Hotărîre nr.14 din 16.06.2015 cu privire la Raportul auditului Raportului Guvernului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2014

CURTEA DE CONTURI

H O T Ă R Î R E

cu privire la Raportul auditului  Raportului  Guvernului privind

executarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2014

nr. 14  din  16.06.2015

 (în vigoare 10.07.2015) 

Monitorul Oficial al R.Moldova nr. 177-184 art. 15 din 10.07.2015

* * *

Curtea de Conturi, în prezenţa viceministrului muncii, protecţiei sociale şi familiei, dna Laura Grecu, preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări Sociale, dna Maria Borta, vicepreşedintelui Casei Naţionale de Asigurări Sociale, dna Tatiana Popa, şefului Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, dl Ion Prisăcaru, şefului adjunct al Direcţiei finanţe în ocrotirea sănătăţii şi protecţie socială din cadrul Ministerului Finanţelor, dna Natalia Chihai, directorului Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, dl Ion Holban, precum şi a altor persoane cu funcţii de răspundere, călăuzindu-se de art.2 alin.(1) şi art.4 alin.(1) lit.a) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008¹, a examinat Raportul auditului Raportului Guvernului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2014, efectuat la Casa Naţională de Asigurări Sociale.

______________________

¹ Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008 (cu modificările şi completările ulterioare).

Examinînd rezultatele auditului şi audiind Raportul prezentat, precum şi explicaţiile persoanelor cu funcţii de răspundere prezente în şedinţa publică, Curtea de Conturi

A CONSTATAT:

Veniturile şi cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2014 au fost reglementate prin Legea nr.329 din 23.12.2013², fiind aprobată la venituri suma de 12192,4 mil.lei şi la cheltuieli – de 12271,2 mil.lei, deficitul de 78,8 mil.lei urmînd a fi acoperit din soldurile mijloacelor băneşti disponibile ale Casei Naţionale de Asigurări Sociale.

______________________

² Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2014 nr.329 din 23.12.2013 (cu modificările ulterioare)

Rezultat al activităţilor instituţiilor de stat abilitate cu atribuţii de încasare, monitorizare şi control, veniturile totale au fost realizate în sumă de 12028,8 mil.lei, ceea ce constituie 98,7% faţă de nivelul precizat, în timp ce veniturile proprii au fost executate în proporţie de 100%. Mijloacele acumulate, în majoritate din contribuţiile de asigurări sociale obligatorii şi transferurile din bugetul de stat, au fost utilizate în sumă totală de 12010,3 mil.lei, sau la nivel de 97,9%, fiind direcţionate pentru acordarea prestaţiilor sociale. În context, exerciţiul bugetar a fost încheiat cu un excedent de 9,3 mil.lei şi un sold al disponibilităţilor băneşti în cont de 88,1 mil.lei, care potrivit prevederilor legale este tranzitoriu pe anul bugetar următor şi accesibil spre utilizare la acoperirea deficitului în limitele prevăzute de legea bugetară anuală.

Deşi responsabilitatea achitării şi declarării contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii o poartă plătitorii, se atestă necesitatea perfecţionării continue a mecanismelor existente în acest sens. Astfel, verificările de audit asupra conformităţii administrării şi gestionării fondurilor publice ale bugetului de asigurări sociale de stat au constatat unele deficienţe la capitolul venituri, determinate atît de factori externi, cît şi de nefuncţionarea unor elemente ale controlului intern în cadrul subdiviziunilor teritoriale ale CNAS auditate, cum ar fi:

- deficienţe în procesul de control asupra îndeplinirii şi respectării principiului obligativităţii de achitare şi declarare a contribuţiilor de către persoanele fizice şi juridice participante la sistemul public, ceea ce nu asigură onorarea în termen şi în cuantum deplin a obligaţiilor faţă de BASS;

- rezerve în activitatea persoanelor responsabile de înregistrarea plătitorilor la BASS, exprimate prin nedocumentarea corespunzătoare a acestui proces;

- calificarea de către CNAS a unor contribuabili ca “inactivi”, în lipsa reglementărilor interne şi a criteriilor în acest sens, precum şi neintensificarea, potrivit competenţelor legale, a activităţilor de diminuare a numărului acestora.

Totodată, reieşind din misiunea sa, Casa Naţională, pentru exercitarea obligaţiilor sale, a întreprins unele măsuri şi proceduri de monitorizare, în scopul eficientizării procesului de declarare a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii, precum: adaptarea/perfecţionarea sistemului informaţional; acordarea asistenţei metodologice angajaţilor şi contribuabililor; schimbul de date cu autorităţile implicate în procesele operaţionale etc.

Urmare a verificării executării cheltuielilor BASS, de asemenea se relevă unele deficienţe privind gestionarea mijloacelor alocate, care se exprimă prin:

- nedeţinerea unor rapoarte ale indicatorilor pe programe şi subprograme, prevăzuţi la aprobarea cheltuielilor bugetului de asigurări sociale, nu permite evaluarea progresului, rezultatelor obţinute şi impactului utilizării banilor publici în realizarea obiectivelor acestora;

- realizarea procesului de acordare a ajutorului de şomaj şi a prestaţiilor sociale şomerilor, prin: plata prestaţiei înaintea emiterii deciziei în acest sens; lipsa deciziilor de recuperare şi a evidenţei sumelor plătite necuvenit ce urmează a fi încasate; lipsa evidenţei soldurilor formate la conturile instituţiilor financiare, sumele fiind reflectate ca achitate beneficiarilor.

De asemenea, auditul a relatat admiterea de către Casa Naţională a plăţilor în avans pentru indemnizaţia de incapacitate temporară de muncă, fără a se asigura de corectitudinea stabilirii, calculării şi plăţii acestora.

Reieşind din cele expuse, în temeiul art.7 alin.(1) lit.a), art.15 alin.(2) şi alin.(4), art.16 lit.c) şi art.34 alin.(3) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008, Curtea de Conturi

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Raportul auditului Raportului Guvernului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2014, conform Anexei.

2. Prezenta Hotărîre şi Raportul de audit anexat se remit:

2.1. Casei Naţionale de Asigurări Sociale, pentru luare de atitudine conform competenţelor şi întreprinderea măsurilor în vederea eliminării deficienţelor constatate şi implementării recomandărilor înaintate;

2.2. Consiliului de administraţie al Casei Naţionale de Asigurări Sociale, pentru informare, examinare a rezultatelor auditului în cadrul unei şedinţe şi monitorizare a implementării recomandărilor înaintate;

2.3. Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, pentru examinare conform competenţelor şi se cere:

2.3.1 să înainteze, de comun cu organele interesate (Ministerul Finanţelor, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă etc.), propuneri de determinare a autorităţii în seama căreia urmează a fi pus controlul asupra corectitudinii stabilirii, achitării şi utilizării conform destinaţiei a mijloacelor financiare pentru ajutorul de şomaj şi prestaţiile sociale şomerilor;

2.3.2 să înainteze, în modul stabilit, modificări/completări la cadrul legal, în vederea reglementării procesului şi termenelor de restituire în bugetul asigurărilor sociale de stat a sumelor aferente ajutorului de şomaj şi prestaţiilor sociale şomerilor neîncasate de beneficiari;

2.4. Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, pentru informare şi asigurarea potrivit competenţelor a intensificării procesului de administrare şi control, în vederea acumulării restanţelor la bugetul asigurărilor sociale de stat;

2.5. Comisiei parlamentare protecţie socială, sănătate şi familie, Comisiei parlamentare economie, buget şi finanţe, precum şi Guvernului, pentru informare.

3. Se exclude din regim de monitorizare Hotărîrea Curţii de Conturi nr.26 din 26.05.2014 “Cu privire la Raportul auditului Raportului Guvernului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2013”, urmare a reiterării în prezentul Raport de audit a recomandărilor neimplementate.

4. Despre executarea cerinţelor din subpunctele 2.1.-2.4. din prezenta Hotărîre, inclusiv despre implementarea recomandărilor auditului, se va informa Curtea de Conturi în termen de 6 luni din data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

5. Prezenta Hotărîre se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în conformitate cu art.34 alin.(7) din Legea Curţii de Conturi.

Aprobat

prin Hotărîrea Curţii de Conturi

nr.14 din 16.06.2015

RAPORTUL

auditului Raportului Guvernului privind executarea

bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2014

ABREVIERI

I. REZUMAT EXECUTIV

Curtea de Conturi a Republicii Moldova (în continuare – CCRM) a efectuat auditul Raportului Guvernului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul încheiat la 31 decembrie 2014.

Auditul a fost efectuat în conformitate cu Standardele Internaţionale de Audit recunoscute la nivel internaţional pentru sectorul public de audit şi emise de Organizaţia Internaţională a Instituţiilor Supreme de Audit (în continuare – INTOSAI), incluzînd testele şi procedurile care au fost considerate necesare pentru formularea unei concluzii ce ar oferi asigurări rezonabile că:

• mijloacele financiare ale bugetului asigurărilor sociale de stat au fost administrate şi gestionate în conformitate cu cadrul legal;

• mecanismele şi procedurile de monitorizare a procesului de declarare a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii sînt eficiente.

Veniturile totale BASS au fost executate în sumă de 12028,8 mil.lei (98,7%), sau cu 163,6 mil.lei mai puţin decît indicatorul stabilit, iar cheltuielile – în sumă de 12019,5 mil.lei (97,9%), sau cu 251,7 mil.lei sub nivelul stabilit. Exerciţiul bugetar a fost încheiat cu un excedent în sumă de 9,3 mil.lei, care, potrivit prevederilor legale¹, este tranzitoriu pe anul bugetar următor şi, respectiv, urmează a fi utilizat la acoperirea deficitului în limitele prevăzute de legea bugetară anuală. În context, soldurile mijloacelor băneşti ale Casei Naţionale, la 31.12.2014, au constituit 88,1 mil.lei, înregistrînd o creştere cu 9,3 mil.lei faţă de 01.01.2014.

_________________________

¹ Art.70 din Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181 din 25.07.2014 (în continuare – Legea nr.181 din 25.07.2014).

În cadrul misiunii de audit au fost identificate unele deficienţe în funcţionarea elementelor controlului intern la Casa Naţională şi 13 subdiviziuni teritoriale ale acesteia. Astfel, s-a constatat, în unele cazuri, că:

- dosarele contribuabililor nu conţin setul de documente necesare;

- registrul manual de evidenţă a plătitorilor în sistemul public de asigurări sociale şi înregistrarea contribuabililor nu a fost ţinut şi actualizat conform;

- structurile teritoriale ale CNAS nu au aplicat, în unele cazuri, dispoziţiile legale pentru asigurarea evidenţei plătitorilor;

- neintensificarea măsurilor privind respectarea principiului obligativităţii de către persoanele fizice şi juridice participante la sistemul public a permis unor contribuabili să nu-şi onoreze pe deplin obligaţiunile faţă de BASS;

- a fost admisă nerespectarea, în unele situaţii, a normelor regulamentare în procesul de recepţionare şi înregistrare a Declaraţiilor privind calcularea şi utilizarea contribuţiilor de asigurări sociale de stat;

- corectarea datelor din declaraţiile prezentate de contribuabili în lipsa cererii din partea agentului economic atestă documentarea neconformă a acestui proces;

- ineficienţa mecanismului de administrare şi gestionare a veniturilor BASS a fost determinat de lipsa măsurilor operative de constrîngere a contribuabililor nedisciplinaţi;

- nerespectarea procedurilor de control realizate de către CNAS asupra stabilirii şi plăţii indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă denotă ineficienţa unor elemente ale controlului intern privind organizarea, desfăşurarea şi documentarea controalelor de către subdiviziunile teritoriale;

- au fost admise plăţi în avans pentru indemnizaţia de incapacitate temporară de muncă, fără a se asigura de corectitudinea stabilirii, calculării şi plăţii acestora;

- rapoartele privind utilizarea biletelor de tratament nu au fost întocmite;

- biletele de tratament au fost eliberate persoanelor care nu corespund criteriilor stabilite;

- casarea biletelor de tratament s-a efectuat anticipat;

- neactualizarea cuantumului alocaţiei lunare de stat în deciziile din sistemul informaţional al CNAS.

Totodată, la verificarea conformităţii cheltuielilor pentru întreţinerea CNAS s-au constatat unele abateri cu referire la contractarea şi executarea lucrărilor de reparaţii şi investiţii capitale, cum ar fi:

- încheierea acordurilor adiţionale la contractul de executare a lucrărilor de construcţie al căror termen de execuţie a expirat;

- neîntreprinderea măsurilor în cazul tergiversării executării lucrărilor de construcţie;

- neasigurarea obligatorie a executării lucrărilor prin neincluderea în contract a prevederilor în acest sens;

- neaplicarea penalizărilor prevăzute de contract pentru neexecutarea în termen a volumelor de lucrări.

De asemenea, procesul de acordare a ajutorului de şomaj şi prestaţiilor sociale şomerilor de către ANOFM a fost însoţit de unele neconformităţi, cum ar fi:

- lipsa reglementărilor şi procedurilor exhaustive de verificare a documentelor care stau la baza acordării plăţii ajutorului de şomaj şi a altor prestaţii sociale;

- plata prestaţiei înaintea emiterii deciziei în acest sens;

- lipsa deciziilor de recuperare şi a evidenţei sumelor plătite necuvenit ce urmează a fi încasate;

- lipsa evidenţei soldurilor formate la conturile instituţiilor financiare.

Urmare a auditului precedent, au fost înaintate pentru executare 5 cerinţe şi 7 recomandări, inclusiv: 2 cerinţe şi 7 recomandări – factorilor de decizie ai CNAS, 2 – cerinţe factorilor de decizie ai MMPSF şi o cerinţă – IFPS. În ce priveşte implementarea recomandărilor înaintate, se denotă că CNAS, precum şi instituţiile vizate au întreprins un şir de măsuri în vederea conformării la cerinţele şi recomandările înaintate.

Pe parcursul misiunii de audit, echipa de audit a conlucrat permanent cu entitatea, fiindu-i prezentate şi comunicate constatările, concluziile şi recomandările de rigoare.

Totodată, recomandări şi cerinţe suplimentare au fost înaintate MMPSF.

Destinatarii Raportului:

Parlamentul Republicii Moldova

Guvernul Republicii Moldova

Comisia parlamentară protecţie socială, sănătate şi familie

Casa Naţională de Asigurări Sociale

Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei

Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă

Ministerul Finanţelor

Societatea civila, alte parţi interesate.

II. INTRODUCERE

2.1. Mandatul legal şi perioada de audit

Auditul Raportului Guvernului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2014 a fost efectuat în temeiul art.28 şi art.31 din Legea Curţii de Conturi² şi în conformitate cu Programul activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2015³.

_________________________

² Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008 (cu modificările şi completările ulterioare).

³ Hotărîrea Curţii de Conturi nr.57 din 08.12.2014.

2.2. Scopul auditului

Scopul misiunii de audit a constat în oferirea unei asigurări rezonabile că:

- fondurile publice ale bugetului asigurărilor sociale de stat au fost administrate şi gestionate în conformitate cu cadrul legal;

- mecanismele şi procedurile de monitorizare a procesului de declarare a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii sînt eficiente.

2.3. Responsabilitatea conducerii

Responsabilitatea conducerii Casei Naţionale de Asigurări Sociale constă în administrarea şi gestionarea mijloacelor bugetului asigurărilor sociale de stat potrivit prevederilor legale, prin planificarea, elaborarea, implementarea şi menţinerea unui sistem de management financiar şi control intern relevant; cu coordonarea şi asigurarea realizării politicilor, strategiilor şi programelor în domeniu; asigurarea beneficiarilor cu servicii de asigurări sociale, bazate pe transparenţă, legalitate şi eficienţă.

2.4. Responsabilitatea auditorului

Responsabilitatea echipei de audit a constat în obţinerea probelor de audit suficiente şi adecvate pentru formularea şi susţinerea constatărilor şi concluziilor de audit privind conformitatea administrării şi gestionării mijloacelor financiare în anul de referinţă, precum şi privind eficienţa unor mecanisme şi proceduri utilizate, cu exprimarea concluziilor de audit asupra Raportului Guvernului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2014.

Totodată, auditorii nu sînt responsabili de prevenirea faptelor de fraudă şi eroare.

2.5. Metodologia de audit

Metodologia de audit. Misiunea de audit a fost realizată în conformitate cu Standardele Internaţionale de Audit ISSAI 100, ISSAI 300 şi ISSAI 400⁴, prin înţelegerea entităţii auditate şi a mediului acesteia, inclusiv a procedurilor de control intern relevante auditului. Concomitent, misiunea de audit a fost realizată în coordonare cu expertul Băncii Mondiale în cadrul proiectului “Consolidarea capacităţilor Curţii de Conturi a Republicii Moldova”.

_________________________

⁴ Hotărîrea Curţii de Conturi nr.60 din 11.12.2013 “Cu privire la aplicarea Standardelor Internaţionale de Audit ale Instituţiilor Supreme de Audit de nivelul 3 – ISSAI 100, ISSAI 200, ISSAI 300, ISSAI 400, în cadrul misiunilor de audit ale Curţii de Conturi”.

Sfera de abordare a auditului a cuprins tranzacţiile şi înregistrările în baza cărora a fost întocmit Raportul privind executarea BASS. În vederea obţinerii probelor de audit, reieşind din prevederile standardelor de audit şi bunele practici în domeniul auditului de conformitate cu elemente de performanţă, auditorii au aplicat următoarele abordări de audit:

- testarea controlului intern în procesele auditate la CNAS, deoarece instituţia are implementat sistemul de control intern ce asigură funcţionarea proceselor operaţionale şi prevenirea eventualelor erori;

- aplicarea în cadrul CTAS a abordărilor de audit combinate, prin testarea controalelor interne şi efectuarea testărilor de fond. Astfel, deşi CNAS este una din primele instituţii care a implementat sistemul de control intern, echipa de audit a decis preponderent testarea de fond în cadrul CTAS, deoarece la etapa de planificare a fost identificat⁵ că reglementările interne şi procedurile operaţionale sînt identice pentru toate subdiviziunile teritoriale, însă nu sînt respectate în unele cazuri.

_________________________

⁵ Urmare a evaluării eficacităţii controlului intern, prin realizarea testelor integrale pentru: procesul de calculare, achitare, declarare şi înregistrare personificată a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii; procesul de acordare a alocaţiilor lunare nominale de stat şi alocaţiilor lunare de stat invalizilor de război, participanţilor la cel de-al doilea război mondial şi familiilor lor; procesul de acordare a biletelor de tratament balneosanatorial şi reabilitare pentru persoanele asigurate.

Reieşind din mediul de control şi din semnificaţia tranzacţiilor, auditul a supus verificării la CNAS şi subdiviziunile teritoriale ale acesteia⁶ următoarele capitole:

_________________________

⁶ CTAS Ialoveni, CTAS Anenii Noi, CTAS Ceadîr-Lunga, CTAS Orhei, CTAS Ungheni, CTAS sectorul Buiucani, CTAS sectorul Centru, CTAS sectorul Ciocana, CTAS sectorul Botanica, CTAS sectorul Rîşcani, CTAS Bălţi, CTAS Sîngerei, CTAS Soroca.

◄ calcularea, achitarea şi declararea veniturilor bugetului asigurărilor sociale de stat;

◄ verificarea conformităţii acumulării veniturilor prin prisma evidenţei contribuabililor înregistraţi ca plătitori de contribuţii sociale de stat, precum şi stingerea datoriilor calculate spre achitare;

◄ verificarea acordării conforme a mijloacelor financiare aferente următoarelor tipuri de prestaţii sociale:

• indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă;

• ajutorul de şomaj şi prestaţiile sociale pentru şomeri;

• cheltuielile de recuperare a sănătăţii prin tratament balneosanatorial şi reabilitare pentru persoanele asigurate;

• alocaţiile lunare de stat invalizilor de război, participanţilor la cel de-al doilea război mondial şi familiilor lor;

• alocaţiile lunare nominale de stat pentru persoanele cu merite deosebite faţă de stat;

◄ verificarea conformităţii executării cheltuielilor de organizare şi funcţionare a sistemului public de asigurări sociale: investiţiile capitale; reparaţiile capitale şi mijloacele fixe.

În scopul realizării obiectivului de performanţă, auditul a evaluat performanţa mecanismelor şi procedurilor de monitorizare a procesului de declarare a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii.

Criteriile de audit definite în cadrul misiunii de audit pentru auditarea domeniilor de referinţă au fost:

• cadrul legislativ-normativ ce reglementează activitatea CNAS/CTAS;

• legislaţia şi reglementările aplicabile pentru acumularea veniturilor şi efectuarea cheltuielilor, organizarea şi ţinerea SI SPAS;

• indicatorii BASS executaţi în anul 2014.

Ca rezultat, constatările şi concluziile asupra componentelor examinate din Raportul Guvernului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat, care au fost selectate pentru auditare urmare a identificării ca zone cu probabilitate de apariţie a riscurilor, sînt expuse în compartimentele corespunzătoare ale prezentului Raport de audit.

III. PREZENTARE GENERALĂ

3.1. Prezentarea entităţii

Casa Naţională de Asigurări Sociale (în continuare – CNAS sau Casa Naţională), potrivit prevederilor statutare⁷, este o autoritate publică autonomă de nivel naţional, subordonată Guvernului, care administrează şi gestionează sistemul public de asigurări sociale din Republica Moldova. Totodată, Casa Naţională administrează şi gestionează bunuri mobile şi imobile, în condiţiile legii, şi este constituită din Aparatul central şi 40 Case Teritoriale de Asigurări Sociale (în continuare – CTAS sau Case Teritoriale), ultimele fiind fără personalitate juridică, şi reprezintă Casa Naţională în limita competenţelor stabilite.

Potrivit prevederilor legale⁸, CNAS are misiunea de a asigura funcţionarea unui serviciu durabil de asigurări sociale, necesar societăţii, care, în limita mijloacelor bugetului asigurărilor sociale de stat aprobat anual, garantează protecţia socială a participanţilor la sistemul public de asigurări sociale. De asemenea, desfăşoară o activitate de colaborare internaţională în cadrul acordurilor şi convenţiilor bilaterale, avînd semnate 16 acorduri bilaterale în domeniul asigurărilor sociale de stat.

Activitatea CNAS este supravegheată de Consiliul de administraţie (în continuare – Consiliu), organ format din 12 persoane, a cărui componenţă nominală este aprobată de Guvern şi include un preşedinte şi 11 membri. Consiliul deţine atribuţii privind: aprobarea sarcinilor strategice şi de perspectivă ale Casei Naţionale; aprobarea programelor speciale pentru perfecţionarea serviciilor sistemului public de asigurări sociale; supravegherea respectării modului stabilit de gestionare a mijloacelor bugetare şi integrităţii acestor mijloace; examinarea deficienţelor de funcţionare a Casei Naţionale şi/sau aplicare a legislaţiei în domeniu etc.

Conform prevederilor legale⁹, sursele de venit ale bugetului asigurărilor sociale de stat provin din: contribuţii de asigurări sociale; transferuri din bugetul de stat; alte venituri (dobînzi, majorări de întîrziere) prevăzute de lege. Mijloacele financiare aferente contribuţiilor de asigurări sociale şi altor venituri pe parcursul acumulării sînt direcţionate pentru acoperirea cheltuielilor corespunzătoare prestaţiilor de asigurări sociale, insuficienţa/deficitul fiind acoperit prin transferuri de la bugetul de stat. Contravaloarea prestaţiilor de asistenţă socială este acordată integral din bugetul de stat.

_________________________

⁷ Hotărîrea Guvernului nr.937 din 13.11.2014 “Cu privire la aprobarea Statutului Casei Naţionale de Asigurări Sociale” (în continuare- Hotărîrea Guvernului nr.937 din 13.11.2014).

⁸ Hotărîrea Guvernului nr.937 din 13.11.2014.

⁹ Art.11 din Legea nr.489-XIV din 08.07.1999 “Privind sistemul public de asigurări sociale” (în continuare – Legea nr.489-XIV din 08.07.1999).

3.2. Cadrul de reglementare

Cadrul legal şi normativ ce reglementează domeniul de activitate al Casei Naţionale este complex şi conţine prevederile necesare pentru buna funcţionare a sistemului. În activitatea sa entitatea se ghidează de Constituţia Republicii Moldova; legile şi hotărîrile Parlamentului Republicii Moldova; decretele Preşedintelui Republicii Moldova; hotărîrile şi dispoziţiile Guvernului Republicii Moldova; obiectivele de politici în domeniul protecţiei sociale a populaţiei, elaborate de Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei; normele internaţionale de drept în domeniul protecţiei sociale; ordinele şi regulamentele interne.

3.3. Sumarul indicatorilor bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2014

Nivelul veniturilor şi cheltuielilor bugetului asigurărilor sociale de stat (în continuare – BASS) pentru anul 2014 a fost reglementat prin Legea nr.329 din 23.12.2013¹⁰. Datele prezentate în Tabelul nr.1 denotă că prevederile bugetare precizate au fost realizate la venituri în proporţie de 98,7% şi în cifre absolute alcătuiesc suma de 12028,8 mil.lei, sau cu 1,3% sub nivelul precizat. Cheltuielile executate în sumă totală de 12019,5 mil.lei s-au situat cu 2,1% sub prevederile bugetare precizate, ceea ce în valoare absolută alcătuieşte suma de 251,7 mil.lei. În această situaţie, exerciţiul bugetar al anului 2014 s-a încheiat cu un excedent de 9,3 mil.lei, faţă de deficitul precizat în sumă de 78,8 mil.lei. Totodată, veniturile proprii au fost realizate în sumă de 8368,6 mil.lei, sau cu o executare de 100%.

_________________________

¹⁰ Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2014 nr.329 din 23.12.2013 (cu modificările ulterioare) (în continuare – Legea nr.329 din 23.12.2013).

Datele din tabel relevă că ponderea semnificativă în totalul veniturilor BASS o deţin veniturile proprii (69,6%), iar transferurilor de la bugetul de stat le revin 30,4%, din care 9,3% au fost destinate pentru acoperirea deficitului BASS. Urmare a procedurilor analitice efectuate, se constată că valoarea transferurilor de la bugetul de stat pentru acoperirea deficitului BASS a constituit 1121,5 mil.lei. Astfel, în lipsa în anul 2014 a unor reglementări exprese în aspectul alocării din bugetul de stat a transferurilor pentru acoperirea deficitului BASS, exerciţiul bugetar s-a încheiat cu înregistrarea unui excedent în sumă de 9,3 mil.lei. Potrivit prevederilor legale¹¹, acest excedent este tranzitoriu pe anul bugetar ulterior şi, respectiv, urmează a fi utilizat la acoperirea deficitului în limitele prevăzute de legea bugetară anuală. În context, auditul relevă că prevederile nominalizate au fost puse în aplicare din anul 2015.

_________________________

¹¹ Art.70 din Legea nr.181 din 25.07.2014.

De menţionat că la finele anului de gestiune Casa Naţională dispunea de mijloace financiare în sumă de 88,1 mil.lei, sau cu 9,3 mil.lei mai mult decît la începutul anului, care sînt plasate la Contul Unic Trezorerial al Ministerului Finanţelor, în baza unui acord încheiat în ianuarie 2008. Potrivit extraselor din conturile bancare eliberate de Trezoreria de Stat, suma dobînzii încasate pe parcursul anului 2014 a constituit 1,7 mil.lei. Concomitent, Casa Naţională, pe parcursul anului de referinţă, a contractat de la bugetul de stat împrumuturi pentru acoperirea decalajelor temporare de casă, în sumă totală de 195,0 mil.lei, care au fost restituite în acelaşi an bugetar.

Auditul a analizat dinamica acumulării veniturilor BASS în ultimii 5 ani şi a constatat că acestea au avut un caracter de ascensiune. În pofida dinamicii pozitive de creştere a veniturilor, inclusiv a celor proprii, se atestă o descreştere a ponderii acestora în PIB. Astfel, ponderea veniturilor proprii în veniturile BPN s-a majorat în anul 2014 cu circa 0,1 puncte procentuale comparativ cu anul 2010 (de la 19,7% pînă la 19,8%), în timp ce ponderea veniturilor proprii BASS în PIB a înregistrat o diminuare de circa 0,8 puncte procentuale (Figura nr.1). O atare situaţie indică prezenţa mai multor factori privind declararea neuniformă a veniturilor, precum şi neasigurarea aplicării pîrghiilor asupra deficienţelor de acumulare eficientă a veniturilor. CNAS a motivat această situaţie prin dinamica negativă a unor indicatori atît economici, cît şi sociali, cum ar fi: rata scăzută a ocupării formale şi a salariilor, precum şi nivelul înalt al economiei tenebre, nedeclararea veniturilor etc.

Sursă: Datele statistice pentru anii 2010-2014.

De asemenea, de către audit a fost evaluată ponderea cheltuielilor BASS în totalul cheltuielilor BPN şi raportate la PIB pentru anii 2010-2014, situaţie redată în Figura nr.2.

Sursă: Datele statistice pentru anii 2010-2014.

Analiza datelor din figură denotă că cheltuielile BASS în anul 2014 au crescut, comparativ cu anul 2010, de 1,4 ori, fiind practic la nivelul creşterii cheltuielilor BPN şi PIB (de 1,5 ori). Totodată, cheltuielile BASS în anul 2014, comparativ cu 2013, au crescut de 1,1 ori, această creştere fiind direct proporţională cu nivelul creşterii cheltuielilor BPN şi PIB. Astfel, creşterea cheltuielilor în domeniul protecţiei sociale concomitent şi în proporţii egale cu creşterea cheltuielililor BPN şi PIB atestă că statul urmăreşte ameliorarea condiţiilor de viaţă şi de lucru, precum şi asigurarea protecţiei sociale în limitele posibilităţilor bugetare.

IV. CONSTATĂRI ŞI CONCLUZII

4.1. Executarea veniturilor BASS a fost sub nivelul precizat

În anul 2014, veniturile BASS au fost realizate la nivel de 98,7%, sau cu 163,6 mil.lei mai puţin faţă de prevederile bugetare, situaţie determinată de transferurile de la BS a mijloacelor financiare, în scopul acoperirii cheltuielilor reale pentru acordarea prestaţiilor sociale, şi de necesarul mijloacelor pentru acoperirea deficitului BASS. Dinamica şi structura veniturilor BASS pe parcursul anilor 2013–2014, precum şi nivelul executării se reflectă în Anexa nr.1 la prezentul Raport.

Analiza dinamicii executării veniturilor BASS pentru ultimii doi ani (2014 – 2013) denotă că în anul de referinţă acestea au fost realizate cu 13 la sută mai mult faţă de anul precedent. Această situaţie a fost determinată de creşterea cu 7 la sută a veniturilor proprii şi de majorarea cu 29 la sută a sumelor alocate din bugetul de stat. Tendinţa de majorare a transferurilor de la bugetul de stat a fost condiţionată de dublarea mijloacelor necesare pentru acordarea suportului financiar, urmare a creşterii cuantumului acestei prestaţii, precum şi de majorarea sumelor necesare pentru acoperirea deficitului BASS. Prin urmare, în anul 2014 pentru acoperirea deficitului bugetar a fost necesară creşterea cu 12 la sută a mijloacelor financiare care au fost acordate de la bugetul de stat (1121,5 mil.lei). Astfel, deşi veniturile proprii au fost în creştere, posibilitatea de acoperire a cheltuielilor din surse proprii se reduce ceea ce relevă că sustenabilitatea sistemului de asigurări sociale este în nesiguranţă.

Prin urmare, veniturile proprii constituie partea esenţială a veniturilor BASS (69,6%) şi acestea depind direct de nivelul de achitare a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii de către contribuabili. În anul de referinţă acestea au fost executate în valoare de 8368,6 mil.lei, sau cu 2,3 mil.lei mai mult faţă de indicatorii precizaţi.

Urmare a analizei datelor, auditul relevă că partea preponderentă în veniturile proprii o deţin contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii, care au fost executate în valoare de 8362,6 mil.lei, sau cu 0,9 mil.lei mai mult faţă de planul precizat. În context, contribuţiile de asigurări sociale de stat virate de angajatori indică neacumularea acestora cu 17,8 mil.lei, în timp ce contribuţiile individuale de asigurări sociale de stat obligatorii au fost acumulate cu 20,7 mil.lei mai mult decît nivelul aşteptat.

La acest aspect, auditul menţionează că la componenta “contribuţii individuale de asigurări sociale de stat obligatorii” sînt incluse şi contribuţiile individuale în tarife fixe achitate de: întreprinderi individuale; avocaţi; notari publici; executorii judecătoreşti ş.a, a căror pondere constituie doar circa 3%.

Urmare a analizei de către audit a Declaraţiei 4-BASS, s-a constatat că baza anuală de calcul a contribuţiilor individuale de asigurări sociale de stat obligatorii este mai mică (28596,7 mil.lei) decît cea pentru contribuţiile datorate de angajator (29042,2 mil.lei), aceasta datorîndu-se faptului că baza de calcul pentru contribuţiile individuale este limitată legal. Ca rezultat, contribuţiile individuale au fost calculate în valoare mai mică decît cele datorate de angajator, care potrivit prevederilor legale¹² urmau a fi achitate pîn ă la sfîrşitul lunii imediat următoare celei de gestiune. Situaţia inversă constatată de audit (neacumularea cu 17,8 mil.lei a contribuţiilor angajatorilor şi depăşirea contribuţiilor individuale precizate cu 20,7 mil.lei) atestă neonorarea integrală a obligaţiilor de către contribuabili sau a transferării eronate a plăţilor pe alte conturi.

_________________________

¹² Legea nr.329 din 23.12.2013.

Potrivit informaţiei prezentate de CNAS, angajatorii transferă în primul rînd contribuţia individuală. “Astfel, creşterea datoriei la plata contribuţiei individuale la sitiuaţia din 31.12.2014 faţă de 01.01.2014 este de 13,6%, pe cînd la plata contribuţiilor datorate de angajator a crescut cu 21,9%”. Referitor la plăţile achitate incorect, entitatea a explicat că acestea urmează a fi trecute la alt tip de plată în baza cererilor depuse de plătitori la CTAS.

Transferurile bugetului de stat, fiind parte componentă a veniturilor BASS (30,4%), au fost precizate în volum de 3826,1 mil.lei şi executate în sumă de 3660,1 mil.lei, sau la nivel de 95,7%. Din mijloacele alocate de la bugetul de stat, după precizare, 1733,4 mil.lei (45,3%) au fost direcţionate pentru prestaţiile sociale, care au fost la nivelul cheltuielilor pentru aceste drepturi. Astfel, la componenta prestaţii sociale au fost incluse ajutoarele băneşti (pentru plata ajutorului social şi pentru perioada rece a anului), pentru care, reieşind din Acordul de colaborare încheiat de CNAS cu MMPSF, ultimul şi-a asumat responsabilitatea deplină a planificării cheltuielilor în acest sens, ceea ce semnifică o derogare de la cadrul legal¹³.

La modificarea Legii BASS, CNAS a inclus cheltuielile destinate plăţilor ajutorului social şi pentru perioada rece a anului, în cuantumurile estimate de către MF, acestea fiind comunicate la telefon Casei Naţionale şi transmise către MMPSF¹⁴. Astfel, mijloacele financiare la aceste componente au fost diminuate cu circa 30% în lipsa explicaţiilor privind necesitatea precizării acestor poziţii de cheltuieli, deşi CNAS a solicitat de la MMPSF precizarea sumelor. Ca rezultat, cheltuielile aferente ajutorului social şi ajutorului pentru perioada rece a anului au fost executate la nivel de 84,2%.

_________________________

¹³ Art.10¹ alin.(10) din Legea nr.489-XIV din 08.07.1999: “pronosticul veniturilor şi cheltuielilor BASS pentru anul bugetar proiectat, întocmirea BASS pe programe şi performanţe se efectuează de către MMPSF şi CNAS, cu participarea MF”.

¹⁴ Scrisoarea CNAS nr.II-03/10-5332 din 26.06.2014 către MMPSF.

Transferurile pentru acoperirea deficitului BASS au avut ca scop susţinerea BASS reieşind din nivelul deficitului admisibil aprobat prin Legea BASS şi a constituit 30,6% din totalul transferurilor, fiind executate în valoare de 1121,5 mil.lei (91,8% faţă de precizat), inclusiv 12,3 mil.lei – pentru compensarea sumelor stinse ale datoriei şi anularea penalităţilor faţă de BASS ale unui agent economic.

Urmare a analizei datelor privind executarea BASS, auditul menţionează că, reieşind din nivelul cheltuielilor şi veniturilor, precum şi deficitului aprobat, transferurile la acest capitol urmau a fi de 1033,4 mil.lei, sau cu 88,1 mil.lei mai puţin (1121,5-1033,4), mijloace care au rămas în disponibilitatea CNAS.

4.1.1. Înregistrarea plătitorilor de contribuţii de asigurări sociale la CNAS a fost însoţită de unele neconformităţi

Urmare a studierii procesului de înregistrare a plătitorilor la BASS¹⁵, auditul a constatat că persoanele juridice şi întreprinzătorii individuali supuşi înregistrării de stat conform prevederilor legale¹⁶ au fost înregistraţi de către CTAS conform în mod automatizat¹⁷, în baza informaţiei electronice primite din “Registrul de stat administrat de Î.S. “Centrul Resurselor Informaţionale de Stat “Registru””.

Totodată, înregistrarea în calitate de plătitor a entităţilor economice supuse înregistrării de stat de către alte organe¹⁸ urma a fi realizată, potrivit reglementărilor interne ale CNAS, în baza cererii depuse de acestea la data prezentării la subdiviziunile teritoriale CNAS. Verificările de audit asupra a 35 dosare ale contribuabililor înregistraţi de alte organe atestă că 24 din ei au fost înregistraţi în lipsa cererilor (CTAS Ciocana; CTAS Ceadîr-Lunga; CTAS Ungheni), ceea ce indică neasigurarea pe deplin a controlului intern în cadrul procesului de înregistrare.

De asemenea, auditul a constatat unele neconformităţi la ţinerea şi actualizarea manuală de către subdiviziunile teritoriale CNAS a “Registrului de evidenţă a plătitorilor în sistemul public de asigurări sociale^”19, determinate de nefuncţionarea unor elemente ale controlului intern în cadrul acestui proces, precum şi de factorul uman, situaţie redată în Anexa nr.2 la prezentul Raport.

Astfel, situaţiile constatate determină neasigurarea plenitudinii informaţiei privind numărul de plătitori înregistraţi manual şi poate influenţa în mod indirect acumularea veniturilor BASS. Prin urmare, Casa Naţională în unele cazuri nu şi-a îndeplinit conform atribuţia stabilită legal²⁰ referitor la controlul privind aplicarea dispoziţiilor legale de către structurile sale teritoriale, prin ce nu a asigurat verificarea suficientă a îndeplinirii obiectivelor de către CTAS privitor la evidenţa manuală a plătitorilor.

În urma analizei informaţiei prezentate de CNAS şi evaluării procesului de înregistrare/lichidare a plătitorilor BASS, auditul menţionează că, la situaţia din 01.01.2014, numărul total al plătitorilor constituia 656020 unităţi, inclusiv inactivi – 47006 unităţi. Pe parcursul anului de referinţă au fost înregistraţi 10281 contribuabili, lichidaţi – 115008 şi calificaţi ca inactivi – 46882 (soldul datoriilor acestora fiind de 0,3 mil.lei). Ca rezultat, la 31.12.2014 numărul plătitorilor de contribuţii constituia 552800 unităţi, sau cu 103220 (15,7%) plătitori mai puţini faţă de anul 2013. Prin urmare, auditul denotă că numărul plătitorilor înregistraţi în anul 2014 a fost mai mic faţă de numărul celor lichidaţi, ceea ce a determinat în final diminuarea numărului total de contribuabili, fapt ce ar putea submina potenţialele venituri BASS.

De asemenea, pe parcursul anului 2014, CNAS a semnat cu persoane fizice 1668 de contracte de asigurare socială, ceea ce constituie o descreştere cu 126 de contracte, comparativ cu anul precedent. În totalul persoanelor asigurate în bază de contract, o pondere semnificativă (1412 contracte) au avut-o proprietarii de terenuri agricole, numărul acestora fiind de asemenea în descreştere (cu 162 contracte). Tendinţele înregistrate la acest capitol atestă că interesul cetăţenilor de a se asigura individual pentru situaţiile de risc (vîrsta de pensionare şi deces) se reduce.

Numărul persoanelor fizice titulari ai patentei de întreprinzător la 31.12.2014 a constituit 8093, sau cu 481 mai puţini faţă de anul 2013. Diminuarea numărului acestora a fost determinată de modificările legislaţiei²¹ prin care s-au impus unele restricţii ce vizează activitatea de întreprinzător, ceea ce a determinat micşorarea cu 1,2 mil.lei a veniturilor acumulate la aceast capitol, faţă de anul 2013.

_________________________

¹⁵ Ordinul preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări Sociale nr.13-A din 22.01.2013 “Privind aprobarea Regulamentului privind evidenţa plătitorilor la bugetul asigurărilor sociale de stat” (în continuare – Ordinul nr.13-A din 22.01.2013).

¹⁶ Legea nr.220-XVI din 19.10.2007 “Privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice şi întreprinzătorilor individuali” (în continuare – Legea nr.220-XVI din 19.10.2007).

¹⁷ Ordinul nr.13-A din 22.01.2013.

¹⁸ Întreprinzătorii individuali, gospodăriile ţărăneşti, asociaţiile obşteşti, persoanele juridice constituite în baza actelor normative, titularii patentei de întreprinzător, notarii publici, avocaţii, executorii judecătoreşti, mediatorii.

¹⁹ Ordinul nr.13-A din 22.01.2013, cap.III.

²⁰ Art.49 din Legea nr.489-XIV din 08.07.1999.

²¹ Legea nr.93 din 15.07.1998 “Cu privire la patenta de întreprinzător”.

4.1.2. CNAS califică contribuabilii la categoria “inactiv” în lipsa reglementărilor interne

Conform cadrului legal²², sînt specificate 2 categorii de persoane juridice, şi anume:

• persoană juridică “inactivă” – persoana care, în decurs de 12 luni de la înregistrare, nu a prezentat dările de seamă fiscale prevăzute de legislaţie şi nu a efectuat operaţiuni pe nici un cont bancar;

• persoană juridică “pasivă” – persoana care a activat, dar în decursul ultimelor 12 luni nu au prezentat dările de seamă fiscale.

Drepturile legale, în aspectul calificării persoanelor juridice la aceste categorii, revin Serviciului Fiscal de Stat, în baza listei întocmite de CNAS. Însă, CNAS a calificat contribuabilii la categoria “inactiv” în lipsa unor decizii ale SFS, care urmau să fie remise de către acesta şi să confirme inactivitatea persoanelor calificate. Nerespectarea procedurii legale²³ de calificare a persoanelor juridice a generat evidenţa neconformă a persoanelor care nu-şi onorează obligativitatea depunerii Declaraţiei 4-BASS şi atestă o comunicare insuficientă cu SFS la acest capitol.

_________________________

²² Art.2 din Legea nr.220-XVI din 19.10.2007.

²³ Legea nr.220-XVI din 19.10.2007.

Potrivit informaţiei prezentate auditului la 17.02.2015 de către CNAS, au fost calificaţi pe intern ca “inactivi” contribuabilii care nu au prezentat Declaraţia 4- BASS o perioadă mai mare de 12 luni şi nu au efectuat operaţiuni pe conturile de încasări la BASS, deşi Dispoziţia CNAS din 15.01.2014 (prezentată auditului la 25.05.2015) prevede că plătitori “inactivi” sînt acei care nu prezintă Declaraţia pentru ultimii 5 ani. Astfel, se atestă necorespunderea în informaţiile prezentate de CNAS a criteriilor de calificare a contribuabililor. Totodată, calificările în cauză au fost efectuate în lipsa unor proceduri interne scrise care ar gestiona procesul, inclusiv ar stabili criterii şi acţiuni corespunzătoare pentru acest proces. Astfel de acţiuni atrag după sine îmbunătăţirea artificială a indicatorului ce caracterizează nivelul de declarare a contribuţiilor BASS. Problema în cauză a fost abordată şi în cadrul auditurilor precedente efectuate de Curtea de Conturi.

Totodată, reieşind din faptul că aceşti plătitori sînt expuşi riscului de lichidare, CNAS nu a aplicat prioritar măsuri şi pîrghii de constrîngere, conform Codului contravenţional, ceea ce are impact direct asupra veniturilor BASS. Deşi au fost aplicate unele măsuri de constrîngere, acestea nu au asigurat o diminuare esenţială a numărului contribuabililor inactivi, precum şi a datoriilor aferente, ceea ce condiţionează subminarea indirectă a veniturilor BASS cu suma datorată de contribuabilii consideraţi inactivi (0,3 mil.lei).

În scopul diminuării numărului contribubililor ce nu şi-au onorat obligativitatea prezentării Declaraţiilor obligatorii (4-BASS şi REV 5), inclusiv a celor “inactivi”, potrivit informaţiei prezentate auditului, CNAS, pe parcursul anului 2014, a expediat 27051 de citaţii. În acest context, auditul relevă că numărul de citaţii a acoperit 44% din numărul contribuabililor nedisciplinaţi (61544 = 46882 + 14662). Această situaţie atestă deficienţe în procesul de control intern al CNAS asupra îndeplinirii şi respectării principiului obligativităţii de către persoanele fizice şi juridice participante la sistemul public de asigurări sociale, ceea ce determină în continuare nedeclararea şi neachitarea deplină a veniturilor BASS.

4.1.3. Incapacitatea de plată a unor contribuabili luaţi la evidenţă specială generează neobţinerea veniturilor legale în BASS

Potrivit reglementărilor IFPS²⁴, deciziile de stingere prin scădere a plăţilor către BASS sînt anticipate de procesul complex realizat de IFPS, de comun cu alte autorităţi publice locale, privind luarea la evidenţă specială a unităţilor economice în cazul nestingerii datoriilor faţă de BASS, din lipsa sau insuficienţa bunurilor. Astfel, în baza deciziilor IFPS, CNAS trece la evidenţă specială obligaţiunile fiscale ale contribuabililor care se consideră imposibil de încasat, asigurînd reflectarea în SI “Protecţia Socială” a stingerii/diminuării obligaţiei fiscale. Pentru realizarea acestor activităţi, Inspectoratele Fiscale de Stat teritoriale remit demersurile şi deciziile aferente evidenţei speciale a unităţilor economice CTAS raionale. Ultimele, la rîndul lor, sistematizează aceste informaţii şi le remit CNAS pentru luarea la evidenţă specială. Astfel, de către CNAS, pe parcursul anului 2014, în baza a 263 decizii ale IFPS, au fost luate la evidenţă specială obligaţiuni fiscale în sumă de 142,6 mil.lei aferente unui număr de 258 contribuabili. În acest context auditul relevă că luarea la evidenţă specială a unor obligaţiuni fiscale a contribuabililor, inclusiv insolvabili, este urmată de stingerea acestor obligaţii, precum şi de neîncasarea veniturilor calculate şi declarate.

De asemenea, potrivit dărilor de seamă²⁵, CNAS, pe parcursul anului 2014, în baza hotărîrilor instanţelor judecătoreşti şi normelor legale²⁶, a stins, inclusiv în SI “Protecţia Socială”, obligaţiuni fiscale în sumă de 22,8 mil.lei pentru 109 contribuabili, sau cu circa de 3 ori mai mult faţă de anul 2013 (8,1 mil.lei). În aspect teritorial, datoriile faţă de BASS luate la evidenţă specială şi ulterior anulate²⁷ au fost preponderent caracteristice pentru mun.Chişinău (17,4 mil.lei).

În anul 2014 din bugetul de stat au fost compensate 12,3 mil.lei²⁸ din suma anulată (22,8 mil.lei). În context, cadrul legal²⁹ prevede că neachitarea contribuţiilor nu trebuie să afecteze beneficiarii de prestaţii sociale, ceea ce indică ulterioara recuperare a mijloacelor din BS prin transferurile pentru acoperirea deficitului BASS. Astfel, neachitarea contribuţiilor prezintă un risc pentru BASS în aspectul insuficienţei mijloacelor financiare, pentru BS semnificînd cheltuieli suplimentare, iar pentru beneficiari – lezarea drepturilor la prestaţiile sociale.

_________________________

²⁴ Regulamentul “Privind evidenţa specială a obligaţiei fiscale”, aprobat prin Ordinul ministrului finanţelor nr.4/2 din 01.04.2003.

²⁵ Darea de seamă generalizatoare privind calcularea, utilizarea şi transferarea contribuţiilor de asigurări sociale de stat.

²⁶ Legea nr.167 din 21.07.2014 “Privind preluarea unei datorii de către stat”.

²⁷ Basarabeasca – 0,2 mil.lei, mun.Bălţi – 0,2 mil.lei, Briceni – 51,8 mii lei, Cantemir – 90,2 mii lei, Ceadîr-Lunga – 0,2 mil.lei, sect.Centru – 1,8 mil.lei, sect.Ciocana – 148,3 mii lei, sect.Buiucani – 2,9 mil.lei, sect.Rîşcani – 12,4 mil.lei, sect.Botanica – 0,2 mil.lei, Comrat – 0,7 mil.lei, Criuleni – 69,9 mii lei, Căuşeni – 3,0 mii lei, Donduşeni – 29,6 mii lei, Drochia – 0,2 mil.lei, Edineţ – 0,4 mil.lei, Floreşti – 0,4 mil.lei, Glodeni -1,3 mil.lei, Ialoveni – 0,3 mil.lei, Nisporeni – 18,1 mii lei, Şoldăneşti – 18,2 mii lei, Rîşcani – 0,5 mil.lei, Sîngerei – 59,9 mii lei, Străşeni – 0,1 mil.lei, Ungheni – 0,3 mil.lei, Vulcăneşti – 0,3 mil.lei.

²⁸ Legea nr.167 din 21.07.2014 “Privind preluarea unei datorii de către stat”.

²⁹ Legea nr.489-XIV din 08.07.1999.

4.1.4. Documentarea procesului aferent schimbului de informaţii între CNAS şi IFPS necesită unele îmbunătăţiri

Verificarea de către audit a controlului intern din cadrul procesului de colectare a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii a stabilit că controlul corectitudinii calculării şi virării lor în termen la BASS şi sancţionarea în cazul nerespectării termenelor de plată ţin de competenţa Serviciului Fiscal de Stat³⁰. Astfel, potrivit informaţiei prezentate de CNAS, se atestă că, pe parcursul anului 2014, SFS a efectuat 619 controale în acest sens. Ca rezultat, a fost atestată diminuarea bazei de calcul cu 6,5 mil.lei, fiind recalculate plăţi în sumă de 9,2 mil.lei, inclusiv penalităţi şi amenzi aplicate – 6,0 mil.lei, care au fost acumulate în BASS.

În procesul de acumulare a veniturilor BASS, potrivit Legii BASS, Casei Naţionale îi revine funcţia de prezentare către IFPS a informaţiei privind calcularea şi utilizarea contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii. În context, se relevă că informaţiile respective au fost expediate electronic în termenele prevăzute, acţiune care ulterior a fost actată. Astfel, auditul în urma verificărilor a constatat că data contrasemnării actului de primire-predare, în unele cazuri, nu corespunde cu cea reglementată³¹, prin ce nu a fost asigurată conformitatea documentării actelor de verificare în procesul schimbului de informaţii cu IFPS, ceea ce contravine normelor regulamentare.

_________________________

³⁰ Art.35 din Legea nr.489-XIV din 08.07.1999.

³¹ Pct.25 din Regulamentul “Cu privire la schimbul de informaţii între CNAS şi IFPS”, aprobat prin Ordinul preşedintelui CNAS nr.XIX-02/22-295 din 21.01.2011 şi Ordinul şefului IFPS nr.26-06/2-17-83/363 din 25.01.2011.

Potrivit informaţiei privind soldurile contribuţiilor datorate BASS transmisă IFPS, auditul a constatat că CNAS prezintă soldurile aferente contribuţiilor datorate de angajator, individuale şi de proprietarii de terenuri agricole. La finele anului de referinţă, acestea au însumat 880,9 mil.lei, majorîndu-se faţă de anul precedent cu 169,0 mil.lei, sau cu 23,7% (711,9 mil.lei).

4.1.5. Datoriile contribuabililor sînt în creştere

Auditul constată că unii contribuabili continuă să nu-şi onoreze, în termenele legal stabilite, obligaţiunea de achitare a contribuţiilor de asigurări sociale. Ca rezultat, soldul datoriilor contribuabililor este în creştere şi, la situaţia din 31.12.2014, a constituit 1142,2 mil.lei, din care 142,6 mil.lei, sau 12,5%, au fost luate la evidenţă specială. În această conjunctură, datoriile faţă de BASS pentru anul 2014 au alcătuit 999,6 mil.lei, înregistrînd o majorare de 150,6 mil.lei faţă de anul 2013. În acelaşi timp, se atestă existenţa datoriilor BASS faţă de contribuabili în sumă de 130,7 mil.lei. În tabelul nr.2 este redată evoluţia calculării şi achitării contribuţiilor de asigurări sociale, precum şi soldul datoriilor existente.

Urmare a analizei comparative asupra creşterii datoriilor faţă de BASS pentru anul 2014 şi creşterii plăţilor calculate şi achitate în aceeaşi perioadă, auditul menţionează că datoriile au crescut, comparativ cu perioada anterioară (2013), cu 17,7%, pe cînd achitările numai cu 8,2%. Această situaţie indică că în anul 2014 ritmul de acumulare a contribuţiilor la BASS, în raport cu 2013, a fost mai mic cu 9,5 puncte procentuale faţă de ritmul de creştere a restanţelor.

În acest context auditul atestă că, capacitatea de achitare a datoriilor acumulate de către contribuabili rămîne la un nivel redus. Astfel, pe parcursul anului 2014, în urma măsurilor întreprinse de către SFS în vederea diminuării datoriilor, restanţierii BASS au achitat datorii fără penalitate în sumă totală de 102,4 mil.lei, ceea ce constituie doar 13% din soldul datoriilor contribuţiilor la situaţia din 01.01.2014, în valoare totală de 791,8 mil.lei. O atare situaţie indică unele rezerve faţă de funcţionarea suficientă a pîrghiilor de acumulare a datoriilor, cu impact direct asupra încasării depline a mijloacelor BASS.

4.2. Procesul de recepţionare a declaraţiilor privind contribuţiile de asigurări sociale obligatorii este însoţit de unele neconformităţi

Potrivit cadrului legal³², plătitorii contribuţiilor la BASS sînt obligaţi să prezinte Declaraţia privind calcularea şi utilizarea contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii (în continuare – Declaraţia 4-BASS). Urmare a analizei informaţiei prezentate de CNAS, auditul menţionează că la 31.12.2014 numărul plătitorilor care au obligaţia de a prezenta Declaraţia 4–BASS a constituit 149920 contribuabili, sau cu 5489 mai mult faţă de anul 2013. Prin urmare, din numărul total al contribuabililor care urmau să prezinte Declaraţia 4-BASS, au depus regulamentar doar 88366 contribuabili (58,9%), iar din numărul celor activi de 103038, au prezentat dări de seamă 85,8%. Dinamica contribuabililor la BASS şi structura lor, în perioada 2013–2014, se prezintă în tabelul nr.3.

Datele din tabel denotă că ponderea în numărul total al contribuabililor ce au prezentat darea de seamă are o tendinţă pozitivă (cu 0,4 puncte procentuale), totodată crescînd şi numărul contribuabililor “inactivi” cu 0,5%. Astfel, unii contribuabili continuă să nu-şi onoreze obligaţiunea de a prezenta Declaraţia (4-BASS), care reflectă indicatorii ce stau la baza planificării şi realizării veniturilor proprii BASS. Prin urmare, neprezentarea Declaraţiei 4-BASS determină imposibilitatea depunerii/acceptării Declaraţiei REV 5, ceea ce nu asigură acordarea pe deplin a drepturilor beneficiarilor de prestaţii de asigurări sociale.

De asemenea, auditul relevă că, pe parcursul perioadei auditate, de către CNAS au fost constatate 2949 de contravenţii administrative, ceea ce reprezintă doar 4,8 la sută din totalul contribuabililor care nu şi-au onorat obligaţiile de prezentare a Declaraţiilor privind calcularea şi utilizarea contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii. Această situaţie atestă că CNAS/CTAS urmează să-şi intensifice activităţile pentru asigurarea disciplinării contribuabililor.

Analiza şi evaluarea de către audit a procesului de control din partea CNAS asupra recepţionării şi înregistrării de către CTAS a Declaraţiilor 4-BASS atestă că, în unele cazuri, acesta s-a realizat cu abateri de la reglementările interne³³. Astfel, verificarea de către audit a veridicităţii a 70 dări de seamă³⁴ a constatat nereguli determinate de neasigurarea monitorizării, precum şi de lipsa controlului din partea persoanelor responsabile (Anexa nr.2 la prezentul Raport).

_________________________

³² Art.5 din Legea nr.489-XIV din 08.07.1999.

³³ Instrucţiunea cu privire la modul de completare a Declaraţiei privind calcularea şi utilizarea contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii (Declaraţia 4-BASS) (Aprobat prin Ordinul preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări Sociale nr.102-A din 12.03.2008).

³⁴ Art.49 lit.f) din Legea nr.489-XIV din 08.07.1999.

Auditul a constatat un caz în care persoanele responsabile din cadrul entităţii auditate (CTAS Orhei) au primit şi înregistrat declaraţia autentificată prin ştampila contribuabilului la care a fost anexat certificatul de deces al fondatorului, emis în februarie 2012. Însă, potrivit cadrului legal³⁵, activitatea întreprinzătorului individual încetează în cazul decesului confirmat prin certificatul eliberat de organul de stare civilă competent. Această situaţie atestă că unele subdiviziuni CNAS nu respectă procesul de recepţionare şi înregistrare a declaraţiilor, precum şi nu asigură o evidenţă conformă şi reală a plătitorilor la BASS.

_________________________

³⁵ Art.31 alin.(1) lit.c) din Legea nr.220-XVI din 19.10.2007.

O altă situaţie neconformă în gestionarea procesului de recepţionare a declaraţiilor şi de verificare a datelor declarate constituie necalcularea de către o Întreprindere Individuală a contribuţiilor sociale de asigurare individuală, în lipsa confirmărilor obligatorii. Urmare a verificărilor de către audit a datelor înregistrate în extrasul de cont al fondatorului, se denotă că în decembrie 2014 acesta urma să declare şi să achite 479 lei. Astfel, în situaţia în care BASS avea înregistrate datorii faţă de acest contribuabil în sumă de 878,26 lei, lipsa controalelor interne a determinat o evidenţă eronată a obligaţiunilor şi contribuţiilor BASS.

4.3. Prezentarea de către contribuabili a declaraţiilor privind contribuţiile individuale de asigurări sociale de stat face posibilă înregistrarea personificată a acestora

Potrivit cadrului legal³⁶, plătitorii contribuţiilor la BASS, suplimentar la Declaraţia privind calcularea şi utilizarea contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii (Declaraţia 4-BASS), sînt obligaţi să prezinte trimestrial, în mod electronic, şi Declaraţia privind evidenţa nominală a asiguraţilor (Declaraţia REV-5). În urma analizei informaţiei prezentate de CNAS, auditul menţionează că, pentru anul de referinţă, au fost recepţionate electronic 3302096 Declaraţii REV-5, sau cu 398966 mai mult faţă de perioada precedentă. Totodată, se observă un interes continuu de prezentare a declaraţiilor prin metoda automatizată, cu aplicarea semnăturii digitale a plătitorului, care au fost înregistrate în număr de 576608 declaraţii, fiind în creştere cu 421292 declaraţii, comparativ cu anul 2013.

În context, se denotă că reieşind din numărul Declaraţiilor 4-BASS prezentate, la situaţia din 01.02.2015, 1408 (circa 2%) de plătitori nu şi-au onorat obligaţiunea de prezentare în termenele stabilite a declaraţiilor contribuţiilor individuale pentru înscrierea datelor în conturile personale ale asiguraţilor, ceea ce afectează plenitudinea, autenticitatea şi integritatea Registrului de stat al evidenţei individuale. Această situaţie creeză ulterior dificultăţi în procesul de înregistrare a venitului asigurat, care este dependent de declararea contribuţiilor, ceea ce poate afecta procesul de acordare a drepturilor de beneficiar de prestaţii sociale.

Notă: Potrivit informaţiilor prezentate de CNAS la 01.05.2015, numărul contribuabililor care nu au prezentat Declaraţiile individuale a fost diminuat pînă la 425 plătitori.

Conform normelor regulamentare³⁷, în scopul furnizării informaţiei din conturile individuale ale persoanelor asigurate, salariaţilor li se oferă de către CNAS parole de acces în SI ACCES CPAS. Această opţiune permite urmărirea continuă de către asiguraţi a integrităţii datelor privind contribuţiile de asigurări sociale calculate şi achitate la BASS de către angajatori.

_________________________

³⁶ Art.5 alin.(1) din Legea nr.489-XIV din 08.07.1999, pînă la modificarea operată prin Legea nr.160 din 18.07.2014.

³⁷ Ordinul preşedintelui CNAS nr.279-A din 10.12.2012 “Pentru aprobarea Regulamentului cu privire la înregistrarea utilizatorilor în Sistemul Informaţional ACCES CPAS”.

În urma analizei informaţiei prezentate de către CNAS, auditul menţionează că, la 31.12.2014, acces la contul curent de asigurări sociale prin intermediul SI ACCES CPAS aveau 342328 persoane asigurate, inclusiv pentru 85029 persoane accesul fiindu-le acordat în anul de referinţă, sau cu 31006 parole mai mult comparativ cu perioada precedentă. Această situaţie determină interesul asiguraţilor pentru verificarea datelor din contul personal privind autenticitatea venitului asigurat, în baza căruia se stabileşte cuantumul personificat al prestaţiilor de asigurări sociale. De asemenea, sporirea accesului la contul personal al plătitorului de contribuţii la BASS şi al persoanei asigurate prin intermediul SI ACCES CPAS determină asigurarea de către CNAS a transparenţei informaţiei utilizate în procesul de beneficiere a drepturilor sociale.

4.4. Mecanismele şi procedurile de monitorizare a procesului de declarare a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii necesită a fi revizuite în scopul eficientizării lor

Potrivit cadrului legal³⁸, dreptul la asigurări sociale este garantat de stat şi se exercită prin sistemul public de asigurări sociale. În scopul asigurării unei administrări eficiente a acestui sistem, CNAS, odată cu elaborarea Programului de dezvoltare strategică³⁹ (în continuare – PDS), şi-a propus drept obiective: asigurarea evidenţei plătitorilor la BASS şi obligaţiunilor acestora; dezvoltarea capacităţilor instituţionale ş.a. Reieşind din misiunea determinată, potrivit PDS, CNAS este responsabilă de: îndeplinirea obiectivelor stabilite care urmează să asigure evidenţa contribuţiilor; creşterea nivelului de încredere al contribuabililor în sistemul public de asigurări sociale; crearea şi stabilirea unor posibilităţi instituţionale pentru administrarea sistemului de asigurări şi altele. Astfel, pentru exercitarea responsabilităţilor au fost întreprinse următoarele măsuri de eficientizare:

_________________________

³⁸ Art.2 din Legea nr.489-XIV din 08.07.1999.

³⁹ Programul de Dezvoltare Strategică al Casei Naţionale de Asigurări Sociale pentru anii 2012-2014, aprobat prin Decizia Consiliului de administrare nr.4/1 din 28.06.2012.

• perfecţionarea cadrului normativ intern aferent evidenţei obligaţiilor plătitorilor de contribuţii la BASS;

• acordarea asistenţei metodologice şi instruirea specialiştilor CTAS privind aspectele evidenţei obligaţiilor plătitorilor asupra necesităţii declarării contribuţiilor, prin publicarea în surse mass-media a informaţiei de specialitate şi organizarea seminarelor explicative;

• participarea specialiştilor CTAS în echipe mixte cu responsabilii de la IFPS şi ai administraţiei publice locale avînd ca obiectiv audierea restanţierilor faţă de BASS;

• perfecţionarea sistemelor informaţionale utilizate şi asigurarea schimbului de date cu autorităţile implicate în evidenţa persoanelor fizice şi juridice.

Pentru a se expune asupra măsurilor întreprinse, auditul a analizat în dinamică indicii privind nivelul de declarare a contribuţiilor în comparaţie cu plătitorii înregistraţi, a verificat procedura privind schimbul de informaţii cu organele de control, precum şi a efectuat tehnici de observare directă a operării în SI a datelor aferente nivelului de declarare, achitare şi calculare a majorărilor de întîziere.

Reieşind din faptul că planificarea şi acumularea mijloacelor financiare în BASS se bazează preponderent pe volumul contribuţiilor de asigurări sociale de stat achitate, care depind de cele declarate, asigurarea evidenţei stricte a contribuţiilor este foarte importantă. Pentru monitorizarea operativă a contribuabililor care nu s-au conformat cadrului legal/normativ existent, inclusiv pentru identificarea tendinţelor aferente indicatorilor BASS la partea de venituri, auditul atestă:

▪ organizarea a 227 de întruniri cu părţile implicate la care au fost audiaţi 2109 de restanţieri la plata contribuţiilor;

▪ prin implementarea periodică a schimbului de informaţie automatizată, s-a asigurat evidenţa actualizată a situaţiei plătitorilor, excepţie fiind contribuabilii înregistraţi de alte organe care nu cad sub incidenţa Legii nr.220-XVI din 19.10.2007;

▪ posibilitatea accesării de sine stătător de către CTAS a rapoartelor din sistemului informaţional, cu indicatori detaliaţi şi disponibili, ceea ce oferă instrumente eficiente pentru veniturile BASS.

Deşi au fost aplicate mecanisme şi proceduri de colectare a Declaraţiilor obligatorii, numărului de plătitori care nu au prezentat în termen Declaraţia 4-BASS s-a majorat în anul de referinţă. Astfel, reieşind din probele acumulate, se constată că în anul 2014 nu au prezentat darea de seamă 14672 contribuabili, sau cu 1766 mai mulţi decît la situaţia din 01.01.2014.

Generalizînd cele expuse la obiectivul dat, se concluzionează că Casa Naţională, deşi a întreprins unele măsuri de control în vederea fortificării mecanismului existent de declarare, totuşi auditul atestă unele rezerve, ceea ce a generat majorarea numărului de contribuabili care nu-şi exercită obligaţiile faţă de BASS. Astfel, se atestă necesitatea perfecţionării continuie, la toate nivelurile responsabile, a mecanismelor existente, în pofida responsabilităţilor pe care le au plătitorii.

Concluzii la capitolul venituri:

În anul 2014 Casa Naţională de Asigurări Sociale, prin prisma responsabilităţilor de gestionare şi administrare a sistemului public de asigurări sociale, a realizat activităţi de monitorizare a declarării veniturilor, acestea fiind executate în proporţie de 98,7%.

Evaluarea de către audit a posibilităţilor de realizare a veniturilor BASS a stabilit că nerespectarea normelor regulamentare şi nefuncţionarea unor elemente ale controlului intern în subdiviziunile teritoriale ale CNAS, precum şi lipsa măsurilor operative de constrîngere a contribuabililor nedisciplinaţi au determinat unele neconformităţi, ceea ce nu asigură un mecanism eficient de administrare şi gestionare a veniturilor BASS.

De asemenea, neprioritizarea tipului de evidenţă între manual şi cel electronic a cauzat neconcordanţe între datele acestei evidenţe.

În context, majorarea numărului de contribuabili neoneşti atestă nefuncţionarea pe deplin a mecanismelor existente, ceea ce nu asigură eficienţa administrării şi gestionării veniturilor BASS.

4.5. Cheltuielile BASS sînt în creştere, fiind influenţate de numărul beneficiarilor şi cuantumul prestaţiei

În anul 2014, cheltuielile BASS au fost executate la nivel de 97,9%, sau cu 2,7 mil.lei mai puţin faţă de nivelul precizat. În structura cheltuielilor BASS, partea preponderentă o constituie prestaţiile de asigurări sociale – 79,42% (9540,8 mil.lei), prestaţiilor de asistenţă socială revenindu-le 20,58% (2471,8 mil.lei), situaţie redată în figura de mai jos.

Sursă: Raportul privind executarea bugetului asigurărilor sociale

de stat la situaţia din 31.12.2014 (Formularul nr.2.1 CNAS).

Respectiv, cheltuielile efective ale BASS au constituit 12012,6 mil.lei, sau 97,9% faţă de cele precizate. Comparativ cu anul 2013, acestea au înregistrat o creştere cu 1302,1 mil.lei, sau cu 10,84 la sută, determinată în mare parte de creşterea cheltuielilor aferente pensiilor de asigurări sociale (cu 539,9 mil.lei) şi de dublarea cuantumului suportului financiar de stat unor beneficiari de pensii şi alocaţii sociale (cu 436,2 mil.lei).

Astfel, prestaţiile de asigurări sociale pentru anul 2014 au fost precizate în valoare de 9713,1 mil.lei, cheltuielile efective constituind 9540,8 mil.lei. Concomitent, pentru prestaţiile de asistenţă socială au fost precizate mijloace financiare în sumă de 2558,2 mil.lei, cheltuielile efective constituind 2471,8 mil.lei. Structura cheltuielilor aferente prestaţiilor de asigurări sociale şi celor de asistenţă socială se prezintă în figura ce urmează.

Sursă: Raportul privind executarea bugetului asigurărilor sociale

e stat la situaţia din 31.12.2014 (Formularul nr.2.1 CNAS).

Mijloacele BASS au fost utilizate în scopul asigurării implementării programului “Protecţia socială” pentru care, prin Legea BASS pe anul 2014, a fost aprobată suma de 12272,2 mil.lei. Reieşind din subprogramele prevăzute în Anexa nr.2 la Legea menţionată, statul şi-a propus ca scop să asigure cetăţenii în următoarele situaţii de risc:

1. Protecţia în caz de incapacitate temporară de muncă (2051,3 mil.lei);

2. Protecţia persoanelor în etate (7077,6 mil.lei);

3. Protecţia în legătură cu pierderea întreţinătorului (154,1 mil.lei);

4. Protecţia familiei şi copilului (870,2 mil.lei);

5. Protecţia şomerilor (35,4 mil.lei);

6. Asistenţa socială a persoanelor cu necesităţi speciale (414,4 mil.lei);

7. Protecţia socială a unor categorii de cetăţeni (1414,5 mil.lei).

Concomitent, în scopul asigurării gestionării BASS, au fost prevăzute mijloace financiare în sumă de 254,6 mil.lei la subprogramul “Administrarea sistemului public de asigurări sociale”.

În context, auditul denotă că CNAS, potrivit normelor regulamentare⁴⁰, nu are obligaţia să prezinte rapoarte privind executarea BASS pe programe, precum şi nici rapoarte aferente performanţei înregistrate în cadrul programelor. Astfel, situaţia respectivă nu oferă posibilitatea de a evalua rezultatul activităţii instituţiei auditate ca urmare a implementării celor 8 programe, precum şi impactul social-economic rezultat din utilizarea resurselor bugetare (BASS şi BS). Începînd cu anul 2015, Legea nr.181 din 25.07.2014⁴¹ prevede ca bugetele să fie elaborate şi raportate pe programe fundamentate pe performanţă. Ulterior, raportarea pe programe va oferi posibilitatea evaluării modului de utilizare a resurselor bugetare alocate în aspectul economicităţii, eficienţei şi eficacităţii, vis-à-vis de principiile bunei guvernări.

_________________________

⁴⁰ Ordinul ministrului Finanţelor nr.156 din 01.11.2013 “Cu privire la aprobarea formularelor Rapoartelor privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi modului de întocmire a acestora”.

⁴¹ Art.11 din Legea nr.181 din 25.07.2014.

4.5.1. Procesul de calculare şi acordare a indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă este unul complex, cheltuielile în majoritate fiind suportate din sursele BASS

Potrivit Legii BASS pe anul 2014⁴², cheltuielile aferente indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă au fost aprobate în sumă de 366,1 mil.lei, calculate de către CNAS pentru 304566 de beneficiari, în baza datelor raportate de contribuabili.

Responsabilitatea de stabilire şi plată a acestor indemnizaţii revine unităţilor în care îşi desfăşoară activitatea de bază angajaţii, care au raportat la 31.12.2014 cheltuieli efective în sumă de 307,8 mil.lei, ceea ce atestă o executare la nivel de 84,1%. În acest context, se relevă că potrivit datelor din Raportul privind îndeplinirea planului de contingente şi beneficiarii plăţilor din BASS, numărul real de beneficiari de indemnizaţii pentru incapacitate temporară de muncă, la situaţia din 31.12.2014, a constituit 267432 de persoane, sau cu 37134 mai puţin decît numărul de beneficiari planificat.

Analiza şi contrapunerea de către audit a dărilor de seamă privind calcularea, utilizarea şi transferarea contribuţiilor (4-BASS) cu informaţia din Raportul privind executarea BASS la partea de cheltuieli nu a stabilit abateri. Totodată, auditul relevă că responsabilitatea pentru calcularea/stabilirea indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă revine angajatorului⁴³, în timp ce cheltuielile pentru plata acestor indemnizaţii sînt suportate din contul angajatorului şi din mijloacele bugetului asigurărilor sociale de stat⁴⁴. Astfel, în urma verificărilor de audit s-a constatat că, deşi datoria BASS faţă de beneficiari la 01.01.2014 a constituit 0,6 mil.lei, iar în anul de referinţă au fost calculate indemnizaţii în sumă de 307,8 mil.lei, suma achitată şi declarată de agenţii economici a constituit 309,0 mil.lei, ceea ce a condiţionat formarea la finele anului 2014 a plăţii în avans de 0,6 mil.lei, situaţie neordinară pentru astfel de plăţi.

În context, auditul relevă că controlul asupra calculării şi plăţii indemnizaţiei conform prevederilor legale⁴⁵ revine Casei Naţionale. Auditarea conformităţii procesului de planificare şi desfăşurare a controalelor privind corectitudinea stabilirii şi plăţii indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă a stabilit că CTAS a întocmit graficele controalelor, în care a prevăzut plătitorii de contribuţii asociaţi unui risc mai înalt şi care urmau a fi supuşi controlului în mod prioritar⁴⁶.

În scopul verificării conformităţii procedurilor de control realizate de către subdiviziunile teritoriale ale CNAS pentru asigurarea conformităţii calculării indemnizaţiilor, auditul a selectat aleatoriu din cadrul a 4 CTAS documentele aferente la 72 controale desfăşurate. Rezultatele verificărilor au stabilit că nerespectarea procedurii şi nefuncţionalitatea unor elemente ale controlului intern au determinat situaţii neconforme, care, în opinia auditului, pot crea situaţii de litigii între părţi, ca efect fiind pierderea dosarelor în instanţele de judecată pentru nerespectarea procedurii (Anexa nr.2 la prezentul Raport).

În vederea asigurării dacă sumele neacceptate constatate în cadrul controalelor asupra calculării şi plăţii indemnizaţiilor de asigurări sociale au fost achitate în termenele stabilite, auditul a selectat aleatoriu un eşantion de 18 plătitori la BASS. Astfel, în urma verificării extraselor din contul curent al plătitorilor s-a stabilit că sumele înaintate spre restituire în actele de control şi prescripţii au fost achitate regulamentar⁴⁷ în BASS, în termenele stabilite.

_________________________

⁴² Legea nr.329 din 23.12.2013.

⁴³ Pct.16 din Hotărîrea Guvernului nr.108 din 03.02.2005 “Privind aprobarea Regulamentului cu privire la condiţiile de stabilire, modul de calcul şi de plată a indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă” (în continuare – Hotărîrea Guvernului nr.108 din 03.02.2005).

⁴⁴ Pct.18 şi pct.97 din Hotărîrea Guvernului nr.108 din 03.02.2005.

⁴⁵ Legea nr.131 din 08.06.2012 “Privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător”.

⁴⁶ Hotărîrea Guvernului nr.386 din 28.05.2014 “Cu privire la aprobarea Metodologiei de planificare a controlului de stat prin corectitudinea stabilirii, calculării şi achitării indemnizaţiilor pentru incapacitatea temporară de muncă de către plătitorii contribuţiilor la bugetul asigurărilor sociale de stat în baza criteriilor de risc”.

⁴⁷ Pct.62 din Ordinul preşedintelui CNAS nr.321-A din 26.11.2014 “Cu privire la aprobarea Regulamentului cu privire la planificarea, efectuarea şi raportarea controalelor” (în continuare – Ordinul nr.321-A din 26.11.2014).

Concluzii:

Constatările auditului privind procedurile de control realizate de către CNAS asupra stabilirii şi plăţii indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă denotă necesitatea intensificării unor elemente ale controlului intern la aspectele ce ţin de organizarea, desfăşurarea şi documentarea controalelor de către subdiviziunile teritoriale, ceea ce poate determina posibila contestare a rezultatelor controlului de către contribuabilul verificat.

Totodată, Casa Naţională a admis plăţi în avans pentru indemnizaţia de incapacitate temporară de muncă, fără a se asigura de corectitudinea stabilirii, calculării şi plăţii acestora.

4.5.2. Procesul de acordare a ajutorului de şomaj şi a prestaţiilor sociale pentru şomeri este unul vulnerabil

În conformitate cu cadrul legal⁴⁸, persoanele asigurate contra riscului şomajului (persoanele care au lucrat şi au un stagiu de cotizare în sistemul asigurărilor sociale de stat de cel puţin 6 luni calendaristice) beneficiază de dreptul de asigurări sociale de stat, acest drept fiindu-le acordat din mijloacele BASS.

Totodată, în contextul legislaţiei în vigoare, măsurile de protecţie socială a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă şi de stimulare a ocupării forţei de muncă sînt finanţate din mijloacele Fondului de şomaj, parte componentă a BASS, care se constituie din contribuţii obligatorii ale angajatorilor şi salariaţilor, precum şi din mijloacele bugetului de stat alocate. Cu referire la acest aspect, auditul relevă lipsa mecanismelor şi instrumentelor explicite necesare pentru formarea Fondului de şomaj, astfel încît pe parcursul anului 2014, cît şi în anii precedenţi Casa Naţională nu a transferat în Fondul de şomaj mijloacele băneşti acumulate din contul contribuţiilor de asigurări sociale⁴⁹, precum şi nu au fost alocate de la bugetul de stat mijloace financiare în acest sens. Astfel, în condiţiile actuale ale unei economii fragile, cînd este frecventă reorganizarea sau lichidarea unor unităţi şi subdiviziuni cu reducerea locurilor de muncă, neacumularea mijloacelor financiare în acest fond face dificilă asigurarea respectării drepturilor şi intereselor cetăţenilor.

Pentru acordarea drepturilor şomerilor, în anul 2014 ANOFM din subordinea MMPSF⁵⁰ a planificat mijloace bugetare în sumă de 45,7 mil.lei pentru 7430 de şomeri, inclusiv plata ajutorului de şomaj pentru 7200 de şomeri şi plata prestaţiilor sociale pentru 230 de şomeri. Odată cu modificarea şi completarea Legii BASS, cheltuielile respective au fost precizate prin diminuarea cu 10,2 mil.lei, determinată de scăderea numărului de beneficiari, cît şi de micşorarea perioadei de plată a ajutorului de şomaj. Dinamica cheltuielilor aferente plăţii ajutorului de şomaj şi prestaţiilor de asigurări sociale şomerilor, precum şi numărul beneficiarilor de aceste prestaţii, în anii 2010-2014, este reflectată în figura ce urmează.

_________________________

⁴⁸ Art.42 şi art.43 din Legea nr.102-XV din 13.03.2003 “Privind ocuparea forţei de muncă şi protecţia socială a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă” (în continuare – Legea nr.102-XV din 13.03.2003).

⁴⁹ Art.5 alin.(1) din Legea nr.714-XV din 06.12.2001“Cu privire la Fondul de şomaj al Republicii Moldova”.

⁵⁰ Ordinul ministrului MPSF nr.89 din 28.07.2012 “Cu privire la aprobarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă”.

Sursă: Informaţii prezentate de CNAS.

Potrivit datelor din diagramă, se observă o descreştere a cheltuielilor pentru plata ajutorului de şomaj şi prestaţiilor de asigurări sociale şomerilor, condiţionată de micşorarea numărului de şomeri.

În context, auditul relevă că procesul de acordare a ajutorului de şomaj şi a prestaţiilor sociale şomerilor este unul complex şi se realizează prin intermediul sistemului public de asigurări sociale, în proces fiind implicate mai multe autorităţi. Procesul privind acordarea ajutorului de şomaj şi a prestaţiilor sociale şomerilor prin intermediul sistemului public de asigurări sociale, identificat/descris de audit, se prezintă în figura de mai jos.

Sursă: Proces descris de audit în cadrul misiunii de audit.

Datele din figură atestă că ajutorul de şomaj şi prestaţiile de asigurări sociale şomerilor se acordă din mijloacele BASS, CNAS transferînd către ANOFM sumele solicitate de către aceasta. Ulterior, ANOFM virează mijloacele către AOFM teritoriale în baza calculelor prezentate de ultimele, care transmit mijloacele pe conturile instituţiilor financiare pentru efectuarea nemijlocită a plăţilor către beneficiari. Totodată, auditul a constatat că normele legale în domeniu nu conţin reglementări cu privire la controlul extern al procesului de acordare a ajutorului de şomaj şi al altor prestaţii sociale ale şomerilor. În opinia auditului, procesul în cauză este unul complex şi implică acţiuni din partea mai multor autorităţi, iar lipsa unui organ abilitat cu funcţii de control asupra corectitudinii/conformităţii stabilirii, achitării şi utilizării conform destinaţiei a mijloacelor financiare alocate nu asigură justificarea cheltuielilor la acest capitol.

Pentru identificarea problemelor şi oferirea unor soluţii de îmbunătăţire a procesului de acordare a ajutorului de şomaj, auditul a selectat oficiile teritoriale din mun.Chişinău (sect.Ciocana, sect.Rîşcani şi sect.Centru) verificînd 28 de dosare ale şomerilor care au beneficiat de ajutorul de şomaj şi 22 dosare ale şomerilor care au beneficiat de indemnizaţii de maternitate pe parcursul anului 2014. Ca rezultat au fost stabilite următoarele.

Acordarea ajutorului de şomaj şi a prestaţiilor sociale s-a realizat în lipsa pîrghiilor de verificare a bazei de calcul. Verificarea de către audit a conformităţii acordării ajutorului de şomaj şi a prestaţiilor sociale şomerilor a constatat că Agenţiile teritoriale determină mărimea acestor prestaţii în baza mărimii salariilor reflectate în adeverinţele eliberate de unităţile economice unde au activat şomerii. La acest aspect auditul denotă că Agenţiile nu sînt abilitate cu funcţii de control, astfel încît nu este posibilă asigurarea veridicităţii datelor prezentate. Totodată, Agenţiile, în perioada de referinţă, nu au conlucrat cu CNAS în vederea asigurării suplimentare că şomerii pe parcurs nu se încadrează în cîmpul muncii prin cumul, acestea solicitînd drept confirmare doar prezentarea carnetului de muncă, în condiţiile în care legislaţia în vigoare nu obligă efectuarea înscrierilor în carnet pentru activităţile prin cumul. Ca urmare, neasigurarea pentru aceste situaţii de risc poate genera cheltuieli neconforme pentru BASS.

Notă: La 28.10.2014 ANOFM a semnat cu CNAS “Acordul privind prestarea serviciilor informaţionale prin intermediul WEB-serviciilor”, prin care ultimul va permite accesul la sistemul informaţional propriu pentru utilizarea datelor deţinute aferente potenţialilor şomeri (codul CPAS; istoria asigurării şi beneficiarii de pensii; extrasul de cont).

Procesul de documentare a vizitei şomerilor la Agenţie urmează a fi revizuit. În scopul vizării lunare a şomerului la Agenţie în baza carnetului de muncă, beneficiarilor de ajutor de şomaj urmează să li se elibereze carnetul de evidenţă⁵¹, în care se înregistrează data vizitei şomerului. În context, auditul relevă că înscrierile privind vizita şomerului la Agenţie se efectuează pe foi A4, ataşate la dosarul personal al şomerului, ultimul nefiind numerotat, ceea ce nu asigură integritatea şi plenitudinea dosarului. Totodată, lipsa unui registru privind carnetele de evidenţă eliberate şomerilor nu permite verificarea acordării, precum şi realizarea înscrierilor obligatorii în acestea.

_________________________

⁵¹ Pct.27 din Hotărîrea Guvernului nr.862 din 14.07.2003 “Pentru aprobarea procedurilor privind accesul la măsurile de ocupare a forţei de muncă” (în continuare – Hotărîrea Guvernului nr.862 din 14.07.2003).

Ordinele cu privire la acordarea ajutorului de şomaj nu au fost emise în termenele legal stabilite⁵². Urmare a verificării a 50 dosare de şomaj, auditul a constatat că Agenţiile teritoriale au emis ordinul de acordare a ajutorului de şomaj după expirarea termenului de 5 zile de la înregistrarea cererii (3 cazuri). Tergiversarea emiterii ordinului a condus, în unele cazuri, la efectuarea plăţii în lipsa acordării dreptului de a beneficia de prestaţie.

_________________________

⁵² Pct.24 din Hotărîrea Guvernului nr.862 din 14.07.2003.

Recuperarea sumelor plătite fără temei şomerilor a fost efectuată în lipsa deciziilor/ordinelor de restituire. În contextul verificării prestaţiilor acordate şomerilor, auditul a stabilit că, în conformitate cu prevederile legale⁵³, sumele plătite fără temei legal cu titlu de ajutor de şomaj, precum şi debitele create în condiţiile legislaţiei se recuperează de la cei care le-au primit în mod necuvenit. Urmare a analizei procesului existent de acordare a prestaţiei de şomaj, precum şi studierii normelor legale/regulatorii şi documentelor interne ale ANOFM, auditul nu a identificat existenţa procedurilor de recuperare a sumelor plătite fără temei. Totodată, auditul a constatat la AOFM mun. Chişinău existenţa a 20 dispoziţii de încasare care atestă că pe parcursul anului 2014 au fost restituite mijloace financiare în sumă de 8,5 mii lei, ca urmare a plăţilor necuvenite. La baza acestor încasări nu există decizii de restituire şi, respectiv, o evidenţă a acestora, ceea ce nu asigură veridicitatea sumei încasate, monitorizarea sumelor spre restituire şi a altor situaţii similare.

Odată cu solicitarea mijloacelor financiare de la ANOFM pentru achitarea plăţilor restituite, AOFM mun.Chişinău a diminuat suma mijloacelor solicitate cu suma recuperată. Totodată, auditul menţionează că ANOFM şi AOFM teritoriale nu efectuează verificarea decontărilor reciproce şi a confirmării soldurilor de mijloace financiare formate la sfîrşitul perioadei de gestiune, ceea ce nu justifică finanţările ulterioare.

Neîncasarea de către beneficiari a plăţilor pentru ajutorul de şomaj a condiţionat formarea soldurilor la instituţiile bancare, în timp ce mijloacele băneşti au fost reflectate ca achitate. Conform normelor legale⁵⁴, prestaţiile sociale acordate şomerilor prin sistemului public de asigurări sociale se plătesc prin intermediul prestatorilor de servicii de plată selectaţi prin concurs, în baza contractului încheiat cu ANOFM.

_________________________

⁵³ Art.41 din Legea nr.102-XV din 13.03.2003.

⁵⁴ Art.13 alin.(7) din Legea nr.329 din 23.12.2013.

Notă: În perioada derulării misiunii de audit (19.05.2015), ANOFM a vizat pozitiv iniţiativa de modificare a Legii BASS, ce prevede excluderea obligativităţii de selectare prin concurs a prestatorului de servicii care urmează să efectueze plăţile către şomeri, acesta urmînd a fi desemnat de beneficiar/şomer.

În urma analizei/verificării de către audit a procedurii privind plata ajutorului de şomaj, auditul a constatat că Agenţiile teritoriale, fără organizarea procedurii de licitaţie, au încheiat contracte privind prestarea serviciilor de plată cu 35 de filiale a 4 instituţii financiare.

Ca urmare, contractele încheiate între Agenţiile teritoriale şi filialele instituţiilor financiare au clauze diferite privind modul de efectuare a plăţilor, situaţie determinată şi de lipsa reglementărilor legale în acest sens. De asemenea, auditul menţionează că contractele în cauză nu prevăd termenele de transmitere de către prestator a listelor cu beneficiarii care au primit sau nu mijloacele băneşti; verificarea soldurilor privind utilizarea mijloacelor băneşti; restituirea mijloacelor financiare nedistribuite sau neutilizate. Lipsa prevederilor contractuale ce ar reglementa aspectele menţionate a determinat în final că ANOFM nu deţine o informaţie integrală cu privire la suma mijloacelor financiare neîncasate de beneficiari, ceea ce nu justifică conformitatea utilizării mijloacelor financiare şi transferurilor ulterioare. De asemenea, auditul a constatat că 3 instituţii financiare nu prezintă la solicitarea Agenţiilor teritoriale informaţia privind soldurile formate în urma neîncasării plăţilor, invocînd secretul bancar.

La solicitarea auditului, ANOFM a prezentat informaţia parvenită de la 20 de instituţii financiare din 35 care prestează astfel de servicii, privind soldul mijloacelor neîncasate de către şomeri la 31.12.2014, care constituie 0,6 mil.lei.

Totodată, reieşind din faptul că legislaţia în vigoare nu prevede termenul de ridicare a acestor plăţi, inclusiv a celor aferente persoanelor decedate, iar Agenţiile teritoriale nu au prevăzut în contractele cu instituţiile bancare o clauză în acest sens, mijloacele financiare neridicate de şomeri a căror sursă de finanţare constituie BASS rămîn la conturile intermediare ale instituţiilor financiare. Această situaţie atestă că mijloacele financiare nu au fost utilizate conform, iar sumele raportate de Agenţie către CNAS nu reflectă situaţia reală şi nu asigură stoparea transferurilor din BASS, condiţionînd formarea soldurilor la instituţiile financiare.

Notă: ANOFM, la 10.01.2013, a venit la adresa MMPSF cu propunerea de a introduce în Legea nr.102-XV din 13.03.2003⁵⁵ o prevedere ce ar reglementa modalitatea de restituire de către instituţiile financiare a sumelor nesolicitate de către beneficiari, precum şi a modului de achitare în cazul decesului beneficiarului.

_________________________

⁵⁵ Legea nr.102-XV din 13.03.2003.

De asemenea, în scopul analizei situaţiei privind formarea soldurilor la instituţiile financiare, auditul a chestionat 34 de şomeri înregistraţi în mun.Chişinău. Ca rezultat, s-a constatat că unii şomeri au aflat la telefon, în perioada desfăşurării misiunii de audit, de la reprezentanţii Agenţiei despre plăţile neîncasate. Astfel, potrivit Raportului privind executarea BASS la partea de cheltuieli, datoria CNAS faţă de şomeri⁵⁶, la finele anului 2014, constituia 2,2 mil.lei (prestaţii calculate pentru luna decembrie), date ce nu reflectă situaţia reală reieşind din soldurile formate la instituţiile financiare pentru perioadele anterioare (2006-2014).

_________________________

⁵⁶ Ordinul ministerului Finanţelor nr.156 din 01.11.2013 “Cu privire la aprobarea indicaţiilor metodice privind întocmirea Rapoartelor privind executarea BASS”.

Concluzii:

În viziunea auditului, modalitatea existentă de stabilire a ajutorului de şomaj şi prestaţiilor sociale şomerilor este una complexă şi vulnerabilă, pînă în prezent nefiind determinate expres organele abilitate cu funcţie de control asupra corectitudinii stabilirii, achitării şi utilizării conform destinaţiei a mijloacelor financiare alocate din BASS.

Totodată, lipsa pîrghiilor de verificare a documentelor care stau la baza acordării ajutorului de şomaj şi a altor prestaţii sociale, precum şi a reglementărilor şi procedurilor exhaustive de verificare ulterioară a acestor plăţi nu asigură: (i) veridicitatea cheltuielilor pentru acordarea ajutorului de şomaj; (ii) recuperarea integrală a sumelor plătite neconform; (iii) evitarea formării soldurilor la instituţiile financiare, ceea ce determină o raportare neveridică de către ANOFM către CNAS a cheltuielilor efective, precum şi a datoriilor faţă de şomeri.

Recomandări Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă:

1. Să elaboreze reglementări interne şi să contracteze în modul corespunzător autorităţile implicate, pentru asigurarea conformităţii procesului de stabilire, plată şi restituire a ajutorului de şomaj şi prestaţiilor sociale şomerilor.

4.5.3. Procesul de achiziţionare, repartizare şi utilizare a biletelor pentru tratament balneosanatorial şi reabilitare a persoanelor asigurate este unul complex

Prin Legea BASS din anul 2014⁵⁷, pentru recuperarea sănătăţii prin tratament balneosanatorial şi reabilitare pentru persoanele asigurate au fost aprobate mijloace financiare în sumă de 30,0 mil.lei, sau cu o creştere faţă de anul precedent de 33% (10,0 mil.lei).

Planificarea acestor cheltuieli nu a fost în concordanţă cu recomandările CNSM, cu contribuţiile achitate şi cu numărul de beneficiari de bilete de tratament din anul precedent. Totodată, auditul relevă că cheltuielile aferente recuperării sănătăţii prin tratament balneosanatorial şi reabilitare a persoanelor asigurate nu sînt caracteristice situaţiilor de risc (bătrîneţe, incapacitate temporară sau permanentă de muncă etc.) garantate prin Constituţia Republicii Moldova şi care urmează a fi acoperite din mijloacele BASS.

Verificările de audit privind procesul de achiziţionare a biletelor de tratament balneosanatorial atestă că achiziţionarea s-a realizat de către CNAS regulamentar⁵⁸ în limita mijloacelor prevăzute în Legea BASS, fiind procurate prin 16 contracte 6565 bilete de tratament în sumă de 30 mil.lei, inclusiv 305 bilete în sumă de 1,4 mil.lei prin 8 acorduri adiţionale.

În contextul repartizării biletelor de tratament, auditul menţionează că, potrivit prevederilor legale⁵⁹, Casa Naţională transmite CNSM biletele destinate entităţilor în care există organizaţie sindicală primară, pentru repartizarea ulterioară a acestora de către CSNR. Concomitent, entităţilor în care nu există organizaţie sindicală primară biletele de tratament le sînt distribuite de către CNAS.

Procesul de repartizare şi trecere la cheltuieli a biletelor de tratament de către CNAS, prin intermediul CTAS, către persoanele asigurate care nu fac parte din organizaţia sindicală primară, a fost reglementat intern⁶⁰. Verificarea de către audit a 403 bilete atestă că procesul s-a realizat cu unele abateri de la actele normative⁶¹, situaţie determinată de nefuncţionarea unor elemente ale controlului intern la acest aspect (Anexa nr.2 la prezentul Raport).

Totodată, modul de informare verbală⁶² a unităţilor economice privind suma mijloacelor băneşti pentru tratament balneosanatorial care le revine în anul de gestiune nu oferă o asigurare pentru audit că respectivele unităţi economice au fost informate⁶³.

_________________________

⁵⁷ Legea nr.329 din 23.12.2013.

⁵⁸ Hotărîrea Guvernului nr.290 din 19.04.2010 “Pentru aprobarea Regulamentului cu privire la prestaţiile în sistemul public de asigurări sociale pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi recuperarea capacităţii de muncă a asiguraţilor prin tratament balneosanatorial” (în continuare – Hotărîrea Guvernului nr.290 din 19.04.2010).

⁵⁹ Pct.12, pct.13 şi pct.13¹ din Hotărîrea Guvernului nr.290 din 19.04.2010.

⁶⁰ Ordinul preşedintelui CNAS nr.98-A din 07.05.2012 (cu modificările ulterioare) (în continuare – Ordinul nr.98-A din 07.05.2012).

⁶¹ Hotărîrea Guvernului nr.290 din 19.04.2010.

⁶² Ordinul nr.98-A din 07.05.2013.

Concluzii:

Casa Naţională a achiziţionat 6565 bilete de tratament balneosanatorial, mijloacele financiare utilizate în acest scop fiind în limita celor aprobate.

Totodată, deşi CNAS are reglementate elemente de control intern privind procesul de organizare şi asigurare cu bilete pentru tratament balneosanatorial, persoanele responsabile nu au respectat, în unele cazuri, normele prevăzute. Aceste abateri nu au avut impact asupra beneficiarilor finali.

4.5.4. Alocaţiile lunare de stat invalizilor de război, participanţilor la cel de-al doilea război mondial şi familiilor lor

Potrivit Legii BASS pe anul 2014⁶⁴, pentru alocaţiile lunare de stat invalizilor de război, participanţilor la cel de-al doilea război mondial şi familiilor lor au fost aprobate cheltuieli în sumă de 69,9 mil.lei. În urma analizei de către audit a datelor reflectate în Raportul privind executarea BASS, cheltuielile efective la aceste capitol au constituit 69,1 mil.lei (36731 persoane), iar cele de casă – 70,0 mil.lei, sau cu 0,1 mil.lei mai mult decît nivelul precizat. Majorarea cheltuielilor a fost motivată de CNAS prin încasarea regulamentară de către beneficiari a prestaţiei pentru ultimele 3 luni din anul precedent.

În scopul verificării conformităţii acordării şi plăţii acestor prestaţii, auditul a selectat aleatoriu din cadrul a 5 subdiviziuni teritoriale un eşantion de 77 dosare ale beneficiarilor, nefiind stabilite abateri semnificative la acest capitol. Totuşi, auditul a constatat că, în 45 de cazuri (63% din dosarele verificate), cuantumul reflectat în deciziile din sistemul informaţional nu a fost actualizat conform modificărilor operate în legislaţie⁶⁵, cu toate că plăţile au fost efectuate în cuantumul stabilit legal. Situaţia dată nu asigură concordanţa între datele documentelor aferente acordării alocaţiei şi cele aferente achitării aceleiaşi prestaţii.

_________________________

⁶³ Pct.7 din Hotărîrea Guvernului nr.290 din 19.04.2010.

⁶⁴ Legea nr.329 din 23.12.2013.

⁶⁵ Legea nr.160 din 05.07.2012 “Pentru modificarea, completarea şi abrogarea unor acte legislative”.

Concluzii:

Neactualizarea, în deciziile din sistemul informaţional al CNAS, a cuantumului alocaţiei lunare de stat determină o neconcordanţă între drepturile real achitate şi cele acordate.

4.5.5. Alocaţiile lunare nominale de stat pentru persoanele cu merite deosebite faţă de stat

Alocaţiile lunare nominale de stat pentru persoanele cu merite deosebite faţă de stat au fost aprobate în sumă de 10,7 mil.lei, cele efective constituind 10,4 mil.lei (18203 persoane). Urmare a verificării conformităţii acordării şi plăţii alocaţiilor lunare nominale de stat către 74 persoane cu merite deosebite faţă de stat, auditul nu a stabilit disfuncţionalităţi ale controalelor interne, fiind asigurată din partea CNAS monitorizarea acestui proces.

Concluzii:

Casa Naţională de Asigurări Sociale a asigurat, prin control intern, funcţionarea procesului de stabilire şi acordare a alocaţiilor nominale de stat persoanelor decorate cu distincţii de stat.

4.5.6. Cheltuielile de organizare şi funcţionare a sistemului public de asigurări sociale, inclusiv pentru întreţinerea Casei Naţionale de Asigurări Sociale, sînt suportate din BASS

La componenta “Cheltuieli de organizare şi funcţionare a sistemului public de asigurări sociale”, pentru anul 2014 au fost aprobate mijloace financiare din sursele proprii în sumă de 238,0 mil.lei (2% din cheltuielile anuale totale), încadrîndu-se în limita legal admisibilă⁶⁶. Structura cheltuielilor efective de organizare şi funcţionare a sistemului public de asigurări sociale pe parcursul anului 2014 este prezentată în Figura nr.7.

_________________________

⁶⁶ Art.47 din Legea nr.489-XIV din 08.07.1999.

Sursă: Raportul privind executarea bugetului asigurărilor sociale

de stat la situaţia din 31.12.2014 (Formularul nr.2.1 CNAS).

Datele din figură atestă că cota preponderentă în totalul cheltuielilor de organizare şi funcţionare a sistemului public de asigurări sociale o deţin cheltuielile pentru întreţinerea CNAS, în sumă de 128,4 mil.lei (55%).

Verificările de audit privind conformitatea efectuării de către CNAS a investiţiilor capitale denotă că pentru construcţia clădirilor administrative au fost aprobate mijloace financiare în sumă de 5,5 mil.lei, fiind achitate 4,1 mil.lei, în timp ce au fost recepţionate lucrări în sumă de 4,3 mil.lei. Lucrările de construcţii au fost executate la blocurile administrative ale CTAS Străşeni, CTAS Ceadîr-Lunga, CTAS Cantemir, CTAS Nisporeni, CTAS Leova şi CTAS Ştefan-Vodă.

La verificarea conformităţii desfăşurării a 4 proceduri de achiziţii publice în urma cărora au fost încheiate contracte în valoare totală de 6,9 mil.lei, precum şi a procesului de executare şi recepţionare a lucrărilor, auditul a constatat:

- CNAS a încheiat la un contract 2 acorduri adiţionale în sumă totală de 1,2 mil.lei (inclusiv unul de extindere a termenului), în timp ce în ambele cazuri termenul limită de executare a lucrărilor de construcţie contractate era deja expirat. Cu toate acestea, termenul de executare a lucrărilor a expirat, iar la 31.12.2014 lucrările contractate erau realizate la nivel de 59% (CTAS Străşeni). De asemenea, entitatea nu a calculat penalităţi pentru întîrzierea lucrărilor în cuantum de 0,01% din valoarea lucrărilor executate (59%) pentru fiecare zi de întîrziere (28,0 mii lei), situaţie ce denotă neaplicarea pîrghiilor de constrîngere a prestatorului de servicii;

- lipsa în contractul de executare a lucrărilor a clauzei privind depunerea garanţiei de bună execuţie, prin ce entitatea nu s-a asigurat că lucrările contractate vor fi executate integral, calitativ şi în termen⁶⁷. În acest context, auditul relevă că recepţia finală a lucrărilor nu a avut loc⁶⁸, procedură prin care beneficiarul urma să obţină de la comisia de recepţie siguranţa calităţii lucrărilor (CTAS Ceadîr-Lunga).

_________________________

⁶⁷ Art.42 din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007 “Privind achiziţiile publice”.

⁶⁸ Pct.165 din Hotărîrea Guvernului nr.834 din 13.09.2010 “Pentru aprobarea Regulamentului privind achiziţiile publice de lucrări”.

Concluzii:

Casa Naţională de Asigurări Sociale a suportat cheltuieli pentru investiţii capitale, procesul de gestionare a activităţilor respective fiind însoţit de unele neconformităţi, ceea ce indică necesitatea îmbunătăţirii elementelor sistemului de control intern la acest capitol.

Verificările de audit privind conformitatea desfăşurării procesului de planificare, recepţionare şi achitare a lucrărilor de reparaţii capitale în cadrul CNAS, relevă că, pe anul 2014⁶⁹, în aceste scopuri au fost aprobate mijloace financiare în sumă de 3,5 mil.lei şi executate în sumă de 3,3 mil.lei. Aceste mijloace au fost direcţionate pentru: instalarea reţelei informaţionale şi servicii de asfaltare CNAS; reparaţia clădirilor administrative, montarea geamurilor, reparaţia cazangeriilor, serviciile de proiectare şi izolare a conductelor de termoficare la unele subdiviziuni teritoriale ale CNAS.

_________________________

⁶⁹ Legea nr.329 din 23.12.2013.

Verificarea conformităţii desfăşurării procedurilor de achiziţii publice şi utilizării mijloacelor financiare aferente la 6 contracte, în valoare totală de 2,0 mil.lei, atestă că pentru un contract în valoare de 1,2 mil.lei nu a fost solicitată şi, respectiv, constituită garanţia privind executarea contractului. Astfel, în pofida faptului că contractul în cauză a fost executat integral, nerespectarea procedurilor legale de contractare a lucrărilor denotă nefuncţionalitatea controalelor interne în cadrul procesului de achiziţie.

Concluzii:

Efectuarea cheltuielilor pentru reparaţiile capitale nu a depăşit limita stabilită, acestea fiind destinate îmbunătăţirii condiţiilor de muncă în cadrul subdiviziunilor teritoriale CNAS. Totodată, nefuncţionarea unor elemente ale sistemului de control intern în cadrul procedurilor de achiziţii a determinat neasigurarea entităţii că lucrările contractate vor fi executate.

Mijloacele fixe gestionate de CNAS au fost înregistrate în evidenţa contabilă conform, în timp ce procedura de achiziţionare a acestora a fost neconformă. Astfel, potrivit evidenţei contabile, valoarea mijloacelor fixe la 01.01.2014 a constituit 168,2 mil.lei, înregistrînd la finele anului 2014 o creştere cu 17,8 mil.lei ca rezultat al procurării mijloacelor fixe, preponderent destinate sistemului informaţional (11,0 mil.lei).

În urma verificării conformităţii procurării, înregistrării şi gestionării mijloacelor fixe selectate, reieşind din valoarea acestora şi natura lor, auditul a constatat următoarele:

pentru întreţinerea CNAS, în anul 2014 au fost procurate mijloace fixe în sumă de 4,9 mil.lei, la acest capitol fiind prevăzute 5,5 mil.lei, ceea ce atestă o valorificare a mijloacelor financiare la nivel de 89,0%. Mijloacele respective au fost utilizate pentru procurarea: încăperilor nelocative din str. Gh. Tudor nr.3, cu suprafaţa totală de 237,7 m.p. (3,4 mil.lei); 8 automobile (1,3 mil.lei) ş.a. Urmare a verificării documentelor prezentate de entitate, auditul relevă că mijloacele fixe au fost livrate în termenele stabilite de părţi şi înregistrate conform.

Referitor la încăperile nelocative din str.Gh. Tudor nr.3, auditul relevă că acestea au fost achiziţionate de la o societate comercială prin contract de achiziţie publică, urmare a desfăşurării licitaţiei publice. Astfel, potrivit solicitărilor CNAS, una din cerinţele înaintate a fost “Amplasarea – în blocul administrativ al CNAS de pe adresa str. Gh.Tudor 3”, caracteristică tehnică ce indică direct ofertantul cu care urmează a fi încheiat contractul, ceea ce nu asigură principiul concurenţei participanţilor;

pentru susţinerea/mentenanţa şi dezvoltarea SI “Protecţia Socială” şi a altor componente informaţionale, CNAS, pe parcursul anului 2014, a procurat mijloace fixe în sumă de 11,0 mil.lei (301 calculatoare – 3,0 mil.lei; 2 servere – 2,4 mil.lei; software şi hardware – 1,5 mil.lei ş.a).

Referitor la procurarea calculatoarelor, auditul a constatat că, conform planului de achiziţie pe anul 2014, CNAS a planificat procurarea acestora în sumă de 2,8 mil.lei, real fiind achiziţionate 301, în sumă de 3,0 mil.lei, inclusiv 3 calculatoare (32,4 mii lei) – prin contracte de mică valoare, şi 298 (3,0 mil.lei) – urmare a licitaţiei publice.

Concluzii:

Casa Naţională gestionează mijloace fixe care au fost înregistrate în evidenţa contabilă în baza documentelor primare.

V. IMPLEMENTAREA CONTROLULUI INTERN

Evaluarea sistemului de control intern a fost efectuată în baza comunicării cu reprezentanţii Casei Naţionale, cu studierea documentelor relevante elaborate de către entitate pentru executarea prevederilor legale⁷⁰.

Astfel, Casa Naţională a identificat şi documentat procesele de bază cu stabilirea obiectivelor, fiind aprobate de către conducere descrierile narative şi schematice ale principalelor procese operaţionale ce se derulează în cadrul CNAS. Concomitent se relevă că, conducerea Casei Naţionale a asigurat un mediu de control adecvat, elaborînd regulamente de funcţionare a entităţii şi subdiviziunilor structurale; delegînd atribuţii, responsabilităţi şi împuterniciri angajaţilor în baza fişelor postului; definind clar structura organizaţională a entităţii etc. De asemenea, se relevă că, Casa Naţională are elaborat Registrul riscurilor, acesta fiind aprobat de către manager şi actualizat continuu.

În urma activităţilor realizate, auditul atestă că MFC în cadrul CNAS cuprinde integral mecanisme de autocontrol şi măsuri de creştere a eficacităţii acestuia. Rezultat al evaluării unor procese operaţionale din cadrul entităţii, auditul a constatat nefuncţionarea în unele cazuri a elementelor de control intern.

Astfel, auditul relevă că atribuţiile de evaluare a eficacităţii funcţionării sistemului de MFC îi revin auditului intern al entităţii. Astfel, potrivit Planului de activitate pentru anul 2014 al Serviciului audit intern al CNAS, au fost preconizate 6 misiuni de audit, care au avut drept scop evaluarea unor procese interne aferente activităţii administrative a entităţii, cît şi privind acordarea unor prestaţii sociale.

Conform Rapoartelor interne prezentate auditului, misiunile planificate au fost realizate în totalitate şi, ca rezultat, au fost identificate, evaluate şi abordate problemele şi riscurile existente în procesele operaţionale auditate. Activităţile auditului intern au permis diminuarea riscurilor aferente executării BASS, redresarea situaţiilor identificate şi consolidarea sistemului de control intern.

Totodată, potrivit prevederilor legale⁷¹, Casa Naţională a emis şi, respectiv, a plasat pe pagina web Declaraţia privind buna guvernare, potrivit căreia entitatea s-a racordat la cerinţele legii menţionate şi a instituit un sistem de control complex.

_________________________

⁷⁰ Legea nr.229 din 23.09.2010 “Privind controlul financiar public intern” (în continuare – Legea nr.229 din 23.09.2010); Ordinul ministrului finanţelor nr.49 din 26.04.2012 “Cu privire la aprobarea Regulamentului privind evaluarea, raportarea sistemului de management financiar şi control şi emiterea declaraţiei privind buna guvernare”; Hotărîrea Guvernului nr.597 din 02.07.2010 “Cu privire la aprobarea Programului de dezvoltare a controlului financiar public intern”.

⁷¹ Legea nr.229 din 23.09.2010.

Concluzii:

Pentru implementarea sistemului de control intern, conducerea Casei Naţionale a creat un mediu de control şi activităţi de control, inclusiv mecanisme de autocontrol, acestea, în unele cazuri, nefiind suficiente.

VI. IMPLEMENTAREA CERINŢELOR ŞI RECOMANDĂRILOR

ÎNAINTATE DE CURTEA DE CONTURI

Urmare a auditului precedent, în vederea remedierii abaterilor şi carenţelor constatate de audit, prin Hotărîrea Curţii de Conturi nr.26 din 26.05.2014⁷² au fost înaintate, pentru executare în termenul stabilit, 5 cerinţe şi 7 recomandări, inclusiv: 2 cerinţe şi 7 recomandări – factorilor de decizie ai CNAS, 2 cerinţe – factorilor de decizie ai MMPSF şi o cerinţă – către IFPS.

_________________________

⁷² Hotărîrea Curţii de Conturi nr.26 din 26.05.2014 “Cu privire la Raportul auditului Raportului Guvernului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2013”, în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.160-166/21 din 20.06.2014.

Verificările auditului privind determinarea nivelului de executare a Hotărîrii Curţii de Conturi denotă următoarele.

MMPSF a întreprins măsuri în vederea definitivării proiectului actului normativ de modificare a termenului de aprobare a deciziei privind acordarea dreptului la pensie (cerinţa din subpct.2.3.1), acesta fiind remis spre avizare instituţiilor abilitate, inclusiv pentru efectuarea expertizei anticorupţie şi juridice. De asemenea, urmare a analizelor efectuate, au fost întreprinse măsuri, în funcţie de competenţele delegate, pentru verificarea corectitudinii stabilirii indemnizaţiilor (cerinţa din subpct.2.3.2. din Hotărîre).

În vederea intensificării procesului de administrare şi control pentru acumularea veniturilor, inclusiv a restanţelor la BASS (cerinţa nr.2.4.), IFSP, pentru excluderea soldurilor negative la bugetul asigurărilor sociale de stat, care generează restanţă ireală pentru perioadele de raportare, ţinînd cont de cadrul legal existent, a efectuat rectificările de rigoare aferente plasării în sistemul informaţional al SFS a unor dări de seamă lunare ce ar exclude formarea soldurilor negative la final de trimestru şi a supraplăţilor lunare pe parcursul perioadei de gestiune. La propunerea IFPS şi a MMPSF, au fost operate, prin Legea nr.160 din 18.07.2014, modificări şi completări la Legea nr.489-XIV din 08.07.1999 privind sistemul public de asigurări sociale, aferente stabilirii termenelor de prezentare lunară a declaraţiilor privind calcularea şi utilizarea contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii (Declaraţia 4-BASS), fiind puse în aplicare începînd cu 01.01.2015. În scopul recuperării restanţelor la BASS, organele SFS au aplicat măsuri de executare silită în conformitate cu cadrul legal în vigoare. Totodată, auditul constată unele rezerve de îmbunătăţire a procesului aferent schimbului de informaţii între CNAS şi IFPS, precum şi gestionării restanţelor la BASS, aspecte abordate în cadrul prezentului Raport.

CNAS a întreprins anumite măsuri în vederea conformării cu cerinţele şi recomandările înaintate de Curte, prin intensificarea procedurilor de control: în cadrul desfăşurării procedurii de insolvabilitate a contribuabililor, privind asigurarea conformităţii acordării indemnizaţiilor lunare pentru creşterea/îngrijirea copilului persoanelor asigurate şi privind perfectarea dosarelor personale potrivit cerinţelor stabilite; aplicarea măsurilor, conform legislaţiei în vigoare, de constrîngere a contribuabililor pentru neprezentarea în termenul stabilit a declaraţiilor obligatorii, precum şi de utilizare a dreptului de verificare a veridicităţii declaraţiilor referitoare la BASS şi autenticităţii actelor ce confirmă venitul asigurat etc.

Totodată, unele aspecte vizate au fost abordate în cadrul auditului, fiind reiterate, după caz, recomandări la compartimentul corespunzător din prezentul Raport.

Privitor la asigurarea conformităţii procesului de stabilire şi acordare a dreptului la pensie (recomandarea nr.5), auditul relevă că aspectul vizat este abordat în cadrul auditului sistemului de pensii, care se află în proces de desfăşurare, cu suportul experţilor din cadrul Proiectului Twining, fiind reiterat, după caz, în Raportul dat.

Concluzii:

Verificările auditului vizînd conformarea entităţilor la cerinţele şi recomandările Curţii de Conturi relevă că au fost întreprinse anumite acţiuni în vederea eliminării neajunsurilor/vulnerabilităţilor şi îmbunătăţirii gestionării/administrării asigurărilor sociale de stat. Totodată, insuficienţa unor acţiuni a generat persistenţa problemelor în cadrul anumitor procese şi în perioada auditată, fapt ce necesită măsuri adecvate şi suficiente.

VII. RECOMANDĂRI CASEI NAŢIONALE DE ASIGURĂRI SOCIALE

1. Să fortifice mecanismele controlului intern privind îndeplinirea eficientă a obiectivelor ce ţin de înregistrarea/evidenţa plătitorilor la BASS şi a obligaţiunilor acestora, cu eliminarea neajunsurilor constatate de audit, inclusiv prin asigurarea: plenitudinii dosarelor, cu anexarea tuturor documentelor necesare; actualizarea registrelor, inclusiv pentru persoanele transferate de la o subdiviziune teritorială la alta; recepţionarea şi înregistrarea conform reglementărilor interne a Dărilor de seamă ale contribuabililor.

2. Să elaboreze reglementări interne ce ar stabili criteriile de calificare a unor contribuabili ca “inactivi”, precum şi activităţi concrete de monitorizare a acestora.

3. Să îmbunătăţească procedurile de responsabilizare a specialiştilor CNAS, precum şi măsurile de conştientizare/încurajare a plătitorilor privind onorarea obligaţiilor la BASS.

4. Să îmbunătăţească controlul intern pentru elucidarea cazurilor privind plăţile în avans a indemnizaţiilor de incapacitate temporară de muncă.

5. Să revadă necesitatea de ţinere manuală a registrelor, în situaţia în care sînt automatizate procesele.

6. Să intensifice controlul intern în subdiviziunile teritoriale privind asigurarea conformităţii procedurilor de verificare asupra corectitudinii stabilirii şi plăţii indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă.

7. Să intensifice controlul intern asupra procesului de organizare şi asigurare cu bilete de tratament balneosanatorial a persoanelor asigurate din entităţile economice în care nu există organizaţii sindicale primare.

8. Să întreprindă măsurile necesare pentru actualizarea în sistemul informaţional a deciziilor de acordare a alocaţiilor lunare de stat.

9. Să întreprindă măsuri de responsabilizare a membrilor grupului de lucru în vederea respectării prevederilor legale în procesul de achiziţii, inclusiv a aspectelor ce ţin de asigurarea garanţiei de bună execuţie.

VIII. CONCLUZIE GENERALĂ DE AUDIT

Auditul denotă că Raportul Guvernului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2014 a fost elaborat potrivit prevederilor legale şi reflectă o situaţie integrală a veniturilor şi cheltuielilor realizate în perioada auditată.

Datele incluse în Raport caracterizează situaţia referitor la executarea veniturilor şi cheltuielilor bugetului asigurărilor sociale de stat în perioada de gestiune, explică circulaţia mijloacelor băneşti în conturi şi sistematizează totalitatea veniturilor şi cheltuielilor BASS.

Constatările rezultate din verificările auditului, expuse în prezentul Raport, confirmă că datele Raportului Guvernului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2014 prezintă veridic execuţia de ansamblu a BASS. Astfel, neexecutarea pe deplin a veniturilor BASS a fost determinată de reducerea transferurilor de la BS pentru acordarea prestaţiilor sociale, care sînt direct dependente de cheltuielile aferente prestaţiilor de asistenţă socială, precum şi de reducerea transferurilor de la BS pentru acoperirea deficitului BASS. Totodată, neaplicarea operativă a măsurilor de constrîngere a contribuabililor neoneşti afectează eficienţa mecanismului de administrare şi gestionare a veniturilor BASS.

Astfel, cheltuielile BASS au fost executate sub nivelul precizat, situaţie determinată de diminuarea cheltuielilor pentru prestaţiile de asigurări sociale şi prestaţiile de asistenţă socială. Concomitent, cheltuielile pentru întreţinerea Casei Naţionale de Asigurări Sociale au fost efectuate în limita stabilită, fiind admise unele neconformităţi la procedurile de achiziţii publice, determinate de nerespectarea pe deplin a prevederilor legale.

ECHIPA DE AUDIT

ANEXE