Hotărîre nr.10 din 19.02.2002 pentru controlul constituţionalităţii Hotărîrii Parlamentului nr.807-XV din 5 februarie 2002 "Cu privire la stabilirea datei alegerilor locale generale"

HOTĂRÎREA CURŢII CONSTITUŢIONALE pentru controlul constituţionalităţii Hotărîrii Parlamentului nr.807-XV din 5 februarie 2002 "Cu privire la stabilirea datei alegerilor locale generale"* Nr.10 din 19.02.2002 Monitorul Oficial al R.Moldova nr.33-35/3 din 07.03.2002 * * * --------------------- * M.O., 2002, nr. 21-22, art. 99. În numele Republicii Moldova, Curtea Constituţională în componenţa: Victor PUŞCAŞ - preşedinte Mihai COTOROBAI - judecător - raportor Mircea IUGA - judecător Constantin LOZOVANU - judecător - raportor Dumitru PULBERE - judecător - raportor Elena SAFALERU - judecător cu participarea grefierului Corina Popa, deputatului în Parlament Valentin Chilat, unul din autorii sesizării, reprezentantului grupului de deputaţi în Parlament, semnatari ai sesizării, Bogdan Ciubotaru, reprezentantului permanent al Parlamentului la Curtea Constituţională Ion Creangă, preşedintelui Comisiei juridice, pentru numiri şi imunităţi a Parlamentului Maria Postoico, preşedintelui fracţiunii Partidului Comuniştilor din Republica Moldova în Parlament Victor Stepaniuc, călăuzindu-se de art.135 alin.(1) lit. a) din Constituţie, art.4 alin.(1) lit. a) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, art.4 alin.(1) lit. a) şi art. 16 alin. (1) din Codul jurisdicţiei constituţionale, a examinat în şedinţă plenară deschisă dosarul privind controlul constituţionalităţii Hotărîrii Parlamentului nr.807-XV din 5 februarie 2002 "Cu privire la stabilirea datei alegerilor locale generale". Drept temei pentru examinarea dosarului a servit sesizarea deputaţilor în Parlament Iurie Roşca, Vlad Cubreacov, Ştefan Secăreanu, Riorita Paterău, Andrei Conişescu, Efim Zubcu, Valentin Chilat, Eugeniu Gîrlă, Iulian Glavan, depusă la 8 februarie 2002, în conformitate cu art.24 şi 25 lit. g) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, art.38 şi 39 din Codul jurisdicţiei constituţionale. Prin Decizia Curţii Constituţionale din 12 februarie 2002 sesizarea a fost acceptată spre examinare în fond şi înscrisă în ordinea de zi. Examinînd materialele dosarului, punctele de vedere comunicate de Parlament, Preşedintele Republicii Moldova, Guvern şi audiind informaţia prezentată de judecătorii-raportori, argumentele expuse de participanţii la proces, Curtea Constituţională a c o n s t a t a t: 1. La 5 februarie 2002 Parlamentul a adoptat Hotărîrea nr.807-XV "Cu privire la stabilirea datei alegerilor locale generale" (în continuare - Hotărîrea Parlamentului nr.807-XV). Potrivit art.1 din hotărîre, alegerile locale generale se fixează pentru data de 7 aprilie 2002. Prin art. 2 al acesteia, Parlamentul, în conformitate cu art.12 alin.(3) lit. d) din Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz-Yeri), recomandă Adunării Populare a Găgăuziei fixarea datei alegerilor în autorităţile administraţiei publice locale din Găgăuzia la 7 aprilie 2002. Conform art.3, hotărîrea intră în vigoare la data adoptării şi la aceeaşi dată, 5 februarie 2002, este publicată în "Monitorul Oficial al Republicii Moldova". 2. Autorii sesizării afirmă că Parlamentul, fixînd prin Hotărîrea nr.807-XV alegerile locale generale pentru data de 7 aprilie 2002 în mod nejustificat a întrerupt mandatul autorităţilor administraţiei publice locale din Republica Moldova alese în scrutinul din 23 mai 1999, desfăşurat în baza Hotărîrii nr. 293-XIV din 19 februarie 1999**, adoptată de Parlamentul de legislatura a XIV-ea. Potrivit Codului electoral (art.119 alin.(1), autorităţile publice locale au fost alese pentru un mandat de 4 ani, care expiră la 23 mai 2003. ------------------- ** M.O., 1999, nr. 19-21, art. 79. Astfel, concluzionează semnatarii sesizării, prin aplicarea Hotărîrii Parlamentului nr.807-XV sînt încălcate unele prevederi ale art.112 din Constituţie privind autorităţile administraţiei publice locale, prin care se exercită autonomia locală în sate şi oraşe, şi prevederile art.38 din Constituţie, potrivit cărora alegerile libere au loc în mod periodic prin sufragiu universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. Ei consideră că prin nerespectarea Codului electoral la adoptarea acestei hotărîri Parlamentul a ignorat în mod evident prevederile art. 74 din Constituţie privind adoptarea legilor şi a hotărîrilor de către Parlament, deoarece Constituţia instituie diferenţe la adoptarea legilor organice şi a hotărîrilor Parlamentului. Avînd în vedere necorespunderea Hotărîrii Parlamentului nr.807-XV exigenţelor constituţionale, autorii sesizării solicită ca aceasta să fie declarată drept neconstituţională. 3. Potrivit art. 134 din Constituţie, Curtea Constituţională este unica autoritate de jurisdicţie constituţională în Republica Moldova, este independentă de orice altă autoritate publică, se supune numai Constituţiei, garantează supremaţia ei, responsabilitatea statului faţă de cetăţean şi a cetăţeanului faţă de stat. În activitatea sa Curtea Constituţională se conduce de Constituţie, de Legea cu privire la Curtea Constituţională, de Codul jurisdicţiei constituţionale. Judecătorii Curţii Constituţionale sînt obligaţi prin lege să-şi îndeplinească atribuţiile cu imparţialitate, în respectul Constituţiei şi activează în baza principiilor independenţei, colegialităţii, legalităţii şi publicităţii. În acelaşi timp, prevederile Legii cu privire la Curtea Constituţională (art.31), Codului jurisdicţiei constituţionale (art.4 alin.(3), art.6) stabilesc limitele de competenţă a Curţii, care examinează numai chestiuni ce ţin de competenţa sa, în exclusivitate probleme de drept. Soluţionarea acestor probleme se efectuează de către Curtea Constituţională în conexiune cu dispoziţiile constituţionale. 4. Curtea Constituţională exercită controlul constituţionalităţii Hotărîrii Parlamentului nr. 807-XV exclusiv pe calea stabilirii corelaţiei actului contestat cu prevederile concrete din legislaţia în domeniu şi din Legea Supremă. În procesul examinării cauzei Curtea, în baza art. 6 şi art. 7 din Codul jurisdicţiei constituţionale, operează numai cu date care au importanţă pentru soluţionarea obiectului sesizării. Potrivit art. 39 alin. (2) din Codul jurisdicţiei constituţionale, sesizarea trebuie să cuprindă obiectul sesizării, împrejurările pe care subiectul îşi întemeiază cerinţele. Hotărîrea Parlamentului nr. 807-XV, supusă controlului constituţional în baza art. 135 alin. (1) lit. a) din Constituţie, cuprinde două obiecte distincte, reprezentînd următoarele probleme de drept, abordate de autorii sesizării: 1) corespunderea (necorespunderea) hotărîrii Parlamentului dispoziţiilor constituţionale privind adoptarea acesteia (temeiurile, respectarea condiţiilor de adoptare a hotărîrii ş.a.); 2) corespunderea (necorespunderea) hotărîrii Parlamentului despre fixarea alegerilor locale generale Legii Supreme, legislaţiei naţionale şi tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte. 5. Potrivit Constituţiei, adoptarea legilor, hotărîrilor şi moţiunilor este o atribuţie de bază a Parlamentului (art. 66 lit. a). Drept temei legal pentru adoptarea Hotărîrii Parlamentului nr. 807-XV a servit art. 122 alin. (1) din Codul electoral, în virtutea căruia Parlamentul stabileşte data alegerilor locale generale sau anticipate printr-o hotărîre. Prin art. 1 al Hotărîrii nr. 807-XV Parlamentul a fixat pentru data de 7 aprilie 2002 alegerile locale generale. Avînd putere decizională ca organ reprezentativ suprem şi legislativ, Parlamentul, prin această hotărîre, a abilitat organele respective din stat să desfăşoare alegerile locale generale pe tot teritoriul Republicii Moldova. Modul de organizare şi desfăşurare a alegerilor în Republica Moldova este stabilit prin Codul electoral - legea organică nr. 1381-XIII, adoptată la 21 noiembrie 1997, cu modificările şi completările ulterioare* . -------------------- * M.O., 1997, nr. 81, art. 667. În baza prevederilor menţionate din Constituţie şi din Codul electoral, Curtea Constituţională apreciază ca fiind indiscutabil dreptul Parlamentului de a adopta o hotărîre într-un domeniu pentru care Constituţia nu prevede adoptarea unei legi. Totodată, relevă că prevederile actului respectiv, atît în parte, cît şi în general, trebuie să corespundă în mod efectiv Legii Supreme a societăţii şi a statului Republica Moldova, care este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sînt garantate (art. 1 alin. (3) din Constituţie). Constituţia, în art. 2, statuează că suveranitatea naţională aparţine poporului, care o exercită în mod direct şi prin organele sale reprezentative, în formele stabilite de Constituţie. De menţionat, că această reglementare se referă la toate organele reprezentative alese, care, după Constituţie, sînt autorităţi publice şi care, în aplicarea puterii de stat, nu afectează caracterul unitar al statului. Titlul III din Constituţie "Autorităţile publice" stabileşte organele reprezentative din ţară: Parlamentul (art. 60 şi 61), Preşedintele Republicii Moldova (art. 77 şi 78), autorităţile administraţiei publice locale (art. 111 - 113). Menţinerea suveranităţii statului implică garanţii fundamentale de drept în formele stabilite de Constituţie. O condiţie incontestabilă a suveranităţii naţionale este stabilitatea autorităţilor publice reprezentative, stabilitate asigurată de Legea Supremă a societăţii şi a statului, care, prin art. 38, statuează că baza puterii de stat o constituie voinţa poporului. Această voinţă se exprimă prin alegeri libere, care au loc în mod periodic prin sufragiu universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. De reţinut, că prin Hotărîrea nr. 71 din 21 decembrie 1999** Curtea Constituţională a constatat că exerciţiul drepturilor de vot şi de a fi ales nu poate fi restrîns decît în cazurile prevăzute de lege. Potrivit art. 54 alin. (2) din Constituţie, exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrîngeri decît celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sînt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei. ---------------------- ** M.O., 2000, nr. 5-7, art. 2. Termenul "periodic" cuprins în art. 38 din Constituţie, în contextul problemelor de drept supuse controlului constituţionalităţii, îşi găseşte expresie în Codul electoral şi în legislaţia privind administraţia publică locală şi se raportează la durata de timp, determinată de legea electorală, pentru care se aleg autorităţile publice locale. În conformitate cu art. 119 din Codul electoral, autorităţile publice locale se aleg pentru un mandat de 4 ani, care începe efectiv din ziua efectuării alegerilor locale generale. În condiţiile în care nu se restrînge exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi (art. 54 din Constituţie), acest termen are caracter periodic, astfel încît numai la expirarea lui se organizează şi se desfăşoară alegerile locale generale, prin urmare se respectă dreptul fundamental al poporului la exprimarea voinţei sale. Principiul constituţional al periodicităţii alegerilor libere, materializat prin reglementările legii organice electorale, are calitatea de a asigura stabilitatea autorităţilor reprezentative legal alese şi continuitatea activităţii lor. 6. Alegerile generale se definesc prin Codul electoral ca orice tip de alegeri care au loc într-o singură zi, indicată în actul de stabilire a alegerilor, pe întreg teritoriul ţării. Reglementările privind alegerile locale - parte componentă a sistemului electoral naţional - sînt cuprinse în titlul V din Codul electoral şi sînt aplicabile numai în cazul alegerii consilierilor în consiliile locale. Consilierii în consiliile locale se aleg prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, pentru un mandat de 4 ani, care începe efectiv din ziua efectuării alegerilor locale generale (art. 119 alin. (1) din Codul electoral). Astfel regula privind alegerea consilierilor în consiliile locale pentru un mandat de 4 ani dezvoltă principiul constituţional de exprimare a voinţei poporului prin alegeri libere, care au loc în mod periodic (art. 38). Potrivit art. 135 alin. (3) din Codul electoral, confirmarea legalităţii alegerilor locale şi validarea mandatelor consilierilor aleşi se efectuează de către instanţele de judecată respective, fapt ce se indică în hotărîre. Astfel, dispoziţia constituţională cuprinsă în art. 120 privind caracterul obligatoriu al hotărîrilor judecătoreşti definitive, inclusiv al hotărîrilor referitoare la validarea mandatelor consilierilor locali, presupune exercitarea mandatului autorităţii publice locale în condiţiile şi în termenul statuate de lege. Consiliul local, în conformitate cu Legea nr. 186-XIV din 6 noiembrie 1998 "Privind administraţia publică locală"*** (cu modificările şi completările ulterioare), îşi exercită mandatul de la data declarării ca legal constituit pînă la data constituirii legale a noului consiliu ales. Mandatul consiliului poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de asediu, război sau catastrofă (art. 19). --------------------- *** M.O., 1999, nr. 14-15, art. 60. Totodată, stabilind expres termenul de exercitare a mandatului de consilier şi a mandatului consiliului local, legislaţia prevede cazurile în care mandatul alesului local sau al consiliului poate fi revocat, suspendat şi, ca urmare, încheiat. Consiliul local se consideră dizolvat de drept în cazurile expres stabilite de art. 21 alin. (3) din Legea privind administraţia publică locală. Activitatea consiliului local poate fi suspendată în baza Legii privind administraţia publică locală (art. 30 alin. (1) dacă consiliul a adoptat decizii repetate, care au fost anulate irevocabil de către instanţa de judecată. Suspendarea activităţii consiliului local se face de către Parlament, la propunerea motivată a primarului, a preşedintelui comitetului executiv al consiliului raional sau a Guvernului. Data pentru organizarea alegerii noii componenţe a consiliului local se stabileşte de Comisia Electorală Centrală (art. 30 alin. (2) şi (3). De asemenea, numai în cazurile specificate de Legea privind administraţia publică locală mandatul consilierului poate fi ridicat înainte de termen de consiliul respectiv (art. 31 alin. (1). Prevederi similare, potrivit cărora poate fi limitată exercitarea mandatului autorităţilor locale sau consilierului local, conţin Codul electoral şi Legea nr. 768-XIV din 2 februarie 2000 "Privind statutul alesului local"*. În sensul Codului electoral, "revocare" înseamnă retragerea mandatului persoanei care ocupă o funcţie publică eligibilă de către instanţa de judecată. ---------------------- * M.O., 2000, nr. 34, art. 231. Potrivit Legii privind statutul alesului local, mandatul acestuia de regulă durează pînă la data expirării mandatului consiliului sau primarului respectiv. Mandatul alesului local poate înceta înainte de termen dacă survin condiţii legale pentru aceasta (art. 5 alin. (1). În cazul în care mandatul consiliului este prelungit în modul stabilit de lege, mandatul consilierului respectiv se consideră prelungit de drept, iar în cazul în care activitatea consiliului este suspendată în modul stabilit de lege, mandatul consilierului respectiv nu este afectat, dacă legea nu prevede altfel. Mandatul alesului local ales în locul altui ales local pe durata mandatului neexercitat al acestuia se încheie odată cu expirarea mandatului predecesorului (art. 6). O prevedere analogică conţine şi art. 94 din Legea privind administraţia publică locală, potrivit căruia consiliile locale, raionale şi consiliul municipal Chişinău, precum şi primarii aleşi în cursul unei legislaturi, ca urmare a dizolvării unor consilii sau devenirii vacante a unor posturi de primari, încheie mandatul predecesorilor. Aceste prevederi legale sînt conforme art. 7 din Carta Europeană a Autonomiei Locale din 15 octombrie 1985, care stipulează condiţiile de exercitare a responsabilităţilor la nivel local, inclusiv condiţia că statutul aleşilor locali trebuie să asigure liberul exerciţiu al mandatului lor. 7. Prevederile titlului V "Alegerile locale" din Codul electoral, fiind aplicabile numai în cazul alegerii consilierilor în consiliile locale, stabilesc prin art. 139 condiţiile în care se efectuează alegerile locale noi. Aceste alegeri au loc: a) dacă consiliul a demisionat, a fost dizolvat ori componenţa lui s-a redus cu mai mult de 1/3 din numărul stabilit de Legea privind administraţia publică locală; b) dacă şi după votarea repetată nu a fost ales consiliul; c) dacă în unele localităţi nu au avut loc alegeri locale; d) dacă s-a efectuat reorganizarea administrativ-teritorială şi în unităţile administrativ-teritoriale nou-formate este necesară alegerea autorităţilor administraţiei publice locale. Curtea Constituţională observă că aceste alegeri poartă caracter cazual, şi nu general, de aceea data alegerilor noi se stabileşte de către Comisia Electorală Centrală, şi nu de către Parlament. 8. Pentru considerentele expuse Curtea Constituţională apreciază că Hotărîrea Parlamentului nr. 807-XV "Cu privire la stabilirea datei alegerilor locale generale" produce efecte juridice care aduc atingere regimului constituţional. Prin fixarea alegerilor locale generale pentru 7 aprilie 2002 Parlamentul, de jure şi de facto, a întrerupt mandatul consilierilor locali aleşi pentru un termen de 4 ani. Or, Constituţia şi cadrul legal existent nu învestesc Parlamentul cu dreptul de a întrerupe mandatul aleşilor locali. Fiind abilitat prin legea electorală să adopte hotărîri privind stabilirea datei alegerilor locale generale sau anticipate, Parlamentul, însă, în sensul art. 54 alin. (1) din Constituţie, nu este în drept să suprime sau să diminueze drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului. În conformitate cu principiul constituţional al eligibilităţii (art. 109 alin. (1), consiliile locale şi primarii, potrivit art. 112 alin. (1) din Constituţie, se aleg şi exercită autonomia locală în sate şi oraşe. Consiliile locale şi primarii aleşi activează, în condiţiile legii, ca autorităţi administrative autonome şi rezolvă treburile publice din sate şi oraşe (art. 112 alin. (2) din Constituţie) pe durata mandatului de 4 ani, care începe efectiv din ziua alegerilor locale generale. Totodată, Curtea relevă că prevederile actelor normative privind stabilirea datei alegerilor şi desfăşurarea alegerilor trebuie să corespundă art. 38 din Constituţie, care consacră principiul exercitării dreptului de vot şi de a fi ales. Avînd în vedere dispoziţiile constituţionale invocate şi cadrul legal privind sistemul electoral naţional şi administraţia publică locală, Curtea Constituţională apreciază că Hotărîrea nr. 807-XV a Parlamentului contrazice art. 2 alin. (1), art. 38, art. 54, art. 72 alin. (3) lit. a), art. 109, art. 112 şi art. 120 din Constituţie. Curtea Constituţională, pentru motivele arătate, conducîndu-se după art. 140 din Constituţie, art. 26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, art. 6 alin. (2), art. 61 alin. (1) şi (2), art. 62 lit. a) din Codul jurisdicţiei constituţionale, H O T Ă R Ă Ş T E: 1. Declară neconstituţională Hotărîrea Parlamentului nr. 807-XV din 5 februarie 2002 "Cu privire la stabilirea datei alegerilor locale generale". 2. Prezenta Hotărîre intră în vigoare la data adoptării, este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac şi se publică în "Monitorul Oficial al Republicii Moldova". PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE Victor PUŞCAŞ Chişinău, 19 februarie 2002. Nr. 10. OPINIE SEPARATĂ În temeiul art. 27 alin. (5) din Legea cu privire la Curtea Constituţională îmi expun opinia separată asupra prezentei cauze. Prin Hotărîrea Curţii Constituţionale din 19 februarie 2002 a fost declarată neconstituţională Hotărîrea Parlamentuluinr. 807-XV din 5 februarie 2002 "Cu privire la stabilirea datei alegerilor locale generale". Îmi exprim dezacordul cu hotărîrea Curţii Constituţionale pentru următoarele considerente. 1. În conformitate cu art. 4 alin. (3) din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională examinează, la sesizare, în exclusivitate chestiuni de drept. Prin urmare, Curtea exercită controlul constituţionalităţii numai al actelor juridice cu caracter normativ enumerate în art. 135 alin. (1) lit. a) din Constituţie. Potrivit teoriei generale a dreptului, norma juridică este o regulă generală şi obligatorie de conduită, care are scopul de a asigura ordinea socială. Orice normă de drept se caracterizează prin generalitate, obligativitate şi constrîngere. Hotărîrea Parlamentului nr. 807-XV din 5 februarie 2002, emisă în conformitate cu art. 122 alin. (1) din Codul electoral, are drept obiect de reglementare o situaţie concretă - stabilirea zilei (datei) alegerilor locale generale. Acest act urma să producă efecte juridice doar într-o zi - la 7 aprilie 2002. Deoarece problemele legate de organizarea şi desfăşurarea alegerilor locale sînt reglementate de Codul electoral, dispoziţiile Hotărîrii Parlamentului aveau caracter imperativ doar pentru organele electorale, constituite exclusiv pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor. Dispoziţiile Hotărîrii Parlamentului nu sînt însă obligatorii pentru cele circa 2 milioane de alegători cu drept de vot, întrucît participarea la alegeri este un drept constituţional şi nu o obligaţie a cetăţenilor. Cu atît mai mult actul vizat nu este obligatoriu pentru cetăţenii privaţi de acest drept în modul stabilit de lege. Astfel, deşi, prin caracterul şi importanţa ei, chestiunea ce face obiectul Hotărîrii Parlamentului nu se referă la probleme eminamente de drept, ea a devenit, totuşi, obiect al examinării de către Curtea Constituţională. Aceasta contravine competenţelor Curţii Constituţionale, care rezidă în exercitarea controlului constituţionalităţii actelor normative, adică în soluţionarea problemelor de drept, şi nu în soluţionarea unei fapte. 2. Hotărîrea Parlamentului nr. 807-XV a fost adoptată întru executarea Legii nr. 764-XV din 27 decembrie 2001 "Privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova" şi a Legii nr. 186-XIV din 6 noiembrie 1998 "Privind administraţia publică locală" cu modificările ulterioare, legi care sînt contestate la Curtea Constituţională. Deşi, la moment, Curtea nu s-a pronunţat asupra constituţionalităţii acestor acte legale, ea, totuşi, a acceptat să supună controlului constituţionalităţii Hotărîrea Parlamentului nr. 807-XV, coroborînd dispoziţiile acesteia cu dispoziţiile legilor contestate. În hotărîrea Curţii Constituţionale sînt invocate argumente de neconstituţionalitate nu atît a Hotărîrii nr. 807-XV a Parlamentului, cît a Legii nr. 781-XV din 28 decembrie 2001, prin care au fost operate modificari şi completări la Legea privind administraţia publică locală nr. 186-XIV din 6 noiembrie 1998, care, desigur, nu putea fi obiect de discuţie în şedinţa Curţii Constituţionale din 19 februarie 2002. Procedînd astfel, judecătorii Curţii Constituţionale şi-au făcut public punctul de vedere într-o chestiune asupra căreia Curtea urmează să se pronunţe, astfel încălcînd dispoziţiile art. 17 lit. b) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi art. 27 alin. (1) lit. b) din Codul jurisdicţiei constituţionale. Ca argument de neconstituţionalitate a Hotărîrii Parlamentului Curtea invocă încălcarea dispoziţiilor art. 2, art. 38, art. 109 alin. (1), art. 112 alin. (1) şi art. 120 din Constituţie, aceste articole însă nu au nimic în comun cu stabilirea datei alegerilor. În Hotărîrea Curţii Constituţionale se operează cu aşa noţiuni constituţionale, cum ar fi "stat de drept", "pluralism politic", "suveranitatea naţională", "caracter unitar al statului". Nu este clar însă care este legătura cauzală între aceste noţiuni şi stabilirea datei alegerilor. Aceasta cu atît mai mult cu cît stabilirea datei alegerilor nu se reglementează prin dispoziţiile Legii Supreme. 3. Conflictul de drept constituţional, după cum rezultă din sesizare, constă în legitimitatea încetării mandatului consilierilor în legătură cu stabilirea datei alegerilor locale generale. Acest conflict de drept constituţional putea fi rezolvat, în viziunea mea, numai după efectuarea controlului constituţionalităţii Legii privind administraţia publică locală cu modificările din 28 decembrie 2001 şi Legii privind organizarea administrativ-teritorială din 27 decembrie 2001 şi nu prin controlul constituţionalităţii Hotărîrii Parlamentului despre stabilirea datei alegerilor locale generale. De altfel, sesizările prin care aceste legi sînt contestate, se află pe rol la Curtea Constituţională. În pct. 6 şi pct. 7 din Hotărîrea Curţii Constituţionale se operează cu noţiunile de "alegeri generale" şi "alegeri noi". Din hotărîre însă nu rezultă ce dispoziţii constituţionale a încălcat legiuitorul atunci cînd a stabilit data alegerilor locale generale. În aceleaşi puncte ale Hotărîrii se expun cazurile în care mandatul consiliului poate fi prelungit, situaţiile în care mandatul alesului local sau al consiliului poate fi revocat sau suspendat în conformitate cu dispoziţiile Legii privind administraţia publică locală cu modificările şi completările ulterioare. Tot aici, cu referinţă la art. 5 alin. (1) din Legea privind statutul alesului local nr. 768-XIV din 2 februarie 2000, se menţionează că mandatul alesului local poate înceta înainte de termen, dacă survin condiţii legale pentru aceasta. După părerea mea, astfel de condiţii legale sînt dispoziţiile Legii nr. 764-XV "Privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova", adoptată la 27 decembrie 2001, art. 4 alin. (1) al căreia stipulează că teritoriul Republicii Moldova se reorganizează sub aspect administrativ în raioane, oraşe şi sate, şi ale Legii nr. 781-XV din 28 decembrie 2001 "Pentru modificarea şi completarea Legii nr. 186-XIV din 6 noiembrie 1998 privind administraţia publică locală", ambele legi fiind contestate la Curtea Constituţională. Pentru motivele expuse, consider că, întrucît soluţionarea sesizării nu ţine de competenţa Curţii Constituţionale, ea nu putea fi admisă spre examinare şi nu putea fi soluţionată în fond. JUDECĂTOR AL CURŢII CONSTITUŢIONALE Elena SAFALERU