Hotărîre nr.18 din 23.06.2016 privind Raportul auditului conformităţii gestionării patrimoniului public în cadrul entităţilor publice din raionul Rîşcani pe anul 2015

CURTEA DE CONTURI

H O T Ă R Î R E

privind Raportul auditului conformităţii gestionării patrimoniului public

 în cadrul entităţilor publice din raionul Rîşcani pe anul 2015

nr. 18  din  23.06.2016

 (în vigoare 12.08.2016) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 256-264 art. 23 din 12.08.2016

* * *

Curtea de Conturi, în prezenţa preşedintelui raionului Rîşcani dl Iurie Urzică, reprezentantului Guvernului în teritoriu dna Verginia Scobioală, şefului Oficiului Cadastral Teritorial Rîşcani dl Pavel Velişcă, şefului Direcţiei finanţe a Consiliului raional Rîşcani dna Galina Tăbîrţă, primarilor: or. Costeşti - dl Nelu Glasu, s. Sturzeni - dl Dumitru Scripliuc, contabililor-şefi ai: Aparatului preşedintelui raionului - dna Olga Zubcova, primăriei or. Costeşti - dna Tatiana Ureche, specialistului în reglementarea regimului funciar al primăriei or. Costeşti dna Lilia Buinovscaia, călăuzindu-se de art.2 alin.(1) şi art.4 alin.(1), lit.a) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008¹, a examinat Raportul auditului conformităţii gestionării patrimoniului public în cadrul entităţilor publice din raionul Rîşcani pe anul 2015.

____________________________

¹M.O., 2008, nr.237-240, art.864.

Misiunea de audit a fost realizată în temeiul art.28, art.30 şi art.31 din Legea nr.261-XVI din 05.12.2008 şi în conformitate cu Programul activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2015², avînd ca scop verificarea respectării de către autorităţile administraţiei publice locale (în continuare – AAPL) din raionul Rîşcani a prevederilor actelor normative şi principiilor bunei guvernări în procesul de administrare a patrimoniului public.

____________________________

²Hotărîrea Curţii de Conturi nr.46 din 14.12.2015 privind aprobarea Programului activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2016.

Auditul s-a efectuat în conformitate cu Standardele de audit ale Curţii de Conturi³. Probele de audit au fost obţinute prin examinarea rapoartelor financiare ale entităţilor auditate, registrelor contabile; verificarea documentelor primare; analiza indicatorilor şi a unor date semnificative; observaţii directe, precum şi prin studierea explicaţiilor persoanelor cu funcţii de răspundere din cadrul entităţilor supuse auditului. Au fost analizate deciziile şi dispoziţiile Consiliului raional (în continuare – CR) şi ale preşedintelui raionului, actele organelor deliberative şi executive ale UAT de nivelul I.

____________________________

³Hotărîrea Curţii de Conturi nr.58 din 28.12.2009 despre aprobarea Standardelor generale de audit şi Standardelor auditului regularităţii.

Examinînd rezultatele auditului şi audiind Raportul prezentat, precum şi explicaţiile persoanelor cu funcţii de răspundere prezente în şedinţa publică, Curtea de Conturi

A CONSTATAT:

Evaluările auditului public extern privind situaţiile patrimoniale înregistrate la AAPL din raionul Rîşcani relevă un management contraperformant, care generează deficienţe şi abateri de la regularitate. Prin urmare, existenţa unor slăbiciuni instituţionale generatoare de nereguli şi ineficienţă denotă o atitudine neadecvată a autorităţilor respective, manifestată prin lipsa de prudenţă în administrarea patrimoniului public, gestiunea neconformă a acestuia nefiind un reper semnificativ de generare a resurselor financiare necesare pentru soluţionarea problemelor colectivităţilor locale.

Generalizînd iregularităţile şi neconformităţile admise în gestionarea patrimoniului public, expuse în Raportul de audit, Plenul Curţii de Conturi relevă că AAPL au admis:

• nerespectarea cadrului legal-normativ în materie de patrimoniu public local;

• preocuparea necorespunzătoare privind înregistrarea, evidenţa şi gestiunea operaţională a patrimoniului public în scopuri de integritate per ansamblu;

• nefinalizarea procesului de identificare, delimitare, înregistrare şi evidenţă a patrimoniului public (inclusiv funciar) local, de stat şi privat;

• ineficienţa procedurilor de control intern, precum şi lipsa unei evidenţe concludente a patrimoniului public şi a raportării veridice a situaţiilor patrimoniale.

Confruntîndu-se cu o varietate de carenţe/nereguli, la originea cărora stau factorii nominalizaţi, AAPL, în consecinţă, realizează contraperformanţă. Slăbiciunile şi carenţele constatate au generat iregularităţi şi lacune, cele mai semnificative exprimîndu-se prin:

• neidentificarea, nedelimitarea şi neînregistrarea regulamentară a patrimoniului public proprietate locală din domeniul public şi domeniul privat, precum şi neînregistrarea conformă a drepturilor patrimoniale la entitatea cadastrală, acestea constituind impedimentele semnificative în gestiunea eficientă a patrimoniului şi în acumularea veniturilor pasibile încasării, ceea ce, evident, generează un risc major de integritate/pierdere a patrimoniului respectiv;

• neîncasarea plăţilor pentru arenda terenurilor proprietate publică aferente obiectelor privatizate, bugetele locale fiind lipsite de mijloace în sumă de pînă la circa 3,4 mil.lei;

• neacumularea veniturilor în urma gestionării neconforme a terenurilor, precum şi a obiectelor acvatice, în sumă de 4,7 mil.lei, o rezervă nevalorificată la acumularea veniturilor de la transmiterea în arendă a terenurilor (inclusiv a obiectelor acvatice) constituind-o restanţele persoanelor juridice/fizice la plăţile pentru arendă, care, la situaţia din 31.12.2015, au însumat 1,3 mil.lei, inclusiv cu termenul mai mare de 1 an – 0,7 mil.lei;

• neîncasarea plăţilor pentru locaţiune (inclusiv pentru serviciile comunale) – 0,1 mil.lei;

• neasigurarea înregistrării regulamentare a drepturilor asupra bunurilor imobile în valoare de peste 36,3 mil.lei şi reţelelor de gazoduct – de 24,2 mil.lei;

• discrepanţe în evidenţa conductelor de gaze – 1,3 mil.lei;

• neidentificarea şi necontabilizarea corespunzătoare a patrimoniului proprietate publică în valoare de circă 7,9 mil.lei; contabilizarea incorectă a proiectelor şi valorii investiţiilor capitale aferente obiectelor finalizate, ce a cauzat denaturarea datelor bilanţului executării bugetelor UAT pe anul 2015, atît pe fiecare UAT în parte, cît şi pe raion, concomitent fiind diminuată valoarea mijloacelor fixe cu suma totală de circa 6,6 mil.lei;

• neasigurarea evidenţei conforme a patrimoniului public (11,1 mil.lei) transmis în gestiune economică întreprinderilor municipale;

• transmiterea patrimoniului în gestiunea instituţiei medico-sanitare publice în lipsa deciziilor respective ale CR, precum şi fără stabilirea drepturilor şi obligaţiunilor gestionarului patrimoniului şi proprietarului acestuia;

• neutilizarea patrimoniului public (11,4 mil.lei) şi neîntreprinderea măsurilor de conservare a acestuia, care continuă să degradeze rapid, aflîndu-se la etapa de demolare, totodată nefiind întreprinse măsuri eficiente pentru soluţionarea situaţiei vizate.

Verificările asupra conformării la cerinţele şi recomandările auditului efectuat anterior de Curtea de Conturi indică asupra faptului că managementul AAPL din raion a ignorat necesitatea remedierilor de rigoare la unele recomandări. Astfel, din 55 de recomandări expuse în Hotărîrea Curţii de Conturi nr.27 din 15.06.2012 “Privind Raportul auditului bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale şi gestionării patrimoniului public din raionul Rîşcani pe anul 2011”, 9 recomandări au fost executate integral, 19 – parţial, iar 27 – neexecutate, situaţie care a generat perpetuarea continuă a unor neconformităţi constatate anterior.

În concluzie, iregularităţile constatate sînt rezultatul iresponsabilităţii de care au dat dovadă factorii de decizie la gestionarea patrimoniului public local, precum şi al lipsei unui sistem de control intern eficient în toate domeniile verificate.

Reieşind din cele expuse, în temeiul art.7 alin.(1) lit.a), art.15 alin.(2) şi alin.(4), art.16 lit.c) şi art.34 alin.(3) din Legea nr.261-XVI din 05.12.2008, Curtea de Conturi

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Raportul auditului conformităţii gestionării patrimoniului public în cadrul entităţilor publice din raionul Rîşcani pe anul 2015, anexat la prezenta Hotărîre.

2. Prezenta Hotărîre şi Raportul de audit se remit:

2.1. Consiliului raional Rîşcani, preşedintelui raionului, consiliilor locale şi primarilor oraşelor/satelor/comunelor: Rîşcani, Costeşti, Alexăndreşti, Aluniş, Borosenii Noi, Branişte, Corlăteni, Duruitoarea Nouă, Gălăşeni, Grinăuţi, Hiliuţi, Horodişte, Malinovscoe, Mihăileni, Nihoreni, Petruşeni, Pîrjota, Pociumbăuţi, Pociumbeni, Răcăria, Recea, Singureni, Sturzeni, Şaptebani, Şumna, Vasileuţi, Văratic, Zăicani, pentru implementarea recomandărilor expuse în Raportul de audit, cu determinarea acţiunilor concrete în vederea înlăturării deficienţelor constatate, precum şi cu stabilirea termenelor şi a persoanelor responsabile de realizarea acestora;

2.2. Ministerului Finanţelor, pentru informare şi luare de atitudine privind activitatea autorităţilor financiare din raionul Rîşcani ce ţine de stabilirea unor reglementări exhaustive în materie de evidenţă contabilă a patrimoniului public;

2.3. Ministerului Economiei, pentru informare şi luare de atitudine privind asigurarea raportării corespunzătoare de către autorităţile administraţiei publice locale a informaţiei despre patrimoniul public gestionat, precum şi a înregistrării corespunzătoare a acestuia în Registrul patrimoniului public;

2.4. Oficiului teritorial Bălţi al Cancelariei de Stat, pentru informare, şi se cere asigurarea controlului administrativ al activităţii autorităţilor administraţiei publice locale (de nivelul I şi nivelul II) în corespundere cu cadrul legal, în vederea neadmiterii încălcărilor şi neajunsurilor constatate de audit;

2.5. Guvernului, pentru informare şi conformarea autorităţilor publice centrale de resort şi a celor locale privind respectarea cadrului legal şi regulator în materie de evidenţă/cadastrare/integritate a patrimoniului public gestionat;

2.6. Parlamentului Republicii Moldova şi comisiilor permanente parlamentare: economie, buget şi finanţe; administraţie publică, dezvoltare regională, mediu şi schimbări climatic, pentru informare.

3. Se ia act că, pe parcursul desfăşurării misiunii de audit, 6 UAT din raion au reflectat regulamentar în evidenţa contabilă bunuri imobile în valoare de 7,0 mil.lei.

4. Dată fiind revendicarea în Raportul de audit, anexat la prezenta Hotărîre, a recomandărilor precedentelor misiuni de audit extern, se exclude din regim de monitorizare Hotărîrea Curţii de Conturi nr.27 din 15.06.2012 “Privind Raportul auditului bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale şi gestionării patrimoniului public din raionul Rîşcani pe anul 2011”.

5. Despre măsurile întreprinse pentru executarea subpunctelor 2.1. şi 2.4. din prezenta Hotărîre se va informa Curtea de Conturi în termen de 12 luni.

6. Prezenta Hotărîre se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în conformitate cu art.34 alin.(7) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008.

Aprobat

prin Hotărîrea Curţii de Conturi

nr.18 din 23 iunie 2016

RAPORTUL

auditului conformităţii gestionării patrimoniului public în cadrul

entităţilor publice din raionul Rîşcani pe anul 2015

INTRODUCERE

Prezenta misiune de audit a fost realizată în temeiul prevederilor art.28 şi art.31 din Legea nr.261-XVI din 05.12.2008¹ şi în conformitate cu Programul activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2016, avînd drept scop evaluarea conformităţii gestionării patrimoniului public de către AAPL din raionul Rîşcani.

Informaţiile de rigoare privind raionul Rîşcani, cadrul normativ/legislativ aferent (care vizează bazele juridice, organizatorice şi financiare de constituire şi utilizare a bugetului raionului, evidenţa contabilă în cadrul autorităţilor publice supuse auditării) sînt expuse în Anexa nr.1 la prezentul Raport de audit. Anexa nr.2 cuprinde obiectivele auditului, domeniul de aplicare şi metodologia, iar Anexele nr.3 - nr.8 conţin informaţiile cu privire la neregulile şi abaterile sintetizate pe obiectivele auditului. Măsurile întreprinse pe parcursul auditului de către AAPL ale UAT din raion pe marginea Raportului de audit sînt prezentate în Anexa nr.9.

_________________________

¹Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008.

CONSTATĂRI, CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Obiectivul I: Au gestionat AAPL în mod regulamentar şi econom fondurile proprietate publică?

Modul de administrare/gestionare a patrimoniului public de către AAPL din raionul Rîşcani atestă o serie de nereguli instituţionale, a căror origine o constituie, mai cu seamă: neconformarea managementului la normele regulamentare şi prudenţiale; lipsa unei evidenţe concludente a patrimoniului public şi a raportării veridice a situaţiilor patrimoniale; ineficienţa şi/sau lipsa procedurilor de control intern; neînregistrarea regulamentară a patrimoniului public în Registrul bunurilor imobile şi a drepturilor patrimoniale la organele cadastrale; neefectuarea operaţiunilor de inventariere a tuturor elementelor patrimoniale; lipsa informaţiilor de rigoare (complete şi veridice) privind fondul funciar gestionat; nefinalizarea procesului de identificare, delimitare şi înregistrare a patrimoniului public proprietate de stat, a UAT şi privată; preocuparea irelevantă a factorilor de decizie din cadrul AAPL de gestionarea conformă şi eficientă a patrimoniului public local; alte abateri/nereguli.

În această ordine de idei, se exemplifică următoarele.

• Nedelimitarea patrimoniului proprietate publică (inclusiv a terenurilor), precum şi lipsa Normelor metodologice privind evidenţa proprietăţii publice în cadrul contabilităţilor AAPL (care urmau a fi elaborate de MF şi aprobate de către Guvern, reieşind din prevederile art.13 din Legea nr.523-XIV din 16.07.1999²) au generat incoerenţe în asigurarea identificării şi evidenţei autentice a valorilor patrimoniale ale UAT. Astfel,

• în pofida faptului că, potrivit art.55 din Legea nr.1543-XIII din 25.02.1998³ şi Hotărîrii Guvernului nr.1030 din 12.10.1998⁴, ARFC, pînă în anul 2010, urma să asigure înregistrarea primară masivă a bunurilor imobile în scopul creării cadastrului exhaustiv, probele de audit denotă că la 5 UAT⁵ din raion nu a fost efectuată înregistrarea primară masivă a imobilelor proprietate publică, cauza fiind neconlucrarea între OCT şi AAPL vizate;

√ conform cadrului legal⁶, ARFC, în comun cu AAPL, urmau să efectueze delimitarea terenurilor proprietate publică prin acţiuni de identificare şi formare a acestora în modul stabilit de legislaţie, însă probele de audit acumulate denotă că: la 11 UAT⁷ din raion nu a fost efectuată delimitarea terenurilor proprietate publică a UAT din domeniul public şi cel privat; la 17 UAT – lucrările respective sînt executate la nivelul de 75% - 80%. Ca urmare, la momentul actual nu sînt identificate terenurile din domeniul public şi cel privat, nefiind stabilit statutul juridic al acestora. Auditul atestă acest fapt drept unul îngrijorător, respectiv, contrar legii şi cu certitudine va determina fragmentarea şi/sau înregistrarea incompletă a terenurilor publice. De asemenea, auditul relevă că una dintre cauzele principale ale acestei situaţii este nerealizarea Programului de delimitare a terenurilor proprietate publică⁸, fiind necesară (re)actualizarea acestuia în conformitate cu prevederile Legii nr.296 din 21.12.2012⁹, ceea ce ar asigura executarea lucrărilor respective în perioada pînă la 2018;

√ reieşind din prevederile art.10¹ din Legea nr.121-XVI din 04.05.2007¹⁰, AAPL urmau să efectueze inventarierea bunurilor proprietate publică şi, în baza listelor de inventariere, să asigure delimitarea acestora atît conform apartenenţei (de stat/locală), cît şi pe domenii (public/privat), în modul şi în termenele stabilite de Guvern. Alt act legislativ, cu incidenţă în domeniul delimitării proprietăţii publice¹¹, reglementează activitatea de delimitare a terenurilor, AAPL avînd atribuţii de întocmire a listei bunurilor imobile proprietate publică pe care le deţin în proprietate, în gestiune, precum şi de prezentare a acesteia către ARFC, pentru sistematizare şi crearea bazei de date. În comun cu AAPL, ARFC urma să identifice şi să formeze bunurile imobile proprietate publică incluse în listă, să întocmească procesul-verbal al şedinţei comisiei de lucru privind delimitarea bunurilor imobile proprietate publică, să coordoneze cu persoanele şi autorităţile interesate proiectele planurilor geometrice. Acest proces are drept scop protecţia şi eficientizarea folosirii bunurilor proprietate publică a UAT în interesul deţinătorilor de patrimoniu şi al unităţilor administrativ-teritoriale, finalizarea acţiunilor fiind stabilită pentru anul 2018, prin înregistrarea drepturilor patrimoniale ale AAPL asupra bunurilor publice. Ca urmare a celor expuse, în rezultatul probelor acumulate¹², s-a constatat că 20 AAPL de nivelul I nu au asigurat înregistrarea obligatorie în Registrul bunurilor imobile a drepturilor asupra 139 din 468 de bunuri imobile (29,7%) în valoare de peste 36,3 mil.lei¹³, precum şi asupra terenurilor aferente cu suprafaţa de 44,9 ha din 150,2 ha (30%), prin ce nu s-au respectat prevederile cadrului legal¹⁴. În pofida faptului că AAPL justifică situaţiile date prin costul majorat al serviciilor de înregistrare prestate de OCT şi prin lipsa resurselor financiare şi a documentelor justificative privind unele imobile, acestea nu şi-au asumat responsabilităţile atribuite conform legii¹⁵ referitor la înregistrarea primară a bunurilor respective în Registrul bunurilor imobile, neutilizînd instrumentele legale pentru asigurarea integrităţii patrimoniului public. Prin urmare, unele AAPL din raion nu au întreprins măsuri în vederea înregistrării drepturilor patrimoniale asupra patrimoniului public local la OCT, această problemă, nesoluţionată de mai mulţi ani, afectînd buna gestiune şi integritatea acestuia;

√ misiunea de audit relevă că AAPL nu s-au conformat reglementărilor privind înregistrarea conformă a reţelelor de gaze. Astfel, potrivit prescripţiilor HG nr.683 din 18.06.2004¹⁶, AAPL şi alţi beneficiari urmau să înregistreze în evidenţa contabilă şi la organele cadastrale, precum şi să transmită toate reţelele de gaze la deservire tehnică, în bază de contract, întreprinderilor de gaze ale SA “Moldovagaz”. Însă, contrar reglementărilor menţionate, 14 AAPL din raion, care dispun de reţele de gazoduct contabilizate (127,33 km) în valoare de circa 24,3 mil.lei¹⁷, nu au înregistrat aceste reţele la OCT.

De menţionat că unele entităţi nu au asigurat o contabilizare conformă a angajamentelor deţinătorilor reţelelor de gaze, prin ce nu au fost respectate prevederile art.17 alin.(1) din Legea nr.113-XVI din 27.04.2007¹⁸, care specifică că deţinerea de către entitate a activelor cu orice titlu, înregistrarea surselor de provenienţă a acestora şi a faptelor economice fără documentarea şi reflectarea acestora în contabilitate se interzic, fapt care poate duce la pierderea acestora. Astfel, la situaţia din 01.01.2016, 5 AAPL din raion nu au asigurat reflectarea integrală în evidenţa contabilă a reţelelor de gaze cu lungimea totală de 6,44 km¹⁹ (nefiind evaluate), construite în anii 1990-2000. De asemenea, prin compararea informaţiilor prezentate de către întreprinderea SRL “Bălţi-Gaz” filiala Rîşcani cu informaţiile prezentate de către UAT, au fost constatate diferenţe privind lungimea reţelelor de gazoduct aflate la evidenţa primăriilor de 8,33 km, evaluate de audit, în medie, la suma de 1271,2 mii lei²⁰.

_________________________

²Legea cu privire la proprietatea publică a unităţilor administrativ-teritoriale nr.523-XIV din 16.07.1999.

³Legea cadastrului bunurilor imobile nr.1543-XIII din 25.02.1998 (în continuare – Legea nr.1543-XIII din 25.02.1998).

⁴Hotărîrea Guvernului nr.1030 din 12.10.1998 despre unele măsuri privind crearea cadastrului bunurilor imobile.

⁵Anexa nr.3 la Raportul de audit.

⁶ Art.3 alin.(2) şi alin.(4¹) din Legea nr.91-XVI din 05.04.2007 privind terenurile proprietate publică şi delimitarea lor (în continuare-Legea nr.91-XVI din 05.04.2007).

⁷ Anexa nr.3 la Raportul de audit.

⁸Programul de delimitare a terenurilor proprietate publică, aprobat prin HG nr.1528 din 29.12.2007.

⁹Legea nr.296 din 21.12.2012 pentru modificarea şi completarea Legii nr.91-XVI din 5 aprilie 2007.

¹⁰ Legea privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice nr.121-XVI din 04.05.2007 (în continuare – Legea nr.121-XVI din 04.05.2007).

¹¹Legea nr.91-XVI din 05.04.2007.

¹²Informaţii privind înregistrarea bunurilor imobile la OCT Rîşcani ,completate şi prezentate de către AAPL.

¹³Anexa nr.3 la Raportul de audit.

¹⁴Art.5 din Legea nr.1543-XIII din 25.02.1998.

¹⁵Art.10¹ alin.(4) din Legea nr.121-XVI din 04.05.2007.

¹⁶Regulamentul privind modul de transmitere a reţelelor de gaze întreprinderilor de gaze ale Societăţii pe Acţiuni “Moldovagaz” la deservire tehnică, aprobat prin HG nr.683 din 18.06.2004 (cu modificările ulterioare).

¹⁷Anexa nr.3 la Raportul de audit.

¹⁸Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007 (în continuare – Legea nr.113-XVI din 27.04.2007).

¹⁹Anexa nr.3 la Raportul de audit.

²⁰Costul mediu 1 km de gazoduct evidenţiat în contabilitatea entităţii respective.

• AAPL nu au dat dovadă de responsabilitatea necesară în vederea gestionării terenurilor proprietate publică. Astfel,

√ multiple nereguli au fost constatate la colectarea plăţilor pentru arenda terenurilor cu altă destinaţie decît cea agricolă. Prin urmare, potrivit prevederilor art.10¹ alin.(1) din Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997²¹, în cazul în care proprietarii obiectivelor privatizate sau ai întreprinderilor şi obiectivelor private nu au cumpărat sau nu au arendat terenurile aferente obiectivelor, de la aceştia, în modul şi în termenele fixate în conformitate cu legislaţia, se încasează anual plata pentru folosirea terenului, stabilită în mod unilateral de consiliile locale, nu mai mică decît plata anuală pentru arendă calculată în funcţie de tipul localităţii conform prevederilor legale (0,2%, 0,5% etc.) şi nu mai mare de 10% din preţul normativ al pămîntului. Însă, ca rezultat al faptului că consiliile locale (prin deciziile sale) nu au stabilit unilateral mărimea plăţii pentru folosirea terenurilor aferente construcţiilor, 18 APL din raion nu au asigurat încasarea plăţilor de la folosirea terenurilor proprietate publică a UAT, aferente obiectivelor private, cu suprafaţa totală de 83,89 ha, în sumă de minimum 137,1 mii lei şi maximum 3 359,7 mii lei²².

Totodată, potrivit prevederilor art.10¹ alin.(2) din Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997, plata stabilită în alin.(1) se aplică doar pentru terenurile aferente obiectivelor privatizate sau care se privatizează, terenurile aferente obiectivelor private, precum şi pentru terenurile aferente construcţiilor nefinalizate. Însă CO şi primăria or. Rîşcani nu au ţinut cont de aceste prevederi, nefiind asigurată legiferarea relaţiilor de arendă a terenurilor aferente întreprinderilor incluse în programul de privatizare, urmare cărui fapt bugetul local a fost lipsit de venituri pasibile încasării. Probele de audit denotă că trei SA (amplasate în or. Rîşcani; fondatori: ME, MAIA, MTID), supuse privatizării conform prescripţiilor regulamentare²³, îşi desfăşoară activitatea pe terenuri cu suprafaţa totală de 6,65 ha²⁴ – proprietate a autorităţilor locale din oraş, fără achitarea plăţilor în mărime de la 34,5 mii lei pînă la 689,8 mii lei. Analogic, primăria s. Văratic nu a legalizat dreptul de folosinţă de către un agent economic a terenului aferent (proprietate publică locală) cu suprafaţa de 0,29 ha, urmare cărui fapt (în 2015) bugetul local a fost lipsit de venituri în sumă de la 0,8 mii lei pînă la 37,7 mii lei. De menţionat că unele AAPL din raion nu au întreprins măsuri suficiente, prin iniţierea litigiilor judiciare şi/sau adresarea către fondatori, pentru legitimarea folosinţei/posesiei terenurilor proprietate publică locală, dar s-au limitat doar la adresarea scrisorilor către agenţii economici respectivi (primăriile or. Costeşti, s. Văratic).

În afară de cele menţionate, primăriile comunelor Pociumbeni şi Răcăria, prin aplicarea incorectă a tarifelor pentru calcularea preţului normativ al pămîntului (pentru o unitate grad-hectar în lei), au admis diminuarea plăţilor pentru terenurile cu altă destinaţie decît cea agricolă, ceea ce, la fel, a generat neacumularea veniturilor în sumă totală de 0,9 mii lei²⁵;

√ abateri de la cadrul regulamentar au fost admise şi la colectarea plăţilor pentru arenda terenurilor cu destinaţie agricolă. Astfel, probele de audit acumulate la acest compartiment denotă că, urmare lipsei controlului din partea unor AAPL din raion, a fost diminuată mărimea indicilor cadastrali pentru suprafeţele de terenuri transmise în folosinţă unor arendatori. Totodată, fenomenul “performant” al indisciplinei financiare la încasarea plăţilor de la arendarea terenurilor agricole a fost constatat la 21 de primării (din 25 auditate) din raionul Rîşcani. Prin urmare, în conformitate cu prevederile art.10 din Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997, preţul normativ al pămîntului la vînzarea-cumpărarea şi arendarea terenurilor se determină reieşind din suprafaţa terenului, bonitatea medie a solului, tarifele pentru calcularea preţului normativ, plata anuală pentru arendă etc. Neconformîndu-se acestor prevederi, 13 UAT din raion, la încheierea contractelor de transmitere în arendă a terenurilor cu destinaţie agricolă (cu suprafaţa totală de 192,64 ha), urmare aplicării incorecte a mărimii indicilor cadastrali (cantitativi si calitativi), au redus cuantumul plăţii pentru arendă, astfel nefiind acumulate venituri bugetare (estimate de audit) în sumă totală de 39,8 mii lei²⁶ (pe parcursul anilor 2013-2015 –103,5 mii lei).

La efectuarea unei serii de tranzacţii ce ţin de arenda unor terenuri proprietate publică, AAPL din raion nu au asigurat respectarea prevederilor regulamentare, ceea ce a afectat transparenţa licitaţiilor desfăşurate şi a cauzat pierderi semnificative de venituri. Astfel, în conformitate cu prevederile regulamentare²⁷, înainte de începerea licitaţiei, Comisia de licitaţie stabileşte pasul licitării, care nu va fi mai mic de 10 la sută din preţul de expunere şi nu mai mare de 50 la sută, începutul licitaţiei fiind considerat momentul din care licitantul anunţă preţul de expunere al bunului şi pasul licitării. Însă, urmare atribuirii terenurilor agricole şi obiectelor acvatice în arendă fără a organiza licitaţiile publice respective, bugetele locale ale 23 UAT din raion au fost lipsite de venituri în sumă de minimum 94,0 mii lei (10%) şi maximum 470,3 mii lei (50%)²⁸, reieşind din pasul licitării neutilizat.

_________________________

²¹Art.10¹ alin.(1) din Legea privind preţul normativ şi modul de vînzare-cumpărare a pămîntului nr.1308-XIII din 25.07.1997 (în continuare – Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997).

²²Anexa nr.4 la Raportul de audit.

²³Pct.1, pct.29 şi pct.47 din Anexa nr.2 la HG nr.945 din 20.08.2007 “Cu privire la măsurile de realizare a Legii nr.121-XVI din 4 mai 2007 privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice”.

²⁴Cod cadastral 7101209142 – 4,86 ha; cod cadastral 7101105143– 0,48 ha; cod cadastral 7101107131 – 1,31 ha.

²⁵Primăria s.Pociumbeni-0,8 mii lei, primăria s.Răcăria-0,1 mii lei.

²⁶Anexa nr.4 la Raportul de audit.

²⁷Pct.22 şi pct.32 din Regulamentul privind licitaţiile cu strigare şi cu reducere, aprobat prin HG nr.136 din 10.02.2009.

²⁸Anexa nr.4 la Raportul de audit.

• Atribuirea gratuită a loturilor de teren (pentru construcţia caselor de locuit individuale) s-a efectuat de către AAPL în lipsa procedurilor de control asupra folosirii terenurilor de către beneficiari în corespundere cu destinaţiile stabilite, precum şi fără aprecierea efectului economic, urmare cărui fapt bugetul local a fost lipsit de mijloace, evaluate de audit, în sumă de circa 397,9 mii lei. Astfel,

√ potrivit prevederilor art.11 din Codul funciar, AAPL atribuie familiilor nou-formate sectoare de teren din rezerva intravilanului, pînă la epuizarea acesteia, pentru construcţia caselor de locuit, anexelor gospodăreşti şi grădini cu suprafeţe de la 0,04 ha pînă la 0,07 ha. La fel, norma respectivă prevede că atribuirea repetată în proprietate privată se efectuează contra plată, prin vînzare la licitaţie. Auditul a constatat că, întru executarea acestor prevederi, atît Guvernul RM, cît şi Consiliul local n-au elaborat şi n-au aprobat un mecanism care ar reglementa regimul atribuirii terenurilor, particularităţile şi criteriile de atribuire. Totodată, atît CO, cît şi primăria or. Rîşcani nu au prezentat auditului o evidenţă a cererilor înaintate. Mai mult decît atît, la atribuirea loturilor a fost ignorat art.11 din Codul funciar, ceea ce, în comun cu cele relatate, a generat un şir de abateri de la normele prestabilite.

Verificările efectuate denotă că, la emiterea deciziei de atribuire a lotului de teren pentru construcţia casei de locuit, nu se ţine cont de proprietăţile (spaţiu locativ) deţinute la moment de către beneficiari, fiind luate în consideraţie doar adeverinţele ce atestă lipsa spaţiului locativ, depuse odată cu cererea, deseori cu mulţi ani în urmă. Astfel, prin contrapunerea informaţiilor prezentate de persoanele solicitante de terenuri cu baza de date a ÎS “Cadastru”, auditul a constatat 4 cazuri (din 22 verificate; sau 18%) de eliberare neregulamentară a loturilor de teren pentru construcţia caselor de locuit cu suprafaţa de 0,28 ha, inclusiv persoanelor care după depunerea cererii şi-au procurat spaţiu locativ sau anterior l-au realizat. La fel, au fost constatate cazuri cînd persoanele solicitante confirmă, prin informaţia prezentată, existenţa spaţiului locativ, însă CO Rîşcani a ignorat faptul dat şi a acceptat eliberarea loturilor de teren.

Sintetizînd cele menţionate, auditul constată că din vînzarea terenurilor respective, în condiţiile unui preţ minim, reglementat de Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997, bugetul primăriei or.Rîşcani a fost lipsit de mijloace estimate la suma de 397,9 mii lei²⁹;

√ lipsa controlului respectiv din partea unor AAPL din raion privind utilizarea fondului funciar din teritoriul administrat nu a permis o monitorizare eficientă a terenurilor de pe lîngă casă (grădini) aflate în proprietatea şi/sau folosinţa unor persoane fizice. Astfel, la atribuirea terenurilor de pe lîngă casă, AAPL au ignorat prevederile art.8 alin.(1) şi art.4 alin.(10) din Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997, potrivit cărora loturile de pămînt de pe lîngă casă includ terenurile ocupate de casă, de anexele gospodăreşti şi de grădini, atribuite conform legislaţiei, iar terenul cu care lotul de pămînt de pe lîngă casă depăşeşte norma prevăzută de legislaţie³⁰ se vînde la preţul normativ conform tarifului indicat la poziţia I din anexa la Lege sau se dă în arendă persoanelor în a căror folosinţă se află. Totodată, la nivelul primăriilor nu este aprobat un regulament care să contribuie la informarea cetăţenilor şi, respectiv, să reglementeze condiţiile de atribuire a terenurilor. Nerespectînd prevederile menţionate (în 2015), 9 AAPL din raion, urmare atribuirii la 1146 de persoane a loturilor de pămînt de pe lîngă casă cu depăşirea normei stabilite, cu suprafaţa totală de 225,5 ha, au lipsit bugetele de venituri din arenda terenurilor menţionate, estimate la minimum 210,3 mii lei (2%) şi maximum – 1052,0 mii lei (10%)³¹. Cele relatate denotă lipsa de control din partea AAPL asupra repartizării terenurilor conform prevederilor actelor normative.

_________________________

²⁹Anexa nr.4 la Raportul de audit.

³⁰Art.III din Legea pentru modificarea şi completarea Codului funciar nr.369-XIII din 10.02.1995.

³¹Anexa nr.3 la Raportul de audit.

• Nerespectarea cadrului legal-normativ în vigoare, administrarea ineficientă şi lipsa unui control adecvat din partea AAPL asupra patrimoniului public local au condiţionat înstrăinarea ilegală a terenurilor proprietate publică. Astfel,

√ potrivit prevederilor art.13 alin.(1), lit.(f) din Legea nr.121-XVI din 04.05.2007, terenurile din fondul apelor, inclusiv terenurile de sub apele folosite în interes public, fondul forestier, fîşiile forestiere de protecţie a apelor şi cele din zonele sanitare, terenurile expuse riscului de alunecări sînt bunurile nepasibile de privatizare. De asemenea, art.6 din Codul silvic prevede că pădurile din Republica Moldova folosite în interes public fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice. Conform legislaţiei, ele pot fi date în gestiune sau în folosinţă, iar proprietatea privată asupra pădurilor se admite în cazul plantării acestora, în condiţiile legii, pe terenurile aflate în proprietate privată. Ignorînd aceste prevederi, primăria or. Costeşti a vîndut (în 2014) persoanelor fizice 8 loturi de teren cu suprafaţa totală de 0,42 ha, înregistrate la OCT Rîşcani ca sectoare împădurite. De menţionat că în evidenţa cadastrală a primăriei această suprafaţă a fost înregistrată ca “păşuni”, nefiind inclusă în categoria V “Terenurile fondului silvic”. Luînd în consideraţie faptul că terenul împădurit nu este delimitat, auditul nu poate să se expună referitor la suprafaţa forestieră netrecută din păşuni (categoria VII) în fondul silvic al UAT (categoria V). De menţionat că prin art.21 din Codul silvic este stabilită competenţa organelor silvice de stat în exercitarea controlului departamental asupra stării, folosirii, regenerării, pazei şi protecţiei fondului forestier, şi nicidecum evaluarea acestora. Totodată, la cererea AAPL, specialiştii din cadrul ÎS “Întreprinderea pentru Silvicultură Glodeni”, depăşindu-şi competenţele prevăzute de legislaţia în vigoare, au efectuat evaluarea masei lemnoase în parcelele înstrăinate cu suprafaţa de 0,42 ha. Analizînd fişele evaluării masei lemnoase, s-a constatat că specialiştii menţionaţi au evaluat lemnul de foc în volum total de 20,34 m³ (334 copaci) cu valoarea de 54,78 lei, sau 2,69 pentru 1 m³, ceea ce este cu mult mai puţin decît preţul de piaţă;

√ potrivit pct.47 din Regulamentul aprobat prin HG nr.1451 din 24.12.2007³², schimbul terenurilor din domeniul public al statului, precum şi al terenurilor din domeniul public al UAT pe terenurile proprietate privată ale persoanei fizice sau juridice este interzis. Însă, contrar celor menţionate, în perioada anilor 2014-2015, Consiliile locale ale or. Rîşcani, or. Costeşti şi com. Malinovscoe au decis schimbarea terenurilor proprietate publică (trecute din domeniul public în domeniul privat), cu suprafaţa totală de 16,5 ha, pe terenurile proprietate privată ale persoanelor juridice şi fizice din localităţile respective (16,0 ha). Examinînd rapoartele privind evaluarea terenurilor care au fost supuse schimbării, s-a constatat că unele loturi de teren cu bonitatea mult mai scăzută au fost evaluate la un preţ mai mare, decît celea cu o fertilitate mai mare, astfel fiind egalizate în valoare. Spre exemplu, la evaluarea terenului proprietate publică a primăriei or.Rîşcani cu suprafaţa de 5,348 ha şi bonitatea medie de 79 grade, costul 1 ha a constituit 15220,6 lei, iar costul 1 ha cu bonitatea medie de 65 grade (cu 14 puncte mai joasă), proprietate privată a persoanei fizice din localitate, a constituit 15454,8 lei, sau cu 234,2 lei pentru 1 ha mai mult. Un alt caz, care provoacă îndoieli referitor la obiectivitatea evaluării terenurilor, a fost constatat la primăria or. Costeşti. Astfel, conform rapoartelor de evaluare executate de către Camera de Comerţ şi Industrie filiala Bălţi, costul 1 ha de teren proprietate publică a AAPL, cu aceeaşi fertilitate ca şi terenul proprietate privată a persoanei fizice (76 grade), a fost evaluat cu 1742,2 lei mai puţin;

√ conform art.9 alin.(6) din Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997, nu sînt supuse vînzării-cumpărării terenurile fondului apelor, cele destinate reţelelor inginereşti, precum şi terenurile de uz comun. Nerespectînd aceste prevederi, primăria com. Malinovscoe a vîndut (în 2013) un teren cu suprafaţa totală de 10,95 ha, care, conform informaţiei prezentate de către OCT filiala Rîşcani şi informaţiei privind descifrarea conturilor din Registrul cadastral al parcelelor primăriei, a fost inclus ca teren de uz public/uz comun, şi anume: 0,26 ha de drumuri, 0,72 ha de păduri şi 2,07 ha de păşuni.

_________________________

³²Regulamentul cu privire la modul de atribuire, modificare a destinaţiei şi schimbul terenurilor, aprobat prin HG nr.1451 din 24.12.2007.

• Admiterea şi tolerarea neregulilor la înstrăinarea şi administrarea proprietăţii publice au generat pierderi atît la bugetul local, cît şi la bugetul de stat. Astfel, potrivit art.10 din Codul funciar, consiliile locale au competenţe de exercitare a controlului asupra folosirii şi protecţiei terenurilor. De asemenea, conform art.73 din Codul funciar, APL asigură controlul asupra schimbării modului de folosinţă a terenurilor agricole. Aceste atribuţii urmează a fi exercitate nemijlocit de Serviciul Relaţii Funciare şi Cadastru, care se află în subordinea Consiliului local. Auditul a constatat că atît Consiliul sătesc Zăicani, cît şi SRFC din cadrul primăriei nu au exercitat într-o manieră consolidată şi eficientă controlul respectiv, fapt care a permis primăriei s.Zăicani să admită abateri de la cadrul legislativ-normativ ce vizează domeniul funciar. Neconformităţile şi neregulile date generează neacumularea la bugetul local a unor mijloace semnificative. Urmare verificărilor aleatorii, s-a constatat că, potrivit deciziei Consiliului sătesc Zăicani³³, unei persoane fizice i-a fost atribuit un lot de teren cu suprafaţa de 0,2927 ha pentru construcţia casei individuale de locuit. Totodată, prin decizia menţionată, au fost stabilite unele restricţii, printre care “termenul de un an pentru începerea construcţiei casei de locuit”. În caz de nerespectare a termenului indicat, terenul atribuit urma a fi sustras. În acest context, misiunea de audit relevă că, pînă la momentul actual (o perioadă de 5 ani), persoana fizică menţionată nu a construit nici o casă de locuit pe terenul în cauză. Mai mult decît atît, în loc să fie construită casa individuală de locuit, a fost edificată o construcţie comercială pentru prestarea serviciilor – atelier de deservire auto cu accesoriile necesare. Conform informaţiei prezentate de către OCT Rîşcani, acest bun imobil este înregistrat cu modul de folosinţă “construcţie comercială, prestarea serviciilor”, cu suprafaţa de 205,6 m², iar în rubrica “proprietarul” este indicată o persoana juridică, în baza contractului de instituire a superficiului nr.9876 din 25.09.2009 pe un termen de 15 ani. Sintetizînd cele menţionate, auditul relevă că nemonitorizarea deciziilor adoptate de către Consiliul local şi utilizarea terenului în alt scop decît cel prevăzut au generat neacumularea veniturilor la bugetul local în sumă de 264,4 mii lei³⁴, terenul respectiv nefiind sustras şi vîndut conform legislaţiei în vigoare;

√ contrar prevederilor art.14 alin.(2) şi alin.(3) din Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997, AAPL, la modificarea destinaţiei terenurilor agricole, nu au asigurat compensarea pierderilor cauzate de excluderea terenurilor din circuitul agricol, echivalente cu suma de 281,4 mii lei. Astfel, în 2007, ex-primarul com. Recea, nerespectînd prevederile cadrului legal menţionat, a eliberat unei persoane fizice (cu care se află în relaţii de rudenie de gradul I) titlul de autentificare a dreptului³⁵ asupra terenului cu suprafaţa totală de 0,25 ha pentru construcţie (din extravilan), înregistrat în evidenţa funciară ca teren agricol (păşuni), nefiindu-i schimbată destinaţia în conformitate cu prevederile regulamentare, cu compensarea pierderilor cauzate de excluderea terenului din circuitul agricol, echivalente cu suma de 281,4 mii lei³⁶.

_________________________

³³Decizia nr.3/4 din 25.06.2009 “Cu privire la atribuirea terenului de pămînt pentru construcţia casei de locuit, comasată cu atelier deservire auto”.

³⁴Calcul: 0,2927 x 65 x 13897,44 = 264,4 mii lei.

³⁵Titlul de autentificare a dreptului asupra pămîntului nr.7145107998 din 16.02.2007.

³⁶Calcul: 0,25 ha x 81 b/ha x 13897,44 lei =281,4 mii lei.

• Modul de utilizare a mijloacelor băneşti rezultate din vînzarea terenurilor proprietate publică nu corespunde rigorilor cadrului regulamentar. Astfel, în conformitate cu prevederile art.4 alin.(12) din Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997, mijloacele băneşti rezultate din vînzarea terenurilor proprietate publică a UAT se varsă la bugetul municipiului, oraşului, satului (comunei) şi se utilizează pentru cheltuieli capitale şi la realizarea măsurilor de valorificare a terenurilor noi şi de sporire a fertilităţii solurilor, însă 7 UAT de nivelul I nu au respectat prevederile menţionate, utilizînd contrar destinaţiei³⁷ mijloacele acumulate din vînzarea terenurilor proprietate publică în sumă totală de 239,1mii lei³⁸, unele mijloace fiind folosite şi pentru achitarea de indemnizaţii consilierilor locali (primăria s. Petruşeni – 19,5 mii lei).

_________________________

³⁷Primăriile: or.Costeşti – 132,0 mii lei (servicii de transport, mărfuri şi servicii); s.Pîrjota – 39,7 mii lei (reparaţia curentă a reţelei electrice, procurarea porţii şi a gardului de metal); s.Hiliuţi – 36,0 mii lei (amenajarea teritoriului); s.Petruşeni – 23,9 mii lei (achitarea indemnizaţiilor pentru consilierii locali, alimentaţie); com.Gălăşeni – 3,8 mii lei (reparaţii curente la căminul cultural); com.Alexăndreşti – 0,1 mii lei (măsuri culturale).

³⁸Anexa nr.4 la Raportul de audit.

• Contrar prevederilor regulamentare, AAPL din raion nu au asigurat un proces exhaustiv de administrare a plăţilor din arenda bazinelor acvatice, înregistrarea conformă a acestora în rapoartele funciare, inventarierea tuturor obiectelor acvatice din teritoriu, ceea ce a condiţionat necalcularea şi neîncasarea veniturilor respective în bugetele locale, în rezultat neasigurînd veridicitatea rapoartelor funciare. Astfel,

√ Deşi CR Rîşcani dispune de Regulamentul privind funcţionarea Serviciului relaţii funciare al raionului, prin care sînt atribuite o serie de obligaţiuni şi drepturi Serviciului şi care reglementează modul de organizare a controlului la nivel de raion, acesta nu este respectat şi aplicat în practică. În cadrul auditului s-a constatat lipsa de control şi de conlucrare din partea SRF al raionului şi a SRFC din localităţi. Ca urmare, au fost admise denaturări semnificative ale suprafeţelor de bazine acvatice, reflectate în rapoartele funciare, care au dus la neacumularea veniturilor corespunzătoare în bugetele locale. Prin urmare,

- la toate 28 UAT din raion nu coincide numărul bazinelor acvatice şi suprafaţa totală a fondului acvatic (numărul bazinelor este diminuat cu 11 obiecte acvatice, iar suprafaţa fondului acvatic - cu 8,06 ha), ceea ce a cauzat raportarea neautentică a fondului acvatic per ansamblu. De asemenea, în bilanţul cadastral al SRF din raion nu sînt efectuate modificările de rigoare conform formularului 1-func, prezentat de UAT după atribuirea sau modificarea numerelor cadastrale, datelor privind transmiterea în folosinţă/ în arendă, precum şi temeiul folosirii/ arendei;

- prin acumularea informaţiilor şi probelor de audit în rezultatul verificărilor selective, utilizînd datele topografo-geodezice şi cartografice (ale Fondului Cartografo-geodezic de Stat)³⁹, s-a constatat că unele primării au pierdut dreptul asupra unor bazine acvatice⁴⁰, modificările respective nefiind operate în ordinea respectivă în registrele cadastrale ale UAT şi în raportul funciar (formularul 1-func), precum şi în bilanţul cadastral al SRF al CR Rîşcani. Astfel, bazinul acvatic cu suprafaţa de 8,33 ha din intravilanul com. Branişte de mai mulţi ani este transmis în arendă. Totodată, conform fişei cadastrale şi raportului funciar, bazinul acvatic cu suprafaţa de 1,35 ha din s. Mihăileni este amplasat pe păşuni şi construit în mod neautorizat de către o persoană fizică, care îl exploatează pînă în prezent, la fel, de mai mulţi ani. Prin urmare, cauzele principale care au generat situaţia vizată se prezintă a fi neefectuarea inventarierilor corespunzătoare, nedelimitarea adecvată a terenurilor, precum şi lipsa controlului respectiv din partea AAPL.

√ Abaterile de la regularitate admise în procesul de administrare a terenurilor bazinelor acvatice au condiţionat gestionarea neconformă a patrimoniului public şi neîncasarea veniturilor bugetare. Astfel, avînd o sursă de venit neevaluată, constituită din terenuri ocupate de bazinele acvatice cu suprafaţa de 591,0 ha – proprietate publică a statului, AAPL din cadrul a 8 UAT nu au întreprins măsurile corespunzătoare în vederea stabilirii şi încasării tuturor plăţilor privind terenurile menţionate, ceea ce a condiţionat neacumularea mijloacelor bugetare (în 2015) în sumă de la 610,9 mii lei⁴¹ pînă la 3055,1 mii lei⁴² (în ultimii 3 ani – de la 1830,0 mii lei pînă la 9165,3 mii lei). De menţionat că bazinele acvatice indicate sînt înregistrate ca proprietate a statului în temeiul HG nr.959 din 04.08.2003⁴³, fără a fi specificat concret proprietarul, ulterior această Hotărîre fiind declarată neconstituţională prin Hotărîrea Curţii Constituţionale nr.12 din 21.04.2005. Totodată, conform prevederilor art.14 din Legea nr.436-XVI din 28.12.2006, consiliul local administrează bunurile domeniului public şi ale celui privat ale satului şi decide darea în administrare, concesionarea, darea în arendă ori în locaţiune a bunurilor domeniului public şi ale celui privat ale satului în condiţiile legii, iar în temeiul Codului funciar⁴⁴ (art.9 şi art.10), toate competenţele privind fondul funciar din localităţi sînt atribuite consiliilor locale. Însă, în pofida faptului că unele AAPL au întreprins măsuri (inclusiv prin intermediul instanţelor de judecată) în vederea soluţionării situaţiilor aferente obiectivelor acvatice, totuşi, nu s-a reuşit finalizarea legitimării dreptului de folosinţă a terenurilor de către AAPL, ceea ce generează iregularităţi, soldate cu neacumularea veniturilor pasibile încasării în bugetele locale.

√ Cu abateri de la regularitate şi legalitate a fost monitorizat procesul de administrare a plăţilor din arenda bazinelor acvatice. Astfel,

- la transmiterea în arendă a bazinelor acvatice (cu suprafaţa de 86,87 ha), 16 primării (din 25 auditate) nu au respectat prevederile art.2, art.4 alin.(6) din Legea nr.272 din 23.12.2011⁴⁵, pct.21 din Regulamentul aprobat prin HG nr.1428 din 16.12.2008⁴⁶, admiţînd, la încheierea contractelor de transmitere în arendă a terenurilor din fondul apelor, reducerea cuantumului plăţii pentru arendă în rezultatul utilizării incorecte a suprafeţelor terenurilor şi mărimii indicilor cadastrali (cantitativi si calitativi), urmare cărui fapt nu s-au acumulat la bugetul local (în ultimii 3 ani) venituri în sumă totală de 360,3 mii lei (inclusiv 146,6 mii lei –în anul 2015)⁴⁷. Cele menţionate sînt o consecinţă a iresponsabilităţii persoanelor cu funcţii de răspundere din cadrul primăriilor la exercitarea atribuţiilor funcţionale, precum şi a necunoaşterii cadrului regulator în domeniul respectiv;

- potrivit art.10 alin.(3) din Legea nr.1102 din 06.02.1997⁴⁸, se interzice subarendarea, răscumpărarea sau ipotecarea resurselor naturale proprietate publică date în arendă sau în concesiune. Însă, contrar celor menţionate, unii arendatori au transmis în subarendă bazinele acvatice arendate de la primării. Astfel, conform contractului nr.9 din 02.10.2006, primăria s. Sturzeni a transmis în arendă, pe un termen de 20 ani, bazinul acvatic cu suprafaţa de 20,9 ha şi cu plata pentru arendă în sumă de 18,6 mii lei anual. Arendaşul, la rîndul său, transmite bazinul respectiv în subarendă cu plata pentru arendă, conform contractului, în sumă de 30,0 mii lei, sau cu 11,4 mii lei mai mult, ceea ce pune la îndoială corectitudinea transmiterii în arendă a bazinului acvatic de către primăria s.Sturzeni. O situaţie analogică privind darea în subarendă a bazinului acvatic a fost constatată şi la primăria com. Recea. De menţionat că, în ambele cazuri, primăriile au aplicat în formula de calcul al preţului arendei plata anuală pentru arendă minimă de 2%, ceea ce a condiţionat stabilirea unui preţ minim al arendei.

_________________________

³⁹ http://www.geoportal.md

⁴⁰Primăriile: com..Branişte -fără număr cadastral, cu suprafaţa de 8,33 ha; fără număr cadastral ,cu suprafaţa de 0,45 ha; fără număr cadastral, cu suprafaţa de 0,28 ha; s. Sturzeni-cod cadastral 7149208093, cu suprafaţa de 1,63 ha; s. Mihăileni - fără număr cadastral, cu suprafaţa de 1,35 ha.

⁴¹Anexa nr.4 la Raportul de audit.

⁴²Anexa nr.4 la Raportul de audit.

⁴³HG nr.959 din 04.08.2003 “Cu privire la delimitarea terenurilor proprietate publică în unele unităţi administrativ-teritoriale ale Republicii Moldova” (abrogată prin HG nr.1026 din 03.10.2005).

⁴⁴Legea nr.828 din 25.12.1991 “Codul funciar”.

⁴⁵Legea apelor nr.272 din 23.12.2011.

⁴⁶Regulamentul cu privire la vînzarea-cumpărarea terenurilor aferente, aprobat prin HG nr.1428 din 16.12.2008.

⁴⁷Anexa nr.4 la Raportul de audit.

⁴⁸Legea cu privire la resursele naturale nr.1102-XIII din 06.02.1997.

• Necontabilizarea tranzacţiilor de vînzare-cumpărare şi arendă a terenurilor proprietate publică afectează autenticitatea rapoartelor financiare şi plenitudinea colectării veniturilor publice. Cu toate că, în ultimii ani, prin rapoartele anterioare de audit ale Curţii de Conturi, au fost înaintate recomandări în scopul eliminării fenomenului privind necontabilizarea tranzacţiilor de dare în arendă a terenurilor proprietate publică, neregula menţionată rămîne a fi una răspîndită. Ca rezultat al nerespectării normelor de evidenţă contabilă în sectorul public⁴⁹, AAPL nu au asigurat o contabilizare conformă a tuturor angajamentelor deţinătorilor de terenuri, încasărilor şi soldurilor datoriilor la data raportată; nu deţin evidenţa analitică şi sintetică completă a tranzacţiilor funciare; nu au efectuat inventarierea creanţelor şi întocmirea actelor de verificare cu arendaşii. Valoarea creanţelor de la arenda terenurilor proprietate publică necontabilizate de către contabilităţile a 21 UAT (la situaţia din 01.01.2016) a constituit 1302,2 mii lei⁵⁰, inclusiv cu termen de prescripţie – 694,3 mii lei⁵¹ (11 UAT).

_________________________

⁴⁹Pct.188 din Instrucţiunea aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor nr.94 din 19.07.2010 (abrogată din 01.01.2016 prin Ordinul ministrului finanţelor nr.216 din 28.12.2015).

⁵⁰Anexa nr.4 la Raportul de audit.

⁵¹Anexa nr.4 la Raportul de audit.

• AP nu a asigurat o monitorizare şi administrare conformă a încăperilor neutilizate în procesul de activitate, ca urmare, nefiind încasate veniturile din locaţiune. Astfel, nerespectînd prevederile Legilor bugetului de stat pe anii 2013-2015 şi prescripţiile Regulamentului aprobat prin HG nr.483 din 29.03.2008⁵², AP a atribuit în locaţiune la 14 entităţi, fără plată, spaţiu nelocativ din incinta clădirii administrative vechi cu suprafaţa totală de 494,1m². Ca urmare, bugetul raional a fost lipsit (în 2015) de venituri în sumă de 103,7 mii lei⁵³ (2013-2015 – 287,7 mii lei ). Cele mai mari suprafeţe necontractate în perioada anilor 2013-2015 au fost deţinute de Procuratura raionului Rîşcani – 163 m² (plăţile neacumulate constituind 70,9 mii lei) şi de un partid politic – 35,7 m² (plăţile neacumulate constituind 66,5 mii lei). De asemenea, AP nu a întreprins măsurile de rigoare în vederea recuperării de la 3 locatari a cheltuielilor pentru serviciile comunale aferente suprafeţelor date în locaţiune, acestea fiind suportate din contul mijloacelor bugetare în sumă totală de 16,0 mii lei(2013-2015 – 49,2 mii lei).

_________________________

⁵²Regulamentul cu privire la darea în locaţiune a activelor neutilizate, aprobat prin HG nr.483 din 29.03.2008.

⁵³Anexa nr.4 la Raportul de audit.

• Urmare gestionării defectuoase a patrimoniului public şi neutilizării de către unele AAPL, în activitatea de bază, a unor bunuri imobile (clădiri), starea tehnică a acestora se diminuează, avansînd şi gradul de distrugere a acestora.

Potrivit prevederilor legale⁵⁴, primarul, în limitele competenţei sale, răspunde de inventarierea şi administrarea bunurilor domeniului public şi celui privat, ceea ce prezumă utilizarea eficientă şi raţională a lor. Prin urmare, în urma verificărilor la faţa locului ale clădirilor neutilizate, s-a constatat că în evidenţa contabilă a 7 AAPL sînt înregistrate 16 obiecte/bunuri imobile în valoare totală de circa 9027,9 mii lei⁵⁵, care, urmare neexploatării îndelungate (de mai mulţi ani), se află într-o stare avansată de degradare, ceea ce determină riscul de pierdere a patrimoniului public.

_________________________

⁵⁴Art.29 alin.(1), lit.g) din Legea privind administraţia publică locală nr.436-XVI din 28.12.2006 (în continuare - Legea nr.436-XVI din 28.12.2006).

⁵⁵Anexa nr.3 la Raportul de audit.

Recomandări:

1. Preşedintele raionului şi primarii or. Rîşcani, or. Costeşti şi satelor/comunelor Alexăndreşti, Aluniş, Borosenii Noi, Corlăteni, Duruitoarea Nouă, Grinăuţi, Hiliuţi, Horodişte, Malinovscoe, Mihăileni, Nihoreni, Petruşeni, Pîrjota, Pociumbeni, Pociumbăuţi, Răcăria, Recea, Sturzeni, Şaptebani, Şumna, Vasileuţi, Văratic, Zăicani să implementeze procese operaţionale şi proceduri eficiente de control intern care fără echivoc să asigure respectarea cadrului legal-normativ în materie de administrare/gestionare a patrimoniului public local, cu întreprinderea măsurilor de rigoare în vederea înregistrării conforme a patrimoniului proprietate publică la organele cadastrale (inclusiv urgentarea delimitării şi înregistrării terenurilor proprietate publică) şi înlăturarea iregularităţilor constatate de audit.

2. Primarii or. Rîşcani, or. Costeşti şi satelor/comunelor Alexăndreşti, Corlăteni, Gălăşeni, Grinăuţi, Hiliuţi, Malinovscoe, Nihoreni, Petruşeni, Pociumbeni, Răcăria, Recea, Sturzeni, Şaptebani, Vasileuţi, Văratic, Zăicani să asigure, conform prevederilor legale, stabilirea/aplicarea plăţii pentru folosirea terenurilor proprietate publică aferente întreprinderilor şi obiectivelor private, cu calcularea şi încasarea acestor plăţi.

3. Primarii or. Rîşcani, or. Costeşti şi satelor/comunelor Alexăndreşti, Aluniş, Borosenii Noi, Corlăteni, Duruitoarea Nouă, Gălăşeni, Grinăuţi, Hiliuţi, Horodişte, Malinovscoe, Mihăileni, Nihoreni, Petruşeni, Pociumbeni, Răcăria, Recea, Singureni, Sturzeni, Şaptebani, Şumna, Văratic, Zăicani să efectueze încheierea şi/sau revizuirea/legalizarea contractelor privind arenda terenurilor (inclusiv terenurilor arabile şi terenurilor bazinelor acvatice), cu ajustarea acestora la prevederile regulamentare în vigoare, luarea măsurilor în vederea înlăturării iregularităţilor constatate de audit în acest domeniu şi privind acumularea veniturilor publice.

4. Primarii or. Rîşcani, or. Costeşti şi satelor/comunelor Alexăndreşti, Borosenii Noi, Corlăteni, Duruitoarea Nouă, Gălăşeni, Grinăuţi, Horodişte, Malinovscoe, Mihăileni, Nihoreni, Petruşeni, Pîrjota, Răcăria, Recea, Singureni, Sturzeni, Şaptebani, Văratic, Zăicani să asigure calcularea şi evidenţa conformă a plăţilor şi restanţelor pentru arenda terenurilor, cu luarea măsurilor de rigoare în vederea diminuării restanţelor faţă de bugetul local.

OBIECTIVUL II: Întruneşte managementul financiar-contabil rigorile bunei guvernări în materie de evidenţă şi raportare?

Nu toate entităţile supuse auditării au asigurat respectarea întocmai a prevederilor cadrului legal-normativ în vigoare ce reglementează domeniul contabil, urmare cărui fapt au fost admise neconformităţi la ţinerea evidenţei contabile şi raportarea situaţiilor financiare şi patrimoniale. Astfel, nerespectînd prevederile Legii nr.113-XVI din 27.04.2007, precum şi prescripţiile Instrucţiunii aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor nr.94 din 19.07.2010, AAPL din raion şi serviciile contabile ale acestora au admis următoarele abateri/iregularităţi:

√ unele AAPL de nivelul I au admis contabilizarea incorectă a valorii proiectelor (2161,2 mii lei)⁵⁶ şi valorii investiţiilor capitale aferente obiectelor finalizate (4458,8 mii lei)⁵⁷. Acestea, în loc să fie contabilizate la conturile respective ale mijloacelor fixe, au fost contabilizate ca cheltuieli pentru investiţii capitale (contul 203), astfel fiind denaturate datele bilanţului executării bugetelor UAT pe anul 2015, atît pe fiecare UAT în parte, cît şi în total pe raion, concomitent diminuîndu-se valoarea mijloacelor fixe cu suma totală de 6620,0 mii lei;

√ neelaborarea şi neimplementarea procedurilor de control intern aferente iniţierii şi valorificării cheltuielilor pentru investiţii capitale, executarea neregulamentară a funcţiilor de beneficiar al obiectelor au condiţionat raportarea eronată la compartimentul respectiv. Astfel, potrivit prevederilor legale⁵⁸, deţinerea de către entitate a activelor cu orice titlu, înregistrarea surselor de provenienţă a acestora şi a faptelor economice fără documentarea şi reflectarea lor în contabilitate se interzice, însă nu toate AAPL s-au conformat acestor norme. Ca rezultat, serviciile contabile ale unor UAT din raion nu au asigurat înregistrarea conformă în evidenţa contabilă a 15 bunuri imobile cu valoarea totală de 3267,8 mii lei⁵⁹. De asemenea, 4 primării din raion, neconformîndu-se cerinţelor cadrului regulator⁶⁰, nu au organizat şi nu au efectuat calitativ inventarierea anuală a patrimoniului public. Ca rezultat, nu au fost evaluate şi, respectiv, nu au fost reflectate în listele inventarierii anuale, apoi şi în evidenţa contabilă la situaţia din 31.12.2016, 3 clădiri şi 2 construcţii hidrotehnice, ceea ce a condiţionat neveridicitatea situaţiilor financiare raportate şi riscul de pierdere a patrimoniului în cauză;

√ nerespectînd normele de evidenţă contabilă⁶¹, AAPL din raion au înregistrat la conturi necorespunzătoare bunuri, construcţii speciale şi instalaţii de transmisie. Spre exemplu, 10 AAPL au înregistrat neregulamentar 62 de obiecte⁶², în valoare totală de 4594,7 mii lei, la contul 010 “Clădiri”;

√ evidenţa mijloacelor fixe nu oferă o informaţie concludentă privind patrimoniul gestionat şi gradul de uzură a acestuia. Astfel, contrar normelor din Catalogul aprobat prin HG nr.338 din 21.03.2003⁶³, primăriile s. Sturzeni şi com. Malinovscoe nu au asigurat efectuarea revizuirii duratei de funcţionare utilă a mijloacelor fixe. Ca urmare, la situaţia din 01.01.2015, au fost constatate imobile cu valoarea reziduală de 0 lei. Totodată, primăria s.Sturzeni, la vînzarea terenului aferent clădirii privatizate, nu a efectuat evaluarea, reieşind din faptul că terenul era acoperit cu asfalt, acesta fiind vîndut ca teren aferent neamenajat. De menţionat că, la momentul actual, acest obiect (ulterior realizat) se află la evidenţa contabilă a primăriei cu costul iniţial de 210,0 mii lei. Un caz analogic a fost constatat şi la primăria or. Costeşti, nefiind scos de la evidenţa contabilă bunul imobil cu valoarea de bilanţ de 7,0 mii lei⁶⁴, care a fost vîndut în anul 2015 unei persoanei fizice⁶⁵.

Cele menţionate (neevaluarea bunurilor, spre asigurarea unei valori de bilanţ juste) determină imposibilitatea aprecierii valorii posibilei pagube cauzate de înstrăinare, precum şi generează ieşirea contabilă a activelor înainte de expirarea termenelor regulamentare. Situaţia creată este condiţionată de lipsa în sectorul public a unui mecanism bine definit de evaluare a imobilelor, conform valorii venale (preţurilor de piaţă), precum şi de faptul că AAPL au preluat la evidenţă obiectele de la fostele gospodării agricole fără reevaluarea acestora conform HG nr.30 din 16.01.1996⁶⁶. Ca urmare, un număr semnificativ de clădiri şi construcţii ale UAT sînt înregistrate cu o valoare diminuată, fapt ce generează riscuri majore de ieşiri ale imobilelor la preţuri minime, astfel bugetele UAT fiind lipsite de venituri semnificative.

√ Abaterile de la conformitate admise de către unele AAPL au condiţionat casarea neregulamentară a patrimoniului public. Astfel, potrivit pct.5, pct.10 şi pct.14 din Regulamentul aprobat prin HG nr.500 din 12.05.1998⁶⁷, casarea şi decontarea mijloacelor fixe se efectuează numai cu autorizaţia consiliilor locale, utilajele şi materialele rămase în urma lichidării mijloacelor fixe urmînd a fi înregistrate la conturile contabile. Datorită faptului că unele AAPL din raion nu au ţinut cont de reglementările menţionate, casarea mijloacelor fixe în sumă de 116,4 mii lei⁶⁸ s-a efectuat în lipsa deciziilor consiliilor locale, neindicîndu-se materialele obţinute în rezultatul casării şi fără contabilizarea bunurilor provenite în urma acestui proces. De asemenea, contrar prescripţiilor Regulamentului menţionat, 4 primării şi 2 instituţii de învăţămînt din raion⁶⁹ au decontat bunuri materiale în valoare totală de 220,9 mii lei (inclusiv calculatoare, tehnică de calcul, mobilier, unelte de muncă etc., fără ca comisiile de casare să stabilească/evalueze valoarea bunurilor obţinute în urma casării. Cu toate că iregularităţile în cauză sînt sub pragul de materialitate (nesemnificative), problema în cauză urmează a fi examinată de către AAPL din raion pentru identificarea tuturor surselor posibile de venituri;

√ unele AAPL din raion nu au asigurat gestionarea şi evidenţa conformă a fondului funciar public. Au fost admise cazuri de nereflectare în darea de seamă funciară a unor terenuri aferente bunurilor imobile proprietate publică şi privată, ceea ce a cauzat raportarea neautentică a fondului funciar per ansamblu. Astfel, la situaţia din 01.01.2015, primăria com. Pociumbeni nu a înregistrat în darea de seamă funciară terenurile proprietate publică aferente a 6 clădiri privatizate, cu suprafaţa totală de 1,0435 ha, şi o clădire (fostul garaj) abandonată (fără stăpîn). O situaţie analogică a fost constatată şi la primăriile com. Răcăria şi s. Corlăteni, care nu au reflectat în darea de seamă funciară terenurile aferente unei construcţii privatizate (0,0759 ha) şi unei construcţii cu destinaţie specială proprietate publică (0,0548 ha).

_________________________

⁵⁶Anexa nr.5 la Raportul de audit.

⁵⁷Anexa nr.5 la Raportul de audit.

⁵⁸Art.17 alin.(1) din Legea nr.113-XVI din 27.04.2007.

⁵⁹Anexa nr.5 la Raportul de audit.

⁶⁰Art.24 din Legea nr.113-XVI din 27.04.2007; Regulamentul privind inventarierea, aprobat prin Ordinul ministrului finanţelor nr.60 din 29.05.2012.

⁶¹Punctele 65, 66 şi 67 din Instrucţiunea aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor nr.94 din 19.07.2010 (abrogată din 01.01.2016 prin Ordinul ministrului finanţelor nr.216 din 28.12.2015).

⁶²Gazoduct, gard, arie, monument, stadion, fîntînă, poartă, atracţion, gratie pentru fereastră, gratie pentru uşă, fîntînă arteziană, staţie, aria pieţei, cazan.

⁶³Catalogul mijloacelor fixe şi activelor nemateriale, aprobat prin HG nr.338 din 21.03.2003.

⁶⁴Clădirea fostei bucătării de lactate.

⁶⁵Contractul de vînzare-cumpărare, transmitere-primire a locuinţei în proprietate privată nr.1903 din 22.04.2015.

⁶⁶HG nr.30 din 16.01.1996 “Cu privire la reevaluarea mijloacelor fixe”.

⁶⁷Regulamentul privind casarea bunurilor uzate, raportate la mijloacele fixe, aprobat prin HG nr.500 din 12.05.1998.

⁶⁸Primăriile: com.Gălăşeni-61,6 mii lei (utilaje, mobilier), s.Horodişte-38,4 mii lei (utilaje, mobilier), com. Pociumbeni-12,0 mii lei (calculator), s.Borosenii Noi-1,9 mii lei (aparate electrice), s.Singureni-1,4 mii lei (draperii), com.Duruitoarea Nouă-1,1 mii lei (mobilier).

⁶⁹Primăriile: or.Rîşcani-115,1 mii lei (tehnică de calcul, inventar), com.Gălăşeni-41,9 mii lei (gard, mobilier), s.Horodişte-38,4 mii lei (utilaje, mobilier), com.Pociumbeni-10,0 mii lei (calculator), LT “Dimitrie Cantemir”-11,7 mii lei (materiale, literatură), Gimnaziul Singureni-3,8 mii lei (unelte de muncă).

Recomandări:

5. DF să asigure monitorizarea metodologică şi activitatea de control asupra conformităţii ţinerii evidenţei contabile şi veridicităţii rapoartelor financiare şi patrimoniale ale AAPL.

6. Primăriile or. Costeşti şi satelor/comunelor Alexăndreşti, Aluniş, Borosenii Noi, Corlăteni, Gălăşeni, Grinăuţi, Horodişte, Malinovscoe, Mihăileni, Petruşeni, Pociumbăuţi, Pociumbeni, Răcăria, Recea, Şaptebani, Vasileuţi, Văratic, Zăicani să asigure responsabilitatea conducătorilor serviciilor contabile, în vederea organizării ţinerii evidenţei contabile şi înlăturării deficienţelor elucidate în Raport, în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare.

7. Primăriile satelor/comunelor Pociumbeni, Răcăria, Corlăteni să întreprindă măsuri privind inventarierea terenurilor proprietatea publică, cu înregistrarea acestora în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare.

Obiectivul III: S-au călăuzit AAPL din raion de relevanţa implementării unui management corporativ axat pe criterii definite privind gestiunea eficace a fondurilor publice administrate de ÎM şi IMSP?

• Nerespectarea de către AAPL, în calitate de fondatori ai întreprinderilor municipale, a prevederilor cadrului legal-normativ în vigoare, nesupravegherea din partea autorităţilor publice locale a activităţii economico-financiare a ÎM, inclusiv disfuncţionalităţile sistemului de management, supraveghere şi inspecţie financiară, au generat iregularităţi în tot ciclul activităţii unităţilor economice în cauză.

În acest context, auditul exemplifică următoarele:

√ potrivit prevederilor art.20 alin.(1) din Legea nr.845-XII din 03.01.1992⁷⁰ şi art.179 din Codul civil, ÎM se fondează/înfiinţează şi se dotează corespunzător de către AAPL. De menţionat că, la momentul creării ÎM, nu toate AAPL dispuneau de o fundamentare tehnico-economică privind necesitatea constituirii unităţilor economice, precum şi de resurse financiare/materiale suficiente pentru dotarea acestora în scop de antreprenoriat. Ca rezultat, la situaţia din 01.01.2016, din 22 ÎM fondate în 22 UAT, 4 nu activează⁷¹;

√ unele reglementări din Statutele ÎM (fondate de AAPL) nu întrunesc rigorile legal-normative. Astfel, urmare analizei conformării prevederilor statutelor ÎM la Regulamentul-model aprobat prin HG nr.387 din 06.06.1994⁷², se relevă necorespunderea acestora prevederilor cadrului legal existent. Cu abateri de la prescripţiile pct.10 subpct.4 şi subpct.5 din Regulamentul-model nominalizat, în 65 % din statutele ÎM (11 din 17)⁷³ nu este indicată componenţa patrimoniului trecut din proprietatea AAPL respective la balanţa întreprinderii fondate. În 82% din statutele ÎM (14 din 17)⁷⁴ nu este prevăzut modul de posesiune, folosinţă şi dispunere de capitalul statutar şi schimbarea lui. Totodată, în 11 statute⁷⁵ (sau 65%) nu este prevăzut modul de repartizare a venitului (beneficiului net) şi de acoperire a pierderilor;

√ fondatorii ÎM⁷⁶ nu au stabilit/aprobat indicii pentru gestiunea economică a ÎM, orientată spre rezultate şi eficienţă, nu au asigurat supravegherea pe măsură a respectării de către entităţile fondate a clauzelor statutare, inclusiv în materie de gestiune raţională şi de integritate. Probele de audit acumulate la acest compartiment denotă că cadrul normativ/regulator existent nu conţine reglementări exhaustive şi prompte referitor la modul, procedura şi responsabilităţile cu privire la stabilirea indicatorilor economici ai activităţii ÎM. În consecinţă, misiunea de audit a constatat că (pentru anul 2015) 14 ÎM⁷⁷ (din 17 auditate, sau 82%) nu dispuneau de indicatori economico-financiari (stabiliţi şi aprobaţi) relevanţi evaluării şi responsabilizării managementului corporativ privind gestionarea prudentă şi eficientă a resurselor şi patrimoniului administrat. De asemenea, la aceste ÎM nu au fost elaborate şi implementate business-planuri pe termen mediu şi scurt şi planuri investiţionale, astfel creîndu-se premise pentru înregistrarea unor rezultate păguboase;

√ urmare analizei activităţii ÎM, auditul a constatat existenţa unui management contraperformant, fapt care a generat înrăutăţirea situaţiei economico-financiare la majoritatea ÎM auditate. Astfel, 8 întreprinderi (din 17 supuse auditării, sau 47%) au finalizat anul 2015 cu pierderi, care au însumat 450,4 mii lei⁷⁸ acestea majorîndu-se de două ori faţă de anul 2014. Totodată, 8 ÎM au finalizat anul 2015 cu profit în sumă de 814,2 mii lei⁷⁹. În acest sens, se relevă că, în conformitate cu prescripţiile pct.30 din Regulamentul-model aprobat prin HG nr.387 din 06.06.1994, controlul asupra gestiunii economice a ÎM este exercitat de fondator, totodată aceasta fiind verificată sistematic de comisia de revizie (de cenzori)/revizorul (cenzorul) entităţii, ori de către o organizaţie de audit. Însă auditul denotă că, pe parcursul anului 2015, fondatorii ai 17 ÎM⁸⁰(sau 100%) nu s-au preocupat de monitorizarea respectării prescripţiilor menţionate, în consecinţă nefiind efectuate reviziile de rigoare, ceea ce a influenţat rezultatele activităţii economico-financiare a întreprinderilor;

√ auditul relevă că la 11 ÎM⁸¹ lipsesc reglementări exhaustive privind modul de stabilire pentru angajaţi a mărimii salariului de funcţie, de acordare a sporurilor, premiilor şi adaosurilor. Astfel, conform prescripţiilor pct.5 şi pct.7 din HG nr.743 din 11.06.2002⁸², salariul de bază, modul şi condiţiile de salarizare, indicii, mărimile şi termenele premierii conducătorilor unităţilor cu autonomie financiară se stabilesc de către organele împuternicite să numească aceste persoane şi se fixează în contractul încheiat între părţi. Cu abateri de la aceste prevederi, contractele individuale de muncă ale administratorilor ÎM nu conţin reglementări exhaustive privind modul de stabilire a cuantumului salariului tarifar, a premiilor, precum şi a adaosurilor şi sporurilor salariale, ceea ce generează situaţii cînd mărimea salariului de funcţie şi primele acordate administratorului sînt stabilite în baza propriilor ordine, fără a fi corelate cu indicatorii de performanţă ai întreprinderii, precum şi fără coordonarea prealabilă cu fondatorul. Prin urmare, pe parcursul anului 2015, în lipsa unor fundamentări de rigoare, cu 3⁸³ administratori n-au fost încheiate contracte individuale de muncă, n-au fost aprobate statele de personal, iar salariile de funcţie ale administratorilor au fost stabilite de sine stătător de către conducătorii ÎM;

√ lipsa unor reglementări exhaustive privind responsabilităţile fondatorului şi ale managerului în administrarea patrimoniului transmis în gestiune influenţează negativ eficienţa gestionării patrimoniului AAPL şi păstrarea lui. Astfel, cadrul legal-normativ⁸⁴ în vigoare prevede că titularul patrimoniului este în drept de a transmite, pe bază de contract, o parte sau toate atribuţiile de efectuare a activităţii de antreprenoriat managerului-şef de întreprindere. Angajarea (desemnarea în funcţie) administratorului ÎM se legalizează printr-un contract de management încheiat cu fondatorul. Prin contract se stabilesc drepturile şi obligaţiunile reciproce ale părţilor, inclusiv modul în care conducătorul desemnat îşi exercită atribuţiile de antreprenor, limitele drepturilor de folosinţă şi gestiune a patrimoniului, răspunderea pentru neexecutarea sau executarea neconformă a obligaţiunilor sale. Însă, neluînd în consideraţie normele regulamentare, fondatorii n-au încheiat cu administratorii ÎM contracte de management, prin care ar fi fost legalizate atribuţiile activităţii de antreprenoriat, cu stabilirea drepturilor şi a obligaţiilor reciproce ale părţilor, inclusiv limitarea drepturilor de folosinţă şi de dispoziţie asupra patrimoniului. Astfel de deficienţe au fost constatate la 17 ÎM⁸⁵ din cele 22 ÎM în total pe raion.

√ În rezultatul auditului s-a constatat că, pînă la momentul actual, piaţa centrală mixtă din or. Rîşcani se află la balanţa primăriei, avînd un statut nedeterminat şi practicînd activitate de antreprenoriat, fără a fi înregistrată ca întreprindere municipală.

_________________________

⁷⁰Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi nr.845-XII din 03.01.1992 (în continuare - Legea nr.845-XII din 03.01.1992).

⁷¹ÎM “Apă-canal Branişte”; ÎM “Salubrizarea Costeşti”; ÎM “Servicii Grinăuţi”; ÎM “Viitorul Singureni”.

⁷²Regulamentul-model al întreprinderii municipale, aprobat prin HG nr.387 din 06.06.1994 (în continuare - Regulamentul–model aprobat prin HG nr.387 din 06.06.1994).

⁷³Anexa nr.6 la Raportul de audit.

⁷⁴Anexa nr.6 la Raportul de audit.

⁷⁵Anexa nr.6 la Raportul de audit.

⁷⁶Anexa nr.6 la Raportul de audit.

⁷⁷Anexa nr.6 la Raportul de audit.

⁷⁸Anexa nr.6 la Raportul de audit.

⁷⁹Anexa nr.6 la Raportul de audit.

⁸⁰Anexa nr.6 la Raportul de audit.

⁸¹Anexa nr.6 la Raportul de audit.

⁸²HG nr.743 din 11.06.2002 “Cu privire la salarizarea angajaţilor din unităţile cu autonomie financiară”.

⁸³Anexa nr.6 la Raportul de audit.

⁸⁴Art.4 alin.(1) din Legea nr.845-XII din 03.01.1992; pct.17 şi pct.18 din Regulamentul- model aprobat prin HG nr.387 din 06.06.1994.

⁸⁵ÎM “Prim servicii Malinovscoe”; ÎM “Moara Ladului Zăicani”; ÎM “Spirivlad-service Horodişte”; ÎM “Apă-Canal Sturzeni”; ÎM “Biroul de Proiectare”; ÎM “Prim servicii Răcăria”; ÎM “Gospodăria comunală Rîşcani”; ÎM “Corlăteni Serv-Comun”; ÎM “Publicaţia periodică”; ÎM “Apă-Canal Costeşti”; ÎM “Centrul Stomatologic raional Rîşcani”; ÎM “Duruitoarea Nouă”; ÎM “Pro -Văratic”; ÎM “Comunservice-Nihoreni”; ÎM “Mihăileni-service”; ÎM “Gospodăria Comunală Inovaţie Gălăşeni”; ÎM “Şaptebani-service”.

• Întocmirea şi prezentarea de către AAPL a dărilor de seamă privind patrimoniul gestionat de către întreprinderile fondate la situaţia din 01.01.2016 nu se bazează pe documente justificative, ceea ce determină diferenţele între datele acumulate de la entităţile auditate şi darea de seamă prezentată Agenţiei Proprietăţii Publice, astfel fiind prezentată o dare de seamă neautentică privind patrimoniul AAPL. Prin urmare, nerespectînd cerinţele regulamentare⁸⁶, care specifică că autorităţile publice sînt obligate să asigure autenticitatea datelor prezentate pentru înregistrarea şi actualizarea acestora în modul stabilit de legislaţie, serviciul respectiv din cadrul AP nu a prezentat APP o dare de seamă autentică (pe anul 2015) privind patrimoniul AAPL din raion, gestionat de către ÎM, pentru includerea lui în Registrul patrimoniului public, ceea ce a generat neautenticitatea datelor din Registrul patrimoniului public. Astfel, urmare contrapunerii datelor din Darea de seamă raportată APP⁸⁷ (la situaţia din 31.12.2015) cu datele acumulate de la entităţile auditate, au fost constatate majorări ale datelor din darea de seamă a CR, la capitolul capitalul statutar al întreprinderilor fondate, cu 3,4 mil.lei, şi la valoarea de bilanţ a mijloacelor fixe – cu 2031,2 mil.lei (raportat – 2107,4 mil.lei; real – 76,2 mil. lei), această diferenţă fiind cauzată de:

- reflectarea neconformă a datelor privind valoarea capitalului statutar al ÎM “Gospodăria comunală Rîşcani”, înregistrată la CÎS cu 11,3 mil.lei mai puţin decît valoarea acestuia înregistrată în evidenţa contabilă a întreprinderii. Pe de altă parte, valoarea capitalului social al ÎM “Apă-Canal Costeşti” (înregistrat la CÎS) este cu 14,7 mil.lei mai mare decît valoarea acestuia din evidenţa contabilă a întreprinderii;

- includerea în darea de seamă a datelor incorecte privind capitalul statutar al ÎM “Mihăileni-service” - 5,4 mil.lei în loc de 5,4 mii lei, iar la valoarea de bilanţ a mijloacelor fixe – 2061,8 mil.lei în loc de 2061,8 mii lei. O situaţie analogică a fost constatată la ÎM “Gospodăria comunală Rîşcani” şi ÎM “Şaptebani-service”, fiind incluse incorect datele despre mărimea capitalului statutar - cîte 5,4 mil.lei în loc de 5,4 mii lei. De asemenea, în darea de seamă a CR n-au fost incluse datele despre 4 ÎM: la capitolul capitalul statutar - în sumă de 704,7 mii lei, şi la valoarea de bilanţ a mijloacelor fixe – de 1304,9 mii lei⁸⁸.

√ Neasigurarea delimitării şi contabilizării distincte a patrimoniului public aflat în gestiunea ÎM este consecinţa ignorării de către AAPL şi ÎM a prevederilor legale⁸⁹ referitor la inventarierea bunurilor proprietate publică şi delimitarea acestora pe domenii (public/privat), precum şi a nedeterminării, în deciziile CL privind transmiterea patrimoniului, a drepturilor ÎM asupra bunurilor (posesiune, folosinţă, dispoziţie) şi modului de transmitere (în capital statutar, de la balanţă la balanţă, în gestiune etc.). În acest sens, se atestă că valoarea investiţiilor AAPL din cadrul raionului Rîşcani în părţi legate şi nelegate, reflectate la conturile 135 “Investiţii pe termen lung în părţi nelegate” şi 136 “Investiţii pe termen lung în părţi legate”, constituie 90192,2 mii lei, iar valoarea de bilanţ a mijloacelor fixe ale ÎM şi IMSP – 113971,0 mii lei (ÎM – 76242,5 mii lei, IMSP - 37728,5 mii lei), sau cu o diferenţă de 23778,8 mii lei, aceasta fiind cauzată de neverificarea patrimoniului transmis de fondator şi gestionat de ÎM, inclusiv provenit din sursele CR, CNAM, BS, fondurilor investiţionale etc. Spre exemplu: (i) în urma contrapunerii datelor din Raportul privind executarea bugetului raionului cu datele din rapoartele financiare ale ÎM, s-a constatat că primăria s.Nihoreni nu a reflectat la contul 135 valoarea bunurilor transmise ÎM în mărime de 568,4 mii lei; (ii) a fost admisă evidenţa dublă a patrimoniului în sumă de 8406,8 mii lei⁹⁰, prin înregistrarea atît în evidenţa contabilă a fondatorului, cît şi în evidenţa contabilă a ÎM, astfel fiind denaturate cu suma menţionată datele rapoartelor financiare. În acest sens, se relevă că Curtea de Conturi a menţionat aceste nereguli în Raportul precedent de audit, cu recomandările de rigoare, însă deficienţele în cauză nu au fost înlăturate.

√ Ca urmare a nerespectării prevederilor art.499 din Codul civil, art.4 şi art.5 din Legea nr.1543-XIII din 25.02.1998, care stabilesc obligativitatea înregistrării bunurilor imobile la autoritatea cadastrală, AAPL şi ÎM fondate de către acestea nu au asigurat înregistrarea în Registrul cadastral a dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile transmise în gestiune întreprinderilor, ca urmare, nefiind asigurată recunoaşterea publică a dreptului de proprietate şi a altor drepturi patrimoniale asupra bunurilor imobile. Ignorînd prevederile menţionate, 6 fondatori şi ÎM fondate n-au înregistrat regulamentar la organele cadastrale 29 de bunuri imobile în valoare totală de 2784,9 mii lei.

_________________________

⁸⁶Pct.19 lit.a) din Regulamentul cu privire la Registrul patrimoniului public, aprobat prin HG nr.675 din 06.06.2008 (în continuare-Regulamentul aprobat prin HG nr.675 din 06.06.2008).

⁸⁷Anexa nr.9 la Regulamentul aprobat prin HG nr.675 din 06.06.2008.

⁸⁸ÎM “Centrul Stomatologic” – capital statutar 249,8 mii lei, mijloace fixe 845,5 mii lei; ÎM “Apă-Canal Sturzeni” - capital statutar şi mijloace fixe – 444,1 mii lei; ÎM “Viitorul Singureni” - capital statutar 5,4 mii lei, şi ÎM “Publicaţia periodică a Consiliului raional Rîşcani” - capital statutar 5,4 mii lei şi mijloace fixe 15,3 mii lei. Lipsa în darea de seamă a capitalului statutar al ÎM “Moara Ladului” - 915,1 mii lei.

⁸⁹Art.10¹ şi art.11 din Legea nr.121-XVI din 04.05.2007.

⁹⁰Anexa nr.7 la Raportul de audit.

• Evidenţa şi administrarea patrimoniului public transmis în gestiune IMSP nu întrunesc prevederile cadrului legal-normativ în vigoare.

√ AAPL din raion, în calitate de fondatori ai IMSP, au asigurat instituţiile medicale cu patrimoniul necesar pentru desfăşurarea activităţii acestora, care le-a fost transmis în gestiune. În acelaşi timp, aceste bunuri sînt proprietatea UAT, a căror evidenţă contabilă urmează a fi ţinută la conturile respective, conform prevederilor regulamentare. Însă AAPL nu au asigurat o contabilizare conformă a patrimoniului public transmis în gestiune IMSP, fiind admise iregularităţi, care au cauzat denaturarea situaţiilor financiare din acest domeniu. Prin urmare, cu abateri de la cerinţele legale, care prevăd că AAPL sînt obligate să asigure autenticitatea datelor prezentate pentru înregistrarea şi actualizarea acestora în modul stabilit de legislaţie, SRFC din cadrul AP nu a prezentat APP o dare de seamă autentică (pe anul 2015) privind patrimoniul AAPL gestionat de către IMSP, pentru includerea lui în Registrul patrimoniului public, ceea ce a generat neautenticitatea datelor din Registrul patrimoniului public. Astfel, datele din Darea de seamă privind patrimoniul IMSP, prezentată APP, au fost majorate cu 1,1 mil.lei (în raport nu au fost incluse datele despre patrimoniul a 6 IMSP, în sumă totală de 7,96 mil.lei, totodată fiind majorată valoarea mijloacelor fixe ale Spitalului raional cu 9,1 mil.lei). În acest context, auditul relevă că CR nu dispune de informaţie veridică privind valoarea patrimoniului public aflat în gestiunea IMSP. Prin urmare, conform informaţiei AAPL de nivelul II, investiţiile CR în părţi nelegate constituie 37769,0 mii lei, iar conform informaţiei acumulate de la IMSP, acestea constituie 40055,8 mii lei, sau cu 2286,8 mii lei mai mult. Auditul a constatat că această diferenţă a fost cauzată de luarea la evidenţă de către IMSP Mihăileni a clădirii Centrului de Sănătate Mihăileni cu valoarea de 2286,8 mii lei, edificată de MS cu suportul Băncii Mondiale. De menţionat că, conform certificatului OCT Rîşcani din 24.11.2014, obiectul în cauză este înregistrat în Registrul bunurilor imobile (numărul cadastral 7134207.582.01) ca proprietate a CR, acesta nefiind înregistrat în evidenţa contabilă a AP, ceea ce a condiţionat raportarea eronată a situaţiilor financiare.

CR nu a asigurat integritatea unor imobile preconizate pentru amplasarea CMF. Astfel, 22 de bunuri imobile proprietate publică a CR, cu valoarea totală de 2349,4 mii lei⁹¹, nefiind utilizate în procesul tehnologic, sînt supuse degradării şi distrugerii. În acest context, se relevă că, la momentul oportun, urmare nerespectării prevederilor cadrului normativ⁹², comisiile de primire-predare nu au efectuat inventarierea patrimoniului, pentru a determina starea reală şi valoarea estimativă a obiectelor, cu includerea într-o listă de inventariere separată, cu indicarea motivelor neutilizării lor şi cu înaintarea propunerilor privind vînzarea, casarea sau reutilarea acestora. Cele menţionate sînt o consecinţă a iresponsabilităţii persoanelor cu funcţii de răspundere în exercitarea atribuţiilor funcţionale.

În condiţiile legii⁹³, CR este în drept de a decide privind administrarea bunurilor domeniilor public şi privat ale raionului. Însă, neexecutînd conform atribuţiile sale, prevăzute de legislaţia în vigoare, CR nu a decis şi nu a întreprins măsurile de rigoare privind întocmirea actelor de primire-predare privind transmiterea în gestiune a clădirilor şi încăperilor de la Consiliul raional la IMSP (pentru 5 obiecte bunuri imobile în valoare de 1354,9 mii lei).

√ Nu a fost asigurată conformitatea gestionării şi integritatea patrimoniului (imobilelor) utilizat de OMF. Astfel, potrivit pct.35 din Anexa nr.3 la Instrucţiunea aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor nr.93 din 19.07.2010 şi pct.1 din Anexa nr.4 la Instrucţiunea aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor nr.94 din 19.07.2010, obiectului de reparaţii capitale finanţat de către diferiţi executori de buget i se atribuie un cod unic. De asemenea, conform pct.39 şi, respectiv, pct.29 din anexele menţionate, volumul lucrărilor îndeplinite prin intermediul executorilor de buget, cărora nu le aparţine obiectul de reparaţii capitale, urmează a fi transmis executorului de buget căruia îi aparţine obiectul de reparaţii capitale prin reflectarea în evidenţa contabilă. Însă, contrar prevederilor menţionate, clădirii OMF Hiliuţi, ca obiect de reparaţii capitale din mai multe surse, nu i-a fost atribuit un cod unic, pentru ca la finalizarea lucrărilor costul total al acestora să fie transmis proprietarului – primăria s.Hiliuţi. Ca urmare, la situaţia din 01.01.2016, costul reparaţiilor (menţionate ca “clădirea OMF”), în sumă totală de 706,8 mii lei, a fost reflectat în evidenţa celor 3 entităţi participante (CS Rîşcani – 489,1 mii lei; primăria s.Hiliuţi – 167,7 mii lei; CR – 50,0 mii lei), totodată fiind calculată uzura la valoarea respectivă. Prin urmare, această situaţie a dus la denaturarea datelor privind numărul şi valoarea patrimoniului public aflat în gestiunea IMSP, precum şi la majorarea neîntemeiată a cheltuielilor legate de calcularea uzurii.

_________________________

⁹¹Anexa nr.8 la Raportul de audit.

⁹²Pct.24 din Regulamentul cu privire la modul de transmitere a întreprinderilor de stat, organizaţiilor, instituţiilor, a subdiviziunilor lor, clădirilor, construcţiilor, mijloacelor fixe şi altor active, aprobat prin HG nr.688 din 09.10.1995 (abrogat prin Hotărîrea Guvernului nr.901 din 31.12.2015) şi pct.42 din Regulamentul aprobat prin Ordinul ministrului finanţelor nr.60 din 29.05.2012.

⁹³Art.43 alin.(1) din Legea nr.436-XVI din 28.12.2006.

• AAPL, în calitate de proprietari ai patrimoniului public, nu au asigurat evidenţa regulamentară şi monitorizarea administrării bunurilor publice transmise în gestiune întreprinderilor municipale. Astfel, contrar prescripţiilor pct.30 din Regulamentul aprobat prin HG nr.688 din 09.10.1995, care stabilesc că actele de primire-predare a mijloacelor fixe se întocmesc în baza materialelor de inventariere şi estimării lor, paşapoartelor tehnice şi altor documente tehnice, precum şi documentelor despre înregistrarea precedentă a acestor obiecte, efectuată de organele autorizate pe numele întreprinderii care transmite, în cazul a 13 ÎM (sau 76%) transmiterea patrimoniului în valoare totală de 62,97 mil.lei s-a efectuat fără inventarierea şi estimarea corespunzătoare a mijloacelor fixe, precum şi fără aprecierea stării reale a lor. Ca rezultat, auditul a constatat că o parte din patrimoniu nu este utilizată în procesul tehnologic şi este supus degradării şi distrugerii, totodată, o parte din utilajele noi nefiind instalate şi puse în funcţiune.

√ Evidenţa şi raportarea neveridică a informaţiilor ÎM privind situaţiile financiare ale acestora sînt consecinţe ale faptului că între ÎM şi fondatorii acestora (CL) nu au fost întocmite acte de verificare a patrimoniului gestionat. Astfel, în conformitate cu prevederile art.17 alin.(1) şi art.24 alin.(1) din Legea nr.113-XVI din 27.04.2007, se interzice deţinerea de către entitate a activelor cu orice titlu fără documentarea lor, iar entitatea are obligaţia să efectueze inventarierea generală a elementelor de activ şi pasiv cel puţin o dată pe parcursul desfăşurării activităţii sale. Neexecutarea prevederilor regulamentare menţionate, precum şi lipsa unui control intern eficient în acest domeniu au cauzat neînregistrarea în evidenţa contabilă a primăriilor or. Rîşcani şi s. Singureni a diferitor bunuri în valoare totală, respectiv, de 682,4 mii lei⁹⁴ şi de 40,7 mii lei, iar a ÎM “Apă-Canal Costeşti” – în valoare totală de 1211,1 mii lei⁹⁵. În total pe raion, n-a fost contabilizat regulamentar patrimoniu al ÎM în valoare totală de 1934,2 mii lei⁹⁶.

√ Urmare nerespectării prevederilor regulamentare⁹⁷, care specifică că costurile de modernizare (inclusiv de reparaţie capitală) a investiţiei imobiliare, efectuată cu scopul majorării beneficiilor economice aşteptate din utilizarea obiectului, se capitalizează şi se reflectă ca majorare a investiţiilor imobiliare, la 2 ÎM s-au admis cazuri de neînregistrare la majorarea valorii de bilanţ a fondurilor fixe şi a cheltuielilor suportate pentru reparaţia capitală în sumă de 232,3 mii lei⁹⁸, ceea ce nu a determinat valoarea reală a fondurilor fixe şi/sau a termenului de exploatare.

√ Contrar prevederilor art.13 din Legea nr.113-XVI din 27.04.2007, conducătorii a 3 ÎM şi 2 primării⁹⁹ nu au asigurat ţinerea evidenţei contabile privind captarea şi comercializarea apei cu întocmirea rapoartelor financiare anuale, ceea ce nu a permis auditului să efectueze analiza activităţii financiare a acestora.

√ Evidenţa neconformă a fondului locativ a determinat raportarea neautentică a situaţiilor patrimoniale, cu denaturarea dărilor de seamă. Astfel, primăriile or.Costeşti, com.Recea şi s.Văratic, precum şi întreprinderile care gestionează fondul locativ nu au întreprins măsurile de rigoare în vederea inventarierii şi evaluării corecte a acestuia. Ca urmare, valoarea fondului locativ de 25,5 mil.lei, care se află la evidenţa ÎM din localităţile menţionate, nu a fost diminuată cu valoarea fondului locativ privatizat (25,0 mil.lei)¹⁰⁰, prin ce nu s-au respectat prevederile art.17 din Legea nr.113-XVI din 27.04.2007 şi ale art.14 alin.(1) şi alin.(2) din Legea nr.1324-XII din 10.03.1993¹⁰¹.

Totodată, primăria or. Rîşcani şi ÎM “Gospodăria comunală Rîşcani” nu dispun de informaţii cu privire la componenţa şi valoarea locuinţelor neprivatizate, motivînd că acestea au fost 100% privatizate şi scoase de la evidenţă. De menţionat că, urmare verificărilor selective în procesul de audit, în 9 blocuri locative a fost constatată existenţa a cel puţin 14 apartamente neprivatizate. O situaţie similară s-a constatat şi la primăria com.Recea, la care lipseşte informaţia privind apartamentele neprivatizate din două blocuri locative cu suprafaţa totală de 465,0 m² şi, respectiv, 604,4 m².

_________________________

⁹⁴Anexa nr.7 la Raportul de audit.

⁹⁵Anexa nr.7 la Raportul de audit.

⁹⁶Anexa nr.7 la Raportul de audit.

⁹⁷Pct.19 din Standardul Naţional de Contabilitate “Investiţii imobiliare”, aprobat prin Ordinul ministrului finanţelor nr.118 din 06.08.2013.

⁹⁸Anexa nr.7 la Raportul de audit.

⁹⁹Anexa nr.6 la Raportul de audit.

¹⁰⁰Anexa nr.7 la Raportul de audit.

¹⁰¹Legea privatizării fondului de locuinţe nr.1324-XII din 10.03.1993.

• La fondarea unor entităţi, AAPL nu au pus la bază fundamentări tehnico-economice clare privind conformitatea constituirii lor, inclusiv prin alocarea resurselor financiare/materiale necesare pentru dotarea acestora în scop de antreprenoriat.

În acest sens, se relevă că, la 28.11.2013, primăria s.Singureni (în calitate de aplicant) a recepţionat de la ADR Nord bunuri în valoare de 7,1 mil.lei, obţinute în cadrul realizării proiectului “Sistem de colectare şi transport al deşeurilor menajere”¹⁰². Ulterior aceste bunuri au fost antrenate în procesul activităţii de salubrizare a SRL “Salubricom-Expert”, fondată de 7 AAPL (inclusiv primăria s.Singureni), tocmai din luna iulie 2015 (sau peste 19 luni). Astfel, la 14.04.2016 (sau peste 18 luni de la înregistrarea SRL), din efectivul total al gospodăriilor (8346) din cadrul celor 7 AAPL implicate în proiect, erau încheiate oficial contracte doar cu circa 30 la sută din consumatori, entitatea prestînd servicii în lipsa contractelor de rigoare. Prin urmare, proiectul în cauză de importanţă la nivel local nu demonstrează pe deplin eficienţa corespunzătoare. Una dintre cauzele neasigurării unei activităţi de salubrizare corespunzătoare este nivelul insuficient de implicare a decidenţilor în procesul de determinare a potenţialului de afaceri economico-financiar, precum şi a unei situaţii neunivoce din partea AAPL de stabilire a tarifelor pentru serviciile prestate¹⁰³ şi a taxei pentru salubrizare în cazurile cînd persoanele nu au încheiate contracte, ceea ce a redus posibilitatea SRL de a acumula plăţile necesare pentru serviciile prestate. Totodată, managementul necorespunzător al SRL a condiţionat neacumulările plăţilor necesare de la consumătorii cu care au fost încheiate contracte, restanţele la plăţi constituind 0,1 mil.lei (neraportate în evidenţă), sau nivelul de achitare fiind de circa 40 la sută. Mai mult decît atît, lipsa contractelor cu unii beneficiari cărora le-au fost distribuite pubele pentru deşeurile menajere nu a făcut posibilă acumularea veniturilor estimate la circa 0,7 mil.lei (iulie-decembrie 2015).

În acelaşi timp, se relevă că primăria s.Singureni a transmis neconform celorlalte 6 primării 8574 de pubele (2,9 mil.lei), dintre care circa 7290 (2,5 mil.lei) au fost repartizate de AAPL populaţiei doar sub semnătura de confirmare a recepţionării, nefiind asigurată acceptarea de către beneficiari a condiţiilor contractelor de prestare a serviciilor de salubrizare, ceea ce a constituit un prim factor de tergiversare în continuare a conformării relaţiilor contractuale şi, nu în ultimul rînd, a implicării neeficiente a AAPL în acest proces. Mai mult decît atît, testările de audit efectuate relevă că lipsa unor acte ce ar viza responsabilitatea persoanelor care au recepţionat bunurile publice generează riscul de pierdere a acestora, drept exemplu în acest sens fiind primăria s. Pelinia (r-nul Drochia), unde au fost excluse din evidenţă pubelele transmise populaţiei în valoare de 1,0 mil.lei.

În contextul celor evocate, se relevă că actul de constituire a SRL “Salubricom-Expert” nu reflectă bunurile alocate (7,1 mil.lei) de fondatori (AAPL). Contrar prevederilor legale¹⁰⁴, care reglementează condiţiile constituirii şi gestionării corecte a capitalului statutar, fondatorii şi SRL nu au asigurat înregistrarea în evidenţă a cotei-părţi a investiţiilor şi, respectiv, prezentarea pe anul 2015 a unui raport financiar veridic, care ar confirma patrimoniul public gestionat efectiv. În acest sens, se atestă că în raportul financiar al SRL este înregistrat un capital social de 5400 lei, faţă de bunurile gestionate de 7,1 mil.lei, dintre care bunuri doar în valoare de 3,0 mil.lei (cu 4,1 mil.lei mai puţin) au fost înregistrate în bilanţul contabil al entităţii pe anul 2015, acestea fiind atribuite incorect la veniturile din activitatea SRL, situaţii determinate, în principal, de prevederile neunivoce ale statutului, precum şi de transmiterea bunurilor în valoare de 3,7 mil.lei către AAPL, dar nu în administrare SRL. Totodată, nereglementarea delimitării domeniului de evidenţă (public/privat) şi contabilizării distincte a bunurilor a condiţionat contabilizarea dublă a patrimoniului reflectat în evidenţa contabilă a fondatorilor în valoare de 1,2 mil.lei¹⁰⁵, ceea ce nu asigură prezentarea autentică a situaţiilor patrimoniale/financiare.

Situaţiile negative menţionate denotă un nivel suficient de redus al responsabilităţii decidenţilor şi responsabililor din cadrul AAPL privind administrarea integră şi economicoasă a patrimoniului public, monitorizarea activităţii serviciilor domeniului public pentru buna lor funcţionare, acumularea veniturilor respective în scopul administrării eficiente a patrimoniului gestionat, precum şi neadmiterea acţiunilor ilicite în activitatea de antreprenoriat.

_________________________

¹⁰²Proiectul “Sistemul de colectare şi transport al deşeurilor menajere pe raza microregiunii interraionale Rîşcani (AAPL: Singureni, Corlăteni, Grinăuţi, Recea, Răcăria, Aluniş) - Drochia (Pelinia).

¹⁰³AAPL, lei/pers/lunar: Singureni-15, Corlăteni-15, Grinăuţi-nu, Recea-10, Răcăria-nu, Aluniş-40; Pelinia-1.

¹⁰⁴Legea nr.1107-XV din 06.06.2002 “Codul civil”; Legea privind societăţile cu răspundere limitată nr.135-XVI din 14.06.2007 (cap. III).

¹⁰⁵Notă: Cota-parte a tehnicii la AAPL: Aluniş – 261,6 mii lei; Răcăria – 274,7 mii lei; Grinăuţi – 163,5 mii lei. Valoarea platformelor pentru depozitarea deşeurilor, repartizate la 7 AAPL, în mărime de 466,8 mii lei, este înregistrată şi la AAPL Singureni.

• Politicile tarifare aplicate de către fondatori (CL) şi managementul ÎM nu întrunesc rigorile privind fundamentarea analitică şi, corespunzător, reglementarea justificată a costurilor şi veniturilor operaţionale aferente serviciilor prestate de întreprinderi.

Contrar Metodologiei aprobate prin Hotărîrea ANRE nr.164 din 29.11.2004, prin care a fost aprobată modalitatea de determinare, aprobare şi aplicare a tarifelor pentru serviciile publice de alimentare cu apă, de canalizare şi epurare a apelor uzate, o serie de ÎM nu au respectat conformitatea structurii cheltuielilor şi consumurilor. Prin urmare, toate ÎM supuse auditării¹⁰⁶ nu dispun de regulamente interne privind reglementarea politicii tarifare şi a modului de stabilire a preţurilor pentru toate serviciile prestate de întreprindere, inclusiv a componenţei şi tipului cheltuielilor directe şi indirecte care se includ în calculul tarifului la producţie/serviciu/lucrare, precum şi celor care se acoperă din beneficiu; nu dispun de principii de repartizare a cheltuielilor indirecte, generale şi administrative între diferite tipuri de producţie. Totodată, tarifele aprobate la 5 ÎM¹⁰⁷ nu au fost însoţite nici de calculele respective cu privire la divizarea cheltuielilor directe, indirecte, iar rentabilitatea pentru fiecare unitate de măsură a serviciilor prestate şi, respectiv, valoarea tarifelor n-au fost ajustate la schimbarea periodică a costurilor şi cheltuielilor suportate.

√ Nu a fost asigurată conformitatea privind serviciile pentru amenajarea or.Rîşcani. Astfel, auditul a constatat că, ignorînd prevederile art.13 alin.(1) lit.e) din Legea nr.96-XVI din13.04.2007¹⁰⁸, care stabileşte că autorităţile contractante iniţiază şi desfăşoară proceduri de achiziţii publice, primăria or.Rîşcani (în 2014) nu a iniţiat şi nu a desfăşurat procedura de achiziţii publice ale serviciilor de amenajare a or. Rîşcani în sumă de 669,2 mii lei. Aceste servicii au fost finanţate de către primărie lunar, ca suport financiar, şi prestate de către ÎM “Gospodăria comunală Rîşcani”, în baza devizelor de cheltuieli şi actelor de lucrări executate, fără a fi eliberate primăriei or. Răşcani facturi fiscale, prin ce s-au încălcat prevederile Codului fiscal.

√ Cadrul normativ¹⁰⁹ atribuie AAPL obligaţii/competenţe exclusive privind organizarea şi controlul funcţionării serviciilor publice, precum şi administrarea bunurilor proprietate publică din infrastructura edilitară a UAT cu diligenţa unui bun proprietar. În acest context, se relevă că doar în decursul a 8 luni în 2015 pierderile nejustificat de majore la ÎM “Viitorul Singureni” au constituit 26,1 mii m³, sau 76,1% din volumul de apă captat. Această situaţie rezultă şi din faptul că prestarea serviciilor de apeduct către 73 de consumatori (23,1%) nu s-a asigurat prin încheierea contractelor, iar pentru 92 de gospodării (286 membri) prestarea acestor servicii se efectuează fără calcularea şi încasarea plăţilor de rigoare estimate de audit la circa 45,8 mii lei (8 luni în 2015), fiind constatate şi alte venituri (ne)incluse/(ne)raportate spre plată de 6,4 mii lei. Prin urmare, aceste situaţii negative sînt cauzate, în principal, de neasigurarea unei evidenţe şi administrări conforme¹¹⁰a obiectelor infrastructurii tehnico-edilitare, de evidenţa neconformă a decontărilor cu consumatorii şi monitorizării volumului de apă furnizat consumatorilor determinat în baza datelor înregistrate de echipamentele de măsurare¹¹¹, constituind un factor în gestionarea prudentă şi eficientă a resurselor şi patrimoniului administrat. De menţionat că din 13,1 km de apeduct, în evidenţa AAPL Singureni sînt înregistraţi doar 4,1 km (1,5 mil.lei), respectiv alte porţiuni nefiind înregistrate (6,0 km Ø63; 2,0 km Ø 110, fontă; 1,0 km Ø110, plastic).

_________________________

¹⁰⁶Anexa nr.6 la Raportul de audit.

¹⁰⁷Anexa nr.6 la Raportul de audit.

¹⁰⁸Lege privind achiziţiile publice nr.96-XVI din 13.04.2007 (abrogată prin Legea nr.131 din 03.07.2015).

¹⁰⁹Art.14 din Legea nr.436-XVI din 28.12.2006; art.14 şi art.15 din Legea serviciilor publice de gospodărie comunală nr.1402-XV din 24.10.2002.

¹¹⁰HG nr.133 din 24.02.2014 “Cu privire la crearea sistemului informaţional automatizat “Registrul obiectelor de infrastructură tehnico-edilitară”.

¹¹¹HG nr.656 din 27.05.2002 “Cu privire la aprobarea Regulamentului-cadru privind folosirea sistemelor comunale de alimentare cu apă şi de canalizare”; Regulamentul cu privire la modul de prestare şi achitare a serviciilor locative, comunale şi necomunale pentru fondul locativ, contorizarea apartamentelor şi condiţiile deconectării acestora de la/reconectării la sistemele de încălzire şi alimentare cu apă, aprobat prin HG nr.191 din 19.02.2002.

• O situaţie precară s-a constatat la transmiterea patrimoniului UAT în gestiune asociaţiilor obşteşti. Astfel, cadrul legal¹¹² stabileşte că asociaţia este organizaţie necomercială, independentă de autorităţile publice, constituită benevol de cel puţin două persoane fizice şi/sau juridice în vederea realizării, în condiţiile legii, a unor drepturi legitime pentru satisfacerea unor necesităţi nemateriale, iar pentru a practica o activitate economică, ce nu rezultă nemijlocit din scopurile prevăzute în statut, asociaţia obştească poate fonda societăţi comerciale şi cooperative, care îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi¹¹³ şi cu statutele respective. Cu abateri de la aceste reglementări, 5 UAT¹¹⁴ au transmis sistemele de aprovizionare cu apă potabilă şi canalizare, precum şi sondele arteziene (în valoare totală de circa 4,9 mil.lei) la 3 asociaţii obşteşti ale consumatorilor de apă, care nu au înfiinţat persoane juridice cu drept de a practica activitate de întreprinzător, precum şi la 2 agenţi economici. Mai mult decît atît, contrar prevederilor legale, contabilităţile din 5 UAT nominalizate ţin evidenţa contabilă a bunurilor transmise în gestiunea asociaţiilor obşteşti şi agenţilor economici la contul analitic 012 “Instalaţii de transmisie”. Ca rezultat, în 2015, AAPL au calculat uzura pentru bunurile transmise în sumă totală de 308,3 mii lei¹¹⁵, ceea ce a condiţionat raportarea eronată a situaţiilor financiare, precum şi formarea neechitabilă a preţurilor pentru serviciile prestate, fiind diminuate/micşorate şi cheltuielile entităţilor vizate.

Situaţia descrisă denotă un deficit acut de responsabilitate din partea AAPL în materie de administrare conformă şi eficientă a patrimoniului public local, necoordonarea şi nemonitorizarea activităţii serviciilor publice în teritoriu pentru buna lor funcţionare, acumularea veniturilor respective în scopul deservirii şi renovării patrimoniului gestionat.

Totodată, auditul relevă că, potrivit prevederilor legale¹¹⁶, transmiterea bunurilor materiale proprietate publică în arendă ori în locaţiune se face prin licitaţie publică, organizată în condiţiile legii. Însă, contrar celor menţionate, transmiterea bunurilor la 2 asociaţii obşteşti/persoane fizice¹¹⁷ s-a efectuat în lipsa contractelor de arendă şi fără stabilirea plăţii pentru arendă prin licitaţie (fiind stabilită taxa fixă de 200 lei lunar în lipsa calculelor), iar în 3 cazuri¹¹⁸nu a fost stabilită plata pentru arendă, ceea ce generează “zone cenuşii” în activitatea de antreprenoriat (fără plata pentru arendă).

_________________________

¹¹²Art.181 alin.(1) din Codul civil; art.1 alin.(1); art.11 alin.(3) şi art.24 lit.e) din Legea cu privire la asociaţiile obşteşti nr.837-XIII din 17.05.1996.

¹¹³Legea nr.845-XII din 03.01.1992.

¹¹⁴Anexa nr.7 la Raportul de audit.

¹¹⁵Anexa nr.7 la Raportul de audit.

¹¹⁶Art.77 din Legea nr.436-XVI din 28.12.2006.

¹¹⁷Asociaţiile obşteşti ale consumatorilor de apă din s. Recea şi s. Aluniş.

¹¹⁸Primăria s.Hiliuţi, agenţii economici din com. Pociumbeni şi din s .Pociumbăuţi.

• Lipsa la nivelul administraţiei raionale a unei strategii fundamentate şi susţinute privind resursele energetice pentru încălzirea instituţiilor publice şi valorificarea investiţiilor pentru sistemele de încălzire şi termoficare a acestora nu a asigurat utilizarea eficientă şi justificată a mijloacelor publice în sumă de 2566,0 mii lei.

În urma auditului s-a constatat că procesul de trecere la încălzire cu biomasă nu a fost bine determinat şi balansat din punctul de vedere al materiei prime pentru brichete, subiecţilor care urmau a fi implicaţi în procesul de producere, bazei materiale pentru amplasarea liniilor de producere a brichetelor etc. Totodată, se atestă lipsa la CR a unor fundamentări/calcule tehnico-economice (studii de fezabilitate, plan de afaceri) cu privire la implementarea proiectului de parteneriat pentru producerea combustibilului pe bază de biomasa, modul de gestiune ulterioară a procesului de producţie şi la determinarea cotei-părţi de finanţare a proiectului din alte surse. Prin urmare, situaţiile menţionate au condiţionat abateri de la conformitate, care s-au soldat cu utilizarea ineficientă a banilor publici. Astfel, pentru implementarea proiectului nr.3808 din 13.10.2011 în domeniu bioenergeticii, în anul 2012, din contul FEN, CR i-au fost alocate mijloace financiare în sumă totală de 2556,0 mii lei, acestea fiind utilizate pentru procurarea a 3 linii de brichetare (prin procedura de achiziţii publice) de la o persoana juridică din or. Străşeni. Ulterior, conform deciziilor CR, liniile de brichetare au fost repartizate în gestiune UAT din raion¹¹⁹. În acest sens, probele de audit denotă o stare neconformă şi exploatarea ineficientă a liniilor de brichetare. Astfel, în 2015, nu a funcţionat nici o linie din cele 3 procurate în anul 2012. De menţionat că, în anul 2012, a fost instalată şi pusă în funcţiune numai o linie în valoare de 1018,8 mii lei, la primăria com.Vasileuţi, în incinta încăperii unui agent economic din localitate. Agentului economic i-a fost transmis pentru păstrare şi utilajul destinat primăriei com. Grinăuţi. Prin urmare, pînă la momentul actual, două linii de producere a brichetelor din biomasă în valoare de 1537,2 mii lei n-au fost instalate şi puse în funcţiune. Mai mult decît atît, în perioada păstrării, utilajul a nimerit în incendiu, o parte din acesta devenind nefuncţional, fără posibilitatea de a fi restabilit. Această stare de lucrări a fost condiţionată de o serie de factori, care se caracterizează prin: (i) achiziţionarea utilajului descompletat; (ii) lipsa mijloacelor necesare pentru restabilirea utilajului (primăriile com.Grinăuţi şi s.Şaptebani); (iii) lipsa contractelor cu agenţii economici privind materia primă şi disponibili de a produce brichete de biomasă; (iv) refuzul primăriei s.Şaptebani de a semna actul de primire-predare şi factura fiscală, din cauză că utilajul nu este nou şi este degradat (acest utilaj, la momentul dat, este înregistrat în contabilitatea Aparatului preşedintelui raionului, iar pentru păstrare este dat primăriei s.Şaptebani).

_________________________

¹¹⁹ Primăriile satelor/comunelor: Vasileuţi - în sumă de 1018,8 mii lei; Grinăuţi – de 768,6 mii lei; Saptebani – de 768,6 mii lei.

Recomandări:

9. Consiliul raional, consiliile locale şi primăriile: or. Rîşcani, or. Costeşti, satelor/comunelor Aluniş, Branişte, Corlăteni, Duruitoarea Nouă, Grinăuţi, Malinovscoe, Mihăileni, Răcăria, Recea, Şaptebani, Singureni, Sturzeni, în comun cu administratorii entităţilor fondate, să elaboreze şi să aprobe un plan de măsuri pentru redresarea autentică a situaţiei financiare/patrimoniale a întreprinderilor şi menţinerea managementului orientat spre eficientizarea gestionării patrimoniului public, inclusiv prin efectuarea acţiunilor de inventariere şi de reevaluare a patrimoniului în conformitate cu actele normative în vigoare.

10. Consiliile locale şi primăriile s. Aluniş, com. Recea, s. Hiliuţi, s. Pociumbăuţi, com. Pociumbeni să determine modul de gestiune a reţelelor de aprovizionare cu apă proprietate publică locală, în conformitate cu cadrul legal-normativ în vigoare.

11. Consiliile locale ale or. Rîşcani, or. Costeşti, com. Duruitoarea Nouă, s. Mihăileni, s. Sturzeni, s. Zăicani să implementeze proceduri eficiente de control intern menite să asigure respectarea cadrului legal-normativ privind administrarea/gestionarea patrimoniului public local, cu întreprinderea măsurilor de rigoare în vederea înregistrării conforme a patrimoniului proprietate publică la organele cadastrale.

12. Primăria or. Rîşcani să determine forma organizatorico-juridică a activităţii pieţei orăşeneşti, cu elaborarea şi prezentarea spre aprobare Consiliului local a regulamentului de funcţionare a pieţei.

13. Primăriile or. Rîşcani, or. Costeşti şi satelor/comunelor Corlăteni, Gălăşeni, Malinovscoe, Nihoreni, Singureni, Pociumbeni, Pociumbăuţi, Recea să implementeze proceduri de control intern, inclusiv prin descrierea proceselor corespunzătoare ce ţin de domeniul contabilităţii, care să asigure ţinerea regulamentară a evidenţei contabile, în scopul raportării regulamentare a situaţiilor financiare, cu remedierea iregularităţilor constatate de audit.

14. Consiliul raional, CO Rîşcani, CO Costeşti, consiliile locale Branişte, Duruitoarea Nouă, Corlăteni, Horodişte, Malinovscoe, Mihăileni, Răcăria, Sturzeni, Zăicani să asigure revizuirea statutelor ÎM, cu conformarea acestora cadrului legal existent şi principiilor de administrare eficientă, legală şi transparentă a proprietăţii publice.

15. Preşedintele raionului, în comun cu IMSP, să efectueze inventarierea patrimoniului public transmis în comodat, în scopul asigurării autenticităţii evidenţei contabile a acestuia atît la fondator, cît şi la IMSP, înregistrarea conformă a acestuia în Registrul bunurilor imobile, cu asigurarea monitorizării eficiente continue a situaţiilor patrimoniale.

16. Consiliile locale şi primarii or. Rîşcani, or. Costeşti, com. Recea şi s. Văratic să asigure inventarierea fondului locativ, cu contabilizarea conformă a celui neprivatizat şi aprobarea regulamentară a tarifelor pentru chiria acestuia.

Evaluarea conformităţii şi implementării recomandărilor anterioare ale Curţii de Conturi

Urmare verificărilor vizînd gradul de conformare a autorităţilor locale din raion pe marginea Hotărîrii Curţii de Conturi nr.27 din 15.06.2012, se relevă că AAPL nu au dispus acţiuni punctuale în vederea remedierii iregularităţilor constatate anterior, astfel contribuind la perpetuarea unui management financiar/operaţional contraperformant, fapt atestat şi în prezentul Raport de audit.

Verificările efectuate au relevat persistenţa aceloraşi probleme, exprimate prin:

√ neasigurarea identificării, evaluării şi administrării eficiente a veniturilor bugetare în ansamblu, inclusiv ale bugetelor locale;

√ evidenţa neconcludentă, administrarea şi gestionarea defectuoasă a patrimoniului public;

√ ţinerea neconformă a evidenţei contabile, precum şi raportarea eronată a unor situaţii financiare etc.;

√ nefinalizarea proceselor de identificare, delimitare, înregistrare şi evidenţă a patrimoniului public (inclusiv funciar) local;

√ deficitul/lipsa de supraveghere din partea AAPL asupra activităţii economico-financiare a ÎM.

Reieşind din cele menţionate, recomandările anterioare neimplementate, sau implementate parţial de către AAPL, au fost actualizate şi reiterate în prezentul Raport de audit.

CONCLUZII GENERALE DE AUDIT

În urma misiunii de audit desfăşurate, echipa de audit atestă un cumul de factori generatori de abateri şi deficienţe în procesul de gestionare a fondurilor publice de către entităţile auditate. Astfel, managementul existent la nivelul AAPL din raion a generat: neimplementarea unui control intern adecvat, care să asigure condiţiile optime pentru evaluarea, stabilirea, urmărirea şi încasarea integrală a veniturilor proprii ale entităţilor publice, precum şi neîndeplinirea atribuţiilor în domeniu de către personalul de specialitate.

Totodată, s-a constatat o preocupare insuficientă a managementului unor entităţi privind gestionarea conformă a patrimoniului public, fiind admise nereguli şi deficienţe, care se exprimă prin: lipsa evidenţei conforme a patrimoniului public şi a raportării veridice a situaţiilor patrimoniale; neasigurarea înregistrării integrale a drepturilor asupra bunurilor imobile în Registrul bunurilor imobile, precum şi a realităţii şi acurateţei datelor din situaţiile financiare.

Auditul rezumă că autorităţile publice locale continuă să manifeste atitudine contraindicată în materie de funcţionalitate a ÎM şi IMSP şi, respectiv, de gestiune defectuoasă a fondurilor publice aflate în posesia acestora. Se invocă perpetuarea, iar în unele cazuri amplificarea factorilor generatori de gestiune economică ineficientă, management corporativ nestandardizat şi contraperformant, cu efecte păguboase pentru interesele publice.

Notă: Prezentul Raport de audit a fost întocmit în baza probelor acumulate de echipa de audit, în componenţa: controlorului de stat principal/auditor public dna Svetlana Malevici (şef de echipă), controlorului de stat/auditor public dl Veaceslav Damian, controlorului de stat/auditor public dl Grigorie Medvedi.