Hotărîre nr.15 din 05.06.2007 privind controlul constituţionalităţii unei sintagme din art.2 alin.(3) lit.g) din Legea nr.273-XIII din 9 noiembrie 1994 "Privind actele de identitate din sistemul naţional de paşapoarte", cu modificările şi completările ulterioare

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

H O T Ă R Î R E

privind controlul constituţionalităţii unei sintagme din art.2 alin.(3) lit.g) din Legea nr.273-XIII

din 9 noiembrie 1994 “Privind actele de identitate din sistemul naţional de paşapoarte”,

cu modificările şi completările ulterioare

nr.15  din  05.06.2007

 (în vigoare 05.06.2007) 

Monitorul Oficial nr.82-85 art.13 din 15.06.2007

* * *

 cu participarea grefierului Victoria Botnariuc, reprezentanţilor permanenţi al Parlamentului, Ion Mîţu, şi al Guvernului, Nicolae Eşanu, la Curtea Constituţională, în lipsa reprezentantului legal citat al Fracţiunii parlamentare a Partidului Popular Creştin Democrat, autorul sesizării, călăuzindu-se de art.135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, art.4 alin.(1) lit.a) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, art.4 alin.(1) lit.a) şi art.16 alin.(1) din Codul jurisdicţiei constituţionale, a examinat în şedinţă plenară deschisă dosarul privind controlul constituţionalităţii unei sintagme din art.2 alin.(3) lit.g) din Legea nr.273-XIII din 9 noiembrie 1994 “Privind actele de identitate din sistemul naţional de paşapoarte”, cu modificările şi completările ulterioare.

Drept temei pentru examinarea dosarului a servit sesizarea Fracţiunii parlamentare a Partidului Popular Creştin Democrat, depusă la 8 decembrie 2006, în conformitate cu prevederile art.24 şi art.25 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, art.38 şi art.39 din Codul jurisdicţiei constituţionale.

Prin decizia Curţii Constituţionale din 18 decembrie 2006 sesizarea a fost acceptată spre examinare în fond.

Examinînd materialele dosarului, punctele de vedere comunicate de Parlament, Preşedintele Republicii Moldova, Guvern, Ministerul Justiţiei, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Serviciul de Stat pentru Problemele Cultelor, Academia de Administrare Publică de pe lîngă Preşedintele Republicii Moldova, Facultatea Relaţii Internaţionale, Ştiinţe Politice şi Administrative a Universităţii de Stat din Moldova, Institutul de Stat de Relaţii Internaţionale din Moldova, audiind informaţia prezentată de judecătorul-raportor şi argumentele expuse de participanţii la proces, Curtea Constituţională

a constatat:

1. La 9 noiembrie 1994 Parlamentul a adoptat Legea nr.273-XIII “Privind actele de identitate din sistemul naţional de paşapoarte”¹ (în continuare - Legea nr.273-XIII).

____________________

¹ M. O., 1995, nr.9, art.89

Prin Legea nr.1568-XIII din 26 februarie 1998² , articolul 2 din Legea nr.273-XIII a fost completat cu alineatul (3) cuprinzînd categoriile titularilor de paşapoarte diplomatice.

____________________

² M. O., 1998, nr.36-37, art.244

Potrivit prevederii cuprinse în art.2 alin.(3) lit.g) din lege, paşapoarte diplomatice se eliberează Preşedintelui şi judecătorilor Curţii Constituţionale, Preşedintelui şi vicepreşedinţilor Curţii Supreme de Justiţie, Procurorului General, Preşedintelui Curţii de Conturi, Mitropolitului Chişinăului şi al întregii Moldove.

2. În opinia semnatarilor sesizării, sintagma “Mitropolitului Chişinăului şi al întregii Moldove”, cuprinsă în art.2 alin.(3) lit.g) din Legea nr.273-XIII, contravine art.16, art.31 alin.(4) din Constituţie, art.26 din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice din 16 decembrie 1966.

În sesizare se menţionează că, prin acordarea paşaportului diplomatic, Mitropolitului Chişinăului şi al întregii Moldove i se pune în sarcină exercitarea, în numele statului, a unor funcţii oficiale peste hotare, pe cînd, conform Constituţiei, cultele religioase sînt autonome şi separate de stat.

Autorul obiecţiei de neconstituţionalitate consideră prevederea respectivă discriminatorie, fiindcă favorizează conducătorul unui cult religios, în raport cu alte culte religioase recunoscute şi înregistrate în Republica Moldova, încălcînd astfel principiul constituţional al egalităţii tuturor persoanelor în faţa legii.

3. Examinînd prevederea contestată prin prisma normelor constituţionale, Curtea reţine următoarele.

 Legea nr.273-XIII, cu modificările ulterioare, stipulează tipurile, întrebuinţarea, descrierea, termenele de valabilitate, modul de eliberare şi ridicare a actelor de identitate.

Potrivit legii, actele de identitate din sistemul naţional de paşapoarte sînt toate tipurile de paşapoarte, de buletine de identitate, permisele de şedere, documentele de călătorie (art.1 alin.(1). Aceste acte se consideră proprietate de stat (art.1 alin.(2).

Unul din principalele acte de identitate care se eliberează cetăţenilor Republicii Moldova este paşaportul.

Art.2 alin.(1) din Legea nr.273-XIII stipulează că paşaportul cetăţeanului Republicii Moldova şi paşaportul pentru apatrizi se eliberează cetăţenilor şi apatrizilor pentru ieşire şi intrare în Republica Moldova.

Baza juridică pentru eliberarea buletinului de identitate şi paşaportului o constituie art.27 din Constituţie, care garantează oricărui cetăţean al Republicii Moldova dreptul la libera circulaţie în ţară, dreptul de a-şi stabili domiciliul sau reşedinţa în orice localitate din ţară, de a ieşi, de a emigra şi de a reveni în ţară.

În conformitate cu art.2 alin.(2) din Legea nr.273-XIII, paşaportul diplomatic se eliberează cetăţenilor Republicii Moldova pentru ieşire şi intrare în Republica Moldova în vederea îndeplinirii unor misiuni diplomatice şi consulare sau altor funcţii oficiale peste hotare.

Îndeplinirea misiunilor diplomatice şi consulare, după cum decurge din convenţiile de la Viena cu privire la relaţiile diplomatice din 18 aprilie 1961³ şi cu privire la relaţiile consulare din 24 aprilie 1963⁴ şi din Legea nr.761-XV din 27 decembrie 2001 “Cu privire la serviciul diplomatic”⁵, constă în activitatea instituţiilor diplomatice şi consulare ale Republicii Moldova în ansamblul lor şi a personalului angajat în aceste instituţii, abilitate să promoveze politica externă a Republicii Moldova, inclusiv relaţiile ei economice externe şi raporturile cu statele lumii şi organismele internaţionale, atît în cadrul frontierelor sale, cît şi în afara lor.

____________________

³ Tratate internaţionale, 1998, vol.4, pag.37

⁴ Ibidem, pag.7

⁵ M.O., 2002, nr.20, art.80

Prevederea legală ce ţine de îndeplinirea altor atribuţii oficiale peste hotare presupune exercitarea de către cetăţenii Republicii Moldova, în numele statului, a unor funcţii de interes naţional şi de interes public.

În conformitate cu principiul suveranităţii, fiecare stat decide de sine stătător asupra categoriilor de persoane deţinătoare de paşapoarte diplomatice.

În această ordine de idei Curtea observă că, la stabilirea categoriilor de persoane cărora li se eliberează paşapoarte diplomatice, legiuitorul a aplicat nu numai criteriul îndeplinirii unor misiuni diplomatice şi consulare sau a altor funcţii oficiale peste hotare (art.2 alin.(2) din Legea nr.273-XIII), ci şi criteriul oportunităţii.

Astfel, conform art.2 alin.(3) lit.e), lit.m), lit.n), lit.p) din Legea nr.273-XIII, de paşapoarte diplomatice beneficiază şi unele persoane care nu exercită misiuni diplomatice şi consulare şi nici alte funcţii oficiale peste hotare: soţiile (soţii) Preşedintelui Republicii Moldova, Preşedintelui Parlamentului, Prim-ministrului şi ministrului Afacerilor Externe şi Integrării Europene, membrii familiilor personalului diplomatic şi consular al misiunilor diplomatice ale Republicii Moldova peste hotare şi pe lîngă organismele internaţionale, cetăţenii Republicii Moldova care au ocupat funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova, Preşedinte al Parlamentului, Prim-ministru, soţiile şi copiii minori, care domiciliază împreună cu cetăţenii Republicii Moldova, care deţin funcţia de judecător la Curtea Europeană a Drepturilor Omului din partea Republicii Moldova, în perioada exercitării acestei funcţii.

4. Dispoziţia legală privind acordarea paşaportului diplomatic Mitropolitului Chişinăului şi al întregii Moldove este o expresie a sprijinului oferit de către stat Bisericii tradiţionale ortodoxe în vederea încurajării şi facilitării îndeplinirii funcţiilor sale, inclusiv pentru desfăşurarea peste hotare a activităţii în domeniile prevăzute de legislaţia cu privire la culte, şi nu constituie o imixtiune în activitatea religioasă a cultelor, deci, nu atinge principiul constituţional privind autonomia cultelor, stipulat de art.31 din Constituţie.

Constituţia, consacrînd în art.31 alin.(4) separarea cultelor religioase de stat, le garantează autonomia, dar, în acelaşi timp, obligă statul să sprijine cultele, inclusiv prin înlesnirea asistenţei religioase în armată, în spitale, în penitenciare, în aziluri şi în orfelinate.

Principiul constituţional al libertăţii conştiinţei este preluat în art.32 din Legea despre culte nr.979-XII din 24 martie 1992⁶. Potrivit art.34 din lege, statul este dator să încurajeze şi să sprijine activitatea socială, morală, culturală şi de caritate a cultelor.

____________________

⁶ Monitor, 1992, nr.3, art.70

Organul de stat, care asigură relaţiile statului cu toate cultele, comunităţile şi asociaţiile religioase din Republica Moldova, este Serviciul de Stat pentru Problemele Cultelor (în continuare - Serviciul). Serviciul activează conform Regulamentului aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.201 din 25 februarie 2003⁷.

____________________

⁷ M.O., 2003, nr.30-33, art.216

Curtea Constituţională observă, în corelaţie cu obiectul sesizării, că una din sarcinile de bază ale Serviciului este favorizarea participării cultelor înregistrate la mişcările şi forumurile religioase internaţionale legale, susţinerea relaţiilor cu cultele religioase internaţionale şi organizaţiile religioase de peste hotare. Potrivit pct.5 alineatul 18 din Regulament, Serviciul, în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, sprijină cultele în iniţierea şi desfăşurarea unor acţiuni în plan extern şi de promovare a relaţiilor între cultele din Republica Moldova şi cele de peste hotare, precum şi în organizarea şi funcţionarea comunităţilor religioase ale conaţionalilor din străinătate.

În context, Curtea opinează că principiul separării de stat a cultelor religioase nu poate fi examinat în mod unilateral, necesitînd o abordare complexă, în special sub aspectul colaborării între stat şi culte.

Aşadar, prin eliberarea paşaportului diplomatic, statul nu atribuie Mitropolitului Chişinăului şi al întregii Moldove îndeplinirea unor funcţii oficiale peste hotare.

5. Argumentele din sesizare, potrivit cărora prin prevederea cuprinsă în art.2 alin.(3) lit.g) din Legea nr.273-XIII se încalcă principiul constituţional al egalităţii tuturor în faţa legii (art.16 din Constituţie), precum şi dispoziţiile art.26 din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice din 16 decembrie 1966⁸, Curtea le consideră nefondate pentru următoarele considerente.

____________________

⁸ Tratate internaţionale, 1998, vol.1, pag.30

Dreptul la paşaport diplomatic nu este un drept fundamental, consfinţit de Constituţie, ci un drept subiectiv, prevăzut de Legea nr.273-XIII.

Obiecţiile din sesizare referitoare la caracterul discriminatoriu al prevederii nu corelează cu presupusa încălcare a principiului constituţional al egalităţii tuturor cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice.

Întrucît discriminare înseamnă “diferenţiere restrictivă de drepturi”⁹, Curtea Constituţională constată lipsa acestui viciu în prevederea contestată. Or, prevederea legală nu privează alte persoane, din considerente religioase, de un drept civil sau politic consacrat de pactul internaţional invocat în sesizare, ci denotă că statul, în temeiul art.31 alin.(4) din Constituţie, oferă sprijin cultului care reprezintă convingerile religioase ale majorităţii cetăţenilor ţării.

____________________

⁹ Vezi “Noul dicţionar universal al limbii române”, 2006, Editura “Litera internaţional”, Bucureşti, Chişinău, pag.388

6. După cum s-a menţionat anterior, stabilirea expresă a titularilor paşapoartelor diplomatice este prerogativa exclusivă a Parlamentului, el fiind în drept să extindă sau să reducă lista acestora, atunci cînd consideră necesar.

Prevederea legală, prin care Mitropolitul Chişinăului şi al întregii Moldove devine titular al paşaportului diplomatic, nu oferă oarecare facilităţi Bisericii Ortodoxe a Moldovei şi nu îngrădeşte drepturile altor culte, care, prin Constituţie, se bucură de sprijinul statului.

Avînd în vedere argumentele expuse, Curtea Constituţională apreciază sintagma “Mitropolitului Chişinăului şi al întregii Moldove” din art.2 alin.(3) lit.g) din Legea nr.273-XIII drept conformă prevederilor art.16 alin.(2), art.34 alin.(4) din Constituţie, precum şi art.26 din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art.140 din Constituţie, art.26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, art.61, art.62 şi art.68 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

HOTĂRĂŞTE:

1. Se recunoaşte constituţională sintagma “Mitropolitului Chişinăului şi al întregii Moldove” din art.2 alin.(3) lit.g) din Legea nr.273-XIII din 9 noiembrie 1994 “Privind actele de identitate din sistemul naţional de paşapoarte”, cu modificările şi completările ulterioare.

2. Prezenta Hotărîre este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în “Monitorul Oficial al Republicii Moldova”.