Hotărîre nr.12 din 20.02.2001 pentru controlul constituţionalităţii art.7 alin.(4) lit.e) şi i) din Legea restructurării întreprinderilor agricole în procesul de privatizare nr.392-XIV din 13 mai 1999 în redacţia Legii nr.953-XIV din 27 aprilie 2000

HOTĂRÎREA CURŢII CONSTITUŢIONALE pentru controlul constituţionalităţii art.7 alin.(4) lit.e) şi i) din Legea restructurării întreprinderilor agricole în procesul de privatizare nr.392-XIV din 13 mai 1999 în redacţia Legii nr.953-XIV din 27 aprilie 2000 Nr.12 din 20.02.2001 Monitorul Oficial al R.Moldova nr.25-26/11 din 01.03.2001 * * * În numele Republicii Moldova, Curtea Constituţională în componenţa: Pavel BARBALAT - preşedinte Nicolae CHISEEV - judecător-raportor Mihai COTOROBAI - judecător Constantin LOZOVANU - judecător Gheorghe SUSARENCO - judecător Ion VASILATI - judecător-raportor cu participarea Corinei Popa, grefier, Raisei Guzun, reprezentantul Procurorului General, autorul sesizării, Ion Creangă, reprezentantul permanent al Parlamentului la Curtea Constituţională, călăuzindu-se de art.135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, art.4 alin.(1) lit.a) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi art.16 alin.(1) din Codul jurisdicţiei constituţionale, a examinat în şedinţă plenară deschisă dosarul pentru controlul constituţionalităţii art.7 alin.(4) lit.e) şi i) din Legea restructurării întreprinderilor agricole în procesul de privatizare nr.392-XIV din 13 mai 1999 în redacţia Legii nr.953-XIV din 27 aprilie 2000. Temei pentru examinarea dosarului a servit sesizarea Procurorului General Mircea Iuga, depusă la 25 decembrie 2000, în conformitate cu art. 24 şi 25 din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi art. 38 şi 39 din Codul jurisdicţiei constituţionale. Prin decizia Curţii Constituţionale din 11 ianuarie 2001 sesizarea a fost acceptată pentru examinare în fond şi înscrisă în ordinea de zi. În procesul examinării preliminare a sesizării au fost solicitate puncte de vedere Parlamentului, Preşedintelui Republicii Moldova, Guvernului, Ministerului Justiţiei, Curţii Supreme de Justiţie şi Ministerului Agriculturii şi Industriei Prelucrătoare. Audiind informaţia judecătorilor-raportori şi argumentele părţilor, Curtea Constituţională a c o n s t a t a t: 1. La 13 mai 1999 Parlamentul a adoptat Legea restructurării întreprinderilor agricole în procesul de privatizare nr.392-XIV* , prin art.7 al căreia a reglementat temeiul şi modalităţile de lichidare a întreprinderilor agricole în procesul privatizării. Potrivit acestei legi, temei pentru iniţierea lichidării întreprinderii serveşte hotărîrea în acest sens a adunării generale a lucrătorilor şi pensionarilor ei (acţionarilor, asociaţilor sau membrilor de cooperativă). Comisia de privatizare, în termen de 15 zile de la data la care adunarea generală a lucrătorilor şi pensionarilor întreprinderii (acţionarilor, asociaţilor sau membrilor de cooperativă) a adoptat hotărîrea de lichidare a întreprinderii, va da publicităţii, în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, un anunţ despre lichidare. -------------------------------------- * M.O., 1999, nr. 73-77, art. 341. Potrivit art.7 alin.(4) din această lege, de la data publicării anunţului despre lichidarea întreprinderii: a) creditorii întreprinderii se consideră informaţi despre lichidarea ei; b) revendicările fiecărui creditor se satisfac în cadrul procedurii generale prevăzute de prezenta lege sau de Legea cu privire la faliment şi orice garanţie în favoarea unui anumit creditor se declară nulă; c) datoriile istorice ale întreprinderii se consideră la scadenţă; d) comisia de privatizare se abilitează şi cu drepturi şi obligaţii de comisie de lichidare; e) patrimoniul întreprinderii nu poate fi trecut la pierderi, dat în gaj, nici sechestrat prin hotărîre a instanţei de judecată ori a inspectoratului fiscal teritorial sau grevat în alt mod; f) se sistează calcularea de dobînzi şi aplicarea de penalităţi de întîrziere la datoriile întreprinderii; g) se interzice extragerea incontestabilă de mijloace băneşti de pe conturile bancare ale întreprinderii; h) dispoziţiile Legii restructurării întreprinderilor nu au efect asupra întreprinderii. La 27 aprilie 2000 Parlamentul a adoptat Legea nr. 953-XIV "Pentru modificarea şi completarea Legii restructurării întreprinderilor agricole în procesul de privatizare"* , prin care în art. 7 alin.(4) lit. e) din Legea nr. 392-XIV se introduce sintagma ", iar cel sechestrat anterior se eliberează de sub sechestru" şi se adaugă litera i) cu următorul cuprins: "încetează executarea hotărîrilor judecătoreşti referitoare la întreprindere". ---------------------------- * M.O., 2000, nr. 65-67, art. 466. 2. Procurorul General, în sesizarea sa, contestă constituţionalitatea prevederilor art. 7 alin. (4) lit. e) şi i) din Legea restructurării întreprinderilor agricole în procesul de privatizare nr. 392-XIV din 13 mai 1999 în redacţia Legii nr.953-XIV din 27 aprilie 2000, invocînd argumentul cî prevederile legii, conform cîrora se elibereazî de sub sechestru patrimoniul întreprinderii sechestrat anterior şi încetează executarea hotărîrilor judecătoreşti referitoare la întreprindere, încalcă dreptul la exercitarea căilor de atac a hotărîrilor judecătoreşti şi bazele constituţionale de înfăptuire a justiţiei şi astfel contravin art. 6, 7, 119, 120 din Constituţie, art. 8 şi art. 14 din Codul de procedură civilă, art. 10 şi art. 338 din Codul de procedură penală. În plus, în opinia autorului sesizării, aceste prevederi ale legii organice anulează prevederile legilor adoptate anterior. 3. Examinînd materialele dosarului şi argumentele sesizării, Curtea reţine următoarele. Legea restructurării întreprinderilor agricole în procesul de privatizare nr. 392-XIV din 13 mai 1999 reglementează raporturile apărute în procesul înfiinţării de întreprinderi private în baza cotelor de teren echivalent şi a cotelor-părţi valorice atribuite în natură, precum şi al lichidării ulterioare a întreprinderilor agricole supuse privatizării, inclusiv al stingerii datoriilor lor. Legea are efect exclusiv asupra următoarelor întreprinderi: a) colhozuri, sovhozuri, sovhozuri-fabrică; b) alte întreprinderi cu proprietate colectivă şi/sau de stat, care dispun de fond funciar de privatizare; c) societăţi economice şi cooperative, înfiinţate prin reorganizare a întreprinderilor menţionate la lit. a) şi b). Restructurare a întreprinderii este un proces de atribuire în natură, către participantul la privatizare, a cotei de teren echivalent şi a cotei-părţi valorice, de înfiinţare de către acesta de întreprindere privată şi de lichidare ulterioară a întreprinderii supusă privatizării, inclusiv de stingere a datoriilor ei. Potrivit art. 7 alin. (4) lit. e) din Legea nr. 392-XIV, patrimoniul întreprinderii nu poate fi trecut la pierderi, dat în gaj, nici sechestrat prin hotărîre a instanţei de judecată ori a inspectoratului fiscal teritorial sau grevat în alt mod, iar cel sechestrat anterior se eliberează de sub sechestru. Art. 7 alin. (4) lit. i) al legii prevede că de la data anunţului despre lichidarea întreprinderii încetează executarea hotărîrilor judecătoreşti referitoare la întreprindere. Curtea Constituţională consideră că introducînd în art. 7 alin. (4) lit. e) din Legea nr. 392-XIV, care reglementează temeiul şi modalitatea de lichidare a întreprinderilor agricole în procesul de privatizare, sintagma "iar cel sechestrat anterior se eliberează de sub sechestru" şi adăugînd litera i), care prevede încetarea executării hotărîrilor judecătoreşti referitoare la întreprindere, Parlamentul şi-a depăşit atribuţiile şi a comis o imixtiune în competenţa autorităţii judecătoreşti. În virtutea principiului constituţional al separaţiei puterilor, legiuitorul nu este în drept să soluţioneze probleme care aduc atingere statutului constituţional juridic al autorităţii judecătoreşti. Conform art. 114 din Constituţie, art. 8 din Codul de procedură civilă şi art. 10 din Codul de procedură penală, justiţia se înfăptuieşte în numele legii numai de instanţele judecătoreşti, unde judecătorii judecă cauzele în condiţii care exclud orice presiune asupra lor. Nici puterea legislativă, nici Preşedintele ţării, nici Guvernul nu sînt în drept să intervină în activitatea autorităţii judecătoreşti, să supună controlului hotărîrile acesteia, precum şi să substituie instanţa judecătorească la examinarea cauzelor ce intră în competenţa ei. Prevederile contestate ale art. 7 alin. (4) lit. e) şi i) din Legea nr. 392-XIV intră în contradicţie cu principiul statuat de art. 119 din Constituţie, potrivit căruia, împotriva hotărîrilor judecătoreşti, părţile interesate şi organele de stat competente pot exercita căile de atac în condiţiile legii. Aceasta înseamnă că revizuirea hotărîrilor instanţelor judecătoreşti se efectuează în conformitate cu Codurile de procedură civilă, de procedură penală şi al contravenţiilor administrative, dar nu şi în conformitate cu alte legi. Prevederile cuprinse în art. 7 alin. (4) lit. i) din Legea nr. 392-XIV privind încetarea executării hotărîrilor judecătoreşti referitoare la întreprinderile agricole în procesul de privatizare contravin art. 120 din Constituţie, art. 14 din Codul de procedură civilă şi art. 338 din Codul de procedură penală, care stipulează caracterul obligatoriu al sentinţelor şi al altor hotărîri judecătoreşti definitive. Hotărîrile instanţelor de judecată sînt obligatorii şi au putere executorie pe întreg teritoriul Republicii Moldova, iar neexecutarea lor atrage răspundere în conformitate cu legea. Art. 7 alin. (4) lit. e) din Legea nr. 392-XIV contrazice de asemenea prevederile Legii nr. 633-XIII din 10 noiembrie 1995 "Cu privire la modul de urmărire a impozitelor, taxelor şi altor plăţi" (cu modificările şi completările ulterioare), care stabileşte normele de drept şi principiile organizatorice de executare silită a plăţii impozitelor şi taxelor, reglementează executarea silită a plăţilor în privinţa persoanelor fizice şi juridice, sechestrarea bunurilor, instituie modalitatea de contestare a acţiunilor şi deciziilor organelor fiscale şi persoanelor oficiale. Art. 9 alin. (3) din această lege, precum şi art. 20 din Codul fiscal nu prevăd un alt mod de eliberare a bunurilor de sub sechestru decît prin deciziile instanţelor judecătoreşti şi ale Inspectoratului fiscal principal de stat. Pentru motivele arătate, Curtea Constituţională apreciază prevederile art. 7 alin. (4) lit. e) şi i) din Legea nr. 392-XIV în redacţia Legii nr. 953-XIV drept neconforme dispoziţiilor constituţionale ale art. 6, 7, 114, 119 şi 120. Conducîndu-se după art. 140 din Constituţie, art. 26 alin. (1) şi (2) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi art. 66 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională H O T Ă R Ă Ş T E: 1. Declară neconstituţionale prevederile art. 7 alin. (4) lit. e), în partea care prevede că patrimoniul întreprinderii nu poate fi sechestrat prin hotărîre a instanţei de judecată ori a inspectoratului fiscal teritorial, iar cel sechestrat anterior se eliberează de sub sechestru, şi lit.i) din Legea restructurării întreprinderilor agricole în procesul de privatizare nr. 392-XIV din 13 mai 1999 în redacţia Legii nr. 953-XIV din 27 aprilie 2000. 2. Prezenta Hotărîre este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în "Monitorul Oficial al Republicii Moldova". PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE Pavel BARBALAT Chişinău, 20 februarie 2001. Nr.12.