Hotărîre nr.1348 din 10.07.2012 pentru aprobarea avizului asupra proiectului de lege nr.1245 din 8 iunie 2012 cu privire la finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale, înaintat cu titlu de iniţiativă legislativă de către deputatul în Parlament Vladimir Plahotniuc

COMISIA ELECTORALĂ CENTRALĂ

H O T Ă R Î R E

pentru aprobarea avizului asupra proiectului de lege nr.1245 din 8 iunie 2012

cu privire la finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale, înaintat

cu titlu de iniţiativă legislativă de către deputatul în Parlament

Vladimir Plahotniuc

nr. 1348  din  10.07.2012

 (în vigoare 10.07.2012) 

Monitorul Oficial nr.170-174 art.1019 din 17.08.2012

* * *

În temeiul scrisorilor nr.CJ10/204 din 13 iunie 2012 a Comisiei juridice, numiri şi imunităţi din cadrul Parlamentului Republicii Moldova şi nr.03/5220 din 22 iunie 2012 a Ministerului Justiţiei, prin care se solicită Comisiei Electorale Centrale expunerea opiniei asupra proiectului de lege nr.1245 din 8 iunie 2012 cu privire la finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale, înaintat cu titlu de iniţiativă legislativă de către deputatul în Parlament Vladimir Plahotniuc şi în conformitate cu prevederile art.18 din Codul electoral nr.1381-XIII din 21 noiembrie 1997, art.21 din Legea nr.780-XV din 27 decembrie 2001 privind actele legislative, Comisia Electorală Centrală

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă avizul asupra proiectului de lege nr.1245 din 8 iunie 2012 cu privire la finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale, înaintat cu titlu de iniţiativă legislativă de către deputatul în Parlament Vladimir Plahotniuc, conform anexei.

2. Prezenta hotărîre se remite Comisiei juridice, numiri şi imunităţi din cadrul Parlamentului Republicii Moldova şi Ministerului Justiţiei, conform solicitării.

3. Prezenta hotărîre intră în vigoare la data adoptării, se publică pe site-ul oficial al Comisiei Electorale Centrale şi în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Aprobat

prin hotărîrea Comisiei Electorale Centrale

nr.1348 din 10 iulie 2012

Avizul asupra proiectului de lege

nr.1245 din 8 iunie 2012 cu privire la finanţarea partidelor politice

şi a campaniilor electorale, înaintat cu titlu de iniţiativă legislativă

de către deputatul în Parlament Vladimir Plahotniuc

În urma examinării proiectului de lege cu privire la finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale (nr. 1245 din 8 iunie 2012), transmis pentru expunerea opiniei asupra acestuia, comunicăm următoarele.

Proiectul de lege înaintat conţine reglementări ce vizează raporturile juridice privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale, domeniu abordat pe larg atît la nivel naţional, cît şi pe plan internaţional.

Cu referire la proiectul de lege prezentat, autorul acestuia unifică reglementările privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale formînd din aceste două aspecte obiectul de reglementare al unui singur act legislativ.

1. Unificarea obiectului de reglementare este o practică aplicată şi pe plan internaţional, fiind apreciată pozitiv în condiţiile în care nu ar exista un act unificat al reglementărilor în domeniul electoral (de ex. Codul electoral) sau în domeniul reglementării activităţii partidelor politice (o lege specială). În context, pornind de la cadrul legal şi practica existentă la acest capitol, considerăm că operarea modificărilor ce ţin de finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale trebuie să se efectueze la nivelul actelor legislative care conţin reglementări cu privire la aceste raporturi juridice.

2. Articolul 1 alin.(3) din proiectul de lege utilizează următorii termeni: "coaliţii politice", "alianţe şi blocuri electorale", "formaţiuni politice", însă nu defineşte sensul acestora. Mai mult, cu excepţia termenului de "bloc electoral", legislaţia în vigoare nu reglementează statutul unor astfel de entităţi.

În acest context, propunem revizuirea dispoziţiilor alineatului vizat întru evitarea interpretărilor şi aplicării neuniforme a legislaţiei.

Se propune excluderea prevederilor alin.(4) art.1 din proiect, întrucît competenţa de legiferare a actelor locale pe teritoriul Găgăuziei (Gagauz-Yeri), inclusiv în domeniul organizării şi efectuării alegerilor/ referendumurilor, este stabilită în Legea nr.344 din 23 decembrie 1994 privind statutul juridic special al Găgăuziei (art.7, 11 şi art.12 alin.(3) lit.d) şi e) din lege).

3. Proiectul de lege explică unele noţiuni de bază ce ţin de finanţarea partidelor politice şi campaniilor electorale. La acest capitol se remarcă că drept beneficiar al donaţiei este identificat inclusiv "alesul", căruia i se pot transmite benevol, cu titlu gratuit şi necondiţionat, bunuri sau prestate servicii şi lucrări, cu acelaşi titlu. Opinăm că această propunere contravine normelor ce reglementează activitatea demnitarilor (aleşilor), cărora li se interzice să accepte cadouri sau servicii, dacă oferirea sau acordarea lor este legată, în mod direct sau indirect, de îndeplinirea atribuţiilor de serviciu.

Prin urmare, observăm că, pe de o parte, este ambiguu înţelesul termenului de "ales" (demnitar, ales local), identificat drept subiect al donaţiei, iar, pe de altă parte, nu este specificat care va fi scopul acestor donaţii şi în ce condiţii vor fi utilizate (pentru activitatea politică sau pentru îndeplinirea funcţiei în calitate de ales/demnitar).

La fel, menţionăm că unele noţiuni descrise la art.3 din proiectul de lege se regăsesc deja definite la art.1 din Codul electoral (spre ex., partid politic, candidat la alegeri, campanie electorală). Mai mult, pentru aceste noţiuni în proiect se dau alte definiţii decît în Codul electoral. Acest fapt demonstrează în plus necesitatea codificării normelor juridice ce aparţin unei ramuri distincte de drept.

4. La art.6 alin.(4) este necesar a detalia aspectele confiscării. Această procedură fiind una specială, necesită a fi neapărat reglementată. Spre exemplu, conform legislaţiei penale, confiscarea se aplică doar în temeiul hotărîrii judecătoreşti.

5. Excepţia formulată la art.7 lit.a) din proiectul de lege nu este justificată. Acceptarea finanţării din străinătate a activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale impune crearea unor condiţii şi pîrghii de control eficiente şi în măsură să asigure mecanismul de supraveghere a legalităţii surselor provenite din străinătate. În prezent, organele de control nu dispun de pîrghiile necesare pentru efectuarea unui control deplin şi prompt al resurselor alocate din străinătate.

Considerăm că această excepţie, în condiţiile în care nu există un mecanism viabil de control, va deschide calea spre ocolirea regulilor de transparenţă în procesul de efectuare a donaţiilor, fapt care contravine şi recomandărilor GRECO.

Mai mult, excepţia propusă vine în contradicţie cu prevederile actuale ale art.69 alin.(4) lit.b) din Codul electoral, potrivit cărora drept temei de anulare a înregistrării concurenţilor electorali serveşte utilizarea intenţionată de către aceştia a mijloacelor financiare din străinătate.

6. La articolul 8 alineatul (2), sintagma de la finalul propoziţiei "unele cheltuieli pot fi suportate din contul bugetului de stat sau de către alte persoane" se va explica pentru a nu lăsa loc de interpretări. Astfel, este necesar de detaliat dacă prin cheltuielile suportate din contul bugetului de stat autorul proiectului a avut în vedere acea susţinere financiară indirectă a concurenţilor electorali prin acordarea timpilor de antenă gratuiţi, spaţiilor publicitare sau acordarea creditelor (finanţare directă), or acestea sînt de o altă natură.

De asemenea, urmează a fi descifrată expresia "sau de către alte persoane" pentru a se preciza cine intră în categoria subiecţilor care pot să-şi asume unele cheltuieli în campania electorală şi în ce condiţii.

În afară de aceasta, atragem atenţia asupra neconcordanţei între titlul articolului 8 "Cheltuielile partidului politic" cu dispoziţiile normei alineatului (2) al aceluiaşi articol care reglementează raporturile juridice din campania electorală, ai cărei subiecţi nu sînt doar partidele politice.

7. Cu privire la norma de la art.9 alin.(4) din proiect, potrivit căreia Comisia Electorală Centrală este responsabilă de aprobarea, după consultarea Ministerului Finanţelor, a modelului raportului financiar, menţionăm că nu este clar în ce constă procedura de coordonare şi care este puterea ei juridică sau, eventual, efectele juridice în cazul în care se dă un aviz nefavorabil sau coordonarea nu dă rezultate.

8. Reglementările art.10 din proiectul de lege sînt ambigue în partea ce ţine de statutul candidatului la alegeri. Prin urmare, redacţia propusă nu clarifică dacă în categoria "candidat la alegeri" intră nu numai candidatul desemnat din partea partidelor politice sau blocurilor electorale, ci şi candidatul independent. Prin noţiunea de "candidat la alegeri" definită în proiectul de lege, la fel, nu se face o distincţie clară privind statutul candidatului în sensul abordat mai-sus.

În prezent, dispoziţiile Codului electoral delimitează şi definesc în mod expres statutul candidatului din partea partidelor, a altor organizaţii social-politice, a blocurilor electorale, pe de o parte, şi cel al candidatului independent, pe de altă parte.

Totodată, menţionăm că în redacţia actuală a legislaţiei electorale în calitate de concurent electoral este privit partidul politic care desemnează candidatura sa la funcţiile elective, şi nu însuşi candidatul – persoana desemnată (art. 1 din Codul electoral, noţiunea de "concurenţi electorali").

În context, se impune revizuirea normelor art.10 din proiect în vederea delimitării categoriei de candidaţi la alegeri desemnaţi din partea partidelor, a altor organizaţii social-politice, a blocurilor electorale de categoria celor care îşi desemnează propria candidatură (independenţi). În caz contrar, este inacceptabilă situaţia finanţării unui candidat desemnat din partea unui partid politic, dar nu prin intermediul acestui partid. Or finanţarea separată a acestor două categorii presupune deschiderea separată a conturilor speciale "Fond electoral", raportarea separată a veniturilor şi cheltuielilor, fapt ce complică efectuarea controlului financiar de către organele abilitate.

9. La alin.(3) art.(10) din proiect propunem ajustarea acestuia cu prevederile art.181² alin.(2) din Codul penal, şi anume cuantificarea valorii cadourilor simbolice, distribuirea cărora se permite către alegători, în unităţi convenţionale, şi nu în lei, cum este prevăzut în proiect.

10. Cu referire la alin.(4) art.10 din proiect, atragem atenţia asupra contradicţiei dintre normele acestui alineat cu cele descrise de art.28 alin.(4) din proiect, potrivit cărora, pe de o parte, se interzice utilizarea mijloacelor financiare virate în contul "Fond electoral" în scopuri personale, iar, pe de altă parte, acestea devin proprietate privată după alegeri.

11. În general, apreciem negativ norma prin care se permite trecerea în proprietate privată a patrimoniului neutilizat în alegeri de către candidatul în alegeri. Or mijloacele financiare acumulate în fondul electoral au fost virate de către donatori în scopul susţinerii campaniei electorale şi nicidecum în alte scopuri.

12. La alin.(5) art.4 din proiect, reiterăm poziţia privind neclaritatea vizavi de statutul "alesului care desfăşoară activitate politică".

13. La alin.(3) art.12 din proiectul de lege, se utilizează noţiunea de formaţiune politică, însă nici prezentul proiect de lege şi nici Codul electoral nu reglementează statutul juridic al acesteia. În prezent, potrivit Codului electoral, doar partidele politice şi alte organizaţii social-politice pot constitui uniuni, cu statut de "blocuri electorale" şi doar în scopul participării în comun la alegeri.

14. În proiectul de lege se descrie procedura de suspendare a acordării alocaţiilor de la bugetul de stat. Reieşind din normele descrise, acordarea alocaţiilor de la bugetul de stat poate fi suspendată temporar, prin hotărîre a Comisiei Electorale Centrale. La fel, art.14 alin.(4) din proiectul de lege indică că hotărîrile Comisiei Electorale Centrale se contestă în instanţa de contencios administrativ, hotărîrile instanţei fiind irevocabile.

Constatăm că norma în redacţia propusă contravine procedurii civile în ordine de contencios administrativ, dat fiind faptul că nu asigură dreptul la un recurs eficient persoanelor ce se consideră lezate prin emiterea actelor administrative ale autorităţilor publice. Prin urmare, potrivit proiectului de lege, cazurile de suspendare a alocaţiilor de la bugetul de stat pot fi contestate în instanţa de contencios administrativ care se vor judeca într-o singură verigă, instanţa de fond. În aceste condiţii, subiectul sesizării va fi privat de dreptul de a depune recurs asupra hotărîrilor instanţelor judecătoreşti de contencios administrativ care judecă fondul cauzei.

Mai mult, potrivit legislaţiei electorale şi celei privind procedura de contencios administrativ, instanţa judecătorească abilitată cu competenţa jurisdicţională de a examina legalitatea hotărîrilor Comisiei Electorale Centrale este Curtea de Apel Chişinău. Astfel, potrivit prevederilor proiectului de lege, hotărîrea Curţii de Apel Chişinău va fi irevocabilă, fapt inacceptabil şi contrar normelor de procedură judiciară.

15. Reglementarea clară a cotizaţiilor a fost o recomandare importantă propusă în raportul GRECO, adresat Republicii Moldova în urma rundei a III-a de evaluare. Astfel, GRECO a recomandat întreprinderea măsurilor adecvate pentru limitarea riscurilor, astfel încît cotizaţiile de membru percepute de partidele politice să nu fie folosite pentru ocolirea regulilor de transparenţă care se aplică donaţiilor (paragraful 67).

Pe de o parte, proiectul de lege al deputatului V.Plahotniuc stabileşte condiţia publicării numelui membrilor, stipulînd că acele contribuţii achitate care depăşesc valoarea scutirii personale anuale trebuie publicate în Monitorul Oficial. Totodată, prin proiect se propune ca veniturile totale provenite din cotizaţii să nu fie plafonate, ci doar cotizaţia individuală anuală oferită de un membru de partid să nu depăşească limita donaţiilor stabilite de proiectul de lege.

În acelaşi timp, proiectul de lege stabileşte două limite ale donaţiilor: din partea persoanelor fizice (500 de salarii medii lunare pe economie, prognozat pe anul respectiv) şi din partea persoanei juridice (10% din venitul impozabil, însă nu mai mult de 1000 de salarii medii lunare pe economie, prognozat pe anul respectiv). În aceste condiţii apare întrebarea care dintre aceste două limite stabilite pentru donaţii, în funcţie de statutul donatorului, va fi luată drept calcul pentru determinarea plafonului cotizaţiei anuale a unui membru de partid.

Apreciem negativ intenţia echivalării plafonului stabilit pentru cotizaţia de membru cu cea a donaţiei, fiind contrară recomandării adresate de GRECO la acest capitol. Prin urmare, aceste reglementări facilitează ocolirea regulilor de transparenţă care se aplică donaţiilor. Or, dacă suma donaţiei este condiţionată de venitul declarat fiscal, pentru cotizaţii această condiţie nu se impune, fapt care va conduce la acumularea veniturilor partidelor politice doar în baza cotizaţiilor.

Analizînd fluxul donaţiilor primite de partidele politice, inclusiv cele parlamentare, se constată că acestea depind de un număr relativ mic de persoane de la care primesc donaţii. Această dependenţă nu este sănătoasă pentru democraţie. Reducerea plafonului donaţiilor admise va determina partidele să-şi mărească numărul de donatori.

În contextul celor expuse, catalogăm exagerată limita stabilită pentru donaţii şi cotizaţii, care potrivit proiectului de lege poate depăşi anual suma de 3 mln.lei/persoană fizică, sumă care nu include donaţiile în campania electorală.

16. La secţiunea 2 "Donaţii" capitolul IV din proiectul de lege, este necesar de revăzut prevederile art.20 alin.(2) pornind de la faptul că, potrivit legislaţiei fiscale, declaraţia de venituri pentru anul curent se depune de la 1 ianuarie pînă la 31 martie a anului viitor.

În aceste condiţii, mecanismul propus este imposibil de realizat şi limitează donatorii doar la sumele declarate anterior, nereflectînd situaţia financiară actuală a acestora.

17. Un alt aspect ţine de modalitatea probării de către donatori – cetăţeni ai Republicii Moldova, stabiliţi cu traiul în afara ţării, a modului de dobîndire a veniturilor lor, donate partidelor politice. Rămîne a fi clarificată situaţia dacă obligativitatea declarării veniturilor la organele fiscale se răsfrînge şi asupra cetăţenilor ţării noaste aflaţi peste hotare şi în ce condiţii se va realiza această cerinţă.

În acelaşi timp, relevăm că ar fi inechitabilă impunerea condiţiei de declarare fiscală doar unei categorii de donatori.

18. Totodată, urmează a fi revăzută şi norma art.21 alin.(4) din proiectul de lege, şi anume sintagma de la începutul alineatului "Valoarea justă a bunurilor mobile…." în contextul clarificării faptului cum se estimează această valoare justă şi de către cine. Precizăm că prevederi similare conţine şi norma de la art.9 alin.(2) din proiect.

19. Potrivit proiectului de lege, partidul politic este în drept să desfăşoare activitate comercială permisă de legislaţie. Articolul 24 din proiect descrie expres activităţile comerciale ce pot fi desfăşurate de partidele politice.

Examinînd aceste activităţi, apreciem că, de fapt, desfăşurarea acestora nu are un scop comercial. Spre exemplu, care ar fi scopul comercial al desfăşurării serviciilor interne în cadrul partidului sau cea privind închirierea spaţiilor de către partidul politic pentru organizarea anumitor evenimente (art. 24 alin.(1) lit.c) şi e) din proiect). De fapt, aceste activităţi nu sînt altceva decît activităţi legate de realizarea voinţei politice a partidelor politice şi cea de administrare a proprietăţii de care dispun. Prin urmare, constatăm existenţa unei neconcordanţe între titlul articolului 24 şi conţinutul normelor juridice descrise în acest articol.

În context observăm că, pe de o parte, autorul proiectului defineşte partidul politic ca fiind o organizaţie necomercială, care îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu prevederile Legii privind partidele politice, iar, pe de altă parte, stabileşte dreptul partidului politic de a desfăşura activitate comercială.

În conformitate cu legislaţia în vigoare, organizaţiile necomerciale (al căror scop este altul decît obţinerea de venit) sînt în drept să desfăşoare activităţi economice (art.188 din Codul civil al Republicii Moldova).

20. Cu referire la amendamentele propuse la capitolul finanţării campaniilor electorale (capitolul V din proiect), reiterăm poziţia cu privire la clarificarea situaţiei privind statutul "alesului/aleşilor". La fel, este necesar de corelat noţiunea de candidat la alegeri (utilizată în textul proiectului) cu cea de concurent electoral descrisă de Codul electoral.

21. Articolul 26 alineatul (6) din proiect stabileşte că publicitatea în locuri speciale de afişaj electoral şi pe alt material publicitar electoral se asigură din contul candidatului la alegeri. În acelaşi timp, legislaţia electorală prevede că un minim de locuri speciale de afişaj electoral se stabileşte şi se garantează de autorităţile administraţiei publice locale (art. 47 alin.(7) din Codul electoral). Prin urmare, norma citată din proiect urmează a fi revăzută în coroborare cu prevederile legislaţiei electorale.

În aceeaşi ordine de idei, atragem atenţia asupra contradicţiei între art.26 alin.(7) din proiectul de lege cu prevederile art.64¹ alin.(6) din Codul electoral şi art.50 alin.(2) din Codul contravenţional în partea ce ţine de elementele obligatorii pe care trebuie să le conţină un material publicitar electoral.

22. Potrivit art.26 alin.(9) din proiectul de lege, numărul de materiale publicitare electorale produse, defalcat pe categorii, se declară Comisiei Electorale Centrale. Această normă însă nu clarifică ce presupune acea defalcare pe categorii a materialelor publicitare electorale, care sînt criteriile de clasificare a acestora.

23. Noile reglementări în partea ce ţine de finanţarea propriei campanii electorale de către candidatul la alegeri prin intermediul partidului politic care l-a desemnat ridică mai multe întrebări de aplicare. Astfel, este dificil de explicat în ce condiţii se vor aplica normele art.29 din proiect, inclusiv alte reglementări care stabilesc o categorie separată, precum "candidatul la alegeri propus de/reprezintă un partid politic", în cazul alegerilor parlamentare, spre exemplu. Astfel, în cazul alegerilor parlamentare, cine va avea statutul de candidat la alegeri: persoana de pe lista de candidaţi înaintată de partidul politic, candidatul independent sau un alt subiect separat. În acest ultim caz, rămîne a reglementa expres statutul acestei categorii, întrucît noţiunea propusă în proiectul de lege este una generală şi lasă loc de interpretări.

24. Norma propusă la art.30 alin.(1) nu indică şi asupra restricţiilor de finanţare stabilite la art.7 din proiect. Considerăm absolut necesară stabilirea restricţiilor de finanţare şi în cadrul campaniei electorale.

Reieşind din prevederile alineatului (2) al aceluiaşi articol, nu este clar în ce condiţii persoana juridică nu are dreptul să facă donaţii cu 12 luni înainte de începerea campaniei electorale.

La fel, proiectul de lege nu conţine reglementări privind limita donaţiilor în cadrul campaniilor electorale din partea unui donator (persoană fizică sau juridică), aşa cum prevede pentru partidele politice.

25. Reglementările ce vizează statutul mandatarului financiar necesită a fi revăzute în contextul stabilirii momentului dobîndirii calităţii acestuia. Astfel, pe de o parte, art.31 alin.(3) stabileşte condiţia înregistrării în calitate de mandatar financiar la Ministerul Finanţelor, iar, pe de altă parte, alin.(5) al aceluiaşi articol indică că această calitate se obţine doar după înregistrarea oficială la Comisia Electorală Centrală.

La art.32 lit.a) din proiectul de lege, atribuţia mandatarului financiar privind organizarea evidenţei transferurilor unor alte fonduri provenite din veniturile obţinute în afara perioadei electorale necesită a fi clarificată. Redacţia actuală lasă loc de interpretări.

26. Proiectul de lege reglementează necesitatea depunerii unei declaraţii pe propria răspundere de către persoanele care efectuează donaţii în favoarea partidelor politice. Totodată, art.37 din proiectul de lege nu descrie cum această cerinţă se va realiza de către donatorii aflaţi peste hotarele ţării.

27. La art.38 alin.(2) lit.b) urmează a fi exclus cuvîntul "naţionalitatea", întrucît nu este o caracteristică a persoanei juridice.

28. GRECO recomandă a acorda un mandat, precum şi împuterniciri adecvate şi resurse suficiente unui organ central independent, asistat, după caz, de alte autorităţi, pentru a-i permite exercitarea unui control eficient, anchetarea şi asigurarea punerii în aplicare a reglementării finanţării politice (paragraful 75).

Potrivit proiectului de lege, în cadrul Comisiei Electorale Centrale se înfiinţează Direcţia de control financiar, şeful căreia este ales prin concurs. Autorul proiectului pune în sarcina şefului Direcţiei de control financiar organizarea activităţii de control financiar.

Reglementările la acest compartiment urmează a fi revăzute, în special norma art.44 alin.(3) lit.a), potrivit căreia şeful Direcţiei de control financiar poate fi numită orice persoană care "poate ocupa o funcţie în condiţiile Legii nr.199 din 16 iulie 2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcţii de demnitate publică".

În conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare, precum şi reieşind din statutul atribuit potrivit proiectului funcţiei de şef al Direcţiei de control financiar, acesteia din urmă i se răsfrîng normele ce reglementează statutul funcţionarului public şi a funcţiei publice, şi nicidecum cea de demnitate publică. Astfel, condiţia instituită la art.44 alin.(3) lit.a) o considerăm contradictorie.

Mai mult ca atît, potrivit legislaţiei electorale, Comisia Electorală Centrală este asistată în activitatea sa de un Aparat, a cărui structură şi efectiv-limită se aprobă de Comisie, iar personalul din cadrul aparatului este compus din funcţionari publici.

29. O problemă majoră actuală este lipsa unor norme specifice care ar asigura sancţionarea eficientă şi proporţională încălcărilor normelor privind finanţarea partidelor şi a campaniilor electorale, inclusiv după validarea alegerilor, dacă este cazul.

În acest sens, GRECO a recomandat ca toate încălcările regulilor de finanţare generală a partidelor politice şi a campaniilor electorale să fie clar definite şi însoţite de sancţiuni eficiente, proporţionate şi descurajatoare – şi care ar putea fi, după caz, aplicate posterior validării alegerilor de către Curtea Constituţională şi ca termenele de prescripţie aplicabile la aceste contravenţii să fie suficient de lungi pentru a permite autorităţilor competente să efectueze un control eficient al finanţării politice.

30. Proiectul de lege nu prevede un sistem gradual de sancţiuni. Astfel, pe de o parte, proiectul de lege descrie competenţa Comisiei Electorale Centrale de a constata încălcările normelor privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor şi de a aplica sancţiuni pentru săvîrşirea acestora. Pe de altă parte, în proiect se arată că aplicarea sancţiunilor prevăzute de prezenta lege (proiect) nu împiedică aplicarea sancţiunilor prevăzute de legislaţia în vigoare, iar Comisia Electorală Centrală este în drept să sesizeze organele competente în privinţa încălcărilor ce sînt pasibile de răspundere contravenţională, penală sau pentru încălcarea fiscală.

Cu toate acestea, proiectul de lege nu prezintă propuneri de amendare a prevederilor legislaţiei penale, contravenţionale sau fiscale. Or, în prezent, aceste acte legislative nu conţin reglementări cu privire la raporturile juridice ce ţin de finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale.

În calitate de subiect pasibil de tragere la răspundere juridică este identificat şi mandatarul financiar. Problema sesizată la acest capitol constă în determinarea modului în care faţă de mandatarul financiar (persoană fizică) pot fi aplicate sancţiuni, precum lipsirea de dreptul la alocaţiile de la bugetul de stat sau anularea înregistrării concurenţilor electorali. Or efectele juridice ale sancţiunilor descrise se răsfrîng doar asupra unei categorii de subiecţi, şi anume a partidelor politice şi concurenţilor electorali.

În acelaşi timp, se propune revizuirea dispoziţiilor art.49 alin.(6) din proiectul de lege prin care faţă de mandatarul financiar pot fi aplicate sancţiunile prevăzute la alin.(4) şi (5) ale aceluiaşi articol. Or, alin.(4) şi (5) nu prevăd careva sancţiuni, ci descriu obligaţia partidelor politice şi a concurenţilor electorali să restituie sumele donate cu încălcarea legii. Prin urmare, drept consecinţă a nerespectării obligaţiilor impuse urmează să survină sancţiunile corespunzătoare, fapt care nu se reglementează de proiect.

Totodată, reieşind din amendamentele propuse, constatăm că mandatarul activează doar în perioada campaniei electorale (art. 31-32 din proiect).

În contextul celor expuse, menţionăm că obiectul de reglementare al proiectului de lege cu privire la finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale este unul actual, indispensabil şi justificat, însă care necesită a fi revizuit prin prisma carenţelor descrise în aviz.