Hotărâre nr.98 din 30.10.2021 pentru aprobarea avizului asupra proiectului de lege nr.269 din 7 octombrie 2021 cu privire la publicitate

COMISIA ELECTORALĂ CENTRALĂ

H O T Ă R Â R E

pentru aprobarea avizului asupra proiectului de lege

nr.269 din 7 octombrie 2021 cu privire la publicitate

nr. 98  din  30.10.2021

 (în vigoare 30.10.2021) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 293-300 art.1373 din 03.12.2021

* * *

Prin adresa nr.CEB-04 nr.171 din 12 octombrie 2021, înregistrată la Comisie sub nr.CEC-7/286 din 13 octombrie 2021, Comisia economie, buget şi finanţe a Parlamentului a solicitat avizarea proiectului de lege nr.269 din 7 octombrie 2021 cu privire la publicitate.

Cancelaria de Stat a Republicii Moldova, prin adresa nr.31-06-684-7629 din 11 octombrie 2021, înregistrată la Comisie sub nr.CEC-7/283 din 12 octombrie 2021, a transmis în copie Comisiei Electorale Centrale solicitarea adresată ministerelor privind examinarea proiectului de lege menţionat şi prezentarea propunerilor pentru generalizare şi elaborarea proiectului de Aviz unic al Guvernului asupra iniţiativei înaintate.

În temeiul art.18 alin.(2) din Codul electoral nr.1381/1997 şi art.32 alin.(1) din Legea nr.100/2017 cu privire la actele normative, Comisia Electorală Centrală

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă avizul asupra proiectului de lege nr.269 din 7 octombrie 2021 cu privire la publicitate, conform anexei.

2. Hotărârea Comisiei Electorale Centrale se transmite Comisiei economie, buget şi finanţe a Parlamentului Republicii Moldova conform solicitării şi Cancelariei de Stat cu titlu de informare.

3. Prezenta hotărâre intră în vigoare la data adoptării, se publică pe pagina web oficială a Comisiei Electorale Centrale şi în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Anexă

la hotărârea Comisiei Electorale Centrale

nr.98 din 30 octombrie 2021

AVIZ

asupra proiectului de lege nr.269 din 7 octombrie 2021

cu privire la publicitate

Analizând proiectul de lege prin prisma competenţelor instituţionale, Comisia constată că acesta dezvoltă prevederile aferente publicităţii politice şi electorale, inclusiv în perioada extraelectorală şi consideră reglementările suplimentare ca fiind binevenite, fapt pentru care conceptual susţine proiectul înaintat şi relevă următoarele obiecţii de conţinut:

1. La art.2, precum şi în tot textul proiectului se utilizează sintagma "mass-media", iar la art.3 în definiţia noţiunii de "difuzor de publicitate" se foloseşte sintagma "mijloacele de informare în masă", fiind necesară uniformizarea acestora, după cum se dispune în art.54 alin.(1) lit.c) din Legea nr.100/2017 cu privire la actele normative, conform căruia "Textul proiectului actului normativ se elaborează în limba română, cu respectarea următoarelor reguli: terminologia utilizată este constantă, uniformă şi corespunde celei utilizate în alte acte normative…".

Totodată, este de observat că legislaţia conexă nu defineşte explicit noţiunea de "mass-media", fapt care creează incertitudini juridice, inclusiv în domeniul electoral.

Spre exemplu, în conformitate cu art.71 alin.(3) din Codul electoral, "contestaţiile ce vizează mijloacele de informare în masă scrise se examinează de către instanţa de judecată".

Potrivit art.70 alin.(8) din Codul electoral, "Publicitatea electorală în reţeaua internet şi prin intermediul telefoniei mobile este asimilată publicităţii electorale în presa scrisă".

Astfel, nu este o claritate în cazul în care se contestă conţinutul unui buletin informativ al partidului, care deţine statut de concurent electoral, plasat inclusiv pe reţeaua internet, dacă acesta este un mijloc de informare în masă şi cade sub incidenţa prevederilor conexe, fapt pentru care termenul "mass-media/mijloc de informare în masă" urmează a fi explicit definit în vederea excluderii interpretării neuniforme, inclusiv de instanţele de judecată, de asemenea prin prisma prevederilor aferente, expuse în Legea nr.67/2018 privind aprobarea Concepţiei naţionale de dezvoltare a mass-mediei din Republica Moldova.

2. În ceea ce priveşte noţiunile din art.3 al proiectului:

1) Noţiunea "cod de conduită" propunem de a fi completată şi cu alţi subiecţi decât comercianţii şi care desfăşoară alte genuri de activitate, în acest sens propunem reformularea definiţiei în modul următor: "cod de conduită – acord sau ansamblu de reguli în domeniul publicităţii, neimpuse prin legislaţie sau prin dispoziţii administrative, ce definesc comportamentul comercianţilor, dar şi altor subiecţi care se angajează să le respecte în legătură cu una sau mai multe practici comerciale în unul sau mai multe sectoare de activitate sau de altă natură";

2) Se definesc noţiunile de "dispozitiv publicitar fix" şi "dispozitiv publicitar mobil", însă numai pe exterior, pe când publicitatea se plasează şi în interior, inclusiv în interiorul unităţilor de transport, ceea ce se menţionează în alte articole de reglementare, precum art.41 alin.(3) lit.a), art.48 alin.(3) lit.c) din proiect.

Prin urmare, Comisia sugerează a prevedea prin noţiunile de mai sus şi cazurile de plasare a publicităţii în interiorul încăperilor şi unităţilor de transport.

În acelaşi timp, considerăm judicios de a stabili expres la nivel de lege interdicţia de plasare contra cost a publicităţii electorale în transportul rutier, indiferent de forma de proprietate, or, în mod practic la nivel local, în funcţie de conjunctura politică a colectivităţii locale, transportatorii plasează în mod excesiv publicitatea electorală a anumitor concurenţi electorali cu putere decizională în localitatea respectivă, persoanele fiind impuse să o privească în timpul călătoriei. Ca variantă de compromis ar putea servi plasarea publicităţii electorale în unităţile de transport pe suport de transmisiune video, adică pe ecrane TV.

3) Noţiunea de "dezminţire" propunem de a fi formulată în următoarea redacţie "dezminţire – infirmarea publicităţii ce conţine informaţii false sau denaturate de propagandă şi/sau informare manipulatoare".

Totodată, la definitivarea noţiunii considerăm oportun de a ţine cont de art.26 "Dezminţirea" din Legea nr.64/2010 cu privire la libertatea de exprimare.

4) Se introduce noţiunea de "entitate din sectorul de stat", dar care nu este reglementată de alte acte normative, însă cu efect care depăşeşte ramura îngustă a raporturilor din domeniul publicităţii, ceea ce poate afecta condiţia calităţii şi previzibilităţii legii. Astfel, Comisia consideră necesar de a fi stabilite criteriile entităţii din sectorul de stat la nivel de lege generală, ceea ce ar condiţiona instituţiile ce cad sub incidenţa noţiunii respective la o conduită corespunzătoare, inclusiv în aria de publicitate.

Mai mult, introducerea acestei noţiuni la nivel general de reglementare ar exclude interpretările diferite şi la nivel electoral în ceea ce priveşte implicarea entităţilor în cauză în campaniile electorale.

În susţinerea propunerii respective este relevantă definiţia de la lit.i) a noţiunii "entitate din sectorul de stat" potrivit căreia aceasta este "i) orice altă persoană declarată prin hotărâre de guvern drept entitate din sectorul de stat", adică se introduce competenţa autorităţii executive a statului de a reglementa suplimentar statutul acestei entităţi.

Prin urmare, considerăm oportun de a unifica criteriile referitoare la "entitatea din sectorul de stat" cu cele stabilite pentru "persoana de drept public" în Codul civil.

5) Se introduce noţiunea "perioadă extraelectorală – perioada de timp din care este exclusă durata perioadei electorale prevăzută la art.1 din Codul electoral".

Atragem atenţia că la art.1 din Codul electoral noţiunea de "perioadă electorală" este definită ca "perioadă de timp cuprinsă între ziua aducerii la cunoştinţă publică a datei alegerilor şi ziua în care rezultatele alegerilor sunt confirmate de către organele competente, dar nu mai mare de 90 de zile".

Astfel, ca punct de reper pentru începerea campaniei electorale este faptul aducerii la cunoştinţă publică a actului de stabilire a datei alegerilor. În mod practic, inclusiv în vederea respectării previzibilităţii desfăşurării alegerilor, data acestora este stabilită de autoritatea competentă (inclusiv de Comisie în cazul alegerilor locale noi) anterior celor 90 de zile, ceea ce duce la interpretări diferite din partea actorilor implicaţi în procesele electorale, inclusiv a instanţelor judecătoreşti.

Un mijloc de evitare a interpretării vaste, utilizat de Parlament la stabilirea datei alegerilor, este introducerea unui punct suplimentar referitor la data intrării în vigoare a hotărârii, cum ar fi Hotărârea Parlamentului nr.65/2020 cu privire la stabilirea datei alegerilor Preşedintelui Republicii Moldova, Hotărârea Parlamentului nr.53/2019 privind stabilirea datei alegerilor locale generale, Hotărârea Parlamentului nr.197/2018 privind stabilirea datei pentru alegerea Parlamentului.

Totodată, faptul publicării actului de stabilire a alegerilor în Monitorul Oficial, indiferent de data intrării în vigoare a acestuia, poate fi tratat ca momentul aducerii la cunoştinţă publică a datei alegerilor drept punct de reper pentru începerea perioadei electorale.

În mod practic, data efectivă de începere a perioadei electorale, care cuprinde cele 90 de zile, luând în calcul, după caz, şi o eventuală organizare a turului II de scrutin în anumite tipuri de alegeri, se stabileşte de Comisie prin hotărâre cu privire la aprobarea programului calendaristic pentru desfăşurarea scrutinului.

Astfel, pentru aplicarea corespunzătoare a reglementărilor instituite pentru perioada extraelectorală ar fi oportun de a fi ajustată noţiunea de "perioadă electorală" în Codul electoral.

Totodată, propunem de a examina oportunitatea excluderii noţiunii propuse de autorul proiectului prin utilizarea corespunzătoare a sintagmei "în afara perioadei electorale".

6) Noţiunea de "publicitate amorală" se defineşte ca "publicitate care încalcă normele moralei general acceptate în societate".

Este de menţionat că explicaţia adusă noţiunii menţionate este una vagă, pasibilă de aplicare într-o manieră discreţionară şi arbitrară, nefiind clare criteriile exacte de aplicare, or se utilizează acelaşi termen de "morală", iar, în conformitate cu art.54 alin.(1) lit.d) din Legea cu privire la actele normative, "noţiunea se redă prin termenul respectiv, evitându-se definiţia acesteia sau utilizarea frazeologică, aceleaşi noţiuni se exprimă prin aceiaşi termeni".

Mai mult, aceeaşi problematică de aplicabilitate este stabilită şi în Codul electoral la art.187 alin.(3) conform căruia primarul poate fi revocat inclusiv pentru încălcarea normelor morale şi etice.

De asemenea, urmează a fi avute în vedere şi constatările Curţii Constituţionale expuse în Hotărârea nr.25/2021 privind excepţia de neconsituţionalitate a unor prevederi din articolul 287 alin.(1) [huliganismul] din Codul penal, şi anume sintagma "acţiunile intenţionate care încalcă grosolan ordinea publică" şi sintagma "acţiuni care, prin conţinutul lor, se deosebesc prin cinism sau obrăznicie deosebită", - adică o conduită amorală a făptaşului.

Astfel, la pct.61 s-a stabilit "Curtea menţionează că, în activitatea legislativă, principiul legalităţii incriminării şi a pedepsei intervine şi se realizează atât sub aspect material, cât şi sub aspect formal. Sub aspect material, acest principiu îi impune legislatorului două obligaţii fundamentale: (1) să prevadă într-un text de lege faptele considerate infracţiuni şi pedepsele aferente; şi (2) să redacteze textul legal cu suficientă claritate, pentru ca orice persoană să poată realiza care sunt acţiunile sau inacţiunile care intră sub incidenţa acestuia. Aspectul formal se referă la obligaţia adoptării normelor penale ca legi organice, potrivit articolului 72 alin.(3) lit.n) din Constituţie (HCC nr.12 din 14 mai 2018, § 35, 36)".

La pct.75 şi 76 s-a stabilit "Curtea constată că Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie cu privire la practica judiciară în cauzele penale despre huliganism nr.4 din 19 iunie 2006, pct.3, conţine următoarea explicaţie: "[î]ncălcare grosolană a ordinii publice ce exprimă o vădită lipsă de respect se consideră săvârşirea unor acţiuni intenţionate ce atentează la regulile sociale şi morale de convieţuire, care sunt încălcate într-un mod grosolan şi demonstrativ de către violatorul ordinii publice prin necuviinţă, neobrăzare, comportare batjocoritoare cu cetăţenii, prin înjosire a onoarei şi demnităţii persoanei, încălcare îndelungată şi insistentă a ordinii publice, zădărnicire a activităţilor de masă, suspendare temporară a activităţii normale a întreprinderilor, instituţiilor, organizaţiilor, transportului obştesc etc. [...] prin "acţiuni care încalcă grosolan ordinea publică" se înţelege fapta săvârşită în public, îndreptată împotriva ordinii publice, care se concretizează în acostarea jignitoare a persoanelor, în alte acţiuni similare, ce încalcă normele etice, tulbură ordinea publică şi liniştea persoanelor".

Curtea observă că, pe lângă definiţia circulară oferită termenului de "încălcare grosolană a ordinii publice", semnificaţia atribuită acestui concept de către instanţa supremă este, de fapt, similară cu dispoziţia articolului 354 din Codul contravenţional, referitor la huliganismul nu prea grav. Acest articol stabileşte că huliganismul nu prea grav constă în acostarea jignitoare în locuri publice a persoanei fizice, alte acţiuni similare ce tulbură ordinea publică şi liniştea persoanei fizice. Curtea a reţinut că diferenţa dintre infracţiunea şi contravenţia de huliganism constă în prezenţa sau în lipsa acţiunilor adiacente. Acţiunile adiacente sunt aplicarea violenţei asupra persoanelor, ameninţarea cu aplicarea violenţei asupra persoanelor şi opunerea de rezistenţă violentă reprezentanţilor autorităţilor sau altor persoane care combat actele huliganice".

În final Curtea a stabilit că termenii "grosolan" şi "cinism" din norma contestată nu corespund criteriilor de calitate şi de previzibilitate ale legii, fiind declaraţi neconstituţionali.

Pornind de la constatările instanţei de contencios constituţional, fiind aferente problemei definitivării caracterului "amoral" al conţinutului publicităţii, considerăm că noţiunea în cauză urmează a fi reformulată astfel, ca să excludă o interpretare arbitrară excesivă.

7) La noţiunea de "publicitate în presa scrisă – publicitatea difuzată în publicaţiile periodice în variantă tipărită", atragem atenţia, după cum am menţionat mai sus, că în domeniul electoral publicitatea în reţeaua internet este asimilată publicităţii în presa scrisă.

8) În definiţia noţiunii de "publicitate on-line – publicitatea difuzată în mass-media digitală, pe reţelele de socializare, prin poşta electronică, prin intermediul motoarelor de căutare, pe bloguri şi/sau pe alte pagini web" se dă o enumerare exhaustivă a platformelor, ceea ce, eventual, poate crea impedimente de clasificare a acesteia, care, efectiv, este plasată pe reţeaua internet, însă pe alte platforme decât cele enumerate. Referitor la utilizarea sintagmei "mass-media" reiterăm poziţia expusă în pct.1 din prezentul aviz.

9) La noţiunea de "publicitate on-line direcţionată (targetată) – publicitatea difuzată on-line în mod diferenţiat, în baza unor criterii geografice, demografice, social-economice şi/sau comportamentale", considerăm judicios, în vederea înglobării clasificării, de a introduce sintagma "şi personalizată" după cuvântul "diferenţiat".

10) La noţiunea de "publicitate pe vehicule – publicitatea difuzată prin aplicarea de afişe pe vehicule sau prin vopsirea vehiculelor în scop publicitar", atragem atenţia, după cum am menţionat mai sus, că publicitatea poate fi plasată inclusiv în interiorul unităţilor de transport.

11) La noţiunea de "subiecţi ai publicităţii politice – partidele politice, membrii partidelor politice, persoanele care şi-au afirmat public susţinerea pentru un partid politic în ultimele 12 luni, organizaţiile social-politice, membrii organizaţiilor social-politice, persoanele care şi-au afirmat public susţinerea pentru o organizaţie social-politică în ultimele 12 luni, grupurile de iniţiativă pentru susţinerea unor candidaţi la funcţiile din cadrul autorităţilor publice, alese conform prevederilor Constituţiei Republicii Moldova şi ale Codului electoral nr.1381/1997, grupurile de iniţiativă pentru iniţierea unui referendum, grupurile de iniţiativă pentru colectarea de semnături în favoarea/defavoarea unei/unor iniţiative cu caracter politic, persoanele care, în ultimele 12 luni, şi-au afirmat public susţinerea pentru unul sau mai multe grupuri de iniţiativă prevăzute în prezenta noţiune, precum şi activitatea acestora", considerăm că termenul de 12 luni în interiorul căruia persoana şi-a afirmat susţinerea pentru un partid politic este unul prea vag, nejustificat, ceea ce ar putea duce la faptul că o mare parte din cetăţeni pot cădea sub incidenţa acestei noţiuni, inclusiv Preşedintele Republicii Moldova, ales din rândurile membrilor unui partid şi care şi-a sistat apartenenţa politică în condiţiile art.123 alin.(2) din Codul electoral. Acelaşi raţionament este valabil şi în privinţa membrilor organelor colegiale autonome şi apolitice, precum este Curtea Constituţională, organele de drept (poliţia şi procuratura), Serviciul de Informaţii şi Securitate, inclusiv Comisia Electorală Centrală.

Totodată, propunem de a completa subiecţii publicităţii politice cu astfel de categorii: "concurenţi electorali, blocuri electorale, grupuri de iniţiativă pentru susţinerea candidaţilor la funcţia electivă sau pentru iniţierea referendumului, persoane care şi-au afirmat public susţinerea acestora".

De asemenea, atragem atenţia la lipsa unei certitudini privind momentul de la care începe efectiv să decurgă termenul de 12 luni.

Prin urmare, propunem de a exclude din definiţie textul "persoanele care şi-au afirmat public susţinerea pentru un partid politic în ultimele 12 luni", "persoanele care şi-au afirmat public susţinerea pentru o organizaţie social-politică în ultimele 12 luni" şi " , persoanele care, în ultimele 12 luni, şi-au afirmat public susţinerea pentru unul sau mai multe grupuri de iniţiativă prevăzute în prezenta noţiune, precum şi activitatea acestora".

12) În mod subsidiar atragem atenţia că noţiunea de "publicitate" este definită şi la art.1 din Codul serviciilor media audiovizuale, nefiind însă uniformă.

3. La art.6 [dreptul la propria imagine] este stabilit că "Utilizarea în publicitate a datelor cu caracter personal, inclusiv a numelui, a imaginii şi/sau a vocii unei persoane fizice este permisă doar pe bază de contract, încheiat în scris, sau în baza acordului scris al persoanei, cu excepţiile prevăzute de lege". Această normă poate conduce la interpretări contradictorii la realizarea dreptului candidatului, stabilit de art.52 din Codul electoral cu privire la agitaţia electorală, prin critica contracandidatului şi utilizarea imaginii acestuia din surse publice.

Astfel, propunem de a stabili explicit inaplicabilitatea acestor prevederi pentru publicitatea electorală şi cea politică.

4. La art.9 [Conţinutul publicităţii politice]:

1) La alin.(3) se stabileşte că "publicitatea politică nu poate conţine una sau mai multe dintre următoarele informaţii:

a) datele de identificare ale comerciantului, inclusiv ale comerciantului care a plătit pentru difuzarea publicităţii politice;

b) mijloacele de individualizare ale comerciantului;

c) produsele sau mijloacele de individualizare ale produselor comerciantului;".

Menţionăm că, în conformitate cu art.70 alin.(6) din Codul electoral, "Fiecare material publicitar trebuie să includă denumirea concurentului electoral, data tipăririi, tirajul materialului şi denumirea tipografiei care l-a tipărit. Publicitatea electorală contra plată va fi însoţită de genericul "Electorala"".

Astfel, redacţia normei propuse de autori intră în coliziune cu prevederile citate supra, or acestea sunt introduse pentru identificarea exactă a sursei de producere pentru controlul efectiv, inclusiv din punctul de vedere al respectării prevederilor ce ţin de transparenţă în finanţarea partidelor politice în activitatea lor. Respectiv, propunem norma să conţină cert ce urmează să conţină publicitatea politică, pentru facilitatea aplicării eficiente în practică a prevederilor actului.

2) La alin.(4) se stabileşte că "În cazul publicităţii exterioare, informaţiile care trebuie incluse în conţinutul publicităţii politice sunt stabilite de către Comisia Electorală Centrală, în conformitate cu art.4 alin.(2)".

De menţionat că în art.4 alin.(2), la care se face referire, este indicat că "În perioada electorală, prezenta lege se aplică în măsura în care nu contravine prevederilor Codului electoral nr.1381/1997".

Deci, pe de o parte, nu este clar de ce reglementările se limitează numai la publicitatea exterioară, nefiind inclusă cea interioară, pe de altă parte, cerinţele vizavi de conţinutul publicităţii electorale sunt stabilite de Codul electoral, Comisiei revenindu-i rolul de reglementare suplimentară.

În afară de aceasta, considerăm benefic, din punctul de vedere al controlului financiar, de a institui reguli uniforme pentru plasarea publicităţii electorale şi celei politice de către partidele politice.

5. La art.10 alin.(3) [Contractul de difuzare a publicităţii politice]:

1) La alin.(3) lit.e) se stabileşte că "În cazul publicităţii politice, nu poate fi furnizor de publicitate o persoană juridică înregistrată în Republica Moldova care are în calitate de membru una dintre entităţile/subiecţii prevăzuţi la lit.a)–d)". Literele a) – d) prevăd:

a) un stat străin;

b) o organizaţie internaţională, inclusiv o organizaţie politică internaţională;

c) o persoană juridică care nu este înregistrată în Republica Moldova;

d) o persoană fizică care nu este cetăţean al Republicii Moldova.

Astfel, din norma citată nu este clară calitatea de "membru", dacă e fondator, asociat, persoană afiliată, or, de fapt, proprietarul efectiv poate fi o entitate interzisă care nu are statut de "membru".

2) La lit.k) şi q) se stabileşte că nu poate fi furnizor de publicitate o entitate din sectorul de stat şi un comerciant.

Nu este clar în ce măsură este justificată această interdicţie pentru comercianţi. Mai mult, nu este clar definit statutul de comerciant. Totodată, atragem atenţia că, în conformitate cu art.41 alin.(3) din Codul electoral, "Se interzice finanţarea ori susţinerea materială sub orice formă a activităţii partidelor politice, grupurilor de iniţiativă, a campaniilor electorale/concurenţilor electorali de către persoanele juridice care, în ultimii trei ani înainte de începerea perioadei electorale, au încheiat contracte de achiziţii publice de lucrări, bunuri sau servicii în sensul Legii nr.131/2015 privind achiziţiile publice, precum şi de către persoanele juridice cu capital străin sau mixt". Aceeaşi interdicţie pentru finanţarea partidelor politice este stabilită şi la art.26 alin.(6) lit.e¹) şi f) din Legea nr.294/2017 privind partidele politice.

Astfel, considerăm oportun de a unifica prevederile vizate în partea ce ţine de interdicţiile în cazul furnizorului de publicitate.

De asemenea, atragem atenţia că noţiunea de "furnizor de publicitate" este definită vag, nefiind stabilită o diferenţă clară între furnizor şi comerciant şi dacă un comerciant poate fi concomitent şi furnizor de publicitate în corelaţie cu prevederile art.9 alin.(3) din proiect.

6. La art.11 [Cerinţe privind difuzarea publicităţii politice]:

1) La alin.(1) se stabileşte că "În perioada extraelectorală, publicitatea politică este difuzată în conformitate cu Codul electoral nr.1381/1997 şi cu prezenta lege. Comisia Electorală Centrală are dreptul să instituie reglementări suplimentare privind difuzarea publicităţii politice în perioada extraelectorală, în conformitate cu Codul electoral nr.1381/1997".

Menţionăm că în Codul electoral nu se reglementează explicit difuzarea publicităţii în perioada extraelectorală. În acelaşi timp, prevederile în cauză urmează a fi reformulate într-o manieră exactă, şi anume că "În perioada extraelectorală, publicitatea politică este difuzată în conformitate cu principiile şi condiţiile stabilite de Codul electoral nr.1381/1997 pentru agitaţia electorală, aplicate în modul corespunzător. Particularităţile difuzării publicităţii politice în perioada extraelectorală se stabilesc prin regulamentul aprobat de Comisia Electorală Centrală. Consiliul Audiovizualului, în baza regulamentului aprobat de Comisia Electorală Centrală, reglementează particularităţile difuzării publicităţii politice de către furnizorii de servicii media conform Codului serviciilor media audiovizuale".

2) La alin.(2) lit.h) se stabileşte interdicţia de a difuza publicitatea politică, inclusiv în cazul în care aceasta a fost achitată în avans de persoane neavenite. Considerăm oportun de a stabili obligaţia imperativă a difuzorilor în astfel de cazuri de a restitui în termen de 15 zile bancare către bugetul de stat suma achitată în avans, cu instituirea sancţiunii corespunzătoare pentru nerespectarea acestei obligaţii.

7. La art.13, considerăm oportun de a institui obligaţia radiodifuzorilor de a plasa gratuit mesaje de educaţie electorală şi de promovare a alegerilor/referendumurilor în perioada electorală, cel puţin 3 minute pe zi în orele de vârf.

Totodată, atragem atenţia că entităţile din sectorul de stat pot publica publicitate privind realizările lor sub pretextul unui interes public, care în esenţă reflectă realizările unui partid politic, în scopuri de a obţine dividende electorale prin transfer de imagine a activităţii persoanelor delegate de partid la funcţii de stat, - ca exemplu, reparaţia drumurilor, iluminarea acestora etc. Mai mult, asemenea materiale publicitare pot fi comandate de asociaţiile obşteşti afiliate unor entităţi politice, - fapt care urmează a fi interzis, or acesta presupune în sine finanţarea indirectă a partidelor politice şi utilizarea camuflată a resurselor administrative.

Atragem atenţia că la art.13 alin.(6) lit.a) din proiect se stabileşte că, în cazul difuzării unui mesaj de interes public cu titlu gratuit, difuzorul de publicitate este obligat să solicite distribuitorului de publicitate eliminarea datelor de identificare şi a mijloacelor de individualizare ale persoanei, dacă aceasta este o entitate din sectorul de stat ori o organizaţie necomercială. Astfel, nu este clar scopul şi esenţa eliminării datelor de individualizare a entităţii de stat, or, invers, în mesajele de interes public datele de identificare a entităţilor publice urmează a fi plasate în mod obligatoriu.

8. La art.15 se instituie planificarea mesajelor de interes public ale entităţilor din sectorul de stat prin aprobarea unui astfel de plan de către Parlament.

Atragem atenţia că, în cazul alegerilor anticipate, planificarea unor asemenea mesaje în domeniul electoral este imposibilă, acelaşi raţionament este aplicabil şi în cazul unor situaţii excepţionale. De asemenea, aprobarea planului de către Parlament creează bariere administrative inutile în cazul apariţiei unei necesităţi de modificare a acestuia, mai ales în perioada dintre sesiunile parlamentare.

Astfel, considerăm oportun de a transfera aprobarea planului în competenţa Guvernului, care anual va raporta realizările Parlamentului în condiţiile alin.(7) din acelaşi articol.

De asemenea, atragem atenţia că, potrivit reglementărilor propuse, din componenţa Consiliului face parte orice organ central de specialitate al administraţiei publice, inclusiv orice autoritate a administraţiei centrale, numărul acestora fiind mare şi, eventual, poate influenţa eficienţa activităţii Consiliului.

9. La art.16, atragem atenţia că Legea nr.3465-XI din 01.09.1989 cu privire la funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul RSS Moldoveneşti a fost declarată desuetă prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.17/2018, iar Legea nr.234/2020 cu privire la funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova a fost declarată neconstituţională prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.4/2021.

Astfel, sintagma "limbi de comunicare interetnică pe teritoriul republicii" este incorectă şi propunem de a fi substituită prin sintagma "în alte limbi ale minorităţilor naţionale".

10. La art.17 alin.(2) este stipulat că "În perioada electorală a alegerilor generale, sunt difuzate doar mesajele de interes public aprobate de Comisia Electorală Centrală".

Menţionăm că în Codul electoral nu se utilizează sintagma "alegerile generale" (dar sintagma "alegeri locale generale"), prin urmare, în cazul în care autorii, prin instituirea acestei sintagme, au avut în vedere un scrutin naţional, acestea urmează a fi enumerate expres, adică "alegerile parlamentare, prezidenţiale, locale generale, referendumul republican". Totodată, considerăm judicios de a menţine această reglementare şi pentru perioada electorală a alegerilor locale noi, prin excluderea textului "a alegerilor generale", ceea ce va institui această obligaţie pentru orice tip de scrutin.

De asemenea, atragem atenţia că formularea reglementării respective creează un confuz şi poate fi tratată în sensul că în perioada electorală orice mesaj de interes public, indiferent de ramura acestuia, urmează a fi autorizat de Comisia Electorală Centrală, or această prevedere, în esenţa sa, trebuie aplicată numai în domeniul electoral.

11. La art.21, nu este clar dacă sub incidenţa publicităţii comparative cade şi publicitatea politică/electorală, or aceasta poate să conţină în mod firesc comparaţii cu adversarii politici, fapt pentru care considerăm judicios de a stabili clar excepţia în cauză.

12. La art.23 alin.(2) se stabileşte că "În perioada electorală, publicitatea comercială cu participarea unuia sau mai multor subiecţi ai publicităţii politice se difuzează în conformitate cu art.4 alin.(2) şi art.18 alin.(3)".

La rândul său, art.4 alin.(2) prevede că "În perioada electorală, prezenta lege se aplică în măsura în care nu contravine prevederilor Codului electoral nr.1381/1997".

Iar art.18 alin.(3) stipulează că "Publicitatea comercială al cărei furnizor este un comerciant nu poate conţine oricare dintre următoarele informaţii:

a) datele de identificare ale unui partid politic şi/sau informaţii privind activitatea acestuia, datele de identificare ale unei organizaţii social-politice şi/sau informaţii privind activitatea acesteia, numele şi prenumele, imaginea sau vocea unor politicieni, informaţii privind proiectele politice (inclusiv cauze, iniţiative sau idei), simboluri (expresii, desene, imagine sau voce) utilizate de partidele politice şi/sau organizaţiile social-politice;

b) datele de identificare şi/sau mijloacele de individualizare ale entităţii din sectorul de stat care nu este comerciant".

Astfel, pe de o parte, prevederile art.23 alin.(2) oferă posibilitatea difuzării publicităţii comerciale în perioada electorală cu subiecţi ai publicităţii politice sub anumite condiţii prevăzute în normele de referinţă, iar, pe de lată parte, aceste norme, după cum sunt cele cuprinse în Codul electoral şi în art.18 alin.(3) din proiect, nu oferă posibilitatea de a plasa publicitatea politică, care în perioada electorală este cu caracter electoral, altfel decât conform procedurii stabilite de Codul electoral, - prin fondul electoral al concurentului şi numai la comanda acestuia.

Prin urmare, propunem de a interzice necondiţionat astfel de publicitate care poate fi interpretată prin norma respectivă ca mijloc de ocolire a procedurii stabilite.

13. La art.24 alin.(4) se stabileşte că "În perioada electorală, spaţiul rezervat publicităţii politice în publicaţiile periodice publice nu poate depăşi 20 la sută din spaţiul total al fiecărui număr şi/sau al fiecărui supliment".

Propunem a se indica suplimentar că norme complementare de rezervare a spaţiului pentru fiecare concurent electoral se stabilesc de Comisia Electorală Centrală, ceea ce va asigura accesul echitabil al tuturor concurenţilor la spaţii publicitare, fără excese din partea unor anumiţi concurenţi. Regula aceasta urmează a fi instituită pentru toate suporturile: dispozitive fixe, mobile etc.

14. La art.26 alin.(5) se stabileşte că "Bannerul afişat în exteriorul conţinutului/paginii platformei digitale trebuie să corespundă următoarelor cerinţe:

a) bannerul se extinde doar la plasarea cursorului mouse-ului pe banner "mouse over" şi/sau "click", cu o întârziere pentru "mouse over" de cel puţin o secundă;

b) există opţiunea de restrângere şi/sau închidere a bannerului prin butonul "close", care are dimensiuni minime, indiferent dacă animaţia se termină sau nu;

c) butonul de închidere "x" sau "close" are dimensiunile minime de 35x35 pixeli cu raza de acţiune de 40x40 pixeli în jur şi este poziţionat în colţ, pe partea extinsă, vizibil şi accesibil;

d) menţiunea "close" are un font minim de 16 pt dacă normele de autoreglementare nu prevăd altfel".

Atragem atenţia că astfel de expresii, precum "click", "close", "mouse over" urmează să corespundă limbajului tehnico-juridic, inclusiv sub aspectul cerinţelor stabilite de art.54 alin.(1) din Legea cu privire la actele normative, potrivit căruia "textul proiectului actului normativ se elaborează în limba română".

De asemenea, considerăm oportun de a fi reglementate criteriile tehnice aferente publicităţii în reţeaua internet prin hotărâre de Guvern.

15. La art.29 alin.(5) se stabileşte "Comisia Electorală Centrală este în drept să instituie condiţii suplimentare şi/sau restricţii privind plasarea publicităţii politice interioare atât pentru perioada electorală, cât şi pentru perioada extraelectorală".

Propunem reformularea normei vizate prin introducerea unui caracter imperativ, şi anume "Condiţii suplimentare şi/sau restricţii privind plasarea publicităţii politice şi electorale interioare atât pentru perioada electorală, cât şi pentru perioada extraelectorală se stabilesc de către Comisia Electorală Centrală".

16. La art.31 alin.(2) lit.b) este stabilit că "În conformitate cu alin.(1), dispozitivele publicitare fixe sunt amplasate şi exploatate în baza autorizaţiei pe terenurile şi/sau imobilele ce fac parte din domeniul public al statului şi domeniul privat al statului".

Propunem de a institui interdicţia expresă privind amplasarea publicităţii politice/electorale pe proprietate publică, după cum este stabilit în pct.14 lit.e) din Regulamentul privind modalitatea plasării publicităţii electorale şi de promovare politică pe panourile publicitare, aprobat prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.3328 din 28 aprilie 2015: "Se interzice amplasarea afişelor electorale în alte locuri decât cele stabilite la capitolele II şi III din prezentul regulament, inclusiv pe garduri, îngrădiri, stâlpi şi pe alte tipuri de construcţii, precum şi pe dispozitive, utilaje, indiferent de forma de proprietate, situate pe domeniul public".

17. La art.33 alin.(3) se stabileşte că "În cazurile prevăzute în alin.(1) lit.a)–c), decizia privind anularea autorizaţiei este adoptată de către autoritatea emitentă a autorizaţiei, fără adresare în instanţa de judecată. Decizia autorităţii emitente privind anularea autorizaţiei poate fi atacată în instanţa de judecată competentă".

Atragem atenţia că, potrivit procedurii în contenciosul administrativ reglementate de Codul administrativ, admisibilitatea unei acţiuni în instanţa de judecată este precondiţionată de existenţa unui drept lezat al reclamantului împotriva autorităţii publice în calitate de pârât. Prin urmare, există riscul că adresarea unei autorităţi publice în instanţa de judecată cu solicitarea anulării propriului act administrativ poate fi considerată inadmisibilă.

Dificultăţile procesuale respective au fost identificate de către Comisie la aplicarea prevederilor art.75 alin.(5) din Codul electoral, potrivit căruia "Anularea înregistrării se aplică la solicitarea Comisiei Electorale Centrale, iar în cazul alegerilor locale – şi la solicitarea consiliului electoral de circumscripţie, prin hotărâre judecătorească definitivă", adică o procedură similară, prin care organul electoral se adresează instanţei de judecată în vederea anulării propriului act de înregistrare a concurentului electoral.

18. La art.35 privind interdicţiile de amplasare a dispozitivelor publicitare, considerăm că acestea urmează a fi uniforme cu prevederile de sancţionare prevăzute la art.364 din Codul contravenţional.