Hotărâre nr.64 din 29.11.2017 privind Raportul auditului situaţiilor financiare consolidate ale Comisiei Electorale Centrale aferente exerciţiului bugetar încheiat la 31 decembrie 2016

CURTEA DE CONTURI

H O T Ă R Â R E

privind Raportul auditului situaţiilor financiare consolidate

ale Comisiei Electorale Centrale aferente exerciţiului bugetar

 încheiat la 31 decembrie 2016

nr. 64  din  29.11.2017

 (în vigoare 02.02.2018) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 33-39 art. 6 din 02.02.2018

* * *

Curtea de Conturi, în prezenţa preşedintelui Comisiei Electorale Centrale dna Alina Russu, ex-preşedintelui Comisiei Electorale Centrale dl Iurie Ciocan, şefului Direcţiei financiar-economice a Comisiei Electorale Centrale dna Liliana Voiticovschi, directorului Centrului de instruire continuă în domeniul electoral dl Pavel Cabacenco, şefului Direcţiei finanţele autorităţilor publice a Ministerului Finanţelor dna Raisa Ghilan, precum şi a altor persoane cu funcţii de răspundere, în conformitate cu prevederile art.2 alin.(1) şi art.4 alin.(1) lit.a) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008¹, a examinat Raportul auditului situaţiilor financiare consolidate ale Comisiei Electorale Centrale aferente exerciţiului bugetar încheiat la 31 decembrie 2016.

_____________________________

¹Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008 (în continuare – Legea nr.261-XVI din 05.12.2008).

Misiunea de audit a fost realizată în temeiul art.28 şi art.31 din Legea nr.261-XVI din 05.12.2008 şi în conformitate cu Programul activităţii de audit² a Curţii de Conturi, Standardele Internaţionale de Audit: ISSAI 100, ISSAI 200 şi ISSAI 1000-2999³, cadrul regulator intern, precum şi cu bunele practici în domeniu. Scopul auditului a constat în oferirea unei asigurări rezonabile referitor la faptul că rapoartele financiare consolidate ale Comisiei Electorale Centrale aferente exerciţiului bugetar 2016 sunt întocmite şi prezentate în conformitate cu cadrul aplicabil de raportare financiară, prezintă o imagine fidelă şi veridică a situaţiilor financiare, fiind lipsite de denaturări semnificative datorate fraudei sau erorilor, cu emiterea unei opinii asupra situaţiilor financiare.

_____________________________

²Hotărârea Curţii de Conturi nr.47 din 05.12.2016 “Privind aprobarea Programului activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2017” (cu modificările şi completările ulterioare).

³Hotărârea Curţii de Conturi nr.60 din 11.12.2013 “Cu privire la aplicarea Standardelor Internaţionale de Audit ale Instituţiilor Supreme de Audit de nivelul 3 - ISSAI 100, ISSAI 200, ISSAI 300, ISSAI 400 în cadrul misiunilor de audit ale Curţii de Conturi”; Hotărârea Curţii de Conturi nr.7 din 10.03.2014 “Cu privire la aplicarea Liniilor Directoare de Audit (ISSAI 1000-9999) în cadrul auditului public” .

Examinând rezultatele auditului şi audiind Raportul prezentat, precum şi explicaţiile persoanelor cu funcţii de răspundere prezente în şedinţa publică, Curtea de Conturi

A CONSTATAT:

Comisia Electorală Centrală, în calitate de organ de stat constituit pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor, este finanţat integral de la bugetul de stat, conducerea fiind responsabilă de asigurarea atingerii obiectivelor, cu respectarea principiilor, disciplinei şi responsabilităţilor bugetare în domeniul de competenţă.

Misiunea de audit asupra situaţiilor financiare consolidate ale Comisiei Electorale Centrale aferente exerciţiului bugetar încheiat la 31 decembrie 2016 a analizat şi a evaluat caracteristicile datelor contabile, care trebuie să ofere o imagine fidelă şi corectă, fără să conţină erori semnificative, precum şi efecte ale acestora. De asemenea, managerul Comisiei Electorale Centrale este responsabil de implementarea unui sistem de management financiar şi control intern eficient şi care să asigure buna guvernare a finanţelor publice.

Urmare verificărilor efectuate, auditul relevă prezenţa unor deficienţe, determinate de nerespectarea prevederilor legale aferente domeniilor: retribuirea muncii, achiziţiile publice, gestionarea patrimoniului, ţinerea evidenţei contabile şi raportarea financiară în sistemul bugetar⁴, care denaturează situaţiile financiare consolidate la 31 decembrie 2016. Astfel, aceste deficienţe au generat:

_____________________________

⁴Ordinul ministrului Finanţelor nr.216 din 28.12.2015 “Cu privire la aprobarea Planului de conturi contabile în sistemul bugetar şi a Normelor metodologice privind evidenţa contabilă şi raportarea financiară în sistemul bugetar”.

- executarea cheltuielilor pentru exerciţiul bugetar încheiat la 31 decembrie 2016 la nivel de 86,1% (126,03 mil. lei) din bugetul precizat de 146,46 mil. lei, nefiind valorificate alocaţii în sumă de 20,43 mil. lei;

- neînregistrarea în evidenţa contabilă a unui imobil în valoare de 0,8 mil. lei şi a terenului aferent acestuia cu valoarea de 5,9 mil.lei, precum şi neajustarea valorii clădirii administrative, care în evidenţa contabilă este diminuată cu 6,8 mil.lei;

- neînregistrarea în evidenţa contabilă a valorii softului TI SIAS “Alegeri” şi a altor active materiale transmise cu titlu gratuit în sumă de 6,4 mil. lei;

- neînregistrarea şi neraportarea veniturilor şi cheltuielilor în sumă de 1,6 mil. lei, mijloace acordate de partenerii externi pentru campania de informare şi educaţie civică a cetăţenilor pentru alegerile prezidenţiale din 30.10.2016;

- inventarierea neconformă a elementelor de activ şi a obligaţiilor financiare, precum şi neevaluarea situaţiei reale a elementelor patrimoniale, auditul constatând lipsuri de bunuri materiale în valoare de 50,9 mii lei şi surplusuri în sumă de 35,0 mii lei;

- executarea cheltuielilor în sumă de 0,8 mil. lei aferente retribuirii muncii personalului pentru munca prestată peste durata zilnică maximă în lipsa reglementărilor interne;

- estimarea şi planificarea neconformă a necesităţilor achiziţiilor de bunuri şi servicii, ceea ce a dus la nevalorificarea a 6,2 mil.lei, sau 40,2% din bugetul precizat de 15,2 mil. lei, inclusiv 4,3 mil. lei - alocaţii neutilizate pentru procurări de bunuri şi servicii în scopul desfăşurării alegerilor prezidenţiale din 30.10.2016;

- necontabilizarea activelor nemateriale în sumă de 2,2 mil. lei la contul “Active nemateriale”, precum şi necalcularea amortizării acestora în sumă de 0,5 mil. lei.

Prin prisma competenţelor şi responsabilităţilor care revin Comisiei Electorale Centrale în calitate de executor de buget, auditul public extern, în baza activităţilor desfăşurate şi a probelor de audit colectate, oferă opinia de audit cu rezerve pentru Rapoartele financiare consolidate la data de 31 decembrie 2016 şi prezentate Ministerului Finanţelor.

Reieşind din cele expuse, în temeiul art.7 alin.(1) lit.a), art.15 alin.(2) şi alin.(4), art.16 lit.c) şi art.34 alin.(3) din Legea nr.261-XVI din 05.12.2008, Curtea de Conturi

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Raportul auditului situaţiilor financiare consolidate ale Comisiei Electorale Centrale aferente exerciţiului bugetar încheiat la 31 decembrie 2016, care este parte componentă a prezentei Hotărâri.

2. Prezenta Hotărâre şi Raportul de audit se remit:

2.1. Comisiei Electorale Centrale, şi se cere:

2.1.1. asigurarea implementării recomandărilor auditului, indicate în Raportul de audit, cu aprobarea unui plan de măsuri în vederea înlăturării deficienţelor constatate, precum şi cu stabilirea termenelor şi a persoanelor responsabile de implementarea acestora;

2.1.2. examinarea cauzelor neexecutării cerinţelor Curţii de Conturi şi recomandărilor de audit anterior înaintate, cu întreprinderea măsurilor pentru realizarea lor, prezentul audit reiterând necesitatea executării lor;

2.2. Ministerului Finanţelor, pentru documentare şi luare de atitudine privind necesitatea propunerii de modificări oportune, în comun cu Comisia Electorală Centrală, în scopul optimizării cheltuielilor bugetare prin redimensionarea numărului de membri ai comisiilor/birourilor electorale în funcţie de numărul de alegători;

2.3. Parlamentului şi Guvernului Republicii Moldova, pentru informare.

3. Prin prezenta Hotărâre, se exclud din regim de monitorizare Hotărârea Curţii de Conturi nr.36 din 28.09.2015 “Cu privire la Raportul auditului conformităţii privind utilizarea mijloacelor financiare publice destinate alegerilor parlamentare în anul 2014 la Comisia Electorală Centrală” şi Hotărârea Curţii de Conturi nr.01 din 16.02.2016 “Privind Raportul auditului conformităţii utilizării mijloacelor financiare publice pentru organizarea şi desfăşurarea de către Comisia Electorală Centrală şi unele consilii electorale de circumscripţie a alegerilor locale generale din anul 2015”, cerinţele şi recomandările executate parţial fiind reiterate în Raportul de audit.

4. Se ia act că, pe parcursul desfăşurării misiunii de audit, Comisia Electorală Centrală: (i) a înregistrat în evidenţa contabilă valoarea softului TI SIAS “Alegeri” şi a altor active materiale transmise cu titlu gratuit în sumă de 6,4 mil. lei; (ii) a contabilizat activele nemateriale în sumă de 2,2 mil. lei la contul “Active nemateriale”; (iii) a calculat amortizarea activelor nemateriale în sumă de 0,5 mil. lei; (iv) a ajustat valoarea clădirii administrative cu 0,3 mil. lei; (v) a contabilizat majorarea valorii unui activ nematerial cu 0,1 mil. lei.

5. Despre măsurile întreprinse pentru executarea subpunctelor 2.1. şi 2.2. din prezenta Hotărâre se va informa Curtea de Conturi în termen de 6 luni din data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

6. Prezenta Hotărâre se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în conformitate cu art.34 alin.(7) din Legea nr.261-XVI din 05.12.2008.

Anexă

la Hotărârea Curţii de Conturi

nr.64 din 29.11.2017

RAPORTUL

auditului situaţiilor financiare consolidate ale Comisiei Electorale

Centrale aferente exerciţiului bugetar încheiat la 31 decembrie 2016

LISTA ACRONIMELOR

GLOSAR

Alegeri¹ - în cazul în care nu se face vreo specificare, alegerile în Parlament, pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova, în autorităţile administraţiei publice locale, precum şi referendumurile. Aceeaşi noţiune vizează acţiunile cetăţenilor, partidelor şi altor organizaţii social-politice, blocurilor electorale, organelor electorale şi altor organe de stat, orientate spre întocmirea listelor electorale, desemnarea şi înregistrarea candidaţilor, efectuarea agitaţiei electorale, votarea şi constatarea rezultatelor votării, precum şi alte acţiuni electorale întreprinse în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Perioadă electorală¹ - perioada de timp cuprinsă între ziua aducerii la cunoştinţă publică a datei alegerilor şi ziua în care rezultatele alegerilor sunt confirmate de către organele competente, dar nu mai mare de 90 de zile.

Funcţionar electoral¹ - persoana fizică care activează sau a activat, în condiţiile Codului electoral, în calitate de membru al consiliului electoral al circumscripţiei electorale sau al biroului electoral al secţiei de votare.

Finanţarea partidelor politice¹ - finanţarea directă şi/sau indirectă, adică oferirea, alocarea sau transmiterea în beneficiul partidelor politice a mijloacelor financiare, materiale sau de alt tip de către stat, persoane fizice şi/sau juridice.

Raport financiar consolidat² - raportul unui grup de întreprinderi/instituţii care reflectă activitatea acestuia ca un tot unitar.

_______________________________

¹Art.1 din Codul electoral nr.1381-XIII din 21.11.1997 (cu modificările şi completările ulterioare; în continuare - Codul electoral nr.1381 din 21.11.1997).

²Standardul Naţional de Contabilitate 27 “Rapoartele financiare consolidate şi contabilitatea investiţiilor în întreprinderile fiice”.

I. OPINIE CU REZERVE ASUPRA SITUAŢIILOR FINANCIARE

CONSOLIDATE ALE COMISIEI ELECTORALE CENTRALE

LA 31 DECEMBRIE 2016

Au fost auditate situaţiile financiare consolidate ale Comisiei Electorale Centrale, care cuprind Bilanţul contabil (FD-041), Raportul privind veniturile şi cheltuielile (FD-042), Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti (FD-043), Raportul privind executarea bugetului (FD-044) etc., întocmite la 31 decembrie 2016.

În opinia echipei de audit, cu excepţia efectelor posibile ale aspectelor descrise în Capitolul II “Baza pentru opinia cu rezerve”, rapoartele/situaţiile financiare menţionate, sub toate aspectele semnificative, oferă o imagine reală şi fidelă a situaţiei patrimoniale şi celei financiare ale CEC la 31 decembrie 2016, în conformitate cu Normele metodologice privind evidenţa contabilă şi raportarea financiară în sistemul bugetar³.

_______________________________

³ Ordinul Ministerului Finanţelor nr.216 din 28.12.2015 “Cu privire la aprobarea Planului de conturi contabile în sistemul bugetar şi a Normelor metodologice privind evidenţa contabilă şi raportarea financiară în sistemul bugetar” (în continuare - Ordinul Ministerului Finanţelor nr.216 din 28.12.2015).

II. BAZA PENTRU OPINIA CU REZERVE

Auditul a fost desfăşurat în conformitate cu Standardele Internaţionale de Audit (ISSAI 100, ISSAI 200 şi ISSAI 1000 – 2999)⁴. Responsabilităţile auditorilor în baza acestor standarde sunt descrise în secţiunea “Responsabilităţile auditorului” din acest Raport.

Auditorii sunt independenţi faţă de entitatea auditată şi au îndeplinit responsabilităţile de etică conform Codului etic al Curţii de Conturi. Probele de audit obţinute sunt suficiente şi adecvate pentru a oferi o bază pentru opinia de audit, fiind luat în considerare totalul corectărilor în evidenţa contabilă pe parcursul desfăşurării misiunii de audit.

Opinia cu rezerve aferentă situaţiilor financiare consolidate ale CEC întocmite la 31decembrie 2016 a fost determinată de efectul denaturărilor în totalul de 21,5 mil.lei, aferente: Bilanţului contabil - în sumă de 19,9 mil.lei (174,9 % din total - active) şi Raportului privind veniturile şi cheltuielile - în sumă de 1,6 mil.lei, inclusiv condiţionate de: (1) neînregistrarea în evidenţa contabilă a unui imobil în valoare de 0,8 mil.lei şi a terenului aferent acestuia cu valoarea de 5,9 mil.lei; (2) neajustarea valorii clădirii administrative, care în evidenţa contabilă este diminuată cu 6,8 mil.lei; (3) neînregistrarea în evidenţa contabilă a valorii softului TI SIAS “Alegeri” şi altor active materiale transmise cu titlu gratuit în sumă de 6,4 mil.lei; (4) neînregistrarea şi neraportarea veniturilor şi cheltuielilor în sumă de 1,6 mil.lei, mijloace acordate de partenerii externi pentru campania de informare şi educaţie civică a cetăţenilor pentru alegerile prezidenţiale din 30.10.2016; (5) inventarierea neconformă a elementelor de activ şi a obligaţiilor financiare, precum şi neevaluarea situaţiei reale a elementelor patrimoniale, care au generat lipsuri de bunuri materiale în valoare de 50,9 mii lei şi surplusuri în sumă de 35,0 mii lei.

Concomitent, deşi nu au afectat situaţiile financiare şi patrimoniale, auditul atestă şi necontabilizarea activelor nemateriale în sumă de 2,2 mil.lei la contul “Active nemateriale” , precum şi necalcularea amortizării acestora în sumă de 0,5 mil.lei, situaţie constatată la verificarea corectitudinii trecerii la noua metodologie de evidenţă contabilă şi de raportare financiară în sistemul bugetar.

În vederea formulării opiniei de audit, echipa de audit a ţinut cont de faptul că, pe parcursul misiunii de audit, Comisia Electorală Centrală: (i) a înregistrat în evidenţa contabilă valoarea softului TI SIAS “Alegeri” şi a altor active materiale transmise cu titlu gratuit în sumă de 6,4 mil.lei; (ii) a contabilizat activele nemateriale în sumă de 2,2 mil.lei la contul “Active nemateriale”;(iii) a calculat amortizarea activelor nemateriale în sumă de 0,5 mil.lei; (iv) a ajustat valoarea clădirii administrative cu 0,3 mil.lei; (v) a contabilizat majorarea valorii unui activ nematerial cu 0,1 mil.lei.

_______________________________

⁴ ISSAI 100, ISSAI 200, aprobate pentru aplicare prin Hotărârea Curţii de Conturi nr.60 din 11.12.2013; ISSAI 1000-9999, aprobate pentru aplicare prin Hotărârea Curţii de Conturi nr.7 din 10.03.2014.

III. PREZENTAREA DOMENIULUI AUDITAT

Comisia Electorală Centrală - organ de stat independent, înfiinţat pentru realizarea politicii electorale în scopul organizării şi desfăşurării alegerilor, controlul respectării prevederilor legale privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale. În activitatea sa CEC se conduce de Constituţie⁵ , Codul electoral⁶, care stabileşte atribuţiile generale ale CEC, precum şi de Regulamentul cu privire la activitatea CEC⁷ şi de alte acte legislative şi normative.

Misiunea CEC este de a crea condiţii optime pentru ca toţi cetăţenii Republicii Moldova să-şi poată exercita nestingherit dreptul constituţional de a alege şi de a fi ales în cadrul unor alegeri libere şi corecte.

Comisia Electorală Centrală este constituită din 9 membri⁸ (un membru desemnat de către Preşedintele Republicii Moldova, ceilalţi 8 membri desemnaţi de către Parlament), condusă de un preşedinte, asistat de un vicepreşedinte şi de secretar, care sunt aleşi din rândul membrilor. În cadrul aparatului central activează 6 direcţii şi 4 servicii. Structura şi efectivul aparatului CEC se aprobă de către Comisie, în perioada auditată constituind 40 unităţi de personal conform statelor de personal aprobate pentru anul 2011, fiind în vigoare în perioada auditată⁹. Indicatorul de performanţă/produs planificat în anul 2016 privind eficientizarea structurii organizatorice a aparatului CEC nu a fost realizat din cauza neaprobării de către Cancelaria de Stat a statelor de personal. Organigrama CEC este prezentată în Anexa nr.1 la prezentul Raport.

CEC estimează cheltuielile destinate organizării şi desfăşurării alegerilor ordinare, planificând în acest sens bugetul respectiv. Bugetul aprobat, însoţit de avizul Guvernului, se examinează şi se aprobă de Parlament, care, după aprobare, îl transmite Guvernului pentru a fi inclus în proiectul Legii bugetului de stat pentru anul bugetar următor. Astfel, mijloacele publice destinate alegerilor sunt prevăzute în Legea bugetului de stat pe anul în care au loc alegerile.

În aspectul managementului financiar (ORG1), CEC este responsabilă de organizarea şi controlul planificării, utilizării alocaţiilor conform destinaţiilor prevăzute în bugetul propriu şi în bugetele instituţiilor subordonate, efectuarea operaţiunilor financiare în corespundere cu cadrul general, ţinerea evidenţei contabile şi raportarea conform Legii contabilităţii, elaborarea şi implementarea unui sistem de management financiar şi control intern eficient, asigurând buna guvernare a fondurilor publice şi gestionarea eficientă a patrimoniului public, inclusiv prevenirea şi descoperirea erorilor şi fraudelor. La nivel de ORG2, sunt atribuite aparatul central al CEC şi Centrul de Instruire Continuă în Domeniul Electoral din subordine.

Evidenţa contabilă în cadrul CEC este ţinută de către Direcţia financiar- economică în conformitate cu prevederile Legii contabilităţii¹⁰ şi cu Normele metodologice privind evidenţa contabilă şi raportarea financiară în sistemul bugetar, aprobate prin Ordinul Ministerului Finanţelor nr.216 din 28.12.2015, utilizând Sistemul Informaţional Integrat de Evidenţă Contabilă în Autorităţile Publice, bazat pe Platforma 1C (SIIECAP).

Instituţia este finanţată din bugetul de stat, o pondere nesemnificativă revenindu-le stimulentelor din exterior şi veniturilor colectate. Sinteza resurselor alocate CEC din bugetul de stat în anul 2016 este prezentată în Tabelul nr.1.

Analiza nivelului de executare a alocaţiilor bugetare în anul 2016 relevă că CEC a executat alocaţiile la nivel de 86,1% (126,03 mil.lei) faţă de suma precizată, situaţie cauzată de planificarea necorespunzătoare a bugetului propriu.

Informaţia detaliată privind responsabilităţile auditorilor este prezentată în Anexa nr.2 “Metodologia şi sfera de abordare a auditului”.

_______________________________

⁵ Constituţia Republicii Moldova, adoptată la 29.07.1994.

⁶ Art.22 din Codul electoral nr.1381-XIII din 21.11.1997 (cu modificările şi completările ulterioare; în continuare - Codul electoral nr.1381 din 21.11.1997).

⁷ Regulamentul cu privire la activitatea CEC, aprobat prin Hotărârea CEC nr.137 din 14 .02.2006.

⁸ Art.16 alin.(2) din Codul electoral nr.1381-XIII din 21.11.1997.

⁹ Hotărârea CEC cu privire la aprobarea structurii şi efectivului-limită ale Comisiei Electorale Centrale nr.1029 din 09.12.2011.

¹⁰ Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007.

IV. ASPECTELE-CHEIE DE AUDIT

4.1. Situaţiile financiare ale CEC au fost afectate semnificativ de unele deficienţe constatate la atribuirea şi reflectarea în evidenţa contabilă a cheltuielilor şi veniturilor bugetare.

Obţinerea probelor de audit concludente privind întocmirea exigentă şi veridică a rapoartelor financiare de către CEC, cu respectarea cadrului aplicabil de raportare financiară, precum şi atestarea/evaluarea sistemelor de tranzacţii financiare şi solduri ale conturilor s-au realizat prin verificarea Rapoartelor financiare elaborate şi consolidate de către entitate. Prin eşantionare, au fost supuse auditării soldurile şi tranzacţiile reflectate în conturile: “Clădiri”; “Alte mijloace fixe”; “Uzura mijloacelor fixe”; “Alte datorii ale instituţiilor bugetare” şi “Avansuri acordate entităţilor din afara sistemului bugetar” din Bilanţul contabil (FD-041), veniturile şi cheltuielile reflectate în “Raportul privind veniturile şi cheltuielile” (FD-042), precum şi în “Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti” (FD-043). Sinteza activelor şi pasivelor la situaţia din 31decembrie 2016 este prezentată în Anexa nr.6 la prezentul Raport de audit.

Examinările auditului şi testările de fond ale auditului public extern au identificat unele abateri şi carenţe, care afectează acurateţea şi credibilitatea situaţiilor financiare, cele mai semnificative fiind expuse în continuare.

4.1.1. Trecerea informaţiilor/valorilor unor conturi contabile nu a fost contabilizată conform noilor prevederi normative.

Auditul a verificat conformitatea trecerii informaţiilor din conturile contabile vechi în conturile contabile noi, fiind utilizat Tabelul de trecere la Planul de conturi al evidenţei contabile în sistemul bugetar, elaborat de MF, a contrapus datele din Cartea mare cu cele din Rapoartele financiare, constatând unele înregistrări neconforme în aspectul atribuirii neregulamentare în Raportul financiar consolidat a soldurilor unor active nefinanciare, precum:

- tranzacţiile privind evidenţa programelor informatice în sumă de 2,2 mil. lei au fost contabilizate la subcontul 318 “Alte mijloace fixe”, pe când cadrul normativ¹¹ stipulează necesitatea înregistrării la grupa de conturi 317 “Active nemateriale”, în care se ţine evidenţa bazelor de date, programelor pentru computer, ceea ce a dus la necalcularea amortizării activelor nemateriale în sumă de 0,5 mil.lei;

- contabilizarea a 11 uşi, ferestre şi a acoperişului în sumă de 0,3 mil.lei, instalate în anul 2013, la subcontul 318 “Alte mijloace fixe”, a căror valoare urma a fi reflectată la majorarea valorii clădirii administrative a CEC;

- reflectarea neconformă la “Contul extrabilanţier” a sumei de 0,1 mil.lei, aferentă contribuţiei achitate în anul 2014 conform actului adiţional dintre PNUD şi CEC¹², regulamentar urmând a fi reflectată la contul distinct 419320 “Avansuri acordate entităţilor din afara sistemului bugetar”.

Notă: Pe parcursul misiunii de audit neconformităţile admise au fost remediate, prin contabilizarea activelor nemateriale în sumă de 2,2 mil.lei la contul 317“ Active nemateriale”, fiind recalculată amortizarea în sumă de 0,5 mil.lei; a fost ajustată valoarea clădirii administrative cu 0,3 mil.lei; precum şi contribuţia în sumă de 0,1 mil.lei a fost contabilizată ca majorare a valorii activului nematerial transmis de către PNUD, pe parcursul lunilor octombrie-noiembrie 2017.

_______________________________

¹¹ Art.40 din Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007; pct.3.3.30 din Anexa nr.1 Planul de conturi contabile în sistemul bugetar şi Normele metodologice privind evidenţa contabilă şi raportarea financiară în sistemul bugetar” la Ordinul Ministerului Finanţelor nr.216 din 28.12.2015.

¹² Actul adiţional dintre PNUD şi CEC nr.1 din 24.06.2014.

4.1.2 Rezultatele inventarierii elementelor de activ şi datorii în expresie cantitativ-valorică în cadrul CEC relevă unele deficienţe.

Conform cadrului legislativ-normativ, instituţiile publice sunt obligate să asigure efectuarea inventarierii generale pentru autentificarea existenţei şi stării elementelor de activ şi pasiv cel puţin o dată pe an, pe parcursul desfăşurării activităţii sale.

Verificările auditului au relevat unele neregularităţi¹³ privind inventarierea activelor şi datoriilor, condiţionate de lipsa controlului intern, după cum urmează:

- nu a fost efectuată inventarierea regulamentară, în legătură cu schimbarea, la 27.06.2016, a factorilor de decizie, şi anume - a Preşedintelui CEC;

- deşi a fost instituită Comisia de inventariere a CEC¹⁴, aceasta nu a efectuat inventarierea regulamentară generală a tuturor elementelor de activ şi datorii în expresie cantitativ-valorică pe anul 2016, listele de inventariere fiind întocmite în baza informaţiilor contabile, nefiind stabilite devieri¹⁵;

- inventarierea inopinată efectuată de către echipa de audit prin verificarea selectivă a unor active nefinanciare şi stocuri de materiale circulante a relevat existenţa surplusurilor de bunuri: un teren cu suprafaţa de 0,1565 ha, un garaj cu suprafaţa de 214,1 m², un gard ce împrejmuieşte clădirea CEC; un autoturism parcat într-un garaj al CEC, fără documente de provenienţă şi contract de locaţiune; o bară de protecţie; materiale didactice electorale (35,0 mii lei) şi un Soft TI SIAS “Alegeri”, toate aceste bunuri nefiind reflectate în evidenţa contabilă a CEC;

- auditul a constatat lipsa unor bunuri (16,8 mii lei), înregistrate în evidenţa contabilă fără a fi casate, lipsa fişelor de evidenţă a mijloacelor fixe şi a cartotecii aranjate pe subconturi şi responsabili de valori materiale, lipsa numerelor de inventar pentru obiectele de imobilizări corporale aflate în exploatare¹⁶, precum şi lipsa contractelor întocmite cu gestionarii bunurilor privind răspunderea materială individuală¹⁷. Totodată, se atestă că CEC, prin Nota explicativă la rapoartele financiare, a informat Ministerul Finanţelor precum că a efectuat inventarierea anuală, nefiind depistate lipsuri sau surplusuri de bunuri.

Probele de audit denotă că pentru organizarea alegerilor prezidenţiale din 30.10.2016 CEC a transmis CECE bunuri materiale achiziţionate, însă CECE, nerespectând prevederile legale¹⁸, nu au întocmit şi nu au prezentat la CEC procesele-verbale care ar justifica utilizarea şi casarea bunurilor materiale recepţionate. Ulterior, acestea au fost casate, conform procesului-verbal¹⁹, de către comisia CEC , din componenţa căreia 5 persoane sunt membri ai grupului de lucru, care au achiziţionat bunurile respective, fapt ce contravine prevederilor regulamentare privind casarea²⁰.

_______________________________

¹³ Art.24 din Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007; pct.3, 8, 9 şi 10 din Regulamentul privind inventarierea, aprobat prin Ordinul ministrului Finanţelor nr.60 din 29.05.2012.

¹⁴ Dispoziţia CEC nr.289-p din 01.12.2016 cu privire la desfăşurarea procedurii de inventariere a bunurilor.

¹⁵ Procesul-verbal cu privire la rezultatele inventarierii bunurilor materiale ale CEC din 23.12.2016.

¹⁶ Ordinul Ministerului Finanţelor nr.60 din 29.05.2012 “Cu privire la aprobarea Regulamentului privind inventarierea”.

¹⁷ Hotărârea Guvernului nr.449 din 29.04.2004 “Despre aprobarea Nomenclatoarelor funcţiilor deţinute şi lucrărilor executate de către salariaţii cu care angajatorul poate încheia contracte scrise cu privire la răspunderea materială individuală sau colectivă (de brigadă) deplină, precum şi a contractelor-tip cu privire la răspunderea materială deplină”.

¹⁸ Art.13 alin.(2) lit.d) şi lit.f), art.19 alin.(1) şi alin.(2) din Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007.

¹⁹ Procesul-verbal nr.19 din 30.11.2016, în sumă de 2,1mil. lei.

²⁰Art.13 alin.(2) lit.d) şi lit.f), art.19 alin.(1) şi alin.(2) din Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007; pct.3.3.33 din Ordinul Ministerului Finanţelor nr.216 din 28.12.2015; Hotărârea Guvernului nr.500 din 12.05.1998 despre aprobarea Regulamentului privind casarea bunurilor uzate raportate la mijloace fixe.

4.1.3. Rapoartele financiare ale CEC au fost afectate semnificativ de neînregistrarea în evidenţa contabilă şi neraportarea unor active.

Conform Registrului bunurilor imobile, CEC deţine dreptul de proprietar asupra unui teren cu suprafaţa de 0,1565 ha, în baza titlului de autentificare a dreptului deţinătorului de teren din 28.10.2008, unei clădiri administrative cu suprafaţa de 556,1m², transmisă conform Hotărârii Guvernului nr.808 din 03.11.2011²¹, şi unui garaj cu suprafaţa de 214,1 m², înregistrat conform procesului-verbal de recepţie finală din 11.03.2014.

Verificările auditului asupra plenitudinii şi corectitudinii reflectării în evidenţa contabilă a activelor nefinanciare au relevat înregistrarea doar a clădirii administrative în valoare de 4,8 mil. lei, devierea valorică între informaţia cadastrală şi cea din evidenţa contabilă constituind suma de 6,5 mil.lei. CEC nu a asigurat înregistrarea regulamentară²² şi obligatorie în evidenţa contabilă a garajului în valoare de 0,8 mil.lei, precum şi a terenului proprietate publică în valoare de 5,9 mil.lei, fapt care a avut impact asupra veridicităţii informaţiilor prezentate în situaţiile financiare.

Totodată, se relevă că CEC nu a prezentat Agenţiei Proprietăţii Publice, până la 15 aprilie, dările de seamă privind patrimoniul public aflat în administrarea acestora²³. Această problemă nu se soluţionează de mai mulţi ani şi, în consecinţă, poate genera riscuri privind integritatea patrimoniului public.

Verificările auditului denotă că nefuncţionalitatea unor elemente ale sistemului de control intern a generat neînregistrarea şi neraportarea unor cheltuieli în corespundere cu normele metodologice²⁴, afectând semnificativ situaţiile financiare.

Deşi CEC, încă în anul 2014²⁵, a transferat PNUD contribuţia în sumă de 132,5 mii lei pentru Softul TI SIAS “Alegeri”, până în prezent nu s-a asigurat înregistrarea în evidenţa contabilă a softului menţionat, cu modulele aferente, precum şi a altor active în valoare totală de 1082,9 mii lei, care au fost transmise de către PNUD cu titlu gratuit în baza actului de predare-primire din 20.08.2014.

Analogic, la finele anului 2016, CEC a transferat PNUD contribuţia în sumă de 60,0 mii lei pentru procurarea serverelor. Ulterior, PNUD, în baza actelor de predare-primire din 31.05.2017, a transmis CEC cu titlu gratuit active materiale şi nemateriale achiziţionate pentru extinderea Softului TI SIAS “Alegeri” şi alte bunuri în sumă de 289,4 mii dolari SUA (echivalentul a 5351,7 mii lei), care n-au fost reflectate în evidenţa contabilă şi raportate regulamentar²⁶.

Faptul că CEC, din proprie iniţiativă, a contribuit cu fonduri sub formă de contribuţii în sumă de 686,8 mii lei, nu a asigurat înregistrarea şi raportarea în anul 2016 a suportului în sumă de 1555,9 mii lei, acordat de către PNUD sub formă de servicii prestate pentru campania de informare şi educaţie civică a cetăţenilor pentru alegerile prezidenţiale din 30.10.2016, conform Acordului din 20.04.2016²⁷.

Pentru organizarea alegerilor prezidenţiale din 30.10.2016, în baza unui acord de grant, Consiliul Europei²⁸ a acordat CEC suma de 20,0 mii euro (echivalentul a 473,0 mii lei), care urmau a fi transferate, conform regulilor de finanţare, în două tranşe (prima tranşă – 80,0% din sumă, iar diferenţa sumei - după raportarea cheltuielilor de către CEC). Din suma indicată, la 24.10.2016, CEC i s-au transferat 348,3 mii lei (16,0 mii euro), fiind achiziţionate servicii pentru desfăşurarea campaniei electorale în sumă de 435,4 mii lei (spoturi video, confecţionarea bannerelor şi hanoracelor, ghidul alegătorului, ghidul observatorului, postere motivaţionale, calendare etc.).

Auditul a constatat că, din lipsa controlului intern, CEC a achiziţionat materialele didactice electorale în sumă de 115,5 mii lei la 30.11.2016, sau după organizarea alegerilor prezidenţiale din 30.10.2016, creând datorii privind facturile comerciale în sumă de 99,0 mii lei. Deşi acestea erau casate, în cadrul inventarierii inopinate, echipa de audit le-a depistat ca surplus de materiale electorale (35,0 mii lei). Concomitent, s-au depistat lipsuri de calendare (16,8 mii lei), înregistrate în evidenţă.

Totodată, CEC, în anul 2016, nu a obţinut venituri din grant în sumă de 4,0 mii euro, prevăzute în Acordul din 20.04.2016.

Notă: La 21.11.2017, conform extrasului din contul CEC, au fost transferate 4,0 mii euro, prevăzute în Acordul de finanţare din 20.04.2016, încheiat cu Consiliul Europei.

În opinia auditului, situaţia expusă este consecinţa gestionării neconforme a mijloacelor financiare, inclusiv din suportul financiar din partea partenerilor de dezvoltare destinat desfăşurării campaniei de informare şi educaţie electorală, precum şi a neîntreprinderii de către factorii de decizie ai entităţii a măsurilor eficiente în vederea efectuării inventarierii şi casării bunurilor. Astfel, situaţiile constatate la acest capitol, remediate parţial pe parcursul auditului, au afectat semnificativ atribuirea, reflectarea şi raportarea bunurilor materiale şi nemateriale primite cu titlu gratuit în valoare totală de 21,0 mil.lei.

Notă: Pe parcursul misiunii de audit, Softul TI SIAS “Alegeri, precum şi alte active materiale transmise cu titlu gratuit, în valoare de 289,4 mii dolari SUA (echivalentul a 5351,7 mii lei), au fost înregistrate în evidenţa contabilă la CEC.

_______________________________

²¹ Hotărârea Guvernului nr.808 din 03.11.2011 privind transmiterea unui imobil.

²² Art.17 alin.(1) şi alin.(4) din Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007; Ordinul Ministerului Finanţelor nr.216 din 28.12.2015.

²³ Art.20 din Legea nr.121-XVI din 04.05.2007 privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice; Hotărârea Guvernului nr.675 din 06.06.2008 cu privire la Registrul patrimoniului public.

²⁴ Ordinul Ministerului Finanţelor nr.216 din 28.12.2015.

²⁵ Contractul adiţional nr.1 din 26.04.2014 la Acordul dintre PNUD şi CEC din anul 2014.

²⁶ Art.18 lit.c) şi art.19 alin.(1) din Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007.

²⁷ Acordul nr.1008993 din 20.04.2016 dintre PNUD şi CEC.

²⁸ Grant/acord de finanţare nr.520153 între Consiliul Europei şi CEC, în sumă de 473,0 mii lei (echivalentul a 20,0 mii euro), semnat la 05.10.2016 pentru perioada 30 septembrie-30 noiembrie 2016 de desfăşurare a Proiectului “Îmbunătăţirea democraţiei în Moldova prin desfăşurarea campaniei de informare şi educare electorală”.

4.1.4. Consolidarea situaţiilor financiare.

Evidenţa contabilă la CEC este ţinută şi organizată de către Direcţia financiar-economică²⁹, care este responsabilă de asigurarea, menţinerea, consolidarea managementului financiar şi bugetar în cadrul instituţiei, implementarea politicilor în domeniul economico-financiar în vederea organizării alegerilor şi referendumurilor, precum şi acordarea asistenţei informaţionale şi metodologice funcţionarilor electorali din cadrul birourilor şi consiliilor electorale.

Totodată, Direcţia este responsabilă de elaborarea şi executarea bugetului, urmând să organizeze ţinerea evidenţei contabile, evaluarea şi raportarea financiară potrivit prevederilor Legii contabilităţii³⁰ şi reglementărilor aprobate prin Ordinul Ministerului Finanţelor³¹.

În anul 2016, evidenţa contabilă a fost ţinută prin intermediul Sistemului Informaţional Integrat de Evidenţă Contabilă în Autorităţile Publice, bazat pe Platforma 1C (SIIECAP). În perioada electorală, în cadrul fiecărei circumscripţii electorale constituite³² a fost angajat un contabil-şef, responsabil de gestionarea mijloacelor financiare conform devizului de cheltuieli aprobat de CEC.

Astfel, în perioada auditată, instituţiile din subordinea CEC - CICDE şi 35 de CECE au prezentat Direcţiei financiar-economice din cadrul aparatului central al CEC (ORG-2) situaţiile financiare atât în format electronic, cât şi pe suport de hârtie, pentru a fi integrate şi consolidate la nivelul CEC (ORG-1). Raportarea financiară consolidată a fost efectuată prin intermediul Sistemului informaţional de management financiar (SIMF), gestionat de Ministerul Finanţelor, CEC (ORG-2) având responsabilitatea de a introduce manual în programul respectiv, pentru fiecare tip de subraport financiar, datele corespunzătoare. Urmare recepţionării pe suport de hârtie a situaţiilor financiare de către CEC, aceasta le verifică, prin contrapunerea cu informaţiile electronice, iar apoi le consolidează şi le transmite Ministerului Finanţelor, pentru aprobare.

Echipei de audit i s-a pus la dispoziţie accesul la sistemul informaţional 1C (SIIECAP) al CEC. Deşi n-au fost constatate denaturări semnificative referitor la acurateţea generării rapoartelor financiare consolidate, examinările auditului denotă că atribuirea unor elemente de costuri la alte conturi nu a afectat în mod semnificativ întocmirea situaţiilor financiare consolidate.

Astfel, la introducerea incorectă a datelor, sistemul generează eroare, iar datorită formulelor de control, salvarea şi semnarea rapoartelor financiare sunt posibile doar după corectarea erorilor, responsabilitatea de semnare revenindu-i contabilului-şef al CEC, care are dreptul la a doua semnătură.

_______________________________

²⁹ Regulamentul de organizare şi funcţionare al Direcţiei financiar-economice, aprobat prin Dispoziţia nr.25-a din 30.04.2014.

³⁰ Art.17, art.18 şi art.19 din Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007.

³¹ Ordinul Ministerului Finanţelor nr.216 din 28.12.2015.

³² Hotărârea CEC nr.160 din 02.09.2016 cu privire la constituirea circumsctipţiilor electorale de nivelul al doilea pentru desfăşurarea alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova din data de 30.10.2016.

4.2. Alocaţiile destinate finanţării partidelor politice au fost calculate, distribuite, contabilizate şi raportate în limitele aprobate prin Legea bugetului de stat pe anul 2016.

Potrivit Codului electoral³³, CEC, în calitate de organ independent de supraveghere şi control, asigură respectarea prevederilor legale privind finanţarea partidelor politice, precum şi colectarea, sistematizarea şi publicarea pe pagina sa oficială a rapoartelor anuale privind gestiunea financiară a partidelor politice. CEC prezintă anual Parlamentului Raportul privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale³⁴.

Auditul a constatat că finanţarea partidelor politice de la bugetul de stat se efectuează prin intermediul Comisiei Electorale Centrale³⁵, iar cuantumul alocaţiilor pentru acest scop se aprobă în legea bugetară anuală, cota procentuală constituind nu mai mult de 0,2% din veniturile bugetului de stat, cu excepţia veniturilor cu destinaţie specială prevăzute de legislaţie, şi se distribuie după cum urmează: 50,0% - partidelor politice proporţional cu performanţele obţinute în alegerile parlamentare, şi 50,0% - partidelor politice proporţional cu performanţele obţinute în alegerile locale generale. Astfel, conform Legii bugetului de stat pe anul 2016, partidelor politice le-au fost aprobate 39,9 mil. lei (vezi Figura nr.1).

Figura nr.1

Alocarea, distribuirea şi valorificarea subvenţiilor

de către partidele politice beneficiare

Sursă: Rapoartele anuale ale partidelor politice privind gestiunea financiară pentru anul 2016.

Analiza datelor din Figura nr.1 relevă că partidelor politice le-au fost distribuite alocaţii în sumă de 37,88 mil.lei, sau 95,1% din bugetul precizat. Alocaţiile nerepartizate în sumă de 1,97 mil.lei (4,9%) către 11 partide politice nu vor fi disponibile pentru utilizare în anii următori, rămânând ca venit la bugetul de stat pe anul 2016³⁶.

Partidele politice, lunar³⁷, urmau să prezinte CEC informaţia privind cheltuielile din alocaţiile bugetului de stat utilizate prin decizia organului de conducere al partidului politic, iar rapoartele privind gestiunea financiară - semestrial şi anual.

Verificările auditului extern în urma examinării rapoartelor privind gestiunea financiară pentru anul 2016 au relevat că, din totalul de 15 partide politice beneficiare de alocaţii din bugetul de stat în sumă de 37,8 mil.lei, 8 partide politice au efectuat cheltuieli care însumează 10,1 mil.lei şi, respectiv, 7 partide politice au raportat neutilizarea alocaţiilor repartizate în sumă de 8,1 mil.lei. Astfel, la 31.12.2016, în conturile partidelor politice au rămas alocaţii transferate de la bugetul de stat, dar neutilizate, în sumă de 27,9 mil.lei, sau 73,3% din totalul celor alocate.

Auditul a examinat rapoartele partidelor politice privind gestiunea financiară prezentate, precum şi a solicitat unele documente justificative privind utilizarea alocaţiilor conform cerinţelor cadrului legal³⁸, în rezultat identificând următoarele:

- lipsa reglementărilor privind stabilirea plafoanelor maxime pe tipuri de cheltuieli, stipulate la art.28 alin.(1) din Legea privind partidele politice, alocaţiile din bugetul de stat fiind utilizate la discreţia partidelor;

- în legătură cu aprobarea bugetului la 01.07.2016, transferul de către CEC a alocaţiilor partidelor politice a fost efectuat în perioada septembrie-decembrie 2016 la conturile speciale deschise;

- dispoziţiile de plată au fost întocmite de către CEC pentru fiecare lună corespunzător mărimii lunare a performanţelor stabilite;

- lipsesc reglementări exhaustive referitor la valorificarea mijloacelor pe anul 2016;

- la capitolul alte tipuri de cheltuieli nu se stipulează ce tipuri de cheltuieli urmează a fi atribuite.

Din totalul alocaţiilor bugetare de 10,1 mil.lei, cheltuite de partidele politice în anul 2016, ponderea majoră revine cheltuielilor executate pentru presă şi materiale promoţionale - 4,7 mil. lei, urmate de cheltuielile de personal - 2,7 mil.lei, şi cheltuielile pentru întreţinerea sediilor - 1,2 mil.lei.

Informaţii detaliate privind alocarea, distribuirea şi utilizarea subvenţiilor de către partidele politice beneficiare se regăsesc în Anexele nr.8 şi nr.9 la prezentul Raport de audit.

_______________________________

³³ Art.22 alin.(2) din Codul electoral nr.1381-XIII din 21.11.1997 (cu modificările şi completările ulterioare);

³⁴ Art.30 alin.(4) din Legea nr.294 din 21.12.2007 privind partidele politice.

³⁵ Art.27 alin.(1) din Legea nr.294 din 21.12.2007 privind partidele politice; Hotărârea CEC nr.112 din 18.08.2016 cu privire la stabilirea cuantumului lunar al subvenţiilor de la bugetul de stat pentru anul 2016 destinate partidelor politice conform performanţelor obţinute la alegerile parlamentare din 30.11.2014 şi alegerile locale generale din 14.06.2016.

³⁶ Pct. 54 din Regulamentul privind finanţarea activităţii partidelor politice, aprobat prin Hotărârea CEC nr.4401 din 23.12.2015.

³⁷ Pct. 66 din Regulamentul privind finanţarea activităţii partidelor politice, aprobat prin Hotărârea CEC nr.4401 din 23.12.2015.

³⁸ Pct.61 din Regulamentul privind finanţarea partidelor politice: cheltuieli pentru întreţinerea sediilor, cheltuieli de personal, cheltuieli pentru presă şi materiale promoţionale, cheltuieli de deplasare în ţară şi în străinătate, cheltuieli pentru telecomunicaţii, cheltuieli pentru primirea delegaţiilor din străinătate, plata cotizaţiilor de membru al organizaţiilor internaţionale din care partidul face parte, investiţii în bunuri mobile şi imobile necesare activităţii partidului, cheltuieli de birotică, cheltuieli de audit (extern/obligatoriu), cheltuieli pentru organizarea de întruniri, manifestaţii publice, seminare şi alte cursuri de instruire pentru membrii de partid, desfăşurate pe teritoriul ţării.

4.3. Sistemul de management financiar şi control intern în cadrul CEC, precum şi activitatea auditului intern necesită îmbunătăţiri.

Potrivit cadrului legal³⁹, managerul entităţii publice este responsabil de organizarea sistemului de management financiar şi control în entitatea publică, în vederea promovării bunei guvernări a fondurilor publice. Totodată, managerul trebuie să abordeze economicitatea, eficienţa şi eficacitatea activităţilor lor, asigurând în acelaşi timp respectarea cadrului normativ.

În rezultatul evaluării de către auditul extern a sistemului contabil al CEC, prin prisma examinării funcţiilor şi atribuţiilor serviciului contabil, reglementărilor interne de rigoare, auditul a constatat: (i) lipsa reglementărilor interne suficiente şi relevante, nedescrierea proceselor de bază; (ii) neidentificarea responsabililor de implementarea sistemului de MFC; (iii) neelaborarea planului de acţiuni pentru implementarea sistemului de MFC. Se relevă că procesul de implementare a sistemului de MFC este la etapa iniţială, persistând riscul de implementare formală/superficială a controlului intern.

Deşi, prin Declaraţia de bună guvernare pentru anul 2016, CEC a afirmat că sistemul de MFC la nivelul instituţiei este organizat, funcţional şi permite furnizarea unei asigurări rezonabile precum că fondurile publice alocate în scopul atingerii obiectivelor strategice şi operaţionale au fost utilizate în condiţii de transparenţă, economicitate, eficienţă, eficacitate, legalitate, etică şi integritate, realmente lucrurile sunt diferite.

Evaluările auditului public extern relevă că CEC a elaborat şi a aprobat în anul 2016 doar registrul comun al riscurilor⁴⁰ şi a descris numai procedura cu privire la managementul riscurilor⁴¹, nefiind realizate acţiuni în vederea: stabilirii obiectivelor operaţionale, implementării managementului riscurilor, evaluării activităţilor de control, documentării proceselor de bază, instituirii unui sistem de informare, comunicare şi documentare internă, precum şi de proceduri documentate privind raportarea suspiciunilor referitor la neconformităţi, fraudă şi corupţie.

Carenţele în implementarea componentelor controlului intern, expuse în prezentul Raport de audit, sunt consecinţele neimplementării depline a sistemului de MFC, care au determinat prezenţa unor neregularităţi la ţinerea evidenţei contabile, remunerarea muncii, efectuarea achiziţiilor publice, gestionarea patrimoniului public etc.

Auditul a constatat că, potrivit schemei de încadrare a CEC, este instituit Serviciul audit intern (SAI), cu o unitate de personal, care raportează preşedintelui CEC. Activitatea SAI este funcţională, cu rezerve de îmbunătăţire, urmând să asigure evaluarea eficacităţii funcţionării MFC al principalelor procese din cadrul CEC prin oferirea recomandărilor. Evaluarea activităţii SAI este prezentată în Anexa nr.3 la prezentul Raport de audit.

_______________________________

³⁹ Art.15 din Legea nr.229 din 23.09.2010 privind controlul financiar public intern; pct.28 şi 48 din Programul de dezvoltare a controlului financiar public intern pentru anii 2014-2017, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1041 din 20.12.2013.

⁴⁰ Registrul riscurilor în cadrul CEC pentru anul 2016, aprobat la 26.02.2016.

⁴¹ Procedura cu privire la managementul riscurilor, aprobat prin Dispoziţia CEC nr.9-a din 26.02.2016.

4.4. Execuţia bugetară a fost influenţată de planificarea supraestimată a necesităţilor.

Potrivit normelor metodologice privind reglementarea proceselor de elaborare, aprobare şi modificare a bugetului⁴², propunerile de buget ale autorităţilor/instituţiilor publice urmează a fi fundamentate reieşind din necesităţile reale ale entităţii, cu justificarea necesarului de resurse bugetare.

CEC a elaborat şi a aprobat devizele de cheltuieli estimative⁴³ pentru desfăşurarea activităţii în anul 2016 în sumă de 118,0 mil.lei. Activitatea neplanificată pentru CEC a fost organizarea alegerilor prezidenţiale din 30.10.2016⁴⁴, acţiune prin care CEC a întocmit devizul estimativ de cheltuieli aferent alegerilor respective în sumă de 100,0 mil.lei, necoordonat şi neaprobat prin hotărârea membrilor CEC⁴⁵, care a fost examinat de către Ministerul Finanţelor⁴⁶. Ulterior, conform Legii bugetului de stat pe anul 2016⁴⁷, CEC i-au fost aprobate alocaţii în sumă totală de 151,5 mil.lei.

Sinteza executării mijloacelor bugetare sub aspectul activităţior CEC şi instituţiei subordonate este prezentată în Tabelul nr.2.

Analiza efectuată de audit relevă că partea de cheltuieli a fost executată la nivel de 86,0%, constituind 126,0 mil.lei. Valoarea alocaţiilor nevalorificate în sumă de 20,5 mil.lei a fost condiţionată de nevalorificarea valorii contractelor (6,2 mil.lei) şi suma de 13,7 mil.lei - supraestimarea necesarului de alocaţii, ceea ce confirmă rezerve în precizia planificării bugetare de către CEC şi a instituţiei din subordine.

Astfel, analiza datelor din Raportul privind executarea bugetului pe anul 2016 (FD-044) denotă că cele mai semnificative valori de alocaţii neutilizate de către CEC se atestă la conturile: “Deplasări de serviciu” - în sumă de 3,0 mil.lei, “Alte servicii” - de 2,3 mil.lei, “Servicii editoriale” - de 1,7 mil.lei, “Subsidii”- de 2,0 mil.lei, “Alte cheltuieli în bază de contract cu persoane fizice⁴⁸”- de 8,2 mil.lei, precum şi la contul “Stocuri de materiale circulante”- de 3,0 mil.lei etc.

În aspectul programelor de activităţi, ponderea majoră în cheltuielile executate în anul 2016 a fost deţinută de: “Organizarea alegerilor prezidenţiale din 30.10.2016”- 81,6 mil.lei (65,0%), “Finanţarea partidelor politice”- 37,9 mil.lei ((30,0%), constatările în acest aspect fiind expuse în pct.4.2 al prezentului Raport de audit) şi de “Realizarea politicii electorale” - 6,9 mil.lei, sau 4,0% din totalul alocaţiilor executate.

Auditul a constatat că, din totalul alocaţilor de 100,0 mil.lei aprobate conform Legii bugetului de stat pe anul 2016, destinate organizării şi desfăşurării de către CEC a alegerilor prezidenţiale din 30.10.2016, ulterior precizate în sumă de 99,7 mil.lei, MAEIE i-au fost aprobate 10,8 mil.lei pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor în 150 BESV peste hotarele ţării. De fapt, CEC a realocat MAEIE suma de 5,4 mil.lei, fiind executate cheltuieli în sumă de 4,0 mil.lei, care nu au fost incluse în Raportul consolidat al CEC, dar incluse în rapoartele prezentate de către MAEIE la MF, din care considerente acestea nu sunt cuprinse în aria auditului.

În afara cheltuielilor indicate (4,0 mil.lei), auditul menţionează că suma de 1,9 mil.lei destinată pentru achitarea recompensei funcţionarilor electorali ai MAEIE a fost transferată şi achitată prin intermediul CECE mun. Chişinău şi reflectată în Raportul consolidat al CEC. Auditul atestă că, din totalul cheltuielilor planificate, CEC nu a valorificat 4,9 mil.lei, cauzele fiind neorganizarea peste hotarele ţării a 50 BESV, conform Hotărârii Guvernului nr.1080 din 26.09.2016⁴⁹ (3,9 mil.lei), şi supraestimarea cheltuielelor pentru cele 100 BESV deschise (1,0 mil.lei).

Pentru procesul de organizare a alegerilor prezidenţiale din 30.10.2016 în 35 CECE şi 2081 BESV au fost antrenate 25044 de persoane, fiind cheltuite 65,5 mil.lei. S-a constatat că Codul electoral⁵⁰ prevede constituirea CECE şi BESV dintr-un număr de cel puţin 7 şi de cel mult 11 persoane. Astfel, verificările auditului denotă că CEC, la organizarea alegerilor prezidenţiale, a suportat cheltuieli de remunerare reieşind din plafonul maxim de persoane angajate în CECE şi BESV, în condiţiile nestabilirii criteriilor de determinare a numărului acestora în funcţie de numărul alegătorilor.

Auditul atestă că despre necesitatea economisirii mijloacelor bugetare în cadrul scrutinelor, prin limitarea numărului de funcţionari electorali, Curtea de Conturi a menţionat şi în Raportul de audit precedent⁵¹, nefiind determinate criterii clare care să asigure economicitatea mijloacelor bugetare utilizate în aceste scopuri, astfel cerinţele rămânănd neexecutate. Structura şi evoluţia cheltuielilor CEC pe anul 2016 destinate politicii electorale şi organizării alegerilor prezidenţiale din 30.10.2016 sunt prezentate în Diagrama nr.1.

Diagrama nr.1

Structura şi evoluţia cheltuielilor CEC pe anul 2016 destinate realizării

politicii electorale şi organizării alegerilor prezidenţiale

Sursă: Rapoartele financiare consolidate ale CEC pentru anul 2016.

_______________________________

⁴² Setul metodologic privind elaborarea, aprobarea şi modificarea bugetului, aprobat prin Ordinul Ministerului Finanţelor nr.209 din 24.12.2015.

⁴³ Hotărârea CEC nr.4077 din 29.09.2015 cu privire la aprobarea devizelor de cheltuieli pentru anul 2016.

⁴⁴Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova nr.55 din 01.04.2016 cu privire la stabilirea datei alegerii Preşedintelui Republicii Moldova.

⁴⁵ Pct.30 lit.d) şi lit.e) din Regulamentul cu privire la activitatea Comisiei Electorale Centrale, aprobat prin Hotărârea CEC nr.137 din 14.02.2006, modificat şi completat prin Hotărârile CEC.

⁴⁶ Procesul-verbal nr.43 din 11.04.2016 al şedinţei privind consultările asupra propunerilor de buget pe anul 2016.

⁴⁷ Legea nr.236 din 03.10.2016 şi Legea nr.261 din 09.12.2016 pentru modificarea şi completarea Legii bugetului de stat pe anul 2016 nr.154 din 01.07.2016.

* Cheltuielile executate de către MAEIE, care nu au fost incluse în Raportul financiar consolidat al CEC.

⁴⁸ La poziţia bugetară “Alte cheltuieli în bază de contract cu persoane fizice” se atribuie cheltuielile privind desfăşurarea alegerilor prezidenţiale din 30.10.2016 pentru achitarea retribuirii muncii în bază contractelor cu persoanele fizice.

⁴⁹ Hotărîrea Guvernului 1080 din 26.09.2016 cu privire la organizarea secţiilor de votare din străinătate.

⁵⁰ Art.27 alin.(2) din Codul electoral nr.1381-XIII din 21.11.1997.

⁵¹ Cerinţa pct.2.1.1. din Hotărârea Curţii de Conturi nr.36 din 28.09.2015 cu privire la Raportul auditului conformităţii privind utilizarea mijloacelor financiare publice destinate alegerilor parlamentare în anul 2014 la Comisia Electorală Centrală.

4.5. Calcularea şi achitarea unor plăţi aferente retribuirii muncii au influenţat majorarea valorii cheltuielilor raportate.

Verificările de către audit asupra unor documente privind planificarea şi executarea cheltuielilor pentru retribuirea muncii pe un eşantion reprezentativ de 70% din totalul personalului selectat aleatoriu denotă unele neregularităţi⁵², după cum urmează:

- Din totalul de 1,8 mil.lei, cheltuite pentru retribuirea muncii angajaţilor permanenţi ai CEC la alegerile prezidenţiale⁵³, s-au achitat 279,9 mii lei, inclusiv 165,7 mii lei - pentru plata concediilor anuale, şi 114,2 mii lei - ajutorul material. Aceste mijloace nu au fost planificate în devizul de cheltuieli pentru alegerile prezidenţiale, dar urmau a fi calculate şi achitate din alocaţiile destinate activităţii de bază a aparatului CEC, atribuite corespunzător în aspectul clasificaţiei bugetare şi reflectate în Raportul privind executarea bugetului pe anul 2016;

- Cadrul legal nu prevede achitarea pentru munca prestată peste durata zilnică maximă de 10 ore pe zi. Totodată, la solicitarea angajatorului, salariaţii pot presta munca în afara orelor de program în limita a 120 de ore într-un an calendaristic. În aceste circumstanţe în 34 de cazuri angajaţilor permanenţi ai CEC li s-au achitat⁵⁴ pentru prestarea muncii cu depăşirea a 11-14 ore pe zi pe parcursul campaniei electorale prezidenţiale 449,1 mii lei;

- CEC nu a valorificat mijloacele aprobate/precizate în sumă de 7,4 mil.lei alocate pentru cheltuieli, în bază de contracte cu persoane fizice, destinate achitării recompensei funcţionarilor electorali, sau 93,7% din bugetul precizat, efectiv fiind executate cheltuieli în sumă de 466,1 mii lei. Totodată, verificările auditului relevă că în 19 cazuri CEC a achitat suma de 82,0 mii lei pentru retribuirea muncii pe unitate de timp⁵⁵, deşi contractele individuale de muncă cu persoanele fizice prevedeau achitarea suplimentară doar a orelor lucrate în zilele de odihnă/sărbătoare.

Informaţiile detaliate privind retribuirea muncii angajaţilor CEC se regăsesc în Anexa nr.4 la prezentul Raport de audit.

_______________________________

⁵² Art.100 alin.(5) şi alin.(6) din Codul muncii al Republicii Moldova nr.154-XV din 28.03.2003.

⁵³ Art.25 lit.(d) şi lit.(f) din Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181 din 25.07.2014.

⁵⁴ Art.100 alin.(5) şi (6) şi art.104 alin.(5) din Codul muncii nr.154-XV din 28.03.2003; art.158 din Codul muncii nr.154-XV din 28.03.2003, achitarea suplimentară doar a orelor lucrate în zilele de odihnă/sărbătoare; art.25 lit.(d) şi lit.(f) din Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181 din 25.07.2014.

⁵⁵ Art.157 alin.(1) din Codul muncii nr.154-XV din 28.03.2003; pct.9, lit.b) din Contractele individuale de muncă.

4.6. Cheltuielile executate pentru achiziţiile de bunuri şi servicii au fost înregistrate şi raportate conform, managementul procedurilor achiziţiilor publice urmând a fi consolidat.

Verificările auditului asupra executării cheltuielilor aferente achiziţiilor publice au cuprins un eşantion de 80,0% din contracte şi au relevat că acestea au fost înregistrate şi raportate conform, însă ineficienţa controlului intern a condiţionat prezenţa unor neregularităţi⁵⁶, după cum urmează:

- lipsa reglementărilor pentru atribuirea funcţiilor fiecărui membru al grupului de lucru pentru achiziţii al CEC, acestea fiind necesare pentru a fi exercitate în cadrul procedurilor de achiziţii; neîntocmirea rapoartelor trimestriale/semestriale şi anuale de monitorizare a executării contractelor de achiziţie publică, cu plasarea lor pe pagina web a CEC;

- planificarea necorespunzătoare a achiziţiilor de bunuri şi servicii, prin cunoaşterea necesităţilor exacte, fapt soldat cu nevalorificarea a 6,2 mil.lei, sau 40,2% din bugetul precizat pentru achiziţii de 15,2 mil.lei, dintre care 4,3 mil.lei - prevăzute pentru organizarea alegerilor prezidenţiale;

- CEC a încheiat 35 de contracte de achiziţie a bunurilor şi serviciilor în valoare de 1,0 mil. lei (0,7 mil.lei - pentru alegerile prezidenţiale, şi 0,3 mil.lei - activitatea CEC), fără a fi incluse în planurile de achiziţii ale CEC, cauza fiind necunoaşterea exactă a necesităţilor de bunuri şi servicii şi a surselor de finanţare;

- includerea în planul de achiziţii a unor lucrări fără sursă de finanţate (1,3 mil. lei) şi neincluderea în plan a unor servicii achiziţionate în sumă de 0,7 mil. lei;

- divizarea achiziţiilor de bunuri şi servicii pentru activitatea CEC, ceea ce a determinat evitarea realizării procedurii cererea ofertelor de preţuri (0,5 mil.lei), precum şi lipsa unei analize a achiziţiilor de mică valoare în vederea asigurării costurilor medii de achiziţie stabilite pe piaţă la momentul atribuirii contractelor de achiziţie publică;

- neplanificarea şi neexecutarea din timp a unor achiziţii de mărfuri şi servicii care puteau fi efectuate până la demararea campaniei electorale cu respectarea procedurilor, şi nu ca excepţie⁵⁷, deşi grupul de lucru pentru achiziţii al CEC, potrivit cadrului legal⁵⁸, urma să asigure transparenţa şi eficienţa achiziţiilor publice (1,2 mil.lei);

- admiterea unor cheltuieli neeficiente în sumă de 0,4 mil.lei; achiziţia altor bunuri decât cele din oferta tehnică desemnată câştigătoare (0,6 mil.lei) şi neaplicarea unor penalităţi operatorilor economici (55,9 mii lei). Unele neregularităţi privind managementul achiziţiilor publice în cadrul CEC sunt reflectate şi în rapoartele auditului intern.

Informaţiile detaliate privind achiziţiile de bunuri şi servicii se regăsesc în Anexa nr.5 la prezentul Raport de audit.

_______________________________

⁵⁶ Legea privind achiziţiile publice nr.131 din 03.07.2015; Hotărârea Guvernului nr.667 din 27.05.2016 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la activitatea grupului de lucru pentru achiziţii; Hotărârea Guvernului nr.1404 din 10.12.2008 “Cu privire la aprobarea Regulamentului privind modul de calculare a valorii estimative a contractelor de achiziţii publice şi planificarea acestora”.

⁵⁷ Art.4 alin.(1) lit.r) din Legea privind achiziţiile publice nr.131 din 03.07.2015.

⁵⁸ Art.14 alin.(2) lit.a) şi lit.c) din Legea privind achiziţiile publice nr.131 din 03.07.2015.

V. MENŢIUNE PRIVIND CONTINUITATEA ACTIVITĂŢII

Prioritatea Comisiei Electorale Centrale este de a stabili şi de a transpune în fapt obiectivele strategice şi operaţionale, având orientarea clară spre cerinţele alegătorilor şi ale părţilor interesate, în scopul îmbunătăţirii continue a procesului electoral.

Din această perspectivă, a fost necesar ca instituţia să realizeze o modernizare a procesului electoral în Republica Moldova, prin prisma progresului tehnologiilor informaţionale şi a diversificării mecanismelor de management în serviciul public.

Astfel, pentru asigurarea unei administrări responsabile şi eficiente, CEC a aprobat Planul strategic pentru anii 2016-2019⁵⁹ şi, respectiv, Planul de acţiuni pe anul 2016, fiind prestabilite următoarele obiective: dezvoltarea şi implementarea modulelor SIAS “Alegeri”; sporirea accesibilităţii procesului electoral; îmbunătăţirea continuă a managementului electoral şi consolidarea capacităţilor instituţionale; asigurarea organizării evenimentelor electorale; alegători conştienţi şi informaţi; transparenţa în activitatea organelor electorale; transparenţa finanţării partidelor politice şi a campaniilor electorale; perfecţionarea cadrului legal şi a celui conex.

Per ansamblu, procesul de implementare a obiectivelor şi acţiunilor Strategiei în anul 2016 a fost preponderent orientat în vederea desfăşurării procedurilor electorale, ajustării domeniilor privind dezvoltarea şi implementarea modulelor SIAS “Alegeri”, perfecţionarea cadrului legal şi a celui conex etc.

Totodată, auditul atestă că CEC întâmpină dificultăţi în estimarea şi planificarea necesităţilor de alocaţii în vederea aprobării liniei bugetare pentru o asigurare financiară optimă şi suficientă în procesul de organizare şi desfăşurare a activităţilor electorale (alegeri, referendumuri etc.). De asemenea, constatările auditului indică asupra necesităţii consolidării răspunderii manageriale pentru implementarea unui sistem de management financiar şi control intern în vederea asigurării conformităţii ţinerii evidenţei contabile a situaţiilor financiare şi patrimoniale, precum şi raportării acestora; legalizării tuturor drepturilor asupra bunurilor gestionate; stabilirii modului de elaborare, aprobare şi raportare a mijloacelor alocate pentru desfăşurarea alegerilor în cadrul birourilor electorale ale secţiilor de votare deschise peste hotarele ţării, precum şi finanţării partidelor politice etc., fapt care ar asigura o mai bună guvernare a finanţelor publice şi a gestionării patrimoniului public în domeniul de competenţe şi responsabilitate.

_______________________________

⁵⁹ Hotărârea CEC nr.4341 din 08.12.2015 cu privire la aprobarea Planului strategic al Comisiei Electorale Centrale pentru anii 2016-2019.

VI. ALTE INFORMAŢII

Nefuncţionalitatea managementului financiar şi a controlului intern în cadrul CICDE a generat neregularităţi privind utilizarea mijloacelor publice şi neexecutarea cu 70,8% a planului de instruiri ale funcţionarilor electorali.

Verificările auditului privind executarea de către CICDE a cheltuielilor denotă că acestea în lipsa controlului intern a condiţionat unele deficienţe⁶⁰, după cum urmează:

- în scopul instruirii şi calificării funcţionarilor electorali în conformitate cu Codul electoral⁶¹, CEC a fondat CICDE, care este o instituţie publică, cu un efectiv din 7 unităţi de personal, dintre care 2 unităţi deţin funcţii de conducere;

- potrivit Raportului privind executarea bugetului consolidat pe anul 2016, CICDE nu a valorificat 1,5 mil.lei, sau 24,0% din bugetul precizat (6,4 mil.lei), inclusiv 1,0 mil.lei privind achiziţiile de bunuri şi servicii;

- deşi CICDE i-au fost alocate suficiente mijloace, acesta, în perioada electorală, nu a instruit 20,4 mii de persoane, planul de instruiri fiind executat la nivel de 29,2%, ponderea cea mai mare - de 67,2%, fiind deţinută de membrii BESV neinstruiţi, fapt care a dus la tergiversarea prezentării la CEC a rapoartelor financiare;

- CICDE nu a elaborat regulamentar⁶² planuri trimestriale de achiziţii, iar în planul anual nu au fost incluse toate procedurile de achiziţii, ulterior acesta nefiind plasat pe pagina web în termen de 30 zile de la aprobare (2,1 mil.lei), astfel neasigurându-se transparenţa şi eficienţa achiziţiilor publice;

- planificarea contractelor de achiziţii publice s-a efectuat fără cunoaşterea exactă a necesităţilor de bunuri şi servicii⁶³ şi a surselor de finanţare, fiind încheiate contracte în valoare de 1,7 mil.lei, fără includerea lor în planurile de achiziţii ale CICDE;

- CICDE a închieat 15 contracte cu persoane fizice, în sumă totală de 377,2 mii lei, dintre care unele au fost încheiate post factum, iar altele - pe parcursul prestării serviciilor;

- CICDE a încheiat un contract în sumă de 1180,8 mii lei privind achiziţia unor servicii de organizare a campaniei de informare a alegătorilor, potrivit căruia operatorii contractaţi urmau să răspundă la întrebările apelanţilor. Ulterior, entitatea a contractat suplimentar alţi 2 operatori, pentru a monitoriza activitatea primilor operatori, achiziţionând acelaşi tip de servicii şi cheltuind suplimentar 89,3 mii lei;

- CICDE a achiziţionat servicii de transport al pasagerilor pentru care a achitat suma de 299,3 mii lei, preţul contractat de către entitate constituind 6,0-7,5 lei pentru 1 km. Ca exemplu, pentru comparaţie, auditul denotă că preţul stabilit de către Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor⁶⁴ pentru agenţii transportatori este de 0,46 lei pentru un pasager/kilometru. În aceste circumstanţe, auditul atestă rezerve privind economicitatea utilizării mijloacelor bugetare în acest scop;

- în perioada electorală, CICDE, din sursele unor proiecte, a contractat servicii de catering şi închirieri de spaţiu în sumă de 114,5 mii lei cu 7 operatori economici, divizând⁶⁵ achiziţiile, totodată acestea neregăsindu-se în planul de achiziţii.

_______________________________

⁶⁰ Legea privind achiziţiile publice nr.131 din 03.07.2015; Hotărârea Guvernului nr.667 din 27.05.2016 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la activitatea grupului de lucru pentru achiziţii; Hotărârea Guvernului nr.1404 din 10.12.2008 “Cu privire la aprobarea Regulamentului privind modul de calculare a valorii estimative a contractelor de achiziţii publice şi planificarea acestora”.

⁶¹ Art.26¹ din Codul electoral nr.1381-XIII din 21.11.1997.

⁶² Art.14 alin.(1) lit.a) şi alin.(2) lit.c) din Legea privind achiziţiile publice nr.131 din 03.07.2015; pct.20 subpct. (1) şi (2) din Regulamentul cu privire la activitatea grupului de lucru pentru achiziţii, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.667 din 27.05.2016; pct.21 şi pct.27 din Regulamentul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1404 din 10.12.2008.

⁶³ Pct.15 şi pct.16 din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1404 din 10.12.2008.

⁶⁴ Pct.1 din Ordinul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor nr.231 din 22.10.2013 cu privire la majorarea tarifelor în transportul de călători şi bagaje pe rute regulate.

⁶⁵ Art.72 alin.(1) din Legea privind achiziţiile publice nr.131 din 03.07.2015. Pct.pct.15 lit.f) din Hotărârea Guvernului nr.148 din 14.02.2008 “Cu privire la aprobarea Regulamentului achiziţiilor publice de valoare mică” (cu modificările ulterioare).

VII. RECOMANDĂRILE AUDITULUI

Recomandări Comisiei Electorale Centrale:

1. Să asigure activităţi privind fortificarea implementării sistemului de management financiar şi control prin stabilirea obiectivelor operaţionale, implementarea managementului riscurilor, evaluarea activităţilor de control, documentarea proceselor de bază şi instituirea unui sistem de informare, comunicare şi documentare internă (subcapitolul 4.3).

2. Să asigure retribuirea personalului de bază în strictă conformitate cu cadrul normativ-legal, aprobând reglementări interne referitor la prestarea şi achitarea muncii peste durata zilnică maximă (subcapitolul 4.5).

3. Să asigure planificarea achiziţiilor bunurilor, lucrărilor şi serviciilor ţinând cont de necesităţile reale şi cu respectarea prevederilor cadrului legal (subcapitolul 4.6).

4. Să asigure conformitatea modului de evidenţă şi a procesului de inventariere a patrimoniului cu contabilizarea corespunzătoare a operaţiunilor economice legate de acesta, precum şi să implementeze/consolideze sistemul de control intern aferent procesului de casare a bunurilor cu dezvoltarea reglementărilor privind particularităţile evidenţei contabile aferente acestor procese. (paragraful 4.1.2).

5. Să întreprindă măsuri concrete de legalizare şi contabilizare a drepturilor patrimoniale asupra bunurilor CEC (paragraful 4.1.3).

Recomandări Centrului de Instruire Continuă în Domeniul Electoral:

6. Să aprobe un plan de măsuri concrete privind sporirea utilizării eficiente a alocaţiilor destinate pentru executarea planului de instruiri ale funcţionarilor electorali, consolidând elementele sistemului de management financiar şi control intern aferente procesului (capitolul VI).

Recomandări Ministerului Finanţelor, în comun cu Comisia Electorală Centrală, precum şi cu alte părţi oportune:

7. Să reglementeze procedura de planificare, utilizare şi raportare conformă cadrului legal de raportare financiară a alocaţiilor de la bugetul de stat destinate pentru activitatea BESV de peste hotarele ţării (subcapitolul 4.4).

VIII. RESPONSABILITĂŢILE CONDUCERII ŞI ALE CELOR ÎNSĂRCINAŢI

 CU GUVERNANŢA PENTRU SITUAŢIILE FINANCIARE

Managerul autorităţii este responsabil de pregătirea şi prezentarea fidelă a rapoartelor/situaţiilor financiare în conformitate cu Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007, care asigură întocmirea situaţiilor financiare ce nu conţin denaturări semnificative cauzate de fraudă sau eroare. La întocmirea situaţiilor financiare, conducerea este responsabilă de evaluarea capacităţii entităţii de a continua activitatea, dezvăluind, după caz, aspectele legate de activitatea continuă.

IX. RESPONSABILITĂŢILE AUDITORILOR

Responsabilitatea auditorului este de a planifica şi a realiza misiunea de audit, cu obţinerea probelor suficiente şi adecvate în vederea susţinerii bazei pentru opinia de audit. Scopul auditului public extern constă în oferirea unei asigurări rezonabile referitor la faptul că situaţiile financiare, în ansamblul lor, nu conţin denaturări semnificative datorate fraudei sau erorilor, precum şi în emiterea unei opinii.

Asigurarea rezonabilă reprezintă un nivel ridicat de asigurare, dar nu este o garanţie că un audit efectuat în conformitate cu ISSAI va detecta întotdeauna o denaturare semnificativă atunci când există. Denaturările pot fi datorate fraudei sau erorilor. Totodată, denaturările pot fi considerate semnificative dacă, în mod individual sau în ansamblu, pot influenţa deciziile economice ale utilizatorilor acestor situaţii financiare.