Hotărîre nr.11 din 19.05.2016 cu privire la Raportul auditului Raportului Guvernului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2015

CURTEA DE CONTURI

H O T Ă R Î R E

cu privire la Raportul auditului Raportului Guvernului privind

executarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2015

nr. 11  din  19.05.2016

 (în vigoare 10.06.2016) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 157-162 art. 15 din 10.06.2016

* * *

Curtea de Conturi, în prezenţa preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări Sociale, dna Laura Grecu; vicepreşedintelui Casei Naţionale de Asigurări Sociale, dna Tatiana Popa; şefului Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, dl Serghei Puşcuţa; şefului Direcţiei finanţele în ocrotirea sănătăţii şi protecţie socială din cadrul Ministerului Finanţelor, dna Marina Semeniuc; şefului adjunct al Direcţiei rapoarte din cadrul Direcţiei generale Trezoreria de Stat, dna Nadejda Slova; şefului Direcţiei politici de asigurări sociale din cadrul Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, dna Nelea Rusu, precum şi a altor persoane cu funcţii de răspundere, călăuzindu-se de art.2 alin.(1) şi art.4 alin.(1) lit.a) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008¹, a examinat Raportul auditului Raportului Guvernului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2015.

__________________________

¹ Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008 (cu modificările şi completările ulterioare) (în continuare – Legea nr.261-XVI din 05.12.2008).

Misiunea de audit a fost realizată în temeiul art.28 şi art.31 din Legea nr.261-XVI din 05.12.2008 şi în conformitate cu Programele activităţii de audit ale Curţii de Conturi pe anii 2015 şi 2016², avînd drept scop evaluarea activităţilor şi tranzacţiilor prin prisma conformităţii cu actele legislative şi cadrul de raportare aplicabil, cu exprimarea opiniei de audit.

__________________________

² Hotărîrea Curţii de Conturi nr.57 din 08.12.2014 “Privind aprobarea Programului activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2015” (cu modificările şi completările ulterioare); Hotărîrea Curţii de Conturi nr.46 din 14.12.2015 “Privind aprobarea Programului activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2016”.

Auditul s-a desfăşurat în conformitate cu Standardele de audit³ şi bunele practici în domeniu. În vederea susţinerii constatărilor, formulării concluziilor şi recomandărilor, probele de audit au fost obţinute de la Casa Naţională de Asigurări Sociale (în continuare – Casa Naţională sau CNAS) şi Inspectoratul Fiscal Principal de Stat (în continuare – IFPS), prin aplicarea procedurilor de audit corespunzătoare.

__________________________

³ Hotărîrea Curţii de Conturi nr.60 din 11.12.2013 “Cu privire la aplicarea Standardelor Internaţionale de Audit ale Instituţiilor Supreme de Audit de nivelul 3 – ISSAI 100, ISSAI 200, ISSAI 300, ISSAI 400, în cadrul misiunilor de audit ale Curţii de Conturi” şi Hotărîrea Curţii de Conturi nr.7 din 10.03.2014 “Cu privire la aplicarea Liniilor Directoare de Audit (ISSAI 1000-9999) în cadrul auditului public”.

Examinînd rezultatele auditului şi audiind Raportul prezentat, precum şi explicaţiile persoanelor cu funcţii de răspundere prezente în şedinţa publică, Curtea de Conturi

A CONSTATAT:

bugetul asigurărilor sociale de stat (în continuare – BASS), potrivit Legii finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale⁴, este administrat de Casa Naţională. Astfel, CNAS deţine atribuţii de monitorizare, analiză şi raportare a executării BASS, prin coordonarea acestuia cu Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei (în continuare – MMPSF), Ministerul Finanţelor (în continuare – MF) şi prezentarea Guvernului spre examinare şi aprobare.

În anul de referinţă, BASS a fost executat pînă la 12.04.2015 în baza bugetului provizoriu. Conform Legii nr.73 din 12.04.2015⁵, indicatorii bugetului la venituri au fost stabiliţi în sumă de 13691,7 mil.lei şi la cheltuieli – în sumă de 13670,6 mil.lei, cu un deficit de 50,9 mil.lei.

__________________________

⁴ Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181 din 25.07.2014 (în continuare – Legea nr.181 din 25.07.2014).

⁵ Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2015 nr.73 din 12.04.2015.

Potrivit Raportului privind executarea BASS, au fost încasate venituri în sumă de 13432,5 mil.lei, sau cu 1,4 la sută mai puţin decît nivelul precizat. Partea esenţială la acest capitol o deţin veniturile proprii realizate în sumă de 9279,5 mil.lei. Concomitent, se denotă că executarea cheltuielilor BASS a constituit suma de 13490,2 mil.lei, ceea ce este cu 1,3 la sută mai puţin decît suma stabilită. Reieşind din datele raportate, exerciţiul bugetar s-a încheiat cu un deficit de 57,7 mil.lei, care depăşeşte cu 6,8 mil.lei nivelul celui precizat (50,9 mil.lei).

În conformitate cu reglementările în vigoare⁶, activitatea CNAS, respectarea modului stabilit de gestionare şi integritate a mijloacelor bugetare urmau a fi supravegheate de Consiliul de Administraţie. Însă, în anul 2015 acesta a activat în condiţii în care mandatul legal al membrilor săi a expirat (la 06.11.2013)⁷. În situaţia creată, Casa Naţională şi-a desfăşurat activitatea în lipsa sarcinilor strategice şi de perspectivă aprobate în modul corespunzător. Totodată, Consiliul de Administraţie nu a examinat deficienţele de funcţionare a Casei Naţionale şi/sau de aplicare a legislaţiei în domeniu, identificate anterior de Curtea de Conturi⁸.

__________________________

⁶ Art.45 din Legea nr.489 din 08.07.1999 privind sistemul public de asigurări sociale; pct.11 din Statutul Casei Naţionale de Asigurări Sociale, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.937 din 13.11.2014 “Cu privire la aprobarea Statutului Casei Naţionale de Asigurări Sociale”.

⁷ Componenţa nominală a Consiliului de Administraţie a fost aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.650 din 06.11.2009 “Cu privire la aprobarea componenţei nominale a Consiliului de Administraţie al Casei Naţionale de Asigurări Sociale”.

⁸ Hotărîrea Curţii de Conturi nr.14 din 16.06.2015 “Privind Raportul auditului Raportului Guvernului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2014”; Hotărîrea Curţii de Conturi nr.39 din 27.10.2015 “Cu privire la aprobarea Raportului auditului de performanţă privind sistemul de pensii în Republica Moldova”.

Rezultatele auditului asupra conformităţii administrării BASS atestă că managementul Casei Naţionale a realizat activităţi în vederea: informării cetăţenilor asupra funcţionării sistemului public de asigurări sociale; perfectării controlului intern în procesul de înregistrare/evidenţă a plătitorilor la BASS şi de declarare a obligaţiunilor acestora; diminuării restanţelor etc. Indicatorii raportaţi în exerciţiul bugetar 2015 reprezintă rezultatul activităţii factorilor ce deţin atribuţii de: calculare/virare/declarare (contribuabili); acumulare/monitorizare/control al veniturilor (IFPS); acordare a drepturilor sociale (CNAS şi alte autorităţi).

Totodată, se atestă că autorităţile responsabile de organizarea sistemului de planificare, executare, evidenţă contabilă şi raportare a BASS (MMPSF, CNAS şi MF)⁹ nu au asigurat conlucrarea referitor la stabilirea indicatorilor de performanţă pentru planificarea pe anul 2015 a acestui buget.

__________________________

⁹ Legea nr.181 din 25.07.2014.

Verificările auditului asupra conformităţii administrării şi gestionării de către CNAS a veniturilor şi cheltuielilor BASS relevă existenţa unor rezerve şi probleme în cadrul proceselor auditate, după cum urmează:

- înregistrarea neconformă a plătitorilor la BASS (încălcarea termenului de înregistrare la CNAS; necorespunderea datelor din SI “Protecţia Socială” cu documentele justificative);

- procedurile de control intern din cadrul monitorizării de către CNAS a procesului de prezentare de către plătitori a dărilor de seamă obligatorii nu a asigurat declararea contribuţiilor, deşi acestea stau la baza formării veniturilor proprii BASS (45,3% din contribuabili);

- lipsa criteriilor distincte, precum şi a documentelor justificative privind atribuirea unor plătitori la categoria “suspendat”, cu toate că unii dintre ei aveau obligaţia de prezentare a declaraţiei BASS, ceea ce nu a asigurat evidenţa statutului plătitorului;

- luarea tardivă la evidenţă specială de către CNAS a obligaţiunilor cu risc major de neîncasare, determinată de neasigurarea operativă de către IFPS a Casei Naţionale cu date corespunzătoare, ceea ce poate genera calcularea nejustificată a penalităţilor;

- documentarea neconformă a procesului de acordare a unor prestaţii de asigurări sociale şi asistenţă socială, majoritatea cazurilor fiind corectate pe parcursul misiunii de audit (indemnizaţii de maternitate; indemnizaţii lunare pentru creşterea copilului pînă la vîrsta de 3 ani, pentru persoanele asigurate);

- neasigurarea comunicării între CNAS şi organele de asistenţă socială în vederea neadmiterii cazurilor de acordare concomitentă a unor drepturi sociale, determină riscul de calculare neconformă a alocaţiilor de îngrijire, însoţire şi supraveghere;

- la contractarea de către CNAS a serviciilor de plată a drepturilor sociale, nu au fost prevăzute pîrghii de constrîngere şi penalizare a prestatorilor, în situaţii de nerespectare a clauzelor contractuale. Totodată, nu a fost stabilit, de comun cu instituţiile financiare, formatul şi structura dărilor de seamă, care ar asigura posibilitatea contrapunerii/reconcilierii cu alte dări de seamă ale CNAS şi care ar confirma evidenţa analitică a achitării/restituirii prestaţiilor;

- controlul intern ce ţine de procesul de achiziţie a serviciilor de plată a drepturilor sociale a fost unul neadecvat, fapt ce a determinat nerespectarea prevederilor legale, inclusiv la capitolul documentarea procedurilor.

Auditarea raportării unor indicatori din Raportul privind executarea BASS pe anul 2015 atestă:

- reglementarea neexhaustivă în normele metodologice în vigoare a particularităţilor de raportare a sumelor restituite pe conturile CNAS de către prestatorii de servicii de plată a prestaţiilor sociale şi de către beneficiari;

- atribuirea neconformă¹⁰ a cheltuielilor aferente altor prestaţii sociale la cheltuieli efective privind alocaţia de îngrijire, însoţire şi supraveghere (33,5 mil.lei).

__________________________

¹⁰ Art.14 alin.1) din Legea nr.499-XIV din 14.07.1999 privind alocaţiile sociale de stat pentru unele categorii de cetăţeni.

Privitor la executarea Hotărîrii Curţii de Conturi nr.14 din 16.06.2015, s-a constatat că managementul CNAS şi entităţile vizate au întreprins un şir de activităţi în vederea executării/implementării integrale a cerinţelor/recomandărilor înaintate.

Reieşind din cele expuse, în temeiul art.7 alin.(1) lit.a), art.15 alin.(2) şi alin.(4), art.16 lit.c) şi art.34 alin.(3) din Legea nr.261-XVI din 05.12.2008, Curtea de Conturi

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Raportul auditului Raportului Guvernului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2015, parte componentă a prezentei Hotărîri.

2. Prezenta Hotărîre şi Raportul de audit se remit:

2.1. Casei Naţionale de Asigurări Sociale şi se cere asigurarea implementării recomandărilor înaintate pentru fortificarea sistemului de control intern la administrarea şi gestionarea BASS;

2.2. Consiliului de Administraţie al Casei Naţionale de Asigurări Sociale, pentru informare în vederea examinării rezultatelor auditului, precum şi monitorizare a implementării recomandărilor înaintate;

2.3. Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, pentru examinare conform competenţelor, şi se cere:

2.3.1 să stabilească, de comun cu Casa Naţională de Asigurări Sociale, indicatori de performanţă relevanţi pentru BASS, coordonîndu-i cu Ministerul Finanţelor în vederea sporirii utilităţii şi asigurării corespunderii acestora normelor metodologice;

2.3.2 să ajusteze, de comun cu Casa Naţională de Asigurări Sociale, cadrul regulator exhaustiv care ar asigura colaborarea între Casa Naţională şi organele de asistenţă socială, pentru neadmiterea acordării unor servicii sociale concomitent cu alocaţiile de îngrijire, însoţire şi supraveghere;

2.3.3 să examineze posibilitatea includerii noţiunii “întreţinere deplină a statului” în legislaţia care reglementează domeniul asistenţă şi protecţie socială;

2.4. Ministerului Finanţelor, pentru examinare conform competenţelor, şi se cere:

2.4.1 să întreprindă măsuri, de comun cu Casa Naţională de Asigurări Sociale, în vederea aducerii în concordanţă a prevederilor normative referitoare la metodele de raportare a executării BASS;

2.5. Guvernului Republicii Moldova, pentru examinare conform competenţelor, precum şi aprobare a componenţei nominale a Consiliului de Administraţie al Casei Naţionale de Asigurări Sociale;

2.6. Comisiei parlamentare protecţie socială, sănătate şi familie, pentru informare;

2.7. Comisiei parlamentare economie, buget şi finanţe, pentru documentare.

3. Se exclude din regim de monitorizare Hotărîrea Curţii de Conturi nr.14 din 16.06.2015 “Privind Raportul auditului Raportului Guvernului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2014”.

4. Despre executarea cerinţelor din subpunctele 2.1-2.4 ale prezentei Hotărîri, inclusiv despre implementarea recomandărilor auditului, se va informa Curtea de Conturi în termen de 12 luni din data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

5. Prezenta Hotărîre se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în conformitate cu art.34 alin.(7) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008.

Aprobat

prin Hotărîrea Curţii de Conturi

nr.11 din 19 mai 2016

RAPORTUL

auditului Raportului Guvernului privind executarea

bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2015

LISTA ABREVIERILOR

Destinatarii Raportului:

Casa Naţională de Asigurări Sociale

Consiliul de Administraţie al Casei Naţionale de Asigurări Sociale

Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei

Ministerul Finanţelor

Inspectoratul Fiscal Principal de Stat

Guvernul Republicii Moldova

Comisia parlamentară protecţie socială, sănătate şi familie

Comisia parlamentară economie, buget şi finanţe

Societatea civilă, alte părţi interesate.

I. REZUMAT EXECUTIV

Curtea de Conturi a efectuat misiunea de audit asupra Raportului Guvernului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat în exerciţiul bugetar 2015.

Auditul a fost realizat în conformitate cu Standardele de audit, incluzînd teste şi proceduri care au fost considerate necesare pentru formularea unei opinii ce ar oferi asigurări rezonabile asupra conformităţii administrării şi raportării cheltuielilor de casă aferente bugetului asigurărilor sociale de stat.

De menţionat că pe parcursul anului auditat Casa Naţională a gestionat bugetul asigurărilor sociale de stat, efectuînd achitarea pensiilor şi prestaţiilor sociale beneficiarilor din sistemul de asigurări sociale.

În vederea eliminării neajunsurilor în administrarea şi gestionarea BASS, Casa Naţională a întreprins măsuri în perioada auditată în vederea implementării integrale a recomandărilor şi cerinţelor anterioare înaintate de Curtea de Conturi. Totodată, ţinînd cont de aria vastă a tranzacţiilor pentru acest buget, acţiunile realizate nu au putut exclude apariţia unor probleme aferente anumitor procese. Astfel, în cadrul prezentei misiuni de audit au fost identificate unele deficienţe în funcţionarea elementelor de control intern la Casa Naţională şi 7 subdiviziuni teritoriale supuse auditării.

Opinia se întemeiază pe detalierea constatărilor şi concluziilor la care a ajuns echipa de audit, prezentate la fiecare subcapitol din Raport. Astfel,

- înregistrarea de către CNAS a plătitorilor de contribuţii de asigurări sociale la BASS şi monitorizarea procesului de prezentare de către contribuabili a declaraţiilor obligatorii au fost însoţite de unele carenţe;

- procesul de calificare a unor plătitori la categoria “suspendat” a fost realizat în lipsa reglementărilor de rigoare, unii contribuabili fiind incluşi nejustificat în această listă;

- procesul de luare la evidenţă specială a obligaţiilor plătitorilor la BASS a fost efectuat cu unele rezerve;

- acordarea indemnizaţiei de maternitate şi indemnizaţiei lunare pentru creşterea copilului pînă la vîrsta de 3 ani, pentru persoanele asigurate, s-a realizat cu unele deficienţe determinate de nefuncţionarea procedurilor interne de verificare, care urmau să asigure integral conformitatea procesului respectiv;

- acordarea alocaţiei sociale pentru îngrijire, însoţire şi supraveghere a persoanelor cu dizabilităţi s-a efectuat în lipsa unor reglementări exhaustive care ar asigura conlucrarea cu organele de asistenţă socială;

- procesul de achiziţionare a serviciilor de plată a prestaţiilor sociale beneficiarilor s-a desfăşurat cu unele deficienţe de la normele în vigoare;

- CNAS, la contractarea serviciilor de plată a prestaţiilor sociale beneficiarilor, nu s-a asigurat pentru situaţiile de nerespectare a condiţiilor contractuale.

Raportarea executării BASS nu este reglementată exhaustiv pentru aspectele ce ţin de: mijloacele restituite de instituţiile financiare ca plăţi neridicate în termenele prevăzute de beneficiari, supraplăţile efectuate şi restituirea acestora de către beneficiari, precum şi sumele neidentificate.

Cele relatate mai sus, precum şi constatările prezentate la fiecare subcapitol din Raport indică aspectele care necesită a fi soluţionate prin implementarea recomandărilor înaintate de echipa de audit.

II. INTRODUCERE

2.1. Mandatul legal şi scopul auditului

Auditul Raportului Guvernului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2015 a fost efectuat în temeiul art.28 şi art.31 din Legea Curţii de Conturi¹ şi în conformitate cu Programele activităţii de audit ale Curţii de Conturi pe anii 2015 şi 2016².

Scopul auditului a constat în oferirea unei asigurări rezonabile că activităţile şi tranzacţiile efectuate sînt în conformitate cu reglementările şi actele legislative, cu exprimarea opiniei privind faptul că situaţiile financiare reflectate la capitolul executării de casă, au fost întocmite conform cadrului de raportare financiar aplicabil şi prezintă situaţia reală.

2.2. Responsabilitatea conducerii

Responsabilitatea conducerii CNAS a constat în implementarea şi menţinerea unui sistem de management financiar şi control intern adecvat, în vederea asigurării administrării şi gestionării conforme a mijloacelor BASS, prin planificarea şi executarea potrivit prevederilor legale, precum şi raportarea situaţiilor financiare conform cadrului legal-normativ, fără denaturări semnificative determinate de erori şi fraude.

2.3. Responsabilitatea auditorului

Responsabilitatea echipei de audit a constat în analiza operaţiunilor şi tranzacţiilor financiare, inclusiv prin prisma conformităţii cu criteriile definite, cu aplicarea unor proceduri relevante în scopul obţinerii probelor de audit suficiente şi adecvate pentru exprimarea opiniei de audit asupra unor aspecte şi situaţii financiare, cu emiterea Raportului de audit.

2.4. Abordarea auditului

Misiunea de audit a fost planificată şi realizată în conformitate cu Standardele de audit aplicate de Curtea de Conturi³, cu evaluarea procedurilor de control intern relevante, precum şi cu obţinerea probelor de la terţe persoane (IFPS, organele de asistenţă socială teritoriale, MMPSF).

Sfera de abordare a auditului a cuprins înregistrări din Raportul privind executarea BASS atît la partea de venituri, cît şi de cheltuieli, relevante din punct de vedere cantitativ şi calitativ, ţinînd cont de aspectele auditate anterior de CCRM⁴.

Reieşind din complexitatea şi specificul entităţii, precum şi de prezenţa subdiviziunilor acesteia pe întreg teritoriul ţării, abordarea auditului a fost una combinată, integrînd testarea controlului intern şi testarea de fond în funcţie de nivelul materialităţii şi riscurile identificate. Probele de audit au fost colectate în cadrul a 7 CTAS (Ştefan Vodă, Rezina, Şoldăneşti, Briceni, Bălţi, Donduşeni şi sect. Rîşcani, mun.Chişinău) şi 2 instituţii penitenciare, fiind utilizate date din SI “Protecţia Socială” al CNAS. Aspectele auditate sînt expuse în Anexa la prezentul Raport.

Drept criterii de audit au constituit reglementările în materie de planificare, aprobare, executare, monitorizare/control şi raportare a mijloacelor BASS, precum şi de evidenţă contabilă, management financiar şi control intern, cadrul normativ privind domeniul achiziţiilor publice etc.

Constatările şi concluziile asupra aspectelor auditate din Raportul Guvernului privind executarea BASS sînt redate în compartimentele respective ale prezentului Raport de audit.

________________________

¹ Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008 (cu modificările şi completările ulterioare).

² Hotărîrea Curţii de Conturi nr.57 din 08.12.2014 “Privind aprobarea Programului activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2015 (cu modificările şi completările ulterioare); Hotărîrea Curţii de Conturi nr.46 din 14.12.2015 “Privind aprobarea Programului activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2016”.

³ Hotărîrea Curţii de Conturi nr.60 din 11.12.2013 “Cu privire la aplicarea Standardelor Internaţionale de Audit ale Instituţiilor Supreme de Audit de nivelul 3 – ISSAI 100, ISSAI 200, ISSAI 300, ISSAI 400, în cadrul misiunilor de audit ale Curţii de Conturi” şi Hotărîrea Curţii de Conturi nr.7 din 10.03.2014 “Cu privire la aplicarea Liniilor Directoare de Audit (ISSAI 1000-9999) în cadrul auditului public” (în continuare – Hotărîrea Curţii de Conturi nr.60 din 11.12.2013 şi Hotărîrea Curţii de Conturi nr.7 din 10.03.2014).

⁴ Hotărîrea Curţii de Conturi nr.14 din 16.06.2015 “Privind Raportul auditului Raportului Guvernului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2014” (în continuare – Hotărîrea Curţii de Conturi nr.14 din 16.06.2015) şi Hotărîrea Curţii de Conturi nr.39 din 27.10.2015 “Cu privire la aprobarea Raportului auditului de performanţă privind sistemul de pensii în Republica Moldova”.

III. PREZENTAREA GENERALĂ A ENTITĂŢII

Casa Naţională de Asigurări Sociale este o autoritate publică autonomă de nivel naţional, subordonată Guvernului, care administrează şi gestionează sistemul public de asigurări sociale din Republica Moldova, precum şi patrimoniul proprietate de stat⁵. Una din funcţiile de bază ale CNAS constă în organizarea şi gestionarea modului de funcţionare a sistemului public de asigurări sociale în conformitate cu legislaţia în vigoare, precum şi raportarea executării BASS.

În aspect organizaţional, CNAS îşi exercită atribuţiile pe întreg teritoriul republicii, prin intermediul a 40 de case teritoriale, care îşi desfăşoară activităţile ce ţin de deservirea nemijlocită a populaţiei în acest domeniu.

Potrivit reglementărilor în vigoare⁶, activitatea CNAS este supravegheată de Consiliul de Administraţie, a cărui componenţă nominală este aprobată de Guvern pe o perioadă de 4 (patru) ani. Reieşind din prevederile statutare, Consiliul de Administraţie deţine mai multe atribuţii, inclusiv de aprobare a sarcinilor strategice şi de perspectivă ale Casei Naţionale; de examinare a proiectului legii BASS; de supraveghere a respectării modului stabilit de gestionare a mijloacelor bugetare şi integrităţii acestora; precum şi de examinare a altor chestiuni esenţiale din domeniu.

În anul 2015, Consiliul de Administraţie a activat în lipsa mandatului legal (expirat la 06.11.2013⁷), nefiindu-i delegate împuterniciri noi pentru următorul mandat. Astfel, deşi nu deţinea atribuţii legale în acest sens, Consiliul de Administraţie a examinat şi aprobat decizii de funcţionare a CNAS şi de coordonare/administrare a BASS, cum ar fi: stabilirea costului mediu al unui bilet de tratament; elaborarea proiectului Legii BASS pentru anul 2016; examinarea rezultatelor auditului Curţii de Conturi asupra Raportului Guvernului privind executarea BASS pe anul 2014 etc.

În anul de referinţă CNAS şi-a desfăşurat activităţile potrivit Planului de acţiuni aprobat de Preşedintele CNAS. De menţionat că Planul respectiv nu a fost întocmit în baza programului de dezvoltare strategică şi de perspectivă, deoarece un astfel de program nu a fost elaborat şi aprobat, inclusiv de Consiliul de Administraţie⁸. Situaţia incertă creată ţine de cadrul legislativ-normativ existent ce reglementează statutul şi activitatea organului de supraveghere al CNAS, dar care nu asigură atribuirea clară şi exhaustivă a competenţelor acestui organ, precum şi transparenţa activităţii lui.

Notă: La 25.04.2016 CNAS s-a adresat Cancelariei de Stat cu un demers privind aprobarea componenţei nominale a Consiliului de Administraţie.

________________________

⁵ HG nr.937 din 13.11.2014 “Cu privire la aprobarea Statutului Casei Naţionale de Asigurări Sociale” (în continuare – Statutul CNAS).

⁶ Art.45 şi art.46 din Legea nr.489 din 08.07.1999 privind sistemul public de asigurări sociale; pct.11, subpct.7) din Statutul CNAS.

⁷ Consiliul de Administraţie a fost numit în baza HG nr.650 din 06.11.2009 “Cu privire la aprobarea componenţei nominale a Consiliului de Administraţie al Casei Naţionale de Asigurări Sociale”.

⁸ Pct.11 subpct.8) lit.a) din Statutul CNAS.

IV. CONSTATĂRILE ŞI CONCLUZIILE AUDITULUI

4.1. Sumarul indicatorilor bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2015

Nivelul veniturilor şi cheltuielilor BASS pentru anul 2015 a fost reglementat prin Legea nr.73 din 12.04.2015⁹. Analiza principalilor indicatori ai acestui buget este prezentată în Tabelul nr.1.

Astfel, auditul relevă că iniţial au fost aprobate venituri totale în sumă de 13476,9 mil.lei¹⁰, care ulterior au fost precizate pînă la 13619,7 mil.lei¹¹. Potrivit datelor din tabel, au fost acumulate venituri în sumă totală de 13432,5 mil.lei, ceea ce reprezintă o executare de 98,6% comparativ cu cele precizate. Partea esenţială din veniturile BASS o formează veniturile proprii, de 65,7%, realizate în sumă de 9279,5 mil.lei, sau cu o executare de 101,0%, partea cea mai semnificativă formîndu-se din contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii (9273,1 mil.lei).

Conform datelor totalizatoare¹², în anul 2015 au fost calculate contribuţii la fondul de salarizare şi la alte recompense aferente pentru angajator şi contribuţiile individuale (9141,5 mil.lei).

O altă componentă importantă a veniturilor BASS o constituie transferurile din BS, care în anul 2015 au fost aprobate în sumă de 4390,4 mil.lei, precizate pînă la 4431,9 mil.lei şi executate în sumă de 4153,0 mil.lei, sau la nivel de 93,7% faţă de cele precizate. Transferurile din BS pentru acoperirea deficitului BASS au însumat 1062,8 mil.lei, sau cu 18,8% mai puţin faţă de prevederile anuale şi cu 9,7% mai puţin faţă de anul 2014.

Totodată, auditul relevă că cheltuielile au fost aprobate în sumă de 13566,5 mil.lei, precizate fiind în sumă de 13670, 6 mil.lei, iar cele executate – de 13490,2 mil.lei, sau cu 1,3% sub prevederile bugetare. Partea esenţială a cheltuielilor BASS o formează cele aferente prestaţiilor sociale, cu ponderea de 98,3%, cheltuielilor de organizare şi funcţionare a sistemului public de asigurări sociale revenindu-le 1,7% sau 231,9 mil.lei. Ţinînd cont de faptul că pentru mentenanţa sistemului informaţional al CNAS au fost cheltuite circa 18,0 mil.lei, auditul consideră oportun de a efectua un audit al tehnologiilor informaţionale, cu evaluarea funcţionalităţii sistemului informaţional şi conformităţii cheltuielilor raportate la acest capitol.

Astfel, exerciţiul bugetar pe anul 2015 s-a încheiat cu un deficit de 57,7 mil.lei, care depăşeşte cu 6,8 mil.lei nivelul celui precizat (50,9 mil.lei).

________________________

⁹ Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2015 nr.73 din 12.04.2015 (cu modificările ulterioare) (în continuare – Legea BASS pe anul 2015 nr.73 din 12.04.2015).

¹⁰ Legea BASS pe anul 2015 nr.73 din 12.04.2015.

¹¹ Legea nr.201 din 20.11.2015 pentru modificarea şi completarea Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2015 nr.73 din 12 aprilie 2015.

¹² Darea de seamă generalizatoare privind calcularea, utilizarea şi transferarea contribuţiilor de asigurări sociale de stat, întocmită de CNAS.

4.2. Administrarea şi gestionarea BASS

În administrarea şi gestionarea BASS au fost întîmpinate unele dificultăţi în respectarea conformităţii la următoarele aspecte.

4.2.1. Elaborarea BASS pe programe şi performanţe

Elaborarea BASS pe programe şi performanţe, pentru anul 2015, a avut caracter informativ, ceea ce nu a oferit posibilitatea evaluării indicatorilor realizaţi şi impactul acestora.

Potrivit cadrului legal-normativ¹³, prin procesul de planificare a BASS se asigură estimarea de sus în jos a cadrului general de resurse disponibile pentru finanţarea cheltuielilor publice, în combinare cu estimările de jos în sus ale costurilor politicilor planificate. În acest context se denotă că Strategia de dezvoltare a managementului finanţelor publice¹⁴ prevede obiective de bază ale reformei managementului finanţelor publice¹⁵ prin bugetarea pe programe şi principii de performanţă. Potrivit programelor de activitate ale Guvernului¹⁶, implementarea bugetării bazate pe performanţă la toate nivelurile administraţiei publice a fost o prioritate strategică pe termen mediu. Prin urmare, procesul de planificare a BASS reprezintă un proces complex, care implică contribuţia diferitor autorităţi/instituţii publice şi necesită un mecanism adecvat de coordonare şi luare a deciziilor¹⁷.

Auditul a constatat că MMPSF, CNAS, precum şi MF nu au asigurat o conlucrare în ceea ce priveşte stabilirea indicatorilor de performanţă pentru planificarea pe anul 2015 a acestui buget. În context, se denotă că CNAS a întîmpinat dificultăţi în procesul de planificare pe programe, din cauza neincluderii în Clasificaţia bugetară a cheltuielilor de asigurări sociale, fapt corectat prin adoptarea Clasificaţiei bugetare noi¹⁸.

În această ordine de idei, verificarea conformităţii planificării BASS atestă că autorităţile responsabile de întocmirea BASS pe programe şi performanţe¹⁹ au inclus în proiectul Legii BASS pe anul 2015 bugetarea pe programe²⁰ doar cu caracter informativ. Ca urmare, nu a fost asigurată planificarea pe programe, subprograme şi indicatori de performanţă, ceea ce nu a permis evaluarea realizării indicatorilor şi impactul acestora.

Notă: Pentru anul 2016, CNAS a elaborat proiectul legii BASS în baza programelor de cheltuieli şi indicatorilor de performanţă, prezentaţi de MMPSF.

________________________

¹³ Legea privind sistemul bugetar şi procesul bugetar nr.847-XIII din 24.05.1996; Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181 din 25.07.2014 (în continuare – Legea nr.181 din 25.07.2014); art.10, art.10¹ din Legea privind sistemul public de asigurări sociale nr.489-XIV din 08.07.1999 (în continuare – Legea nr.489-XIV din 08.07.1999); HG nr.82 din 24.01.2006 “Cu privire la elaborarea Cadrului de cheltuieli pe termen mediu şi a proiectului de buget (în continuare – HG nr.82 din 24.01.2006); Ordinul ministrului Finanţelor nr.187 din 24.12.2013 “Privind aprobarea Regulamentului privind modul de elaborare, monitorizare şi raportare a bugetelor pe programe”; Circulara MF nr.06/1-17 din 18.06.2014; adresările MMPSF şi MF pentru participarea la elaborarea CBTM; estimările macroeconomice pentru anul curent şi prognoza pe termen mediu elaborate de ME; Scrisoarea MMPSF privind elaborarea proiectului legii BASS.

¹⁴ HG nr.573 din 06.08.2013 “Privind aprobarea Strategiei de dezvoltare a managementului finanţelor publice 2013-2020”.

¹⁵ Obiectivele de bază ale Strategiei de dezvoltare a managementului finanţelor publice sînt:

• perfecţionarea gestionării bugetului cu un accent sporit pe principiul universalităţii bugetului şi pe principiul performanţei;

• consolidarea procesului bugetar prin reglementarea cuprinzătoare şi perfecţionarea procedurilor privind elaborarea, aprobarea şi administrarea bugetelor de toate nivelurile (calendar optim şi proceduri unificate, CBTM, limitele macrobugetare pe termen mediu), format îmbunătăţit de prezentare pe programe.

¹⁶ Programele de activitate ale Guvernului Republicii Moldova pe anii 2013-2014 şi 2015-2018.

¹⁷ ME elaborează prognoza macroeconomică pentru perioada CBTM; MF organizează şi coordonează procesul CBTM şi acordă asistenţă metodologică de elaborare a bugetelor; elaborează politica bugetar-fiscală pe termen mediu; estimează cadrul de resurse şi de cheltuieli al BPN; estimează linia de bază şi stabileşte limitele de cheltuieli pe sectoare; promovează către Guvern CBTM, precum şi proiectele de legi privind limitele macrobugetare si politica bugetar-fiscală; MMPSF analizează evoluţia şi prognozele BASS, identifică programele şi stabileşte scopuri, obiective şi indicatori de performanţă; stabileşte priorităţile de politică sectorială şi elaborează strategiile de cheltuieli; dezagreghează limitele sectoriale de cheltuieli; monitorizează executarea indicatorilor BASS şi a programelor de asigurări sociale; CNAS elaborează prognozele de venituri şi cheltuieli ale BASS, planifică BASS pe programe de performanţe pentru anul bugetar proiectat, precum şi înaintează propuneri pentru asigurarea durabilităţii sistemului public de asigurări sociale; furnizează informaţii privind implementarea programelor de asigurări sociale şi participă la elaborarea strategiilor sectoriale de cheltuieli; estimează impactul financiar (costurile) al politicilor existente (linia de bază) şi al celor noi.

¹⁸ Ordinul ministrului Finanţelor nr.208 din 24.12.2015, pus în aplicare din 01.01.2016.

¹⁹ Art.10¹ alin.(10) din Legea nr.489-XIV din 08.07.1999.

²⁰ Anexa nr.2 la Legea BASS pe anul 2015 nr.73 din 12.04.2015.

4.2.2. Corelarea indicatorilor anuali ai BASS cu CBTM

Corelarea indicatorilor BASS pe anul 2015 cu CBTM a fost însoţită de unele discrepanţe, care urmează a fi soluţionate odată cu elaborarea CBTM conform prevederilor Legii nr.181 din 25.07.2014.

Luînd în considerare tendinţele de creştere în anii precedenţi a veniturilor BASS, auditul denotă că estimările preliminare ale bugetului au fost elaborate de CNAS în baza politicilor definite în prognozele CBTM pe anii 2012-2014²¹, politicii bugetar-fiscale pentru anul bugetar auditat şi calculelor preliminare ale pronosticului indicatorilor macroeconomici pentru anii 2012-2015.

Urmare a aplicării procedurilor de audit, în cadrul misiunii a fost efectuată analiza corelării indicatorilor BASS din legile anuale cu cei prevăzuţi în CBTM, în evoluţie pe perioada 2011-2015, reflectată în Tabelul nr.2.

Datele prezentate în tabel denotă că, în perioada analizată, veniturile şi cheltuielile prognozate în CBTM diferă atît de cele aprobate/precizate, cît şi de indicatorii realizaţi. Astfel, la partea de venituri această diferenţă a oscilat de la o subestimare de 708,0 mil.lei în anul 2011, pînă la 355,9 mil.lei în anul 2015 şi, respectiv, la partea de cheltuieli între 732,7 mil.lei şi 413,6 mil.lei.

Devierile au fost determinate de: corectarea indicatorilor macroeconomici care au stat iniţial la baza formării indicatorilor BASS; majorarea, începînd cu 01.11.2015, a cuantumului ajutorului pentru perioada rece a anului, de la 250,00 la 315,00 lei; majorarea indemnizaţiei lunare de creştere a copilului pentru persoanele neasigurate, de la 400,00 la 440,00 lei etc.

Totodată, la partea de venituri se atestă că, deşi Legea nr.489-XIV din 08.07.1999 prevede modificarea indicatorilor în Legea BASS în cazurile definite exhaustiv²², odată cu modificarea în noiembrie 2015 a acestei Legi a fost introdus un tip de venituri, “Amenzi şi sancţiuni administrative”. Astfel, au fost încasate amenzi şi sancţiuni administrative în sumă de 1,8 mil.lei, acest indicator nefiind aprobat iniţial în Legea BASS. Auditul menţionează că în Legile BASS pe anii 2012-2013²³ a fost prevăzută această sursă de venituri, care urma să fie acumulată din amenzi şi sancţiuni administrative. Aceste situaţii denotă neajustarea conformă în cadrul legal a indicatorilor aprobaţi.

________________________

²¹ HG nr.82 din 24.01.2006.

²² Potrivit art.10¹ alin.(11) din Legea nr.489-XIV din 08.07.1999, modificarea indicatorilor în Legea BASS se efectuează în cazurile:

√ adoptării unor acte legislative şi altor acte normative care stabilesc condiţii noi de protecţie socială a diferitor categorii de populaţie;

√ modificării condiţiilor de calculare a contribuţiilor de asigurări sociale pentru unele categorii de contribuabili;

√ precizării cheltuielilor în legătură cu determinarea contingentului real de beneficiari înregistraţi la CNAS.

²³ Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2012 nr.270 din 23.12.2011; Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2013 nr.250 din 08.11.2012.

4.2.3. Aprobarea Legii BASS

Neadoptarea în termene oportune a Legii BASS a determinat aplicarea bugetului provizoriu, procedura prevăzută de normele în vigoare.

Potrivit art.57 alin.(2) din Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale²⁴, bugetul provizoriu se formează şi se execută în corespundere cu prevederile Legii bugetare din anul precedent, luînd în considerare modificările operate pe parcursul anului şi ţinînd cont de unele particularităţi. Pentru anul 2015, pînă la adoptarea Legii BASS, au fost aplicate tarifele contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii şi termenele de virare a acestora de către plătitori, precum şi cheltuielile caracteristice, care au fost stabilite la nivelul anului 2014²⁵.

Astfel, urmare a verificării conformităţii aplicării cadrului legal în vigoare la acest aspect, auditul nu a stabilit abateri.

________________________

²⁴ Legea nr.181 din 25.07.2014.

²⁵ Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2014 nr.329 din 23.12.2013.

4.2.4. Înregistrarea plătitorilor la BASS

Înregistrarea plătitorilor de contribuţii de asigurări sociale la BASS a fost însoţită de unele neconformităţi cauzate de neconcordanţa actelor normative interne ale entităţii auditate şi celor în vigoare în ce priveşte ţinerea Registrului de evidenţă a plătitorilor la BASS.

Potrivit prevederilor statutare, una din atribuţiile principale ale CNAS este menţinerea şi asigurarea funcţionării unui sistem unic privind înregistrarea, evidenţa plătitorilor şi a obligaţiilor acestora la BASS. De asemenea, CNAS organizează şi monitorizează activităţi de evidenţă individuală în sistemul public de asigurări sociale de stat, prin asigurarea funcţionării Registrului de stat al evidenţei individuale în sistemul public de asigurări sociale²⁶, care reprezintă o bază de date unică. Acest registru este destinat colectării, acumulării, actualizării şi analizei datelor ce se referă la persoanele juridice şi fizice cu statut de contribuabili în sistemul public de asigurări sociale, în scopul evidenţierii individuale a tuturor tipurilor de pensii, indemnizaţii, compensaţii şi altor plăţi şi furnizării ulterioare a informaţiei asiguraţilor şi autorităţilor administraţiei publice²⁷.

Urmare a aplicării procedurilor de audit, se relevă că, potrivit Legii nr.71-XVI din 22.03.2007²⁸, registrele de stat se ţin în formă electronică şi/sau manual. Totodată, pct.11 din Regulamentul Registrului de stat al evidenţei individuale în sistemul public de asigurări sociale²⁹ stipulează că în paralel cu ţinerea computerizată a registrului este obligatorie şi ţinerea lui manuscrisă. Regulamentul intern al CNAS³⁰ exclude ţinerea manuală a Registrului de evidentă a plătitorilor, ceea ce denotă neconcordanţă între actele normative în vigoare şi cele interne ale entităţii auditate.

În sistemul public, conform cadrului legal³¹, sînt identificate mai multe categorii de contribuabilii, şi anume: asiguraţii, care datorează contribuţii individuale de asigurări sociale; angajatorii; persoanele care încheie contracte de asigurare şi alţii. Persoanele juridice şi întreprinzătorii individuali supuşi înregistrării de stat conform prevederilor legale³² au fost înregistraţi în calitate de plătitori, în mod automatizat în baza informaţiilor electronice din Registrul de stat administrat de Î.S. “Centrul de Resurse Informaţionale de Stat “Registru””³³.

Entităţile economice supuse înregistrării de stat de alte organe, întreprinzătorii individuali, gospodăriile ţărăneşti, asociaţiile obşteşti, persoanele juridice constituite în baza actelor normative, titularii patentei de întreprinzător, notarii publici, avocaţii, executorii judecătoreşti, mediatorii se înregistrează în calitate de plătitori la momentul prezentării acestora la subdiviziunile teritoriale ale CNAS, în baza cererilor depuse.

Conform informaţiilor prezentate de CNAS, pe parcursul anului 2015 în Registrul de stat al evidenţei individuale în sistemul public de asigurări sociale au fost înregistraţi 9431 plătitori de contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii, numărul total al contribuabililor la situaţia din 31.12.2015 constituind 555383 de unităţi.

În context, auditul a supus verificării procesul de înregistrare a plătitorilor la BASS. Verificarea de către audit a 113 dosare ale plătitorilor la BASS a relevat că în 51 de cazuri plătitorii au fost înregistraţi cu unele neconformităţi. Spre exemplu: în 35 de cazuri unele date reflectate în SI “Protecţia Socială” nu corespund cu cele din documentele confirmative anexate la dosarul plătitorului (perioada de obţinere a dreptului de a desfăşura o anumită activitate).

Notă: Pe perioada desfăşurării misiunii de audit, deficienţele menţionate au fost remediate.

De asemenea, auditul a constatat că 51 de plătitori, din cei verificaţi, au încălcat termenul de înregistrare la CNAS. Ţinînd cont de faptul că, potrivit Codului contravenţional, pentru neînregistrarea sau înregistrarea tardivă în calitatea de plătitor la BASS, CNAS poate sancţiona doar avocaţii, notarii, executorii judecătoreşti, mediatorii, precum şi deţinătorii patentei de întreprinzător³⁴, din cei 51 de plătitori puteau fi sancţionaţi 7 unităţi. De menţionat că subdiviziunile teritoriale ale CNAS nu au constatat contravenţii nici asupra acestora.

În context, auditul relevă că pe parcursul anului 2015 CNAS a înaintat propuneri Ministerului Justiţiei de modificare a Codului contravenţional, pentru aducerea în concordanţă a actelor normative care reglementează procedura de înregistrare în calitate de plătitor de contribuţii la BASS. La momentul efectuării auditului, modificările respective nu au fost adoptate de Legislativ.

Auditul accentuează că modificarea normelor legale este necesară, deoarece unele categorii de unităţi economice care sînt obligate să se înregistreze de sine stătător nu cad sub incidenţa Codului contravenţional (asociaţiile obşteşti, organizaţiile necomerciale, administratorii autorizaţi etc.).

________________________

²⁶ HG nr.418 din 03.05.2000 “Cu privire la crearea Registrului de stat al evidenţei individuale în sistemul public de asigurări sociale” (în continuare – HG nr.418 din 03.05.2000).

²⁷ Pct.5 din HG nr.418 din 03.05.2000.

²⁸ Legea nr.71-XVI din 22.03.2007 cu privire la registre.

²⁹ HG nr.418 din 03.05.2000.

³⁰ Regulamentul intern privind evidenţa plătitorilor al CNAS.

³¹ Art.17 din Legea nr.489-XIV din 08.07.1999.

³² Legea nr.220-XVI din 19.10.2007 privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice şi a întreprinzătorilor individuali.

³³ Regulamentul privind evidenţa plătitorilor la bugetul asigurărilor sociale de stat, aprobat prin Ordinul CNAS nr.13-A din 22.01.2013.

³⁴ Art.263 alin.(2) din Codul contravenţional al Republicii Moldova nr.218-XVI din 24.10.2008.

4.2.5. Prezentarea dărilor de seamă obligatorii

Monitorizarea de către CNAS a procesului de prezentare de către contribuabili a declaraţiilor este însoţită de unele rezerve.

Prezentarea de către contribuabili a Declaraţiilor privind calcularea şi utilizarea contribuţiilor de asigurări sociale BASS, BASS-an şi REV-5 (în continuare – Declaraţia BASS, BASS-an şi REV-5) este reglementată, inclusiv prin regulamente şi instrucţiuni interne. Acestea prevăd proceduri, termene, situaţii şi soluţii aferente procesului de prezentare a declaraţiilor.

Analiza de către audit a datelor prezentate de CNAS denotă că numărul contribuabililor care au avut obligaţia de a prezenta Declaraţia BASS, BASS-an, înregistraţi la situaţia din 31.12.2015, a constituit 155162 de plătitori, iar numărul plătitorilor care au prezentat declaraţiile a fost de 84832. Informaţia privind evoluţia numărului contribuabililor la BASS şi structura lor, în perioada 2013-2015, este prezentată în Tabelul nr.3.

Datele din tabel denotă că în anul 2015 numărul plătitorilor ce au prezentat darea de seamă este în descreştere, comparativ cu anul precedent, cu 3534 de unităţi, deşi anterior s-a înregistrat o creştere cu 3847 de unităţi.

Astfel, 70330 de contribuabili, sau 45,3% din totalul plătitorilor obligaţi să prezinte dări de seamă, nu şi-au onorat obligaţiunea de a prezenta Declaraţia BASS. Pentru a spori numărul celor care prezintă dările de seamă, CNAS a plasat articole pe pagina sa oficială (www.cnas.md) şi în mass-media locală despre obligativitatea de prezentare a declaraţiilor, precum şi a desfăşurat seminare cu contribuabilii.

În context, auditul a verificat acţiunile CNAS de monitorizare a procesului de prezentare de către plătitori a dărilor de seamă şi a stabilit că procedurile de control intern nu asigură realizarea obiectivului dat, situaţie redată în Tabelul nr.4.

Datele tabelului denotă că CNAS aplică măsuri insuficiente pentru responsabilizarea plătitorilor BASS de a prezenta declaraţiile respective, fiind cuprinse cu activităţile nominalizate doar 32,7% din totalul celor nedisciplinaţi.

Verificarea acţiunilor întreprinse de CNAS pentru eşantionul selectat a constatat că, din 363 de plătitori care nu au prezentat Declaraţiile BASS, CNAS a aplicat măsuri de informare prin citaţii doar la 195 de plătitori (53,7% din cei verificaţi).

Notă: Pentru a soluţiona problema prezentării dărilor de seamă, CNAS s-a adresat ME, CÎS şi IFPS cu propunerea de a găsi soluţii de radiere anuală din Registrul de stat a persoanelor juridice şi întreprinzătorilor individuali care nu activează şi nu prezintă dări de seamă în ultimii 3-5 ani.

4.2.6. Evidenţa plătitorilor

CNAS atribuie nejustificat unor plătitori categoria “suspendat”, situaţie determinată inclusiv de lipsa reglementărilor interne în acest sens.

Auditul a constatat că în SI “Protecţia Socială” al CNAS plătitorii sînt grupaţi în categorii. Astfel, plătitorii care iniţiază proceduri de insolvabilitate, de lichidare etc. sînt atribuiţi la categoria “suspendat”, care este o clasificare internă nereglementată a entităţii.

Potrivit informaţiilor CNAS, acest statut se atribuie persoanelor juridice şi întreprinzătorilor individuali în scop de evidenţă şi analiză. Specialiştii caselor teritoriale urmează să atribuie acest statut plătitorilor în baza informaţiilor electronice din Registrul de stat (administrat de CÎS), deciziilor de luare în evidenţă specială a obligaţiilor plătitorilor faţă de BASS remise de organele SFS, precum şi la solicitarea de către întreprinderile individuale, la iniţierea procedurii de lichidare, a certificatelor privind lipsa datoriilor faţă de BASS. Ca rezultat, în SI “Protecţia Socială” sînt înregistraţi 276379 de plătitori atribuiţi la categoria “suspendat”, inclusiv persoane fizice – proprietari sau arendaşi de terenuri agricole care prelucrează terenul în mod individual şi gospodării ţărăneşti, în număr de 271892 de unităţi.

Ca urmare a verificării corectitudinii de atribuire la această categorie a 231 de plătitori, auditul a constatat că în 132 de cazuri (57%) aceste înregistrări au fost efectuate în lipsa documentelor confirmative. De asemenea, auditul a stabilit că CNAS a atribuit nejustificat majorităţii gospodăriilor ţărăneşti acest calificativ, deşi acestea aveau obligaţia să prezinte Declaraţia BASS. Înscrierile respective au fost efectuate în baza listelor persoanelor fizice – proprietari de terenuri agricole sau arendaşi, întocmite de AAPL.

Prin urmare, auditul relevă că managementul CNAS nu a reuşit pe deplin să asigure un sistem de control intern în procesul de evidenţă a statutului plătitorului, astfel încît acesta necesită a fi fortificat în vederea monitorizării procesului de prezentare a declaraţiilor de către plătitorii vizaţi.

4.2.7. Luarea la evidenţă specială a datoriilor BASS

Evaluarea procesului de luare la evidenţă specială a obligaţiilor plătitorilor la BASS denotă rezerve condiţionate de nedeţinerea operativă a unor date.

Informaţiile prezentate de CNAS atestă că, la situaţia din 31.12.2015, în SI “Protecţia Socială” era înregistrată obligaţia plătitorilor faţă de BASS luată la evidenţă specială în sumă de 197,5 mil.lei, inclusiv în perioada auditată – 68,9 mil.lei. Pe parcursul anului 2015, din evidenţa specială au fost excluse datorii în sumă de 14,6 mil.lei.

Evaluarea de către audit a funcţionalităţii controlului intern aferent procesului dat denotă că atribuţiile CNAS se rezumă la luarea la evidenţa specială a obligaţiilor, în baza deciziilor de luare la evidenţă specială, emise de organele SFS³⁵. Totodată, rezultatele evaluării denotă că:

• IFS teritoriale remit deciziile de luare la evidenţă specială în termen de 25-293 de zile după emiterea acestora;

• IFS teritoriale adoptă tardiv deciziile de luare la evidenţă specială, comparativ cu data emiterii documentelor confirmative necesare pentru aprobarea deciziilor (hotărîrile instanţelor judecătoreşti);

• unele IFS teritoriale ţin registrul evidenţei speciale a obligaţiei fiscale cu încălcarea prevederilor Regulamentului privind evidenţa specială. Astfel, IFS Donduşeni înregistrează deciziile de evidenţă specială fără a respecta ordinea cronologică, iar IFS Briceni, contrar prevederilor regulamentare, înregistrează mai multe decizii pe o pagină a Registrului.

Prin urmare, auditul denotă că, în cadrul procesului de luare la evidenţă specială a obligaţiilor plătitorilor la BASS, CNAS nu este asigurat operativ de către IFPS cu deciziile respective ce urmează a fi reflectate în sistemul informaţional, ceea ce determină riscul de calculare nejustificată a penalităţilor aferente unităţilor economice.

Concluzii:

În anul 2015 elaborarea indicatorilor BASS şi administrarea veniturilor au fost însoţite de unele rezerve, după cum urmează:

• neasigurarea planificării BASS pe programe, subprograme şi indicatori de performanţă, ceea ce nu permite evaluarea realizării indicatorilor şi impactului acestora;

• marja mare a devierilor între indicatorii BASS aprobaţi anual şi cei pe termen mediu, cei precizaţi şi executaţi;

• neconcordanţă între actul normativ intern al entităţii audiate şi actele în vigoare în ce priveşte ţinerea Registrului de evidenţă a plătitorilor la BASS, fapt ce indică asupra necesităţii de ajustare a acestora;

• insuficienţa procesului de monitorizare din partea CNAS în scopul disciplinării contribuabililor, condiţionează neasigurarea calculării şi declarării depline a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii;

• atribuirea categoriei “suspendat” plătitorilor la BASS în lipsa unor proceduri interne scrise, care ar reglementa gestionarea procesului, inclusiv ar stabili criterii şi acţiuni corespunzătoare aferente acestuia, precum şi în lipsa în unele cazuri a documentelor justificative poate avea drept consecinţă neînregistrarea posibilelor obligaţiuni la BASS.

Neasigurarea operativă, de către IFPS, a Casei Naţionale cu datele privind sumele obligaţiei fiscale luate la evidenţă specială determină reflectarea tardivă în SI “Protecţia Socială” al CNAS a obligaţiunilor cu risc major de neîncasare şi calcularea nejustificată a majorărilor de întîrziere.

Recomandări Casei Naţionale de Asigurări Sociale:

1. Să aducă în concordanţă reglementările interne şi cele normative cu referire la ţinerea Registrului de stat al evidenţei individuale în sistemul public de asigurări sociale.

2. Să elaboreze şi să aprobe un plan de măsuri, cu responsabilizarea persoanelor concrete, în vedere intensificării măsurilor de disciplinare a contribuabililor pentru prezentarea în termen a Declaraţiilor privind calcularea şi utilizarea contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii, precum şi a Declaraţiilor persoanelor asigurate.

3. Să elaboreze reglementări interne ce ar stabili criteriile de calificare a unor contribuabili ca “suspendat”, precum şi activităţi concrete de monitorizare a acestora.

Recomandări Inspectoratului Fiscal Principal de Stat:

4. Să stabilească termene concrete de prezentare a Deciziilor de luare la evidenţă specială a obligaţiilor plătitorilor faţă de BASS.

4.2.8. Acordarea indemnizaţiei de maternitate şi indemnizaţiei lunare pentru creşterea copilului pînă la vîrsta de 3 ani, pentru persoanele asigurate

♦ Acordarea indemnizaţiei de maternitate s-a realizat cu unele deficienţe determinate de insuficienţa elementelor de control intern, care au fost ajustate pe parcursul auditului şi nu au avut impact financiar.

Conform Legii BASS, pentru indemnizaţia de maternitate în anul 2015 au fost aprobate mijloace financiare în sumă de 307,4 mil.lei. Ulterior, acestea au fost precizate în sumă de 313,3 mil.lei, executate şi efective fiind în sumă de 298,5 mil.lei, sau cu 14,8 mil.lei mai puţin decît cheltuielile precizate. Pentru perioada raportată au fost calculate indemnizaţii de maternitate pentru 19272 de beneficiar³⁶.

Auditul a verificat 58 de dosare privind acordarea acestei indemnizaţii şi a constatat în 24 de cazuri (41,4 la sută) nerespectarea normelor regulamentare³⁷ în procesul acordării prestaţiei, cum ar fi: documentarea neconformă a dosarelor beneficiarilor (persoanele încadrate în mai multe unităţi), în vederea confirmării pierderii/obţinerii venitului asigurat; nerespectarea termenului de stabilire a indemnizaţiei de maternitate de pînă la 10 zile calendaristice din data depunerii cererii la CTAS, acesta fiind depăşit cu 2-28 de zile³⁸.

Notă: Pe parcursul auditului, neconformităţile au fost înlăturate prin suplinirea dosarelor cu actele necesare.

♦ Procesul de acordare a indemnizaţiei lunare pentru creşterea copilului pînă la vîrsta de 3 ani, pentru persoanele asigurate, a fost însoţit de neconformităţi, situaţie determinată de nefuncţionarea unor elemente de control în acest proces, ceea ce creează premise de calculare incorectă a prestaţiei respective.

Conform Legii BASS pe anul 2015, în vederea achitării indemnizaţiilor lunare pentru creşterea copilului pînă la vîrsta de 3 ani, persoanelor asigurate (în continuare – indemnizaţia lunară), au fost precizate mijloace financiare în sumă de 596,9 mil.lei, executate în sumă de 592,6 mil.lei şi efective de 593,4 mil.lei, pentru 43896 de beneficiari, cu mărimea medie a indemnizaţiei de 1123,40 lei. Cuantumul lunar al indemnizaţiei pentru creşterea copilului a constituit 30% din baza de calcul, dar nu mai puţin de 400 lei pentru fiecare copil pentru perioada ianuarie - septembrie 2015 şi, respectiv, nu mai puţin de 440 lei pentru perioada octombrie - decembrie 2015.

La verificarea de către audit a 77 de dosare pentru acordarea indemnizaţiei lunare, în 17 s-au constatat unele neconformităţi ce ţin de nerespectarea condiţiilor de stabilire, a modului de calcul, precum şi de întocmire a dosarelor personale ale beneficiarilor, şi anume:

- nu a fost respectat termenul de examinare a stabilirii indemnizaţiei lunare de 30 de zile calendaristice din data înregistrării cererii la CTAS³⁹, ceea ce a determinat calcularea şi achitarea indemnizaţiei cu întîrziere. Entitatea a motivat această situaţie prin necesitatea verificării suplimentare a veridicităţii venitului asigurat;

- subdiviziunile teritoriale ale CNAS au acceptat contracte individuale de muncă, care nu dispun de justificare privind înregistrarea la AAPL⁴⁰, şi carnete de muncă completate de angajatori care nu au avut această atribuţie⁴¹, prin ce Casa Naţională nu s-a asigurat suplimentar de veridicitatea datelor prezentate;

- lipsa în dosarele personale ale beneficiarilor a unor documente relevante pentru acordarea indemnizaţiei lunare, ceea ce nu asigură plenitudinea şi conformitatea documentării procesului de acordare a indemnizaţiei;

Notă: În perioada efectuării auditului, CNAS a prezentat probe referitor la completarea dosarelor.

- neluarea în considerare, la stabilirea indemnizaţiilor lunare unui cetăţean străin pentru doi copii consecutivi, a termenului de valabilitate a permisului de şedere, ceea ce putea crea riscul de achitare neconformă a prestaţiilor (în sumă de 85,5 mii lei);

Notă: În perioada efectuării auditului (la 14.04.2016), beneficiarul a prezentat entităţii auditate copia permisului de şedere, valabil pînă la 09.05.2020.

- stabilirea indemnizaţiei lunare cu 4 zile înainte de data oferirii de către angajator a concediului pentru îngrijirea copilului⁴², ceea ce a cauzat achitarea neîntemeiată a indemnizaţiei lunare (cu 740,00 lei).

Notă: Indemnizaţia lunară plătită neîntemeiat, în sumă de 740,00 lei, a fost reţinută la 20.04.2016 de la beneficiar, potrivit deciziei prezentate auditului.

Auditul relevă că în Deciziile privind stabilirea indemnizaţiilor de maternitate şi lunare nu a fost indicată luna şi anul venitului substituit luat în calcul, în situaţiile de substituire a perioadelor de realizare a venitului asigurat luat în calcul la determinarea indemnizaţiilor, fapt care a făcut dificilă verificarea de către audit a corectitudinii calculării prestaţiei şi nu oferă transparenţa procesului de acordare a dreptului beneficiarului.

Totodată, se menţionează că nu este asigurată informarea oficială a solicitantului/beneficiarului referitor la modul de calculare a indemnizaţiilor şi a indicatorilor ce au stat la baza determinării acestora. Situaţii similare au fost constatate de către Curtea de Conturi în cadrul misiunilor de audit realizate anterior la acordarea şi altor drepturi sociale⁴³.

________________________

³⁵ Deciziile privind stingerea prin scădere a obligaţiunilor fiscale (inclusiv a căror executare silită este imposibilă) şi de luare la evidenţă specială.

³⁶ Potrivit Formularului nr.3 CNAS “Raportul privind îndeplinirea planului de contingente şi beneficiarii plăţilor din bugetul asigurărilor sociale de stat”.

³⁷ HG nr.108 din 03.02.2005 “Privind aprobarea Regulamentului cu privire la condiţiile de stabilire, modul de calcul şi de plată a indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă” (în continuare – Regulamentul aprobat prin HG nr.108 din 03.02.2005).

³⁸ Pct.53 din Regulamentul aprobat prin HG nr.108 din 03.02.2005.

³⁹ Pct.14 şi pct.15 din Regulamentul cu privire la modul de stabilire şi plată a indemnizaţiilor adresate familiilor cu copii, aprobat prin HG nr.1478 din 15.11.2002 “Cu privire la indemnizaţiile adresate familiilor cu copii” (în continuare – Regulamentul aprobat prin HG nr.1478 din 15.11.2002).

⁴⁰ Art.283 alin.(3) din Codul muncii al Republicii Moldova, aprobat prin Legea nr.154-XV din 28.03.2003 (în continuare – Codul muncii).

⁴¹ Art.283 alin.(2) din Codul muncii.

⁴² Pct.7 subpct.2) lit.a) din Regulamentul aprobat prin HG nr.1478 din 15.11.2002.

⁴³ Hotărîrea Curţii de Conturi nr.39 din 27.10.2015 “Cu privire la aprobarea Raportului auditului de performanţă privind sistemul de pensii în Republica Moldova”.

4.2.9. Acordarea alocaţiilor sociale pentru îngrijire, însoţire şi supraveghere

Acordarea alocaţiei sociale pentru îngrijire, însoţire şi supraveghere s-a efectuat în lipsa unor reglementări exhaustive care ar asigura colaborarea cu organele de asistenţă socială, fapt care determină riscul acordării neconforme a acestei prestaţii.

Pentru acordarea alocaţiei de îngrijire, însoţire şi supraveghere, conform Legii BASS pe anul 2015 au fost precizate din BS mijloace financiare în sumă de 121,7 mil.lei, iar cheltuielile efective la acest capitol au constituit 119,7 mil.lei. Potrivit datelor prezentate de CNAS, în anul 2015 beneficiari de această alocaţie au fost în medie 15951 de persoane, cuantumul alocaţiei constituind 598,75 lei pînă la 31.03.2015 şi ulterior 646,35 lei.

Verificînd justificarea planificării mijloacelor pentru acest tip de alocaţii, auditul a constatat că mijloacele financiare se planifică anual reieşind din cuantumul alocaţiei⁴⁴ şi numărul de beneficiari înregistraţi la CNAS. Potrivit prevederilor legale⁴⁵, alocaţia pentru îngrijire, însoţire şi supraveghere se stabileşte următoarelor categorii:

a) persoanelor care îngrijesc, însoţesc şi supraveghează la domiciliu un copil cu dizabilităţi severe în vîrstă de pînă la 18 ani;

b) persoanelor cu dizabilităţi severe din copilărie;

c) persoanelor cu dizabilităţi severe nevăzătoare.

Începînd cu 01.01.2013⁴⁶, persoanelor specificate la lit.a) nu le poate fi stabilită alocaţia în cazul în care acestea sînt beneficiare ale serviciului de asistenţă personală. Totodată, pentru celelalte categorii, alocaţia nu poate fi stabilită în cazul în care aceste persoane se află la întreţinerea deplină a statului, sînt beneficiare ale serviciului de asistenţă personală ori ale serviciului de îngrijire socială la domiciliu.

Analizînd cadrul legal-normativ, inclusiv prin prisma Legii privind alocaţiile sociale de stat pentru unele categorii de cetăţeni, auditul denotă că acesta este unul vast şi incert. Astfel, nici un act legislativ-normativ nu defineşte exhaustiv noţiunea “întreţinere deplină a statului”, ceea ce creează dificultăţi pentru CTAS în stabilirea eligibilităţii beneficiarilor de alocaţie de îngrijire, însoţire şi supraveghere, în cazurile în care aceştia se află în aziluri/centre de plasament înfiinţate de AAPL sau de prestatori de servicii sociale privaţi.

În urma verificării la CTAS a 61 de dosare privind acordarea alocaţiei, auditul a efectuat contrapunerea datelor acestora cu cele din listele beneficiarilor de servicii sociale, prezentate de organele teritoriale de asistenţă socială.

De asemenea, auditul a comparat, pentru 614 persoane, datele din sistemul informaţional cu cele din listele menţionate privitor la beneficiarii de alocaţie şi de servicii sociale. În urma verificării s-a stabilit că în anul 2015 la 4 persoane beneficiare de serviciul “Asistenţă socială” le-a fost acordată alocaţia de îngrijire, însoţire şi supraveghere, în sumă de 14,0 mii lei, după intrarea în vigoare a restricţiei de acordare concomitentă a acestor drepturi, situaţie determinată de neasigurarea de către organele de asistenţă socială şi de CNAS a eligibilităţii solicitantului la momentul stabilirii prestaţiei.

Analizînd premisele situaţiilor create, auditul a constatat că nu există proceduri aprobate privind comunicarea între organele de asistenţă socială şi CNAS referitor la informarea la timp despre acordarea alocaţiei solicitanţilor de servicii sociale, în situaţia în care persoanele din aceste categorii pot opta pentru unul din drepturile sociale. Aceste circumstanţe denotă necesitatea reglementării exhaustive privind asigurarea sistemului organizat a procesului de control intern, prin obligativitatea interacţiunii datelor celor două servicii publice – CNAS şi organele teritoriale de asistenţă socială⁴⁷.

________________________

⁴⁴ Cuantumul pensiei minime indexate constituie: conform pct.4 din HG nr.170 din 12.03.2014 “Cu privire la indexarea prestaţiilor de asigurări sociale şi a unor prestaţii sociale de stat”, mărimea pensiei pentru limită de vîrstă a celorlalţi beneficiari de pensii pentru limită de vîrstă este de 798,33 lei; conform pct.4 din HG nr.61 din 06.03.2015 “Cu privire la indexarea prestaţiilor de asigurări sociale şi a unor prestaţii sociale de stat”, mărimea pensiei pentru limită de vîrstă a celorlalţi beneficiari de pensii pentru limită de vîrstă este de 861,80 lei.

⁴⁵ Art.14 din Legea nr.499-XIV din 14.07.1999 privind alocaţiile sociale de stat pentru unele categorii de cetăţeni (în continuare – Legea nr.499-XIV din 14.07.1999).

⁴⁶ Legea nr.313 din 26.12.2012 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative.

⁴⁷ Art.6-14 din Legea nr.229 din 23.09.2010 privind controlul financiar public intern.

4.2.10. Achitarea prestaţiilor sociale

Contractele privind plata prestaţiilor sociale nu conţin prevederi care ar asigura responsabilizarea prestatorului de servicii în situaţii de nerespectare a clauzelor contractuale, precum şi nu stipulează formatul şi structura dărilor de seamă ale instituţiilor financiare, care ar asigura evidenţa analitică a unor tranzacţii.

În anul 2015, achitarea drepturilor sociale s-a efectuat prin intermediul a 11 prestatori de servicii (10 instituţii financiare, inclusiv S.A. “Banca de Economii” şi Î.S. “Poşta Moldovei”) şi 18 instituţii penitenciare, în baza contractelor încheiate de CNAS, inclusiv în anii 2013-2014.

Procesul de circulaţie a mijloacelor băneşti şi acumularea datelor necesare generării Raportului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat este prezentat mai jos.

Figura nr.1

Sursă: Actele legal-normative privind sistemul instituţional de administrare şi raportare BASS;

Raportul privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat la partea de cheltuieli,

 la situaţia din 01.01.2016 (Formularul nr.2.1 CNAS); contractele cu prestatorii pe anul 2015.

Urmînd acest proces, prin intermediul instituţiilor financiare⁴⁸ au fost achitate prestaţii sociale la 539912 persoane, în sumă de 3011,3 mil.lei, inclusiv 654,7 mil.lei prin cele desemnate de sine stătător de către 188614 beneficiari. De asemenea, prin intermediul Î.S. “Poşta Moldovei” s-au distribuit plăţi către 1386453 de persoane în sumă de 9875,6 mil.lei. Instituţiile penitenciare au distribuit, pe conturile de peculiu a 179 de deţinuţi, mijloace financiare în sumă de 2,1 mil.lei, aferente prestaţiilor sociale.

Potrivit datelor raportate, în anul 2015 au fost achitate mijloace financiare beneficiarilor de prestaţii sociale în sumă totală de 13445,2 mil.lei, în aceste scopuri fiind transferate de către CNAS 13490,2 mil.lei. Analiza de către audit a Dărilor de seamă privind plata prestaţiilor sociale, prezentate de prestatorii serviciilor de plată, atestă că la conturile instituţiilor financiare nu sînt înregistrate solduri de mijloace financiare, acestea fiind achitate în cuantumul sumelor transferate de CNAS. Respectiv, diferenţa reprezintă soldul rămas la 31.12.2015 în conturile Î.S. “Poşta Moldovei”. Soldul era aferent achitării prestaţiilor sociale în perioada ulterioară.

Auditul denotă că, potrivit Hotărîrii Guvernului nr.545 din 12.08.2015⁴⁹, începînd cu 01.09.2015 prestaţiile sociale achitate prin intermediul S.A. “Banca de Economii” se achită de Î.S. “Poşta Moldovei”. Totodată, se atestă că actele normative permit desemnarea de către beneficiari a unui alt prestator de servicii de plată. Ca rezultat al unor factori externi şi a situaţiei create, Î.S. “Poşta Moldovei” a distribuit în perioada 01.09.2015 - 31.12.2015 majoritatea prestaţiilor sociale (76,6% în totalul achitărilor).

În context, auditul a analizat contractele încheiate cu Î.S. “Poşta Moldovei” şi denotă că prestatorul urma să asigure plata prestaţiilor în baza listelor electronice, precum şi păstrarea mijloacelor băneşti încredinţate. CNAS, potrivit clauzelor contractuale de achitare a unor prestaţii⁵⁰, s-a angajat să transfere integral mijloacele financiare destinate achitării prestaţiilor sociale. Sumele neprimite de către beneficiari pe parcursul a 3 luni consecutive urmau a fi restituite lunar la conturile Casei Naţionale în ultima zi lucrătoare a lunii de gestiune.

În aceste scopuri, potrivit reglementărilor interne⁵¹, CNAS urma să formeze lunar fişiere electronice privind sumele nesolicitate de beneficiari în decurs de 3 luni, cu transmiterea acestora către prestatorul de plată. Verificările auditului atestă că în decembrie 2015 Casa Naţională a generat fişierele respective, mijloacele financiare neachitate peste 3 luni fiind restituite.

Pentru a se asigura de respectarea de către Î.S. “Poşta Moldovei” a clauzelor contractuale, CNAS în anul 2015, în baza actelor normative interne⁵², a efectuat la oficiile poştale 214 controale privind corectitudinea achitării prestaţiilor sociale. Cele mai frecvente încălcări au fost: necorespunderea semnăturii din documentele de plată cu specimenul de semnătură al beneficiarului; achitarea prestaţiilor sociale unor persoane decedate; achitarea acestora către mandatari în baza procurilor cu termenul expirat; nerespectarea datei de plată stabilită pentru beneficiari.

CNAS a sesizat de multiple ori Î.S. “Poşta Moldovei” referitor la încălcările stabilite. Reieşind din răspunsurile prestatorului privind acţiunile întreprinse, auditul constată că acestea poartă un caracter formal (instruiri şi avertizări) şi nu diminuează riscul de admitere a lor pe viitor. Totodată, auditul relevă că contractele încheiate între CNAS şi Î.S. “Poşta Moldovei” nu conţin clauze ce ar asigura responsabilizarea prin penalizare a prestatorului de servicii, în cazul nerespectării condiţiilor contractuale.

În context, auditul consideră oportun ca, în cadrul auditului Raportului Guvernului privind executarea BASS, de a stabili în calitate de eventual obiectiv de audit evaluarea procesului de control intern al Î.S. “Poşta Moldovei” privind conformitatea achitării beneficiarilor a prestaţiilor sociale, raportate la acest capitol.

Referitor la relaţiile CNAS cu instituţiile financiare, auditul menţionează că beneficiarii, aplicînd dreptul lor legal, au ales de sine stătător instituţiile financiare de la care urmează să-şi ridice prestaţia (9 prestatori). În context, CNAS a semnat cu instituţiile financiare 27 contracte de prestare a serviciilor de plată (cîte 3 contracte diferenţiate pe tipuri de prestaţii grupate)⁵³. La încheierea contractelor, Casa Naţională a stabilit, de comun cu instituţiile financiare, formatul şi structura dărilor de seamă, care însă nu asigură evidenţa analitică a achitării/restituirii prestaţiilor acordate, ceea ce nu oferă posibilitatea contrapunerii cu alte dări de seamă ale CNAS.

Spre exemplu: “Darea de seamă privind calcularea pensiilor, alocaţiilor, indemnizaţiilor şi alocaţiilor sociale de stat prin intermediul băncii”, elaborată de Direcţia generală plata drepturilor sociale a CNAS, include date referitor la calcularea, transferarea, achitarea şi restituirea a 18 tipuri de prestaţii prevăzute în BASS şi a 34 tipuri de prestaţii din contul bugetului de stat. Verificarea de către audit a confirmărilor prezentate de către instituţiile financiare a stabilit că acestea reflectă centralizat operaţiunile economice menţionate, printr-o singură sumă pentru toate prestaţiile sociale.

În aceste circumstanţe, auditul consideră oportună revizuirea de către CNAS a formatului dărilor de seamă privind distribuirea sumelor prestaţiei sociale emise de instituţiile financiare, cu precizarea confirmării analitice a acestora.

Verificarea de către audit a achitării prestaţiilor sociale deţinuţilor prin intermediul a 2 instituţii penitenciare verificate nu a stabilit încălcări.

________________________

⁴⁸ Inclusiv S.A. “Banca de Economii”, pînă la 27.08.2015.

⁴⁹ HG nr.545 din 12.08.2015 “Cu privire la achitarea prestaţiilor sociale” (în continuare – HG nr.545 din 12.08.2015).

⁵⁰ Alocaţiile lunare de stat, alocaţiile nominale de stat pentru merite deosebite faţă de stat, indemnizaţiile adresate familiilor cu copii, indemnizaţiile de maternitate; indemnizaţiile viagere sportivilor de performanţă şi compensaţiile lunare băneşti în schimbul asigurării cu produse alimentare şi suplimente alimentare.

⁵¹ Instrucţiunea privind schimbul de informaţii între Casa Naţională de Asigurări Sociale şi prestatorul de servicii de plată în domeniul plăţii unor prestaţii sociale, aprobată prin Ordinul CNAS nr.152-A din 30.06.2015.

⁵² Regulamentul privind efectuarea controalelor cu privire la corectitudinea achitării drepturilor sociale prin intermediul Întreprinderii de Stat “Poşta Moldovei”, aprobat prin Ordinul CNAS nr.242-A din 02.09.2014; Instrucţiunea privind efectuarea controalelor cu privire la corectitudinea achitării drepturilor sociale prin intermediul Î.S. “Poşta Moldovei”, aprobat prin Ordinul CNAS nr.282-A din 02.12.2015.

⁵³ Contractele:

- privind plata pensiei, indemnizaţiei, alocaţiei sociale şi ajutorului de deces beneficiarilor CNAS prin intermediul conturilor bancare;

- privind plata prestaţiilor sociale beneficiarilor CNAS prin intermediul conturilor bancare;

- privind plata suportului financiar de stat beneficiarilor CNAS prin intermediul conturilor bancare.

4.2.11. Achiziţionarea serviciilor de plată a prestaţiilor sociale

Procesul de achiziţie a serviciilor de plată a prestaţiilor sociale beneficiarilor a fost desfăşurat cu abateri de la normele stabilite, ceea ce nu a asigurat transparenţa şi justificarea acestora.

Potrivit cadrului legal⁵⁴, procedura de selectare a prestatorilor pentru efectuarea operaţiunilor ce ţin de executarea de casă a BASS se face o dată la trei ani, în conformitate cu legislaţia privind achiziţiile publice.

În acest context, auditul a verificat procedurile de achiziţii publice organizate în anul 2015, precum şi cele din în anii precedenţi, în baza cărora au fost încheiate contractele privind achitarea prestaţiilor sociale şi care au fost valabile pe parcursul anului de referinţă.

Verificările au constatat că, în anul bugetar de referinţă, CNAS a încheiat 2 contracte valabile pînă la finele anului cu un prestator de servicii. Potrivit Hotărîrii Guvernului⁵⁵, cu începere de la 1 septembrie 2015, prestaţiile sociale achitate anterior prin intermediul “Băncii de Economii” S.A. se achită prin intermediul Î.S. “Poşta Moldovei”, fiind încheiat cu acest prestator un contract, fără a fi efectuată procedura de achiziţie. De asemenea, se menţionează că şi în anul 2013, în afara oricăror proceduri de achiziţii prevăzute de lege, au fost încheiate cu S.A. “Banca de Economii” 5 contracte privind plata unor prestaţii⁵⁶.

Reieşind din unele deficienţe referitor la respectarea în anul 2015 a clauzelor contractuale, auditul a verificat procedura de achiziţie a serviciilor de plată a prestaţiilor sociale. În context, auditul denotă că procedurile de achiziţie, în baza cărora au fost încheiate contractele privind serviciile de plată a drepturilor sociale, valabile în anul 2015, au fost desfăşurate cu abateri de la normele în vigoare, şi anume:

- unele dosare ale achiziţiilor publice nu au fost întocmite regulamentar⁵⁷, nefiind numerotate, cusute şi ştampilate, fapt ce a creat impedimente în verificarea obiectivului şi a sporit riscul de nedetectare a neconformităţilor;

- evaluarea ofertelor din decembrie 2013 şi aprilie 2014 a fost efectuată de membri ai grupului de lucru care nu au avut astfel de atribuţii. CNAS explică aceasta prin substituirea unor membri, fapt nemenţionat în modul corespunzător în procesele-verbale. Totodată, procesele-verbale ale şedinţelor grupului de lucru nu sînt semnate de toţi membrii;

- în unele cazuri, CNAS nu a asigurat termenul suficient (de 40 zile), prevăzut de lege, de depunere şi primire a cererilor de participare şi a ofertelor. De asemenea, pentru posibilii prestatori de servicii, nu a fost reflectat în deplină măsură obiectivul de achiziţie, acesta fiind indicat ca “drepturi sociale”, ceea ce, în opinia auditului, nu a contribuit la asigurarea unui proces de achiziţii echidistant şi transparent;

- la etapa de examinare prealabilă a ofertelor, autoritatea contractantă a acceptat oferte care nu corespundeau cerinţelor de calificare, cum ar fi neprezentarea licenţei de activitate sau a sistemului informaţional privind achitarea drepturilor sociale.

Concluzii:

În cadrul verificării aspectelor ce caracterizează acordarea şi plata prestaţiilor auditate, au fost constatate unele neconformităţi:

• la documentarea procesului de stabilire a indemnizaţiilor de maternitate şi a indemnizaţiilor lunare pentru creşterea copilului pînă la vîrsta de 3 ani, pentru persoanele asigurate, inclusiv a venitului asigurat, situaţie determinată atît de insuficienţa elementelor de control intern, cît şi de acţiunile factorilor externi (indisciplina contribuabililor şi a beneficiarilor etc.);

• la procesul de plată, prin intermediul prestatorilor de servicii de plată, a prestaţiilor sociale, ce ţin de modalitatea de raportare a mijloacelor financiare achitate beneficiarilor şi care urmează a fi îmbunătăţit;

• la achiziţionarea serviciilor de plată a drepturilor sociale, prin nerespectarea prevederilor legale, astfel nefiind asigurate principiile de bază ale achiziţiilor publice.

Totodată, au fost stabilite unele rezerve la îndeplinirea unor procese operaţionale:

• neindicarea, în deciziile privind stabilirea indemnizaţiilor de maternitate şi lunare, a perioadei cu care au fost substituite veniturile asigurate luate în calcul, ceea ce denotă lipsa de transparenţă la determinarea cuantumului prestaţiei, prin aceasta afectînd dreptul beneficiarului de a cunoaşte şi a contesta calcularea unor indicatori incluşi în calculul indemnizaţiilor;

- lipsa unor reglementări exhaustive, care ar asigura conlucrarea cu organele de asistenţă socială referitor la beneficierea de servicii sociale de către solicitanţii de alocaţie, determină beneficierea concomitentă, contrar prevederilor legale, de două drepturi sociale, ceea ce a cauzat achitarea neîntemeiată către 4 beneficiari a alocaţiilor de îngrijire, însoţire şi supraveghere în sumă de 14,0 mii lei.

Recomandări Casei Naţionale de Asigurări Sociale:

5. Să elaboreze un plan de măsuri cu acţiuni şi responsabilităţi concrete, ce ar asigura intensificarea controlului intern în subdiviziunile teritoriale, prin sporirea procedurilor de verificare în vederea asigurării conformităţii stabilirii şi acordării indemnizaţiilor, precum şi perfectării dosarelor personale, potrivit cerinţelor stabilite.

6. Să opereze modificări în sistemul informaţional, ce ar permite includerea în Decizia de stabilire a indemnizaţiei de maternitate şi indemnizaţiei lunare a perioadei cu care au fost substituite veniturile asigurate luate în calcul la stabilirea prestaţiei sociale.

7. Să întreprindă măsuri în vederea îmbunătăţirii procesului de plată a drepturilor sociale, prin revizuirea contractelor încheiate cu prestatorii de servicii de plată, în vederea responsabilizării acestora în cazul nerespectării condiţiilor contractuale.

8. Să examineze oportunitatea de revizuire a formatului dărilor de seamă, cu precizarea confirmării analitice prezentate de instituţiile financiare.

9. Să întreprindă măsuri de consolidare a răspunderii manageriale pentru gestionarea conformă a procesului de control intern, precum şi de responsabilizare a membrilor grupului de lucru, în vederea excluderii abaterilor de la prevederile legale în procesul de achiziţii publice, inclusiv de documentare a acestuia.

10. Să îmbunătăţească controlul intern prin descrierea procesului operaţional aferent acordării alocaţiei de îngrijire, însoţire şi supraveghere, cu identificarea modalităţii de interacţiune cu organele de asistenţă socială.

________________________

⁵⁴ Art.62 alin.(8) din Legea nr.181 din 25.07.2014.

⁵⁵ HG nr.545 din 12.08.2015.

⁵⁶ Pensii, indemnizaţii, alocaţii sociale de stat şi ajutoare de deces, precum şi suportul financiar şi majorările de pensii.

⁵⁷ HG nr.9 din 17.01.2008 “Pentru aprobarea Regulamentului cu privire la întocmirea şi păstrarea dosarului achiziţiei publice”.

4.3. Situaţiile financiare raportate de CNAS au fost influenţate de reglementările în vigoare

Indicatorii privind executarea BASS sînt raportaţi către Ministerul Finanţelor şi Guvern, în scopul monitorizării executării bugetului.

Raportarea financiară a BASS pentru anul 2015 a fost reglementată de: Legea contabilităţii; Instrucţiunea cu privire la evidenţa contabilă în CNAS, aprobată în anul 2001 prin scrisoarea Ministerului Finanţelor; Ordinul ministrului Finanţelor nr.156 din 01.11.2013 “Cu privire la aprobarea formularelor Rapoartelor privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi modul de întocmire a acestora”⁵⁸. Concomitent, CNAS a elaborat Politica de contabilitate, care a fost coordonată cu Ministerul Finanţelor.

Auditul remarcă că Legea contabilităţii obligă⁵⁹ ca politica de contabilitate să fie coordonată cu Ministerul Finanţelor şi aprobată de autoritatea publică centrală de specialitate. În contextul în care CNAS deţine statut de autoritate publică autonomă, de nivel naţional, subordonată Guvernului⁶⁰, s-a creat o incertitudine referitor la identificarea autorităţii publice centrale de specialitate care urma să aprobe politica ei de contabilitate. Auditul menţionează că în unele acte metodologice în calitate de autoritatea publică centrală de specialitate este nominalizat MMPSF⁶¹.

Potrivit Legii menţionate, instituţiile publice aplică sistemul contabil în partidă dublă, ţin contabilitatea şi întocmesc rapoartele financiare în baza SNCSP sau a normelor metodologice aprobate de Ministerul Finanţelor pentru sectorul bugetar. În lipsa SNCSP, CNAS a raportat indicatorii de executare a BASS ghidîndu-se de normele metodologice respective. Situaţiile anuale privind repartizarea şi evidenţa veniturilor, cheltuielilor şi surselor de finanţare a BASS, dar şi a patrimoniului, au fost raportate către Ministerul Finanţelor şi Guvern⁶².

Astfel, evidenţa patrimoniului, creanţelor şi datoriilor ş.a. se ţine cumulativ prin metoda de angajamente, potrivit Instrucţiunii cu privire la evidenţa contabilă în CNAS. Aspectele vizate se raportează în Bilanţul contabil, Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti, Raportul privind rezultatele financiare, Raportul privind fluxul capitalului propriu.

La rîndul lor, repartizarea veniturilor, cheltuielilor şi surselor de finanţare a BASS se raportează pentru anul de gestiune, prin metoda de casă, potrivit Ordinului ministrului Finanţelor nr.156 din 01.11.2013, în Raportul privind executarea BASS (formularul nr.2 CNAS) şi Raportul privind executarea BASS la partea de cheltuieli (formularul nr.2.1 CNAS).

Reieşind din prevederile Ordinului vizat, Casa Naţională urma să reflecte distinct şi exhaustiv fiecare indicator din Raportul privind executarea BASS, aceştia fiind similari celor din Legea BASS. Analizînd cadrul metodologic privitor la modul de întocmire a Raportului în cauză, auditul a constatat că acesta nu reglementează exhaustiv metoda de reflectare a sumelor restituite de instituţiile financiare ca plăţi neridicate de beneficiari în termenele prevăzute, a supraplăţilor efectuate şi a restituirii acestora de către beneficiari, precum şi a sumelor neidentificate. Astfel, metoda aplicată de Casa Naţională la raportarea acestor aspecte nu este descrisă în normele specifice de evidenţă şi raportare.

Potrivit normei regulatorii⁶³, bilanţul contabil care reflectă inclusiv situaţiile patrimoniale face parte din componenţa rapoartelor anuale ce urmează a fi prezentate Ministerului Finanţelor şi Guvernului. Verificările auditului atestă că norma respectivă nu explică modalitatea de întocmire a acestuia. În lipsa reglementării exhaustive a raportării situaţiilor referitor la sumele supraplăţilor şi restituirea acestora, entitatea, conducîndu-se de Instrucţiunea cu privire la evidenţa contabilă în CNAS, raportează aceste sume în bilanţul contabil, potrivit prevederilor Instrucţiunii privind evidenţa contabilă în CNAS. Astfel, în opinia auditului, s-a creat o situaţie incertă privind modul de raportare a sumelor menţionate.

În context, auditul a comparat, prin prisma ambelor norme menţionate, indicatorii BASS caracteristici anului bugetar 2015 din Raportul privind executarea BASS la partea de cheltuieli cu Rapoartele/confirmările prezentate de prestatorii de servicii de plată a prestaţiilor sociale. Rezultatele atestă că valoarea unor indicatori raportaţi de CNAS diferă de cea calculată de echipa de audit, potrivit Ordinului ministrului Finanţelor, cu suma mijloacelor restituite din cele neachitate beneficiarilor şi cele achitate neregulamentar beneficiarilor de prestaţii sociale. Pentru situaţiile descrise, auditul menţionează că normele metodologice în vigoare⁶⁴ nu reglementează exhaustiv particularităţile raportării acestor aspecte.

Totodată, situaţia în care confirmările prezentate de instituţiile financiare reflectă centralizat operaţiunile economice menţionate printr-o singură sumă pentru toate prestaţiile a generat imposibilitatea de comparare a datelor raportate prin prisma reglementărilor elaborate de Ministerul Finanţelor.

În context, auditul a verificat fişele personale de evidenţă a plăţilor către beneficiarii de prestaţii sociale, extrase din SI “Protecţia Socială” şi a stabilit că acestea nu reflectă sumele calculate spre restituire potrivit deciziilor emise în acest sens, precum şi cele restituite de beneficiar prin intermediul prestatorilor serviciilor de plată.

De asemenea, auditul a constatat un caz cînd suma calculată spre restituire nu a fost raportată de către CTAS la CNAS (11,3 mii lei), prima fiind autoarea deciziei de restituire.

Notă: Situaţia constatată de audit a fost soluţionată, decizia fiind introdusă în sistemul informaţional.

De asemenea, se relevă că la capitolul “cheltuielile privind alocaţia de îngrijire, însoţire şi supraveghere” din Raportul privind executarea BASS la partea de cheltuieli, potrivit normelor legale⁶⁵ urmau să fie raportate/incluse mijloacele financiare alocate persoanelor care îngrijesc, însoţesc şi supraveghează la domiciliu un copil cu dizabilităţi severe în vîrstă de pînă la 18 ani; persoanelor cu dizabilităţi severe din copilărie; persoanelor cu dizabilităţi severe nevăzătoare. Auditul a constatat că la acest capitol au fost incluse neconform cheltuielile aferente altor prestaţii sociale⁶⁶, în sumă de 33,5 mil.lei (0,25% din totalul cheltuielilor raportate).

Recomandare Casei Naţionale de Asigurări Sociale:

11. Să planifice, în perioadele viitoare, misiuni de audit intern aferente raportării bugetului asigurărilor sociale de stat.

________________________

⁵⁸ Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007; Instrucţiunea cu privire la evidenţa contabilă în CNAS, aprobată prin scrisoarea Ministerului Finanţelor nr.02.4-17 din 26.10.2001 (în continuare – Instrucţiunea cu privire la evidenţa contabilă în CNAS); Ordinul ministrului Finanţelor nr.156 din 01.11.2013 “Cu privire la aprobarea formularelor Rapoartelor privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi modul de întocmire a acestora”; Ordinul ministrului Finanţelor nr.175 din 17.12.2014 “Cu privire la aprobarea termenelor de prezentare a Raportului pentru anul 2014, rapoartelor pentru primul semestru şi pe 9 luni ale anului 2015 privind executarea bugetelor autorităţilor publice centrale şi rapoartelor privind executarea bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale”.

⁵⁹ Art.16 alin.(2¹) din Legea contabilităţii nr.113 din 27.04.2007.

⁶⁰ Legea nr.489; Statutul CNAS.

⁶¹ Setul metodologic privind elaborarea, aprobarea şi modificarea bugetului.

⁶² Bilanţul contabil;

- Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti;

- Raportul privind rezultatele financiare;

- Raportul privind fluxul capitalului propriu;

- Raportul privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat (Formularul nr.2 CNAS);

- Raportul privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat la partea de cheltuieli (Formularul nr.2.1 CNAS).

⁶³ Ordinul ministrului Finanţelor nr.156 din 01.11.2013.

⁶⁴ Instrucţiunea cu privire la evidenţa contabilă în CNAS.

⁶⁵ Art.14 alin.(1) din Legea nr.499-XIV din 14.07.1999.

⁶⁶ Cheltuieli aferente alocaţiilor lunare pentru îngrijirea invalizilor de gradul I, ţintiţi la pat, care au avut de suferit de pe urma catastrofei de la Cernobîl (cont 30748) în sumă de 146,5 mii lei şi cheltuieli aferente pensiilor nevăzătorilor (cont 30751) în sumă de 33383,7 mii lei.

V. IMPLEMENTAREA CERINŢELOR ŞI RECOMANDĂRILOR

 ÎNAINTATE DE CURTEA DE CONTURI

În vederea remedierii abaterilor şi carenţelor constatate anterior de audit, prin Hotărîrea Curţii de Conturi nr.14 din 16.06.2015⁶⁷ au fost înaintate, pentru executare în termenul stabilit, 5 cerinţe şi 10 recomandări, inclusiv: 2 cerinţe şi 9 recomandări – CNAS, 2 cerinţe – MMPSF, 1 cerinţă – IFPS şi o recomandare – ANOFM.

Verificările auditului la acest capitol au constatat că entităţile vizate au întreprins un şir de activităţi în vederea executării/implementării cerinţelor/recomandărilor înaintate de Curtea de Conturi, acestea fiind realizate integral. Ţinînd cont de cele expuse, se propune de a scoate din regim de monitorizare Hotărîrea Curţii de Conturi nr.14 din 16.06.2015 “Cu privire la Raportul auditului Raportului Guvernului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2014”.

________________________

⁶⁷ Hotărîrea Curţii de Conturi nr.14 din 16.06.2015.

VI. OPINII DE AUDIT

În opinia echipei de audit, activităţile şi tranzacţiile entităţii auditate sînt, în aspectele semnificative, în conformitate cu criteriile aplicate, cu excepţia unor aspecte ce caracterizează: (i) elaborarea indicatorilor ce ar permite planificarea/executarea/raportarea BASS pe programe şi performanţe; (ii) monitorizarea procesului de înregistrare de către CNAS a plătitorilor la BASS şi de prezentare de către contribuabili a declaraţiilor obligatorii; (iii) stabilirea criteriilor de calificare a unor contribuabili ca “suspendat”, precum şi activităţilor de monitorizare a acestora; (iv) luarea la evidenţă specială a obligaţiilor plătitorilor la BASS; (v) procedurile de stabilire, acordare şi verificare a indemnizaţiilor şi a alocaţiilor auditate, precum şi de perfectare a dosarelor beneficiarilor; (vi) procesul de plată a drepturilor sociale; (vii) procesul de achiziţie a serviciilor de plată a prestaţiilor sociale şi documentarea acestuia.

Echipa de audit exprimă opinie fără rezerve asupra executării de casă a indicatorilor reflectaţi în Raportul Guvernului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2015, care a fost întocmit în baza normelor de reglementare aprobate de Ministerul Finanţelor⁶⁸.

________________________

⁶⁸ Instrucţiunea cu privire la evidenţa contabilă în CNAS.