrarea definitivată de construcţie şi instalaţiile aferente acesteia, cu sau fără rezerve, şi că aceasta poate fi dată în folosinţă”, CR Dubăsari nu a prezentat auditului actele de recepţie la terminarea lucrărilor şi actele de recepţie finală la 5 obiective¹⁷⁴ în valoare de 3,8 mil.lei (din totalul de 13 obiective în valoare de 14,8 mil.lei), la care s-au efectuat lucrările de reparaţii şi investiţii capitale în anul 2016.

De asemenea, LT Coşniţa a format bunul imobil “terenul de minifotbal” în valoare de 0,3 mil.lei, deşi actele de recepţie la terminarea lucrărilor şi actele de recepţie finală nu au fost întocmite.

______________________

¹⁷⁰ Pct. 167 din Regulamentul aprobat prin HG nr.834 din 13.09.2010.

¹⁷¹ Hotărârea Parlamentului nr.893-XIII din 26.06.1996 “Pentru aprobarea Regulamentului cu privire la constituirea şi utilizarea fondului rutier”.

¹⁷² Normativele privind stabilirea cuantumului mijloacelor pentru întreţinerea de rutină a unui kilometru de drum public.

¹⁷³ HG nr.285 din 23.05.96 “Cu privire la aprobarea Regulamentului de recepţie a construcţiilor şi instalaţiilor aferente”.

¹⁷⁴ 3,8 mil.lei, inclusiv: termoizolarea faţadei la Gimnaziul Molovata Nouă în sumă de 1,0 mil.lei; reparaţia acoperişului LT s. Molovata - 0,6 mil.lei; reparaţia acoperişului la LT s. Holercani - 1,2 mil.lei; reparaţia digului de protecţie a malului râului Nistru în vecinătatea s. Pârâta şi Doroţcaia – 0,8 mil.lei; reparaţia drumului local s. Doroţcaia - 0,2 mil.lei.

3.2.4. APR şi unele APL de nivelul I nu au asigurat conformitatea cheltuielilor de serviciu, acestea urmând a fi optimizate.

√ Pct. 2 din HG nr.1404 din 30.12.2005¹⁷⁵ prevede aprobarea de către CL a unui regulament privind aprobarea numărului-limită al autoturismelor de serviciu şi a parcursului-limită anual pentru un autoturism, pentru asigurarea îndeplinirii atribuţiilor de serviciu ale APL de nivelurile întâi şi doi.

În lipsa unei decizii emise în acest scop, auditului i-au fost prezentate doar 2 dispoziţii ale PR privind responsabilităţile de folosire a mijloacelor de transport din cadrul CR Dubăsari¹⁷⁶. Analiza dispoziţiilor respective relevă că CR a depăşit numărul stabilit de autoturisme cu 2 unităţi: deşi au fost prevăzute 6 unităţi, efectiv au fost în funcţiune 8. De asemenea, CR a depăşit parcursul-limită la 3 mijloace de transport: în 2015 – cu 1,1 mii km, şi în 2016 – cu 3,4 mii km, fiind suportate cheltuieli de combustibil, respectiv, în sume de 19,0 mii lei şi de 50,0 mii lei. Totodată, în dispoziţiile privind responsabilităţile de folosire a mijloacelor de transport nu se menţionează automobilul “Şcoda Superb” cu numărul de înmatriculare RMA 300, care a parcurs 4,6 mii km în 2015 şi 4,3 mii km în 2016, cauzând cheltuieli de combustibil în total de 133,4 mii lei¹⁷⁷.

Deşi structurile din subordinea CR sunt asigurate cu autoturisme de serviciu conform necesităţilor, în lipsa documentelor justificative (fără a se lua în calcul foaia de parcurs, distanţa parcursă şi norma de consum (litri/km) etc.) şi fără identificarea mijlocului de transport care a consumat combustibilul, în perioada 2015-2016 CR a decontat la cheltuieli suma totală de 124,8 mii lei¹⁷⁸ pentru combustibilul eliberat unor angajaţi ai CR, ceea ce contravine prevederilor art.19 alin.(1) şi alin.(6) din Legea nr.113-XVI din 27.04.2007. Astfel, în baza dispoziţiilor PR, unii angajaţi din cadrul CR, inclusiv administratorii s.Roghi şi s.Vasilievca, beneficiază lunar de combustibil din contul resurselor bugetare, care ulterior este decontat în baza unor acte de casare aprobate de PR. Totodată, deşi încă auditul precedent¹⁷⁹ a stabilit că APR, ignorând prevederile pct.2, pct.5.8 şi pct.6.1 din Instrucţiunea aprobată prin Ordinul nr.108 din 17.10.1998¹⁸⁰ şi art.19 din Legea contabilităţii, la întocmirea foilor de parcurs ale automobilelor a admis nereguli, exprimate prin neindicarea cantităţii de combustibil eliberat, stocului de combustibil la plecare şi la sosire, parcursului potrivit datelor spidometrului, adresei concrete de deplasare, precum şi prin corectări neconforme, ceea ce determină riscul suportării unor cheltuieli neîntemeiate, actualul audit a depistat nereguli similare.

√ Utilizarea mijloacelor financiare pentru acoperirea cheltuielilor de telefonie nu este reglementată şi, respectiv, nu este justificată ca fiind în scop de serviciu.

Potrivit prevederilor legale¹⁸¹, APL de nivelurile I şi II, aprobă, prin decizia CL respectiv, regulamente proprii privind stabilirea numărului abonamentelor de telefoane de serviciu, faxuri, telefoane mobile pentru angajaţii APL. CR Dubăsari, prin decizia sa, a împuternicit PR să determine necesităţile de utilizare a aparatelor de telefonie mobilă şi de alocare de minute personalului din cadrul CR (şefilor de secţii, direcţii din cadrul serviciilor descentralizate). Totodată, în cadrul CR nu a fost aprobat un regulament sau un mecanism de control şi reglementare a cheltuielilor pentru serviciile de telecomunicaţii.

Astfel, în lipsa aprobării de către CR a limitelor de numere şi cheltuieli telefonice, în 2015 CR a cheltuit efectiv pentru servicii de telecomunicaţie 73,9 mii lei (22,1 mii lei pentru întreţinerea a 25 posturi de telefonie fixă şi 51,8 mii lei pentru 27 numere de telefonie mobilă şi internet mobil (în medie pe an)), iar în 2016 - 68,5 mii lei (16,7 mii lei pentru întreţinerea a 24 posturi de telefonie fixă şi 51,8 mii lei pentru întreţinerea a 33 numere de telefonie mobilă şi internet mobil). Analiza selectivă doar a lunii mai 2016 a relevat că la un număr de telefon mobil au fost efectuate cheltuieli supra pachet în sumă de 2,0 mii lei, acestea fiind achitate de către APR.

√ APR nu a asigurat respectarea cadrului regulator la efectuarea cheltuielilor pentru deplasările de serviciu în străinătate, în sumă totală de 60,7 mii lei.

Prin Decizia nr.03-04 din 15.10.2013, CR Dubăsari a aprobat propriul Regulament¹⁸², prevederile căruia derogau esenţial de la Regulamentul aprobat prin HG nr.10 din 05.01.2012. Potrivit prescripţiilor Regulamentului aprobat prin HG nr.10 din 05.01.2012¹⁸³, delegarea în străinătate a conducătorilor APL şi a funcţionarilor publici din cadrul acestora se efectuează în baza deciziei consiliului autorităţii respective. Astfel, în toate 15 cazuri (6 cazuri în a. 2015 şi 9 cazuri în a.2016) de deplasare peste hotarele ţării, delegarea şi componenţa persoanelor delegate a fost prevăzută prin dispoziţiile PR, şi nu prin decizia CR.

Cu abateri de la prevederile art.30 alin.(1) şi alin.(4) din Legea nr.397-XV din 16.10.2003, conform dispoziţiilor PR, în anul 2016 s-a dispus delegarea peste hotarele Republicii Moldova a consilierilor raionali, care nu sunt angajaţi ai CR şi, deci, nu cad sub incidenţa cadrului legal indicat. Prin urmare, consilierilor raionali le-au fost achitate neregulamentar cheltuieli de deplasare în sumă totală de 53,9 mii lei, în unele cazuri fiind prezente elemente de fraudă. Astfel, deşi un consilier raional, potrivit informaţiei parvenite de la IGPF, nu a traversat hotarele Republicii Moldova în perioada 24-28 decembrie 2016, contabilitatea APR, în baza foii de deplasare, i-a achitat consilierului respectiv cheltuieli de deplasare în sumă totală de 2,2 mii lei.

Cu abateri de la prevederile art.2 şi art.25 din HG nr.10 din 05.01.2012, în anul 2015 unui delegat din cadrul APR i s-au achitat 2,3 mii lei cheltuieli de deplasare, deşi conform conţinutului invitaţiei, cheltuielile au fost suportate de către ţara gazdă.

______________________

¹⁷⁵ HG nr.1404 din 30.12.2005 “Privind reglementarea utilizării autoturismelor de serviciu de către autorităţile administraţiei publice”.

¹⁷⁶ Dispoziţiile nr.43-n din 13.03.2015 şi nr.81-n din 29.04.2015.

¹⁷⁷ a.2015 - 77,1 mii lei; a.2016 - 56,3 mii lei.

¹⁷⁸ Respectiv: a. 2015 - 82,9 mii lei; a. 2016 - 41,9 mii lei (pentru 5,4 tone de benzină (a. 2015 - 3,5 tone şi 2016 - 1,9 tone) şi pentru 2,2 tone de motorină (a. 2015 - 1,3 tone; a. 2016 - 0,9 tone)).

¹⁷⁹ HCC nr.52 din 21.11.2012.

¹⁸⁰ Instrucţiuni privind completarea şi prelucrarea foii de parcurs pentru autoturisme, aprobate prin Ordinul nr.108 din 17.12.1998 al Departamentului Analize Statistice şi Sociologice al Republicii Moldova.

¹⁸¹ Pct.2¹ din HG nr.1362 din 22.12.2005 “Cu privire la aprobarea Normativelor vizând numărul abonamentelor de telefoane de serviciu, faxuri, telefoane mobile pentru colaboratorii autorităţilor administraţiei publice (cu excepţia legăturii telefonice guvernamentale)”.

¹⁸² Regulamentul privind modul de delegare a persoanelor în interesul de activitate al Consiliului raional Dubăsari.

¹⁸³ Pct. 9 din Regulamentul cu privire la delegarea salariaţilor entităţilor din Republica Moldova, aprobat prin HG nr.10 din 05.01.2012 (în continuare – Regulamentul aprobat prin HG nr.10 din 05.01.2012).

√ În unele cazuri, cheltuielile de deplasare nu sunt confirmate documentar, iar documentele anexate nu corespund cadrului legal în vigoare. Astfel,

- cheltuielile pentru transport, în sumă de 2,6 mii lei, suportate de un delegat nu sunt confirmate documentar, dat fiind faptul că cecul prezentat şi achitat acestuia în lunile mai-iunie este din luna noiembrie 2016, iar deplasarea a avut loc în luna mai 2016;

- cheltuielile de cazare în sumă totală de 5,9 mii lei achitate pentru 2 delegaţi nu corespund prevederilor pct.19 din Regulamentul aprobat prin HG nr.10 din 05.01.2012, potrivit cărora “nu se permite achitarea cheltuielilor pentru locaţiune în hoteluri în baza conturilor comune, fără a fi indicate în ele numerele camerelor ocupate, perioada aflării, numele celor cazaţi, tipurile cheltuielilor etc.” Astfel, la conturile de decontare, conform deplasărilor în or. Buzău (România)¹⁸⁴, au fost anexate 2 bonuri fiscale privind cazarea la preţ de 600 lei româneşti fiecare, de la SC “Dunărea Hotel” (Eforie Nord), în bonuri nefiind indicate numele celor cazaţi, numerele camerelor, perioada cazării etc. Prin urmare, conform prevederilor art.21 din Regulamentul aprobat prin HG nr.10 din 05.01.2012, cheltuielile respective urmau a fi achitate în limita a 10% din norma de cazare pentru ţara respectivă, sau 1533 lei pentru un delegat şi 1314 lei pentru al doilea, efectiv fiind achitaţi cu 1951,7 lei mai mult.

Se cere de remarcat că evidenţa deplasărilor este ţinută în mare parte cu încălcări ale Regulamentului aprobat prin HG nr.10 din 05.01.2012 şi ale regulilor de contabilitate. Astfel, în anul 2016, din 9 deplasări în străinătate ale PR, în 7 cazuri cheltuielile de deplasare au fost calculate incorect. Plăţile aferente deplasărilor au fost diminuate, în raport cu prevederile legale, cu suma totală de 6011,3 lei. În anul 2015, din 5 deplasări peste hotarele republicii, în 3 cazuri deplasările PR au fost achitate în cuantum mai mare decât cel prevăzut de lege cu 6589,25 lei. O situaţie analogică se constată şi în anul 2016 la deplasarea şefului DEBF şi secretarului CR, cărora le-au fost achitate cheltuieli de deplasare majorate cu suma totală de 1,9 mii lei (0,3 mii lei şi, respectiv, 1,6 mii lei).

√ Preşedintele raionului a contractat servicii ale unui birou de avocaţi cu încălcarea prevederilor legale.

În conformitate cu prevederile Regulamentului-cadru privind serviciul juridic al autorităţii administraţiei publice, aprobat prin HG nr.1714 din 27.12.2002, asigurarea juridică a activităţii şi reprezentarea intereselor autorităţilor publice în instanţele judecătoreşti ţin de atribuţiile serviciului juridic, instituit ca subdiviziune structurală a autorităţii respective.

Totodată, potrivit Regulamentului privind modul de reprezentare a intereselor statului în instanţele judecătoreşti şi în instituţiile de arbitraj naţionale şi internaţionale, aprobat prin HG nr.764 din 12.10.2012, în cazul în care nu au angajaţi funcţionari publici cu studii juridice şi sunt implicate în litigii complexe¹⁸⁵, autorităţile publice pot contracta servicii juridice din exterior, aplicând proceduri de selectare a cabinetelor de avocaţi pentru identificarea ofertei celei mai avantajoase.

PR, având în componenţa aparatului Direcţia juridică şi resurse umane, căreia, atât în virtutea legii, cât şi potrivit Regulamentului său de activitate¹⁸⁶ îi revenea sarcina acordării de asistenţă juridică şi reprezentării în instanţă a CR, a încheiat, în 2015 şi 2016, două contracte de prestări servicii în valoare totală de 40,0 mii lei cu cabinetul avocatului “Avram Mihail”. Asistenţa juridică a fost acordată în cadrul unor litigii, care, în majoritatea lor, nu au satisfăcut exigenţele de complexitate stabilite de cadrul normativ. Mai mult decât atât, contractele au fost încheiate în vederea executării deciziilor CR, care prevedeau achiziţionarea serviciilor anume de la cabinetul respectiv de avocaţi, astfel condiţia selectării ofertei celei mai avantajoase nefiind respectată. Ca urmare, bugetul raional a suportat cheltuieli ineficiente şi neregulamentare în sumă de 39,6 mii lei.

________________________

¹⁸⁴ Dispoziţia PR nr.303 din 08.08.16.

¹⁸⁵ Litigiile de importanţă deosebită pentru stat, litigiile examinate în instituţiile de arbitraj internaţionale, litigiile ce vizează dreptul de proprietate asupra bunurilor imobiliare etc.

¹⁸⁶ Aprobat prin Dispoziţia PR nr.146-n din 06.10.2016.

3.2.5. APR nu a asigurat utilizarea regulamentară, raţională şi economă a mijloacelor publice pentru finanţarea unor activităţi şi organizarea diferitor festivităţi.

Cheltuielile aprobate de CR pentru desfăşurarea conferinţelor, simpozioanelor, festivalurilor de către instituţiile publice finanţate de la BL sunt exagerate faţă de cele recomandate prin HG nr.1151 din 02.09.2002¹⁸⁷ cu până la 6 ori, iar unele cheltuieli (alimentare, cazare şi excursii) nici nu sunt prevăzute în Hotărârea de Guvern. Astfel, APR a alocat mijloace bugetare pentru unele festivităţi, conferinţe, fără a ţine cont de normativele existente la acest compartiment, fiind identificate cheltuieli majorate în raport cu cele aprobate cu 55,7 mii lei (inclusiv 2015 - 38,5 mii lei şi 2016 - 17,2 mii lei). În acelaşi context, au fost identificate unele finanţări care nu ţin de competenţa APL şi care nu au fost destinate asigurării funcţionării instituţiilor publice şi serviciilor publice din UAT respectivă.

Astfel, contrar prevederilor art.7 din Legea nr.397-XV din 16.10.2003, art.14, art.29, art.43 şi art.53 din Legea nr.436-XVI din 28.12.2006, Legii nr.121-XV din 03.05.2001¹⁸⁸, APR a admis efectuarea unor cheltuieli în sumă totală de 328,1 mii lei¹⁸⁹, care nu au ţinut de competenţa sa şi care nu au fost destinate asigurării funcţionării instituţiilor publice şi serviciilor publice din cadrul UAT respective. Cheltuielile neregulamentare s-au efectuat în următoarele scopuri: procurarea cadourilor de Anul Nou, asigurarea alimentaţiei în cadrul unor evenimente/manifestaţii, organizarea meselor comemorative, acordarea cadourilor pentru angajaţii CR şi urători, premierea lucrătorilor din agricultură, acordarea cadourilor şi premierea lucrătorilor din cultură etc. În acest context, se relevă că unele cheltuieli ce ţin de înlesnirile menţionate se finanţează din BS sau din BASS (pentru combatanţii din Afganistan, participanţii la luptele pentru apărarea integrităţii teritoriale şi independenţei Republicii Moldova, participanţii la cel de-al doilea război mondial şi participanţii la lichidarea avariei de la Cernobâl¹⁹⁰ etc.).

______________________

¹⁸⁷ HG nr.1151 din 02.09.2002 “Despre aprobarea Regulamentului cu privire la normativele de cheltuieli pentru desfăşurarea conferinţelor, simpozioanelor, festivalurilor etc. de către instituţiile publice finanţate de la bugetul de stat”.

¹⁸⁸ Legea nr.121-XV din 03.05.2001 cu privire la protecţia socială suplimentară a unor categorii de populaţie.

¹⁸⁹ Mii lei: Masa comemorativă pentru veteranii războiului din Afganistan, pentru participanţii la luptele pentru apărarea integrităţii şi independenţei RM, pentru persoanele în etate, pentru nevăzători şi pentru participanţii la lichidarea avariei de la Cernobâl (57,1); acordarea cadourilor urătorilor şi angajaţilor CR (103,4); organizarea zilei profesionale a lucrătorilor din domeniul culturii, cu premierea angajaţilor din domeniu (17,7); Ziua lucrătorului din domeniul agriculturii şi industriei prelucrătoare, cu premiere (17,1) şi organizarea mesei de sărbătoare (13,0); organizarea Concursului raional de interpretare instrumentală “Gheorghe Murgu”, ediţia X, cu alimentare (12,0); organizarea festivalului “Mărţişor-2015”: servicii de cazare (10,2), alimentare (15,6) şi cheltuielile pentru organizarea excursiei la Combinatul de vinuri din Cricova (12,0); alimentaţie la şedinţa ordinară a CR în incinta ÎM COCT “Prietenia” (7,0); întâlnire cu participarea delegaţiei din cadrul Consiliului judeţean Buzău, cu alimentare (3,0) şi excursii la Combinatul de vinuri din Cricova (4,2); organizarea vizitei delegaţiei din cadrul primăriei Târgu Bujor, România: cazare (0,8) şi alimentare (1,2); întrunire cu oficialii din or. Sobinsk, Rusia, cu alimentare (2,5); Forumul preşedinţilor de raioane, cu alimentare (3,0); desfăşurarea vizitei delegaţiei Consiliului judeţean Buzău, cu alimentare (1,5); festivalul “Mărţişor- 2016”: cazare (9,0) şi alimentare (15,0); alimentarea participanţilor la Turneul de Volei “Cupa Preşedintelui raionului”, ediţia I, 2015 (4,8): alimentare (15,0) şi cazare (3,0).

¹⁹⁰ Legea nr.190-XV din 08.05.2003 cu privire la veterani; Legea nr.121-XV din 03.05.2001 cu privire la protecţia socială suplimentară a unor categorii de populaţie; Legea nr.909-XII din 30.01.1992 privind protecţia socială a cetăţenilor care au avut de suferit de pe urma catastrofei de la Cernobâl; HG nr.836 din 03.09.2010 “Cu privire la acordarea indemnizaţiilor unice pentru construcţia sau procurarea spaţiului locativ, sau restaurarea caselor”.

3.2.6. Utilizarea transferurilor din BS, alocate către BUAT din r-nul Dubăsari

♦ TDS în sumă de 2250,2 mii lei, alocate în anii 2015-2016 în BUAT din r-nul Dubăsari pentru achitarea sporurilor şi suplimentelor, nu au fost utilizate, suma respectivă majorând la finele anului soldul disponibil al instituţiilor de învăţământ.

Conform prevederilor HG nr.609 din 21.07.2014¹⁹¹, pct.6¹ din Tabelul nr.6 din Anexa nr.1 la HG nr.381 din 13.04.2006, personalul din instituţiile de învăţământ preuniversitar din Gimnaziul “Anatol Codru”, c. Molovata Nouă, din LT “Vlad Ioviţă”, c. Cocieri şi din LT c. Doroţcaia, r-nul Dubăsari beneficiază de un supliment la salariu de 1000 lei. De asemenea, conform art.29 alin.(10) din Legea nr.355-XVI din 23.12.2005, personalul unităţilor bugetare din partea stângă a Nistrului beneficiază de spor în mărime de până la 30% din salariul de bază.

Prin urmare, conform calculelor prezentate de către UAT, la stabilirea TDS s-au prevăzut: pentru anul 2015 – suma de 3196,8 mii lei (1964,4 mii lei – pentru supliment, şi 1232,4 mii lei – pentru spor), iar pentru anul 2016 – suma de 3267,1 mii lei (1955,1 mii lei – supliment, şi 1312,0 mii lei – spor). De fapt, conform datelor evidenţei contabile, în acest scop au fost achitate: în 2015 – 2086,6 mii lei¹⁹², sau cu 1110,2 mii lei mai puţin decât suma primită din BS, iar în anul 2016 – 2127,1 mii lei¹⁹³, sau cu 1140,0 mii lei mai puţin decât suma primită din BS.

În contextul celor expuse mai sus, se remarcă lipsa unor politici univoce şi clar definite privind remunerarea personalului antrenat în activitatea instituţiilor de învăţământ din stângă Nistrului. Astfel, de suplimentul menţionat beneficiază personalul a 3 instituţii de învăţământ din cele 5 existente în stânga Nistrului. De asemenea, noţiunea de “supliment” presupune retribuirea unei munci suplimentare de către cadrele didactice şi alte categorii de personal din cele 3 instituţii beneficiare, fapt care nu se confirmă documentar.

______________________

¹⁹¹ HG nr.609 din 21.07.2014 “Privind modificarea şi completarea unor hotărâri ale Guvernului”.

¹⁹² 1301,4 mii lei – suplimente; 785,2 mii lei – sporuri.

¹⁹³ 1301,3 mii lei – suplimente; 825,8 mii lei – sporuri.

♦ Deşi numărul efectiv de copii în instituţiile preşcolare din r-nul Dubăsari este în continuă scădere, mărimea TDS pentru acest sector este în creştere, ceea ce determină un risc înalt de beneficiere nejustificată de transferuri din BS pentru a.2015 şi a.2016.

Potrivit Notelor metodologice aprobate de MF pentru anii 2015-2016, TDS pentru învăţământul preşcolar pe fiecare UAT au fost calculate în baza cheltuielilor aprobate de către APL pentru anul 2014, la componenta de bază, cu ajustări tehnice şi majorări salariale. Conform explicaţiilor prezentate de MF, această situaţie este cauzată de lipsa unei formule de calculare a TDS pentru învăţământul preşcolar în bază de cost standard per copil şi, deci, transferurile respective sunt calculate prin aplicarea Metodologiei aprobate prin Ordinul MF nr.209 din 24.12.2015, fără a se determina normativul de cheltuieli per copil.

Potrivit “Raportului privind îndeplinirea pe reţea, state şi contingente de către instituţiile finanţate de bugetele locale”, numărul de copii în instituţiile preşcolare din r-nul Dubăsari în 2015 constituia 1616, iar în 2016 – 1575, pentru care au fost alocate TDS de 20731,1 mii lei şi, respectiv, de 22019,2 mii lei, sau 12828,7 lei şi, respectiv, 13980,4 lei per copil. De menţionat că, la interpelarea Curţii de Conturi, MF nu a precizat indicatorii în baza cărora în anii 2015-2016 a determinat TDS pentru instituţiile de învăţământ preşcolare. Drept urmare, auditul nu se poate expune univoc asupra justificării transferurilor respective.

De exemplu: în anii 2015 şi 2016 Primăria Doroţcaia a planificat necesităţile de alocaţii din numărul de 165 de copii şi, respectiv, de 150, pe când numărul efectiv al copiilor care au frecventat grădiniţa a constituit în medie 81 şi, respectiv, 97 de copii. Totodată, atât în anul 2015, cât şi în 2016 în lunile iunie - iulie grădiniţa nu a funcţionat. Astfel, grădiniţa a beneficiat de alocaţii majorate la alimentarea copiilor în anul 2015 de 71,2 mii lei, iar în anul 2016 – de 28,5 mii lei, iar pentru remunerarea personalului – de 526,2 mii lei (pentru 2 luni). De asemenea, auditul relevă că pentru grădiniţa respectivă sunt prevăzute 33 unităţi de personal, în timp ce, conform prevederilor Ordinului Ministerului Învăţământului nr.542/108 din 21.08.1999¹⁹⁴, reieşind din numărul de copii ce frecventează grădiniţa, urmau a fi aprobate 20 unităţi de personal. Ca urmare, în perioada auditată APL Doroţcaia au redistribuit¹⁹⁵ TDS la alte articole de cheltuieli.

______________________

¹⁹⁴ Ordinul Ministerului Învăţământului nr.542/108 din 21.08.1999 “Cu privire la statele provizorii titulare ale instituţiilor preşcolare şi instituţiile preuniversitare”, abrogat.

¹⁹⁵ Decizia CL nr.85 din 10.12.2015 – din contul sursei 3T – remunerarea muncii şi asigurările sociale – 94,0 mii lei s-au redistribuit la alte articole de cheltuieli; Decizia CL nr.65 din 18.09.2015 – micşorarea alocaţiilor pentru remunerarea muncii cu 40,0 mii lei şi redistribuirea la alte articole de cheltuieli.

♦ Mijloacele financiare alocate din BS către BUAT din r-nul Dubăsari pentru învăţământul mediu nu sunt utilizate în totalitate. Astfel, auditul atestă prezenţa soldurilor disponibile la sfârşit de ani, care, la situaţia din 31.12.2015, constituiau 4564,8 mii lei (inclusiv 3869,3 mii lei din contul TDS) şi la situaţia din 31.12.2016 – 2751,2 mii lei (inclusiv 1785,3 mii lei din contul TDS).

Auditul constată că numărul de elevi în instituţiile de învăţământ din r-nul Dubăsari este într-o micşorare continuă, ceea ce determină alocarea din BS a TDS în volum mai mare. Această situaţie este cauzată de prevederile HG nr.868 din 08.10.2014¹⁹⁶, care stabileşte date diferite pentru luarea în calcul a numărului “elevilor ponderaţi”¹⁹⁷. Astfel, în 2015 şi 2016 TDS de la BS au fost calculate reieşind din numărul de elevi de 2958 şi, respectiv, de 2769, în timp ce real numărul elevilor constituia 2757 şi, respectiv, 2574. Deci, CR Dubăsari a primit în anii 2015 şi 2016 TDS suplimentare în sumă de 3433,1 mii lei şi, respectiv, de 3618,1 mii lei.

______________________

¹⁹⁶ HG nr.868 din 08.10.2014 “Privind finanţarea în bază de cost standard per elev a instituţiilor de învăţământ primar şi secundar general din subordinea APL de nivelul al doilea”.

¹⁹⁷ La determinarea bugetelor instituţiilor de învăţământ din subordinea APL de nivelul al II, numărul de “elevi ponderaţi” se stabileşte în baza datelor de la sfârşitul perioadei de gestiune, din raportul pe 9 luni ale anului bugetar curent în care se face planificarea bugetului, iar la determinarea relaţiilor dintre bugetul de stat şi BUAT de nivelul al II, numărul “elevilor ponderaţi” se stabileşte în baza datelor de la sfârşitul perioadei de gestiune, din raportul pe 9 luni ale anului bugetar precedent în care se face planificarea bugetului.

♦ În anii 2015 şi 2016, BUAT din r-nul Dubăsari au beneficiat de TDG¹⁹⁸ în sumă de 12188,4 mii lei şi, respectiv, de 13289,1 mii lei¹⁹⁹. Pentru stabilirea TDG din BS către BUAT din r-nul Dubăsari, conform prevederilor art.10 alin.(7) din Legea nr.397 din 16.10.2003, MF a luat în calcul datele oficiale privind numărul preliminar al populaţiei la momentul elaborării bugetului pentru anii 2015 şi 2016, care a constituit 35828 şi, respectiv, 35393 de persoane, precum şi suprafaţa teritoriului indicată în Cadastrul funciar de 327,74 km².

Totodată, potrivit datelor Recensământului anului 2014, publicate în a. 2017, populaţia raionului Dubăsari a constituit 29271 persoane²⁰⁰, sau cu 6557 şi, respectiv, cu 6122 de persoane mai puţin decât potrivit datelor utilizate la calcularea TDG. Ca urmare, publicarea întârziată a recensământului populaţiei a cauzat calcularea şi transferarea în BUAT a unor TDG majorate în anul 2015 în sumă de 1500,3 mii lei şi în anul 2016 – în sumă de 1501,8 mii lei²⁰¹.

De asemenea, la calcularea TDG nu s-a ţinut cont de faptul că 114,12 km² din teritoriul acestor localităţi²⁰² nu se află sub jurisdicţia autorităţilor constituţionale, în special terenurile aflate după traseul Râbniţa – Tiraspol, com. Corjova şi s. Roghi. Ca urmare, pentru teritoriul necontrolat în anul 2015 au fost calculate TDG din BS de 1054,1 mii lei şi în anul 2016 – de 1296,4 mii lei²⁰³.

Dacă MF ar fi ţinut cont de ambii factori, atunci în anii 2015-2016 TDG ar fi fost cu 2107,9 mii lei şi, respectiv, cu 2666,6 mii lei mai mici decât TDG alocate BUAT din r-nul Dubăsari. Deci, BUAT din r-nul Dubăsari au beneficiat de resurse financiare suplimentare din contul nealocării acestor mijloace altor BUAT din ţară.

De menţionat că, pentru finanţarea activităţilor de reintegrare a ţării, prin HG nr.796 din 29.10.2015 şi HG nr.1182 din 26.10.2016, către UAT din r-nul Dubăsari au fost alocate mijloace financiare în sumă de 1,0 mil.lei şi, respectiv, de 749,3 mii lei.

______________________

¹⁹⁸ Conform art.10 alin.(1) din Legea nr.397 din 16.10.2003: TDG de la BS se efectuează din fondul de susţinere financiară a UAT, care se formează din impozitul pe venitul persoanelor fizice, nealocat sub formă de defalcări la bugetele UAT, pe baza datelor din ultimul an pentru care există execuţie bugetară definitivă.

¹⁹⁹ a.2015: nivelul II – 7464,4 mii lei şi nivelul I – 4724,1 mii lei; a.2016: nivelul II – 8242,1 mii lei, nivelul I – 5047,0 mii lei.

²⁰⁰ Informaţia a fost colectată de auditori de pe pagina web a Biroului Naţional de Statistică.

²⁰¹ a.2015: niv. II - 889,1 mii lei şi niv. I - 611,1 mii lei; a.2016: niv. II – 927,9 mii lei, niv. I – 573,9 mii lei.

²⁰² Informaţiile au fost prezentate de primarii Corjova, Cocieri, Coşniţa, Doroţcaia, Molovata Noua, Pârâta.

²⁰³ a.2015: niv. II – 877,7 mii lei şi niv. I – 176,5 mii lei; a.2016: niv. II – 968,7 mii lei, niv. I – 327,7 mii lei.

♦ În anii 2015 şi 2016 din fondul de compensare (FC) au fost alocate BUAT din r-nul Dubăsari transferuri de 7856,7 mii lei şi, respectiv, de 8178,3 mii lei, ceea ce este cu 3559,2 mii lei şi, respectiv, cu 3271,2 mii lei mai mult decât prevede metodologia elaborată de MF²⁰⁴, prin care transferurile temporare de compensare urmau să acopere 50% din diferenţa negativă dintre veniturile potrivit noului sistem de formare a bugetelor UAT şi veniturile potrivit sistemului precedent.

FC din componenţa BS, în proporţie de pînă la 1% din veniturile BS, a fost format în conformitate cu prevederile Legii nr.267 din 01.11.2013, pentru acoperirea eventualelor discrepanţe legate de reformarea sistemului de raporturi interbugetare, în primul şi al doilea an de la intrarea în vigoare a legii menţionate.

MF a informat auditul²⁰⁵ că, la etapa prezentării proiectelor de buget pentru anii 2015 şi 2016, din partea APL din r-nul Dubăsari au parvenit solicitări de mijloace financiare suplimentare din FC, inclusiv pentru a. 2015 – în mărime de 4277,7 mii lei, iar pentru a.2016 – respectiv, de 4313,6 mii lei, invocându-se insuficienţa mijloacelor pentru activitatea instituţiilor bugetare. În final, MF a acceptat suplimentarea transferurilor din FC pentru a. 2015 – cu 3559,3 mii lei, inclusiv: pentru CR Dubăsari – cu 3293,8 mii lei; Primăria Oxentea – cu 208,4 mii lei; Primăria Ustia – cu 57,1 mii lei, şi pentru a. 2016 – cu 3271,2 mii lei, inclusiv pentru CR Dubăsari – cu 3090,9 mii lei²⁰⁶ şi Primăria Oxentea – cu 180,3 mii lei²⁰⁷.

Astfel, în condiţiile în care APL din r-nul Dubăsari au beneficiat în anii 2015-2016 de TDG suplimentare de 4774,5 mii lei şi au efectuat cheltuieli neregulamentare semnificative (menţionate în acest Raport), alocarea de către MF a mijloacelor suplimentare din FC în sumă 6830,4 mii lei nu a fost justificată din punctul de vedere a creşterii responsabilităţii APL pentru gestiunea conformă şi eficientă a mijloacelor bugetare proprii şi, respectiv, pentru asigurarea unei autonomii financiare viabile.

______________________

²⁰⁴ Note metodologice privind elaborarea de către autorităţile administraţiei publice locale a proiectelor de buget pe anul 2015 şi a estimărilor pe anii 2015-2016 remise prin circulara MF nr.06/2-07 din 12.06.2014.

Particularităţile privind elaborarea de către autorităţile administraţiei publice locale a proiectelor de buget pentru anul 2016 şi a estimărilor pe anii 2017-2018 remise prin circulara MF nr.06/2-07 din 17.07.2015.

²⁰⁵ Scrisoarea MF nr.06/2-17 din 28.08.2017.

²⁰⁶ Pentru Direcţia asistenţă socială şi protecţie a familiei.

²⁰⁷ Pentru Centrul de zi pentru copii.

♦ Alocarea TDS pentru achitarea compensaţiilor nominative aferente diferenţei dintre tarifele la energia electrică şi la gazele naturale aprobate de Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică şi cele stabilite de administraţia de la Tiraspol se efectuează conform prevederilor Legii nr.1435-XV din 07.11.2002²⁰⁸. În aceste scopuri, din BS au fost aprobate transferuri: în a. 2015 – în mărime de 20,4 mil. lei, şi în a. 2016 – în mărime de 18,9 mil.lei.

De menţionat că în prezent lipsesc prevederi exprese care ar reglementa justificarea “tarifelor stabilite de administraţia de la Tiraspol” şi a cursului de schimb al leului faţă de “rubla transnistreană”. Actualmente aceste informaţii se obţin din internet, iar responsabilitatea pentru veridicitatea lor nu o poartă nimeni.

√ Conform prevederilor legilor bugetului de stat pentru anul 2015 şi anul 2016, către BUAT din r-nul Dubăsari au fost alocate transferuri pentru compensarea scutirilor de la plata impozitului funciar²⁰⁹ în sumă de 630,0 mii lei anual, fiind executate cheltuieli: în 2015 – de 613,3 mii lei, şi în 2016 – de 614,9 mii lei.

Contrar prevederilor pct.6 al Regulamentului aprobat prin HG nr.567 din 21.05.2007²¹⁰, care stabileşte că calculele pentru acordarea scutirilor de plată a impozitului funciar se prezintă MF până la data de 15 a fiecărei luni următoare trimestrului de gestiune, în anii 2015 şi 2016 DEBF a prezentat informaţia respectivă MF doar în luna octombrie.

√ De asemenea, conform HG nr.859 din 18.12.2015²¹¹ şi HG nr.1201 din 31.10.2016²¹², în anii 2015 şi 2016, din fondul de rezervă al Guvernului, CR Dubăsari i-au fost alocate mijloace financiare în sumă de 7,98 mil.lei pentru acordarea unor plăţi directe proprietarilor de terenuri agricole amplasate după traseul Râbniţa-Tiraspol, în sumă de 7,98 mil.lei şi, respectiv, de 7,99 mil.lei, care au fost transferate la contul bugetului raional la data de 28.12.2015 şi, respectiv, la data de 16.12.2016. Ca urmare, aceste mijloace au rămas în soldul mijloacelor bugetului raional şi au fost utilizate pe tot parcursul anului următor.

______________________

²⁰⁸ Legea nr.1435-XV din 07.11.2002 pentru compensarea diferenţei de tarife la energia electrică şi la gazele naturale utilizate de locuitorii unor localităţi din raioanele Dubăsari şi Căuşeni şi ai satului Varniţa din raionul Anenii Noi.

²⁰⁹ Art.3 alin.(4) din Legea nr.39-XVI din 02.03.2006 privind instituirea unor măsuri suplimentare de susţinere a activităţii de întreprinzător desfăşurate în localităţile din stânga Nistrului ale raionului Dubăsari.

²¹⁰ HG nr.576 din 21.05.2007 pentru aprobarea Regulamentului privind modul de compensare a veniturilor bugetelor locale, bugetului asigurărilor sociale de stat şi fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală, ratate în legătură cu scutirea deţinătorilor de terenuri agricole situate după traseul Rîbniţa-Tiraspol de plata impozitului funciar, plata contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii şi plata primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medical.

²¹¹ HG nr.859 din 18.12.2015 cu privire la acordarea unor plăţi directe proprietarilor de terenuri agricole amplasate după traseul Râbniţa-Tiraspol în anul 2015.

²¹² HG nr.1201 din 31.10.2016 cu privire la acordarea unor plăţi directe proprietarilor de terenuri agricole amplasate după traseul Râbniţa-Tiraspol în anul 2016.

♦ Urmare a analizei capacităţii economice a APL din raionul Dubăsari de a întreţine aparatul administrativ din contul veniturilor din impozite, taxe şi plăţi, se relevă că în 2016, din 12 APL (11 primării şi CR), numai 7 APL²¹³ acoperă cheltuielile pentru exercitarea guvernării din veniturile bugetelor respective.

În scopul verificării modului de realizare a prevederilor art.17 din Legea nr.764-XV din 27.12.2001²¹⁴, potrivit căruia “UAT de sine stătătoare se formează dacă are o populaţie, de regulă, de cel puţin 1500 de locuitori şi dispune de mijloace financiare suficiente pentru întreţinerea aparatului primăriei şi instituţiilor sferei sociale”, auditul a confruntat valoarea veniturilor BUAT (fără transferuri şi granturi) şi valoarea cheltuielilor aferente întreţinerii aparatului administrativ al APL, drept rezultat fiind stabilit că cheltuielile pentru exercitarea guvernării au fost mai mici decât veniturile BUAT în a. 2015 – doar cu 1626,4 mii lei, şi în a. 2016 – doar cu 1293,4 mii lei. Astfel, din 12 APL, 3 APL în 2015 şi 5 APL în 2016 nu puteau să-şi întreţină aparatul administrativ.

Totodată, auditul a constatat că o pondere semnificativă a veniturilor directe ale BUAT sunt generate de impozitul pe venit din salariu, calculat şi achitat de instituţiile publice finanţate din bugetele de diferite niveluri de pe teritoriul UAT respective. Deci, veniturile bugetare sunt generate de efectuarea cheltuielilor bugetare. Astfel, neluând în considerare veniturile generate de instituţiile bugetare, se constată că, în perioada anilor 2015-2016, doar UAT Cocieri, Coşniţa şi Pârâta corespundeau criteriilor legale de înfiinţare a unei UAT.

______________________

²¹³ APL: Cocieri, Coşniţa, Doroţcaia, Molovata Nouă, Oxentea, Pârâta, Ustia.

²¹⁴ Legea nr.764-XV din 27.12.2001 privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova.

²¹⁵ Art.14 alin.(2) lit.b), lit.c) şi lit.d) din Legea nr.436-XVI din 28.12.2006; art.9 alin.(2) lit.i) şi j) din Legea nr.121-XVI din 04.05.2007.

²¹⁶ Art.14 alin.(2) lit.b), lit.c) şi lit.d) din Legea nr.436-XVI din 28.12.2006; art.9 alin.(2) lit.i) şi j) din Legea nr.121-XVI din 04.05.2007.

3.3 OBIECTIVUL III. Au fost raportate conform situaţiile patrimoniale ale APL din raionul Dubăsari?

Sistemul de management financiar-contabil al raportării gestionării patrimoniului în cadrul APL verificate nu a fost integral conformat la prevederile cadrului legal²¹⁷, fiind afectat de unele deficienţe, care se exprimă prin: lipsa unei evidenţe conforme a fondurilor proprietate publică şi a raportării veridice a situaţiilor patrimoniale; transmiterea neconformă a patrimoniului în gestiunea întreprinderilor fondate, precum şi lipsa unor informaţii veridice privind activele transmise; neimplementarea integrală a recomandărilor formulate în baza rezultatelor auditurilor anterioare etc. Astfel,

♦ managementul şi monitoringul deficient în cadrul procesului de contabilizare a valorii bunurilor nou create, înregistrarea neconformă a operaţiilor economice, reflectarea neveridică şi neintegrală a valorii patrimoniale, denaturarea datelor incluse în bilanţurile contabile ale APL din raion generează riscuri de pierdere a patrimoniului public.

Drept exemplu în acest sens poate servi situaţia precară (la nivel de raion) ce ţine de evidenţa conductelor de apă edificate din contul banilor publici şi resurselor externe acordate în cadrul implementării Programului aprobat prin HG nr.1406 din 30.12.2005²¹⁸, precum şi conform altor prevederi legale. Astfel, auditul a identificat că în 5 din cele 6 primării verificate, sistemele de alimentare cu apă (la unele primării şi de canalizare) nu sunt transmise regulamentar către ÎM create, fapt ce poate cauza situaţii de pierdere a patrimoniului respectiv şi/sau de utilizare ineficientă a acestuia.

Sistemele de apă şi canalizare în valoare totală de 26,2 mil.lei, deşi se utilizează de ÎM, ai căror fondatori sunt APL, nici la o primărie nu sunt reflectate la conturile contabile ce reflectă valoarea investiţiilor în întreprinderile fondate, iar în unele cazuri valoarea conductelor de apă în general a fost exclusă din evidenţă.

Astfel, APL Coşniţa nu au asigurat întocmirea actelor de primire-predare în gestiune către 2 AO (“Făclia” şi “Izvoraş”) a activelor şi pasivelor, cu determinarea stării reale şi valorii acestora la momentul transmiterii patrimoniului public. Nerespectând prevederile art.859 din Codul civil, APL nu au asigurat încheierea contractelor de comodat pentru patrimoniul în valoare de peste 6,2 mil.lei transmis gratuit către AO nominalizate mai sus, astfel nefiind asigurată obligaţia beneficiarului de a restitui bunul public la expirarea termenului pentru care l-a primit. Totodată, contrar prevederilor art.17 din Legea contabilităţii şi art.14 alin.(2) lit.b) din Legea nr.436-XVI din 28.12.2006, în lipsa deciziei corespunzătoare a CL, primăria a exclus din evidenţa contabilă patrimoniul în valoare de 6,2 mil.lei. Astfel, APL din c. Coşniţa nu au ţinut cont de prevederile art.11 alin.(3) din Legea nr.837-XIII din 17.05.1996²¹⁹, care stabilesc că APL nu pot fi fondatori/membri ai AO şi au decis transmiterea proprietăţii publice locale (sondelor arteziene, reţelelor de aprovizionare cu apă şi canalizare) în gestiunea şi proprietatea AO.

Totodată, transmiterea patrimoniului public în valoare totală de 6,2 mil.lei a fost efectuată cu abateri de la prevederile Regulamentului aprobat prin HG nr.688 din 09.10.1995²²⁰, în lipsa actelor de transmitere-predare întocmite regulamentar şi a deciziei CL. La rândul lor, AO “Făclia” şi AO “Izvoraş” nu au contabilizat integral valoarea mijloacelor fixe primite de la primărie, luând, respectiv, în evidenţă doar bunuri în valoare de 1,4 mil.lei şi 3,1 mil.lei (în total – de 4,5 mil.lei) sau cu 1,7 mil.lei mai puţin în raport cu bunurile transmise de către primărie.

Ulterior, la 16.12.2015, prin Decizia CL nr.5/13 s-a decis fondarea unei ÎM “Servicii Comunal-Locative Coşniţa”, iar prin decizia CL nr.6/6 din 12.07.2017 s-a decis transmiterea patrimoniului în valoare totală de 6,6 mil.lei (aceasta fiind valoarea iniţială a reţelei de apă şi canalizare) de la Primăria c. Coşniţa către ÎM nou formată. Concomitent, auditul menţionează discordanţele în conţinutul deciziei CL nr.6/6 din 12.07.17, potrivit căreia către ÎM a fost transmis patrimoniul public care în evidenţa primăriei lipsea, deoarece fusese exclus din evidenţă anterior, la momentul transmiterii către AO.

Reieşind din circumstanţele descrise, auditul a solicitat o inventariere a reţelelor de apă şi canalizare, urmare a căreia a fost identificată prezenţa faptică şi valorică a patrimoniului respectiv, cu conformarea relaţiilor de proprietate şi gestiune economică între părţi²²¹ (vezi Anexa nr.4 la prezentul Raport de audit).

Totodată, APL de nivelul I auditate, în calitate de fondatori ai ÎM, nu au asigurat transmiterea regulamentară a atribuţiilor de efectuare a activităţii de antreprenoriat conducătorilor întreprinderilor fondate. Potrivit prevederilor cadrului regulator²²², administrarea întreprinderii este efectuată conform statutului ei, de către conducătorul (managerul) acesteia, pe care fondatorul îl numeşte şi îl eliberează din funcţie. APL verificate nu au legalizat printr-un contract de management, prevăzut de pct.4 din HG nr.743 din 11.06.2002, salariul de bază şi alte drepturi salariale pentru conducătorii ÎM, precum şi indicatorii de stimulare/premiere a acestora. Este de menţionat că salariile conducătorilor ÎM urmează a fi corelate cu îndeplinirea indicatorilor tehnico-economici ai întreprinderii.

De menţionat că contractele nominalizate trebuie să conţină drepturile şi obligaţiunile conducătorului, precum şi alte particularităţi prevăzute de pct.18 din Regulamentul-model aprobat prin HG nr.387 din 06.06.1994, cele menţionate nefiind convenite de către primăriile Coşniţa, Cocieri, Molovata Nouă, Corjova şi Pârâta în relaţiile cu ÎM fondate.

√ CR Dubăsari este fondatorul ÎM “Centrul de Odihnă pentru copii şi tineret “Prietenia””, ultima fiind fondată în a. 2007 cu scopul organizării odihnei copiilor, tineretului şi altor categorii de populaţie, prestarea serviciilor de odihnă şi agrement contra plată. Deşi ÎM administrează în baza principiilor de autofinanţare şi autogestiune bunuri imobile (nr.cadastral 3818114.234) în valoare de circa 5505,51 mii lei²²³, potrivit informaţiilor RBI, drepturile de proprietate asupra bunurilor nominalizate aparţin com. Coşniţa, iar drepturile de gestiune economică – raionului Dubăsari.

Potrivit dărilor de seamă financiare pe anii 2015 – 2016, ÎM a activat în pierdere, pierderile înregistrând respectiv sumele de 174,8 mii lei şi de 82,6 mii lei. Cu abateri de la art.75 lit.(b) din Legea nr.181 din 25.07.2014, APL de nivelul II nu au analizat cauzele care generează pierderi la întreprinderea fondată, cu aprobarea unui plan de redresare a situaţiei. Astfel, deşi auditul a solicitat de la DEBF o analiză profundă a situaţiei economice din raion, ca răspuns au fost prezentate preponderent materialele ce ţin de formarea şi executarea bugetului (anexele la deciziile corespunzătoare ale CR), concluzia auditului fiind că nici APL şi nici managementul ÎM nu au revizuit atribuţiile şi responsabilităţile privind implementarea standardelor de bună guvernare şi de management financiar axat pe cost-eficienţă şi rezultate.

Contrar prevederilor art.38 din Legea nr.113-XVI din 27.04.2007, ÎM nu a prezentat fondatorilor rapoartele financiare pentru perioada auditată, iar fondatorul, la rândul său, nu a întreprins măsurile de rigoare pentru evaluarea managementului întreprinderilor şi performanţelor obţinute în urma activităţii economico-financiare (DEBF a informat auditul că nu a solicitat dările de seamă de la ÎM).

______________________

²¹⁷ Art.14 alin.(2) lit.b), lit.c) şi lit.d) din Legea nr.436-XVI din 28.12.2006; art.9 alin.(2) lit.i) şi j) din Legea nr.121-XVI din 04.05.2007.

²¹⁸ Programul de alimentare cu apă şi de canalizare a localităţilor din Republica Moldova până în anul 2015, aprobat prin HG nr.1406 din 30.12.2005 (abrogată la 28.03.2014 prin HG nr.199 din 20.03.2014).

²¹⁹ Legea cu privire la asociaţiile obşteşti nr.837-XIII din 17.05.1996.

²²⁰ Regulamentul cu privire la modul de transmitere a întreprinderilor de stat, organizaţiilor, instituţiilor, a subdiviziunilor lor, clădirilor, construcţiilor, mijloacelor fixe şi altor active, aprobat prin HG nr.688 din 09.10.1995.

²²¹ CL Coşniţa, Primăria Coşniţa şi ÎM.

²²² Pct.16 şi pct.17 din Regulamentul-model aprobat prin HG nr.387 din 06.06.1994.

²²³ Terenul cu suprafaţa de 5,3566 ha, evaluat de către OCT Dubăsari în sumă de 2666,04 mii lei şi, respectiv, 12 construcţii evaluate de către OCT la valoarea de 2839,47 mii lei.

• Paralel cu cele descrise, auditul relevă că sistemul de management financiar-contabil al raportării gestionării patrimoniului în cadrul APL nu a fost integral conformat la prevederile legale, fiind afectat de unele deficienţe, care se exprimă prin: lipsa unei evidenţe conforme a fondurilor proprietate publică şi a raportării veridice a situaţiilor patrimoniale. Acest cumul de factori denotă absenţa unui sistem de reguli şi proceduri privind modul de raportare financiară a gestionării patrimoniului public local, care, în consecinţă, lipsesc bugetele de venituri pasibile încasării şi de resurse aferente soluţionării problemelor sociale de ordin local. Astfel,

- potrivit pct.76 din Instrucţiunea aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor nr.94 din 19.07.2010²²⁴, “cheltuielile pentru reparaţia capitală a clădirilor (subcontul 010) şi a construcţiilor speciale (subcontul 011) măresc valoarea iniţială a imobilelor. Când reparaţia capitală a clădirilor şi a construcţiilor speciale se efectuează în perioada mai mare de un an bugetar, valoarea iniţială a mijloacelor fixe respective se măreşte cu volumul cheltuielilor efectuate pentru reparaţiile capitale în anul de execuţie”. Neconformându-se reglementărilor menţionate, unele primării nu au majorat valoarea obiectivelor reparate cu suma reparaţiilor efectuate, astfel fiind diminuată valoarea patrimoniului public cu suma totală de 7,7 mil.lei şi, respectiv, nefiind calculată uzura pentru perioadele raportate²²⁵;

- conform Deciziei CR nr.01-14 din 21.02.2012, autoritatea deliberativă de nivelul II a decis transmiterea către CL Cocieri a 64097 de acţiuni ale SA “Minerul”, în valoare totală de 320485 lei (iniţial proprietate a CR). Contabilitatea APR a exclus din evidenţă acţiunile respective (în baza deciziei CR) şi, cu abateri de la art.17, art.18 şi art.19 din Legea contabilităţii, nu a întocmit factura de expediţie, iar noul beneficiar (Primăria Cocieri), la rândul său, nu a contabilizat acţiunile în valoare de 320,5 mii lei, astfel fiind create premise de pierdere a patrimoniului public. În acelaşi timp, în lipsa monitorizării activităţii şi implicării acţionarului principal (CL Cocieri, cu 67% în capitalul social al SA “Minerul”), ultimul, la situaţia din 30.11.2017, înregistra datorii faţă de BPN în sumă de 742,7 mii lei, astfel valoarea acţiunilor proprietate publică fiind în pericol de depreciere (în cadrul auditului acţiunile de 320,5 mii lei au fost contabilizate de Primăria Cocieri);

- în alt caz, Primăria Pârâta, deşi utilizează Staţia de epurare de la Grădiniţa de copii, în valoare de 370,7 mii lei,pentru care în anul 2016 a fost întocmit Actul de recepţie finală, până la moment nu a luat-o în evidenţă contabilă şi nu a majorat valoarea clădirii, astfel necalculând uzura şi raportând o situaţie neveridică pentru perioada respectivă (situaţia fiind redresată în cadrul auditului);

- Primăria Cocieri a transmis în contul fondului statutar al ÎM “PRO-MEDIU-Cocieri” o autogunoieră în valoare de 290,0 mii lei, în acelaşi timp nereflectând regulamentar acest lucru în evidenţa contabilă. La rândul său, ÎM a atribuit neregulamentar valoarea autogunoierei la profitul întreprinderii pentru a. 2016 şi nu la datoriile faţă de părţile afiliate (primărie), fapt ce a cauzat denaturarea situaţiilor financiare la ambele entităţi, şi, respectiv, dispariţia din evidenţa primăriei şi a ÎM a valorii patrimoniului investit de CL Cocieri (situaţia fiind redresată în cadrul auditului (Anexa nr.4 la prezentul Raport de audit);

• în alt caz, auditul notifică gestionarea ineficientă a blocurilor de locuinţe aflate la evidenţa CR şi a primăriei Cocieri. Astfel,

a) în evidenţa CR se află 2 blocuri de locuinţe în valoare totală de 12263,0 mii lei (de 10086,0 mii lei şi de 2177,0 mii lei). Potrivit informaţiei CR, 860,9 m² din blocul de locuit sunt repartizaţi, în baza contractelor de comodat, unor persoane fizice (în special, lucrătorilor CR). Conform Regulamentului aprobat de CR²²⁶, suprafeţele respective au fost atribuite locatarilor gratuit. În acelaşi timp, CR suportă anual cheltuieli în medie de 78 mii lei (67,3 mii lei – în a. 2015; 88,6 mii lei – în a. 2016)²²⁷ pentru deservirea acestor blocuri (pază ş.a.), neluând în considerare uzura blocurilor respective etc.;

b) în evidenţa Primăriei Cocieri se află 2 imobile cu destinaţia “casă de locuit”, cu valoarea de 1033,6 mii lei. Primăria nu deţine informaţii exacte despre numărul apartamentelor privatizate şi, respectiv, neprivatizate, astfel raportând anual în darea de seamă precum că imobilele respective sunt publice, în lipsa plăţii de chirie (CL nu a stabilit-o). Totodată, primăria a informat că majoritatea apartamentelor din imobilele respective sunt privatizate, astfel urmând a fi excluse, în baza documentelor justificative, din valoarea patrimoniului public;

• lipsa reglementărilor de rigoare²²⁸, precum şi nerespectarea cadrului normativ²²⁹ ce reglementează modul de ţinere a evidenţei terenurilor aflate în administrarea instituţiilor bugetare au determinat faptul că nicio entitate publică de nivelul I din raion nu a evaluat şi nu a înregistrat în evidenţă terenurile aferente construcţiilor publice, iar dările de seamă funciare sunt întocmite cu abateri considerabile de la cadrul legal. Pornind de la faptul că, potrivit dărilor de seamă funciare, la 6 primării verificate, la situaţia din 01.01.2017, terenurile aferente imobilelor publice “clădirile primăriilor” însumau 10,22 ha²³⁰, valorând minimum²³¹ circa 264,0 mii lei, iar terenurile publice aferente obiectivelor private, la 01.01.17, însumau 86 ha²³² şi valorau cel puţin 2,2 mil.lei, numai la acest capitol valoarea patrimoniului public raportat pentru anul de referinţă a fost diminuată cu suma de 2,5 mil.lei.

În acest context, auditul menţionează şi neglijenţa faţă de evidenţa patrimoniului public local, drept exemplu servind faptul că, potrivit dărilor de seamă funciare, în anul 2016 suprafaţa totală a terenurilor proprietate publică locală a s. Coşniţa s-a majorat cu 8,5 ha²³³, în raport cu suprafaţa acestora înregistrată în 2015, respectiv, cu aceeaşi suprafaţa diminuându-se suprafaţa terenurilor proprietate privată a localităţii. Potrivit explicaţiilor primăriei, majorările terenurilor publice sunt o consecinţă a neexcluderii din dările de seamă funciare din ultimii ani a suprafeţelor terenurilor publice comercializate şi efectuarea unor măsurări suplimentare ale terenurilor publice şi private;

• în prezent nu sunt identificate terenurile din domeniul public şi cel privat, nefiind stabilit statutul juridic al acestora, ceea ce contravine legii şi permite înstrăinarea abuzivă a unor terenuri publice. În acest sens, auditul relevă că, urmare a neînregistrării, neinventarierii şi necontabilizării conforme a terenurilor publice, Primăria c. Coşniţa a admis înstrăinarea în anul 2015 a terenului aferent unei clădiri (nr.cadastral 3818112149), cu suprafaţa de 0,27 ha, pe care, conform evidenţei contabile, se află un garaj cu 2 boxe, în valoare de 16,0 mii lei. Astfel, lipsa de preocupare a unor executori de buget (primarul c. Coşniţa) a condiţionat faptul că în prezent imobilul public (garajul) este amplasat pe terenul privat care a fost vândut unei persoane fizice;

• deşi auditul precedent a menţionat atitudinea iresponsabilă a factorilor de decizie din cadrul APL de nivelul II şi a unora de nivelul I în legătură cu neprezentarea către Agenţia Proprietăţii Publice a dării de seamă privind patrimoniul public gestionat, în scopul includerii în Registrul patrimoniului public, în conformitate cu prevederile pct.2 din Regulamentul aprobat prin HG nr.675 din 06.06.2008²³⁴, actualul audit relevă că CR nu s-a conformat recomandărilor auditului precedent, raportând în continuare date eronate despre valoarea patrimoniului public din r-nul Dubăsari.

Astfel, DEBF a raportat către APP pentru anii 2015-2016 date eronate privind numărul ÎM, ai căror fondatori sunt consiliile APL de nivelul II (APR Dubăsari) şi APL de nivelul I, ceea ce a determinat neautenticitatea datelor din Registrul patrimoniului public (pe întreaga ţară) şi poate genera pierderea acestuia. În acest scop, auditul menţionează că, potrivit informaţiei Agenţiei Servicii Publice, în raionul Dubăsari sunt înregistrate 13 ÎM ai căror fondatori sunt APL de nivelurile I şi II, dintre care 11 ÎM au fost fondate până la 01.01.2017, adică urmau a fi raportate de către DEBF pentru anul 2016. Totodată, CR, în dările de seamă prezentate APP (la situaţiile din 01.01.16 şi 01.01.17), a inclus doar 6 ÎM, adică cu 5 mai puţin decât există de fapt, nefiind raportate 4 ÎM ai căror fondatori sunt APL de nivelul I²³⁵ şi o ÎM al cărei fondator este însuşi CR²³⁶.

______________________

²²⁴ Instrucţiunea cu privire la evidenţa contabilă în contabilităţile centralizate din cadrul primăriilor satelor (comunelor), oraşelor, aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor nr.94 din 19.07.2010, abrogată la 01.01.2016 (în continuare – Instrucţiunea aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor nr.94 din 19.07.2010) şi, începând cu 01.01.2016 – Ordinul MF cu privire la aprobarea Planului de conturi contabile în sistemul bugetar şi a Normelor metodologice privind evidenţa contabilă şi raportarea financiară în sistemul bugetar nr.216 din 28.12.2015.

²²⁵ Cocieri – 1,2 mil.lei; Molovata Nouă - 2,4mil.lei şi Doroţcaia - 4,1 mil.lei .

²²⁶ Regulamentul ”Cu privire la modul de administrare şi gestionare a fondului locativ al CR Dubăsari”, aprobat prin Decizia CR nr.01-07 din 29.01.2009.

²²⁷ Darea de seamă a CR pe anul 2016.

²²⁸ Conform prevederilor art.11 alin.(2) din Legea nr.113-XVI din 27.04.2007, competenţele privind reglementarea contabilităţii (inclusiv de acordare entităţilor a ajutorului metodologic în aspectele problematice ale contabilităţii şi raportării financiare) sunt atribuite MF, ca regulator naţional în materie de contabilitate şi raportare financiară.

²²⁹ Art.17 alin.(4) din Legea nr.113-XVI din 27.04.2007; art.5 alin.(4) lit.b) din Legea nr.989-XV din 18.04.2002 cu privire la activitatea de evaluare; art.3 lit.a), art.5 alin.(3) şi alin.(4) lit.b) din Legea nr.91-XVI din 05.04.2007 privind terenurile proprietate publică şi delimitarea lor (în continuare – Legea nr.91-XVI din 05.04.2007); pct.69 din Ordinul ministrului finanţelor nr.94 din 19.07.2010.; Ordinul ministrului finanţelor nr.216 din 28.12.2015 etc.

²³⁰ Cocieri - 1,99 ha; Coşniţa - 0,2413 ha; Molovata Nouă - 6,5 ha; Doroţcaia - 01,23 ha; Pârâta - 0,26 ha.

²³¹ Conform prevederilor pct IV din Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997.

²³² Doroţcaia - 30,4 ha; Cocieri - 32,2 ha; Pârâta - 8,1 ha; Molovata Nouă - 5,1 ha; Coşniţa - 10,2 ha.

²³³ Dările de seamă funciare pe anii 2015-2016 ale Primăriei Coşniţa.

²³⁴ Regulamentul cu privire la Registrul patrimoniului public, aprobat prin HG nr.675 din 06.06.2008.

²³⁵ ÎM “Corjova Service” (CL Corjova); ÎM de Gestionare a Gospodăriei Locativ-Comunale Mărcăuţi (CL Marcăuţi); ÎM “Holercani Service” (CL Holercani); ÎM “Servcomdor” (CL Doroţcaia); ÎM “Gospodăria Comunală Pârâta” (CL Pârâta).

²³⁶ ÎM “Centrul Stomatologic Dubăsari” (CR Dubăsari).

IV. EVALUAREA IMPLEMENTĂRII RECOMANDĂRILOR

ANTERIOARE ALE CURŢII DE CONTURI

Verificările efectuate de audit privind implementarea recomandărilor Hotărârii Curţii de Conturi nr.52 din 21.11.2012 “Privind Raportul auditului bugetelor UAT Dubăsari şi gestionării patrimoniului public pe anul 2011” relevă că APL nu au întreprins acţiunile necesare în vederea remedierii iregularităţilor constatate anterior de către Instituţia Supremă de Audit, contribuind astfel la perpetuarea unui management financiar/operaţional contraperformant, atestat şi în prezentul Raport de audit (vezi Anexa nr.6 la prezentul Raport). Astfel, recomandările anterioare privind majorarea veniturilor proprii, executarea conformă a cheltuielilor bugetare şi gestionarea patrimoniului public au fost realizate parţial, ceea ce nu asigură o continuitate în acţiunile de remediere şi de perfecţionare a managementului financiar. Actuala misiune de audit notifică persistenţa aceloraşi probleme, iar la 2 interpelări ale auditului privind măsurile întreprinse pe marginea auditului precedent CR nu a prezentat răspuns.

Prin urmare, recomandările anterioare implementate parţial de către APL au fost actualizate şi reiterate în prezentul Raport de audit, pentru o remediere punctuală a neconformităţilor, precum şi în vederea diminuării riscurilor evidenţiate.

V. CONCLUZIA GENERALĂ

Obiectivul general al auditului a constat în evaluarea conformităţii executării şi raportării bugetelor locale, precum şi gestionării patrimoniului public al APL din raionul Dubăsari, în vederea asigurării surselor de venituri bugetare. Recapitulând cele specificate, actuala misiune de audit denotă un cumul de cauze aferente carenţelor identificate în managementul fondurilor publice gestionate de administraţia raionului şi primării, dar, mai cu seamă, absenţa şi/sau irelevanţa unui sistem cuprinzător de reguli şi proceduri care reprezintă interdependenţa dintre cauză şi efect pentru disfuncţionalităţile instituţionale atestate. Astfel, auditul public extern reiterează:

la partea de venituri: neidentificarea şi neevaluarea concludentă a potenţialului economic şi, respectiv, a bazei impozabile aferente formării surselor de completare a bugetelor locale nu contribuie la consolidarea autonomiei financiare locale, dimpotrivă acest segment fragil constituind un impediment în dezvoltarea infrastructurii;

la partea de cheltuieli: determinarea şi dispunerea de alocaţii bugetare cu unele abateri de la prevederile legale, gestiunea neconformă a cheltuielilor bugetare, achitarea neregulamentară a plăţilor salariale, administrarea neconformă a alocaţiilor capitale şi a achiziţiilor publice de mărfuri, lucrări şi servicii nu asigură eficienţa utilizării banului public;

la gestionarea patrimoniului public: lipsa evidenţei conforme a patrimoniului public şi raportării veridice a situaţiilor patrimoniale; manifestarea atitudinii contraindicate în materie de funcţionalitate a ÎM, respectiv, de gestiune defectuoasă a fondurilor publice aflate în posesia acestora, cauza fiind o preocupare insuficientă a managerilor unor entităţi pentru administrarea conformă a patrimoniului public, cu efecte păguboase asupra intereselor publice;

Astfel, auditul rezumă că resursele patrimoniale şi financiare, nefiind evaluate la justa valoare, nu întrunesc rigorile de plenitudine, astfel identificându-se rezerve pentru o mobilizare şi realocare mai eficace. În acest context, auditul public extern oferă recomandările de rigoare pentru o remediere punctuală a slăbiciunilor, respectiv, pentru diminuarea riscurilor evidente.

VI. RECOMANDĂRILE AUDITULUI

Consiliul raional şi preşedintele raionului Dubăsari, Consiliile locale şi primarii satelor/comunelor: Coşniţa, Cocieri, Corjova, Doroţcaia, Molovata Nouă şi Pârâta:

1. să asigure implementarea conformă a prevederilor Legii nr.229 din 23.09.2010 privind controlul financiar public intern în toate activităţile desfăşurate de autorităţile locale şi instituţiile din subordine;

2. să asigure stabilirea exactă a responsabilităţilor subdiviziunilor CR (inclusiv Direcţia Economie Buget şi Finanţe) şi APL de nivelul I (incluse în fişele de post) în cadrul organizaţional de conlucrare cu organele fiscale şi/sau cadastrale privind crearea unei baze de date aferente formării, monitorizării şi evaluării bazei de impozitare pe toate categoriile de impozite/taxe formate în UAT (de nivelul I şi nivelul II);

3. să implementeze procedurile legale care ar asigura majorarea veniturilor BUAT din impozitarea bunurilor imobiliare (în special privind evaluarea lor) şi gestiunea proprietăţii publice locale (terenuri, bunuri imobile şi întreprinderi fondate);

4. să asigure veridicitatea datelor pe care le prezintă Ministerului Finanţelor pentru calcularea transferurilor din bugetul de stat în bugetele locale;

5. să revizuiască contractele de gestiune a bunurilor imobiliare, încheiate cu încălcarea procedurilor legale şi a principiului transparenţei, asigurând ajustarea acestora la prevederile cadrului normativ în vigoare, adoptarea măsurilor în vederea înlăturării iregularităţilor constatate de audit în acest domeniu şi acumulării veniturilor bugetare;

6. să asigure, conform prevederilor legale, stabilirea/aplicarea plăţii pentru folosirea terenurilor proprietate publică aferente întreprinderilor şi obiectivelor private, să calculeze şi să încaseze aceste plăţi;

7. să elaboreze, în conformitate cu prevederile art.167-169 din Codul muncii, norme de muncă pentru toate posturile/funcţiile din entităţile publice administrate, precum şi să asigure revizuirea contractelor de muncă şi/sau fişelor de post ale angajaţilor în scopul indicării cât mai complete şi concrete a atribuţiilor de serviciu şi/sau a volumului normat de muncă;

8. să revizuiască statele de personal în scopul ajustării acestora la volumul de muncă existent, inclusiv să aducă statul de personal aprobat de Consiliul raional şi schema de încadrare a Direcţiei Învăţământ General în concordanţă cu prevederile Hotărârii Guvernului nr.381 din 13.04.2006, astfel ca numărul funcţiilor de metodişti angajaţi în Centrul metodic al Direcţiei respective să nu depăşească maximul stabilit, reieşind din numărul cadrelor didactice din raion;

9. sa întocmească şi să aprobe statele de personal în conformitate cu cerinţele stabilite de cadrul legal aplicabil şi să le remită spre avizare Cancelariei de Stat, cu prezentarea ulterioară Ministerului Finanţelor pentru înregistrare a schemelor de încadrare întocmite în baza statelor de personal avizate favorabil de Cancelaria de Stat;

10. să sisteze plata neregulamentară a sporului la salariu pentru intensitatea muncii; să suspende achitarea sporurilor pentru condiţii nocive, pentru clasele de calificare şi pentru acces la secretul de stat până la efectuarea tuturor procedurilor preliminare stabilite de lege;

11. să prevadă în statele de personal ale primăriilor un număr de funcţii corespunzător sarcinilor şi atribuţiilor acestora, eliminând practica vicioasă a încheierii contractelor de prestări servicii în scopul reglementării raporturilor de muncă sau de serviciu;

12. să identifice procesele de bază ale controlului intern privind achiziţionarea bunurilor, lucrărilor şi serviciilor din fonduri publice, inclusiv sub aspectul monitorizării continue a acestora, cu luarea măsurilor de rigoare în vederea descrierii acestora şi înlăturării iregularităţilor constatate de audit;

13. să elaboreze şi să aprobe Regulamentul de activitate a grupurilor de lucru privind achiziţiile publice, care ar stabili expres responsabilităţile membrilor acestui grup şi altor persoane implicate, la toate etapele procesului de achiziţie (de la evaluarea necesităţilor până la executarea contractului);

14. să implementeze procese operaţionale şi proceduri eficiente de control intern, care să asigure conformitatea efectuării cheltuielilor ce ţin de întreţinerea autoturismelor de serviciu, efectuarea deplasărilor în interes de serviciu, organizarea festivităţilor etc., precum şi optimizarea acestora;

15. să înlăture iregularităţile constatate de audit la efectuarea cheltuielilor bugetare, inclusiv a celor ce ţin de achiziţiile publice şi cheltuielile capitale; remunerarea muncii, utilizarea autoturismelor de serviciu; alte cheltuieli expuse detaliat în prezentul Raport, cu recuperarea mijloacelor bugetare utilizate şi achitate neregulamentar;

16. să respecte cadrul normativ privind ţinerea evidenţei contabile, asigurând înregistrarea completă a patrimoniului proprietate publică locală, a creanţelor şi datoriilor aferente gestiunii patrimoniului public.

Notă: Prezentul Raport de audit a fost întocmit în baza probelor acumulate de echipa de audit în următoarea componenţă: şef Direcţie în cadrul Direcţiei Generale, Cătălina Doru; controlori de stat principali: Valentina Deliu, Dorin Ciubotaru; controlor de stat: Maria Tabacari.