Hotărîre nr.1010 din 04.07.2017 cu privire la aprobarea avizului asupra proiectului de lege nr.142 din 10 mai 2017 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative

COMISIA ELECTORALĂ CENTRALĂ

H O T Ă R Î R E

cu privire la aprobarea avizului asupra proiectului de

lege nr.142 din 10 mai 2017 pentru modificarea

şi completarea unor acte legislative

nr. 1010  din  04.07.2017

 (în vigoare 04.07.2017) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 277-288 art. 1481 din 04.08.2017

* * *

Comisia juridică, numiri şi imunităţi a Parlamentului Republicii Moldova, prin scrisoarea nr.CJ-10/150 din 15 mai 2017, a solicitat Comisiei Electorale Centrale prezentarea opiniei asupra proiectului de lege nr.142 din 10 mai 2017 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (Codul electoral nr.1381-XIII din 21 noiembrie 1997, Legea nr.294-XVI din 21 decembrie 2007 privind partidele politice şi Legea nr.131 din 3 iulie 2015 privind achiziţiile publice).

În temeiul art.18 din Codul electoral nr.1381-XIII din 21 noiembrie 1997 şi art.40 din Legea nr.317-XV din 18 iulie 2003 privind actele normative ale Guvernului şi ale altor autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale, Comisia Electorală Centrală

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă, conform anexei, avizul asupra proiectului de lege nr.142 din 10 mai 2017 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative.

2. Hotărîrea Comisiei Electorale Centrale se remite Comisiei juridice, numiri şi imunităţi a Parlamentului Republicii Moldova, conform solicitării.

3. Prezenta hotărîre intră în vigoare la data adoptării, se publică pe site-ul oficial al Comisiei Electorale Centrale şi în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Anexă

Aprobat

prin hotărîrea Comisiei Electorale Centrale

nr.1010 din 4 iulie 2017

Aviz asupra proiectului de lege nr.142 din 10 mai 2017

pentru modificarea şi completarea unor acte legislative

Comisia juridică, numiri şi imunităţi a Parlamentului Republicii Moldova a transmis Comisiei Electorale Centrale, spre examinare şi avizare, proiectul de lege nr.142 din 10 mai 2017 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (Codul electoral nr.1381-XIII din 21 noiembrie 1997, Legea nr.294-XVI din 21 decembrie 2007 privind partidele politice şi Legea nr.131 din 3 iulie 2015 privind achiziţiile publice). Prin proiect se propune introducerea sistemului de monitorizare video a secţiilor de votare, modificarea modului de susţinere financiară a concurenţilor electorali şi a partidelor politice, operarea de modificări la votul cetăţenilor peste hotare şi la procedura achiziţiilor publice.

Analizînd proiectul supus avizării, Comisia prezintă mai jos considerentele asupra următoarelor aspecte tehnico-organizatorice:

1. La punctele 1 şi 2 din articolul I al proiectului, autorii propun stabilirea posibilităţii de a vota în secţiile de votare din interiorul ţării numai în ziua de duminică, iar pentru alegătorii aflaţi peste hotare şi în ziua de sîmbătă.

Observăm că actualmente prevederile legale oferă posibilitatea de a stabili orice zi pentru votare (în interiorul termenului prescris de norma legală), fapt care permite o mai mare flexibilitate organului (Parlament, Preşedintele ţării, Comisia Electorală Centrală) abilitat cu dreptul de a stabili data scrutinului în funcţie de situaţia concretă, Guvernul avînd dreptul să stabilească drept zi de odihnă o zi lucrătoare. Ca exemplu, dacă mai multe zile de sărbătoare legală cad în zile consecutive, ultima fiind cea de luni, în scopul creşterii numărului alegătorilor care vor participa la alegeri, ar putea fi judicios de a stabili alegeri pentru ziua de luni, iar în cazul în care se va introduce posibilitatea votării alegătorilor din străinătate timp de 2 zile la rînd, aceştia vor putea vota inclusiv în ziua de duminică.

În ceea ce priveşte introducerea votării pe parcursul a două zile, Comisia îşi reiterează punctul de vedere asupra acestei chestiuni, exprimat în hotărîrea nr.1605 din 24 decembrie 2012, conform căruia, dacă se modifică perioada de timp destinată votării, mai multe proceduri electorale vor trebui ajustate noilor condiţii de efectuare a acesteia, în special vor suporta modificări: procedurile ce vizează securizarea votării, implicit păstrarea şi asigurarea integrităţii pe parcursul a două zile a buletinelor de vot utilizate şi a celor neutilizate; regulile privind asigurarea confidenţialităţii informaţiei din listele electorale cu privire la participarea alegătorilor la votare; termenele de prezentare a rapoartelor financiare; norma privind interdicţia efectuării agitaţiei electorale în ziua alegerilor şi cea precedentă alegerilor. În afară de aceasta, va fi necesară estimarea şi acoperirea cheltuielilor bugetare suplimentare legate de:

- achitarea recompensei persoanelor nedegrevate pentru încă o zi de activitate (în condiţiile art.32 alin.(4) din Codul electoral);

- procurarea bunurilor şi serviciilor;

- serviciile de transport;

- antrenarea suplimentară a responsabililor MAEIE prin asigurarea personalului necesar şi acordarea asistenţei logistice în procesul de constituire şi funcţionare a organelor electorale din străinătate.

2. Cu referire la punctul 3 din articolul I al proiectului, prin care se exclude rolul Guvernului la stabilirea secţiilor de votare peste hotare, această competenţă propunîndu-se a fi delegată Comisiei Electorale Centrale, care va stabili constituirea acestor secţii cu avizul prealabil al Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene, atragem atenţia asupra următoarelor.

Constituirea secţiilor de votare peste hotare în afara misiunilor diplomatice şi consulatelor depinde nu numai de obţinerea acordului ţării gazdă, ci şi de posibilităţile tehnico-logistice ale autorităţilor Republicii Moldova, prin urmare anume Guvernul reprezintă exponentul acestor autorităţi, iar un minister (în cazul de faţă Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene) nu poate substitui o autoritate naţională, precum este întreg Guvernul. Mai mult, din propunerea autorilor nu este clar ce fel de aviz urmează să primească Comisia pentru organizarea secţiilor de votare, care este termenul limită şi ce acţiuni se realizează în cazul în care asupra propunerilor Comisiei se dă aviz complet sau parţial negativ, sau după primirea avizului Guvernul nu alocă banii suplimentari necesari.

Astfel, Comisia consideră сă propunerea în cauză, aşa cum este ea formulată în proiect, necesită a fi revizuită pentru a nu se crea blocaje instituţionale.

3. În ceea ce priveşte propunerea autorilor dată la punctul 4 din articolul I al proiectului, de a micşora şi diferenţia plafonul donaţiilor în funcţie de statutul donatorilor (alegătorii din interiorul ţării/alegătorii din străinătate/funcţionari sau demnitari publici, persoane juridice/agenţi economici participanţi la achiziţii publice), Comisia remarcă, în speţă, conotaţia politică a plafonării, fapt pentru care se abţine de a face aprecieri.

4. Cu privire la propunerea autorilor de la punctul 5 din articolul I al proiectului, conform căreia, în cazul alegerilor parlamentare, candidaţii din partea partidelor politice vor fi arondaţi obligatoriu la una dintre unităţile administrativ-teritoriale de nivelul al doilea, Comisia consideră că acest lucru ţine de activitatea internă a partidului. Totodată, nu sînt clare efectele juridice în cazul în care lista candidaţilor prezentată de partid pentru înregistrare nu va conţine informaţia cu privire la arondarea acestora şi dacă această omisiune va constitui temei pentru respingerea înregistrării.

De asemenea, nu este clară prevederea, propusă de autori, de a fi întocmite listele candidaţilor în mod transparent, conform unei proceduri stabilite în statutul partidului, iar procedura de întocmire să cuprindă inclusiv modalitatea de contestare, or termenul "transparent" nu este reglementat concret de autori, nefiind clare condiţiile de asigurare a transparenţei şi consecinţele nerespectării acesteia, spre exemplu, dacă este aplicabilă respingerea înregistrării listei pentru motivul încălcării criteriului de transparenţă. La rîndul său, cerinţa aferentă procedurii de contestare urmează să se regăsească în art.13 din Legea nr.294 din 21 decembrie 2007 privind partidele politice, care vizează cerinţele obligatorii faţă de conţinutul statutului, fiind necesară şi oferirea unui termen util pentru aducerea statutelor în concordanţă cu noile prevederi.

5. Propunerea autorilor formulată la punctul 6 din articolul I al proiectului, care prevede majorarea numărului maxim al buletinelor de vot destinate secţiilor de votare din străinătate, de la 3000 pînă la 8000, urmează a fi privită prin prisma pct.76 din Avizul Comisiei de la Veneţia nr.884/2017 din 19 iunie 2017, conform căruia se recomandă reducerea numărului de alegători arondaţi la o secţie de votare, şi nu creşterea acestui număr.

6. În ceea ce priveşte propunerea autorilor conform căreia secţiile de votare să fie dotate cu camere video, formulată la punctul 7 din articolul 1 al proiectului, Comisia observă că un astfel de instrument va spori încrederea faţă de procesul electoral şi va minimiza impactul afirmaţiilor speculative sau al încercărilor de a se eschiva de la răspundere. Totodată, Comisia consideră că sintagmele "… în vederea prevenirii, constatării sau sancţionării fraudelor electorale" au o conotaţie negativă şi urmează a fi excluse, or, în cazul depistării acestora, se prezumă utilizarea materialelor acumulate în vederea tragerii la răspundere a persoanelor implicate, scopul de bază al supravegherii video fiind asigurarea transparenţei procesului electoral.

De asemenea, Comisia consideră inutil de a fi introdusă lista exhaustivă a locurilor de supraveghere, precum: intrarea în secţie, spaţiul din spatele şi din faţa membrilor biroului electoral, deoarece acestea, în opinia noastră, urmează a fi reglementate de Comisie, fiind, spre exemplu, adăugată şi filmarea urnei de vot pentru a nu admite manipularea buletinelor de vot. Mai mult, locurile de supraveghere depind şi de condiţiile tehnice, inclusiv de conexiunea la internet, iar neconcordanţa cu cerinţele legale exhaustive poate prejudicia aprecierea legalităţii desfăşurării alegerilor în secţie de către instanţa abilitată, în condiţiile în care în realitate nu au existat abateri ce ar influenţa rezultatul alegerilor.

În afară de aceasta, stocarea înregistrărilor video pe suporturi optice (se au în vedere discurile de genul DVD), după cum propun autorii proiectului, este o tehnologie depăşită, înregistrările urmează a fi stocate pe echipamente de stocare specializate sau pe platforma guvernamentală M-Cloud. Totodată, din concept nu este clar cum va funcţiona sistemul: va asigura monitorizarea on-line în timp real sau va permite accesarea on-line a înregistrărilor făcute off-line în secţiile de votare, deoarece de tipul sistemului vor depinde modalităţile de abordare a componentei de securitate: sau se va axa pe securizarea echipamentului din dotarea secţiilor de votare şi a transportului de date, sau pe securizarea echipamentului şi a componentelor hardware destinate stocării datelor.

A se ţine cont şi de partea tehnico-organizatorică aferentă acestei propuneri, şi anume: faptul că CEC nu are capacităţi tehnice şi nici personal calificat, suficient pentru acoperirea tuturor activităţilor. Totodată va fi necesară şi acoperirea cheltuielilor legate de: dezvoltarea/achiziţionarea şi întreţinerea unui soft specializat; menţinerea infrastructurii de colectare, stocare, difuzare a înregistrărilor video la o solicitare înaltă, a liniilor de comunicaţii dedicate, a echipamentului (camere video, servere, echipamente de infrastructură/reţea sau locaţiune a serviciilor M-Cloud); retribuirea personalului calificat care va efectua lucrări de instalare, configurare şi întreţinere a echipamentului din dotarea secţiilor de votare.

Pe lîngă cerinţele menţionate urmează a fi adoptate şi nişte criterii minime necesare calităţii video-înregistrărilor, dar care să nu poată prejudicia aprecierea legalităţii desfăşurării alegerilor în secţie de către instanţa abilitată, în condiţiile în care nu vor putea fi asigurate, atunci cînd în realitate nu au existat abateri ce ar influenţa rezultatul alegerilor.

De asemenea, dacă propunerea respectivă va fi susţinută, ar fi cazul a se prevedea şi un termen legal de păstrare a datelor stocate, fiind rezonabil un termen de 6 luni din ziua alegerilor, dar nu mai devreme de soluţionarea litigiilor aferente.

Totodată, Comisia atrage atenţia că, în condiţiile actuale, transparenţa procesului de votare este asigurată prin admiterea în secţiile de votare, pe toată durata zilei de votare, a persoanelor autorizate să asiste la toate operaţiunile electorale – observatori naţionali, observatori internaţionali, reprezentanţi ai concurenţilor electorali, reprezentanţi ai mass-media. Subliniem, totodată, că, în conformitate cu prevederile art.63 alin.(5) al Codului electoral, aceste persoane au dreptul să efectueze filmări video sau fotografieri, cu condiţia înştiinţării preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare şi fără a pune în pericol securitatea şi secretul votului.

7. La punctul 2 din articolul II al proiectului se propune oferirea subvenţiilor de stat partidelor politice proporţional performanţelor obţinute în alegerile prezidenţiale. Observăm că, potrivit reglementărilor actuale, partidele politice la alegerile prezidenţiale nu au statut de concurent electoral, acest statut îl are candidatul din partea partidului. Prin urmare, pentru aplicabilitatea iniţiativei în cauză, trebuie ajustat cadrul legal, astfel ca noţiunea de "concurent electoral" să cuprindă concomitent partidul şi candidatul, după cum este stabilit la art.1 din Codul electoral pentru alegerile locale.

În baza celor expuse mai sus şi avînd în vedere că iniţiativa legislativă în cauză este un subiect de oportunitate politică, Comisia, în calitate de organ de stat ce realizează politica electorală, se abţine de la aprecierea necesităţii acestei iniţiative, întrucît acest lucru ţine de competenţa Forului legislativ.