Hotărîre nr.22 din 30.06.2016 privind Rapoartele auditului conformităţii exerciţiului bugetar şi gestionării patrimoniului public în cadrul entităţilor publice din raionul Ungheni pe anul 2015

CURTEA DE CONTURI

H O T Ă R Î R E

privind Rapoartele auditului conformităţii exerciţiului bugetar

şi gestionării patrimoniului public în cadrul entităţilor

publice din raionul Ungheni pe anul 2015

nr. 22  din  30.06.2016

 (în vigoare 02.09.2016) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 288-292 art. 26 din 02.09.2016

* * *

Curtea de Conturi, în prezenţa preşedintelui raionului Ungheni, dna Ludmila Guzun; şefului Oficiului teritorial Ungheni al Cancelariei de Stat, dl Ion Harea; şefului Direcţiei administrarea proprietăţii publice în cadrul Agenţiei Proprietăţii Publice de pe lîngă Ministerul Economiei, dl Mihai Doruc; şefului Inspectoratului Fiscal de Stat pe raionul Ungheni, dl Victor Reznic; şefului Direcţiei Finanţe a Consiliului raional Ungheni, dna Tatiana Struc; şefului Direcţiei Educaţie a Consiliului raional Ungheni, dna Iulia Pancu; primarilor: or. Ungheni, dl Alexandru Ambros; s. Unţeşti, dl Nicolaie Sorotinschi; com. Valea Mare, dna Galina Varvariuc; com. Mănoileşti, dna Valentina Grosu, călăuzindu-se de art.2 alin.(1) şi art.4 alin.(1) lit.a) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008¹, a examinat Raportul auditului conformităţii exerciţiului bugetar în cadrul autorităţilor publice din raionul Ungheni pe anul 2015, precum şi Raportul auditului conformităţii gestionării patrimoniului public în cadrul entităţilor publice din raionul Ungheni pe anul 2015.

___________________________

¹Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008 (în continuare – Legea nr.261-XVI din 05.12.2008).

Misiunile de audit au fost realizate în temeiul art.28, art.30 şi art.31 din Legea nr.261-XVI din 05.12.2008 şi în conformitate cu Programul activităţii de audit al Curţii de Conturi pe anul 2016². Scopul primei misiuni de audit a fost: verificarea respectării de către autorităţile administraţiei publice locale (în continuare – AAPL) din raionul Ungheni a prevederilor actelor normative în procesul bugetar; verificarea corespunderii cadrului normativ şi analitic procedurilor de evaluare, planificare şi administrare a impozitelor/taxelor locale, precum şi de planificare, executare şi raportare a cheltuielilor bugetare. Scopul celei de-a doua misiuni a fost: verificarea respectării de către AAPL din raion a prevederilor actelor normative şi principiilor bunei guvernări în procesul de administrare a patrimoniului public.

___________________________

²Hotărîrea Curţii de Conturi nr.46 din 14.12.2015 “Privind aprobarea Programului activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2016”.

Auditurile au fost efectuate conform standardelor internaţionale³ aplicate de Curtea de Conturi, probele de audit fiind obţinute prin examinarea rapoartelor privind execuţia bugetară, rapoartelor financiare ale entităţilor supuse auditării, registrelor contabile; verificarea documentelor primare; analiza indicatorilor şi a unor date semnificative; observaţii directe, precum şi prin analiza explicaţiilor persoanelor cu funcţii de răspundere din cadrul entităţilor supuse auditării. La fel, au fost examinate deciziile şi dispoziţiile Consiliului raional şi ale preşedintelui raionului, actele organelor deliberative şi executive ale unităţilor administrativ-teritoriale (în continuare – UAT) de nivelul I.

___________________________

³Hotărîrea Curţii de Conturi nr.60 din 11.12.2013 “Cu privire la aplicarea Standardelor Internaţionale de Audit ale Instituţiilor Supreme de Audit de nivelul 3 – ISSAI 100, ISSAI 200, ISSAI 300, ISSAI 400 în cadrul misiunilor de audit ale Curţii de Conturi”; Hotărîrea Curţii de Conturi nr.7 din 10.03.2014 “Cu privire la aplicarea Liniilor Directoare de Audit (ISSAI 1000-9999) în cadrul auditului public”.

Examinînd rezultatele auditului şi audiind Rapoartele prezentate, precum şi explicaţiile persoanelor cu funcţii de răspundere prezente în şedinţa publică, Curtea de Conturi

A CONSTATAT:

abaterile şi iregularităţile admise de AAPL din raionul Ungheni în procesul bugetar 2015 atestă că autorităţile respective nu s-au preocupat de inventarierea şi evaluarea materiei impozabile aferente formării bugetelor locale, în vederea dezvoltării social-economice a teritoriului administrat. Gestionarea cheltuielilor bugetare nu corespunde principiilor managementului financiar.

Administrarea patrimoniului public nu contribuie la consolidarea bazei financiare a autorităţilor locale, fondurile fixe şi activele gestionate de către întreprinderile municipale nu generează veniturile corespunzătoare.

Deficienţele elucidate de misiunea de audit se exprimă prin:

√ lipsa de control şi monitorizarea ineficientă din partea AAPL de nivelul II, ceea ce a cauzat diminuarea nejustificată a transferurilor cu destinaţie specială pentru învăţămîntul general şi cel complementar (extraşcolar), şcolile sportive (2,3 mil.lei);

√ utilizarea la prognozarea cheltuielilor din sfera socială a unei informaţii neexhaustive privind numărul real de beneficiari, ceea ce a generat transferuri supradimensionate din bugetul de stat la cel raional (0,8 mil.lei);

√ admiterea, contrar cadrului normativ, a redistribuirii mijloacelor financiare obţinute din defalcările de la taxa de folosire a drumurilor pentru alte scopuri decît cele prevăzute regulamentar (1,8 mil.lei), precum şi repartizarea neconformă a altor mijloace financiare alocate din componenta raională (1,7 mil.lei);

√ neasigurarea utilizării regulamentare a mijloacelor băneşti rezultate din vînzarea terenurilor proprietate publică a UAT, în corespundere cu destinaţia prevăzută de cadrul legal (2,9 mil.lei); neasigurarea utilizării conforme a veniturilor obţinute din aplicarea amenzilor pentru contravenţiile stabilite în traficul rutier;

√ ignorarea competenţelor instituţionale la utilizarea banilor publici, unele cheltuieli fiind finanţate fără a se ţine cont de normele regulamentare (7,7 mil.lei);

√ admiterea plăţilor suplimentare şi neconforme la retribuirea muncii (2,1 mil.lei, inclusiv 1,6 mil.lei în baza contractelor de muncă atribuite la alte articole decît retribuirea muncii);

√ neconformarea la cadrul de proceduri regulamentare şi de transparenţă în procesul achiziţiilor publice, ceea ce a condiţionat iregularităţi ce ţin de: neelaborarea planurilor de achiziţii publice de bunuri, lucrări şi servicii; divizarea achiziţiilor de bunuri şi lucrări (4,0 mil.lei); neprezentarea dărilor de seamă privind contractele de achiziţie publică de valoare mică (2,0 mil.lei);

√ gestiunea neconformă a mijloacelor destinate investiţiilor/reparaţiilor capitale, care a generat nereguli de tipul: executarea lucrărilor în lipsa expertizării în modul stabilit a devizelor de cheltuieli (24,4 mil.lei); neasigurarea perceperii garanţiei de bună execuţie în mod regulamentar ( 2,5 mil.lei); contractarea lucrărilor şi bunurilor fără acoperire financiară (2,1 mil.lei);

√ derapaje şi evoluţii necontrolate la efectuarea unor cheltuieli bugetare, alocarea discreţionară şi neeconomicoasă a unor resurse financiare, ceea ce a condiţionat majorarea cheltuielilor pentru asigurarea activităţii instituţiilor publice locale (care numai în cazul consumului de carburanţi au însumat 1,0 mil.lei);

√ neasigurarea eficienţei resurselor bugetare în conformitate cu principiile bunei guvernări (0,9 mil.lei);

√ înregistrări neconforme a operaţiilor financiare, care au determinat raportarea eronată a unor situaţii financiare (2,8 mil.lei);

√ neasigurarea înregistrării regulamentare la organul cadastral a drepturilor asupra bunurilor imobile (244 de bunuri imobile în valoare totală de 226,2 mil.lei, precum şi a terenurilor aferente acestora); neînregistrarea integrală a 12 conducte de gaze (85,6 mil.lei) şi a unui apeduct (38,7 mil.lei);

√ neevaluarea şi neînregistrarea în evidenţă a terenurilor aferente construcţiilor/imobilelor publice (553,5 mil.lei); necontabilizarea regulamentară a altor valori patrimoniale (apeducte, imobile în valoare de peste 23,0 mil.lei);

√ neatribuirea costului investiţiilor capitale la majorarea valorii de bilanţ a fondurilor fixe (4,1 mil.lei); admiterea cheltuielilor inutile/ineficiente la elaborarea unor proiecte (0,6 mil.lei), condiţionate de lipsa resurselor financiare pentru edificarea obiectelor preconizate;

√ administrarea vicioasă a terenurilor împădurite sau aflate sub vegetaţie forestieră în lipsa unui regim silvic performant şi a amenajamentelor silvice, condiţionată de lipsa unor prevederi legale specifice acestui domeniu;

√ neelaborarea principiilor de gestiune economică argumentată şi a indicatorilor bazaţi pe rezultate, inclusiv de cost-eficienţă, privind patrimoniul transmis în gestiune economică a generat:

- transmiterea neregulamentară a patrimoniului în gestiunea întreprinderilor municipale (7,2 mil.lei); neînregistrarea conformă la organul cadastral a patrimoniului transmis întreprinderilor (37 de imobile în valoare de peste 14,6 mil.lei);

- neasigurarea evidenţei conforme şi raportarea eronată a patrimoniului public (10,0 mil.lei) transmis în gestiune întreprinderilor municipale şi instituţiilor medico-sanitare publice;

- înregistrarea de către întreprinderile municipale a pierderilor în sumă totală de 12,4 mil.lei, ca urmare a activităţii operaţionale ineficiente.

Managementul financiar-contabil necorespunzător nu a asigurat în deplină măsură respectarea principiilor de bază ale organizării şi ţinerii evidenţei contabile, precum şi raportarea situaţiilor financiare potrivit normelor stabilite, constatîndu-se înregistrări neconforme ale operaţiunilor financiare, ca urmare fiind raportate eronat situaţiile financiare şi patrimoniale.

Verificările asupra conformării cerinţelor şi recomandărilor auditului efectuat anterior de Curtea de Conturi indică asupra faptului că managementul AAPL din raion a ignorat necesitatea remedierilor de rigoare. Astfel, din 34 de recomandări expuse în Hotărîrea Curţii de Conturi nr.25 din 20.05.2013 “Privind Raportul auditului bugetelor şi gestionării patrimoniului public în cadrul autorităţilor publice din raionul Ungheni pe anii 2011-2012”, 9 au fost executate integral, 16 – parţial, şi 9 – neexecutate.

În concluzie, Instituţia Supremă de Audit reiterează că iregularităţile şi neperformanţele constatate sînt rezultatul iresponsabilităţii de care au dat dovadă factorii de decizie la gestionarea fondurilor publice, precum şi al lipsei unui sistem de control intern eficient.

Reieşind din cele expuse, în temeiul art.7 alin.(1) lit.a), art.15 alin.(2) şi alin.(4), art.16 lit.c) şi art.34 alin.(3) din Legea nr.261-XVI din 05.12.2008, Curtea de Conturi

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Raportul auditului conformităţii exerciţiului bugetar în cadrul autorităţilor publice din raionul Ungheni pe anul 2015, precum şi Raportul auditului conformităţii gestionării patrimoniului public în cadrul entităţilor publice din raionul Ungheni pe anul 2015, anexate la prezenta Hotărîre.

2. Prezenta Hotărîre şi rapoartele de audit se remit:

2.1. pentru implementarea recomandărilor indicate în Raportul de audit, cu determinarea acţiunilor concrete în vederea înlăturării deficienţelor constatate, precum şi cu stabilirea termenelor şi a persoanelor responsabile de realizarea acestora:

2.1.1. Consiliului raional Ungheni, preşedintelui raionului, consiliilor locale şi primarilor or. Ungheni, satelor/comunelor: Unţeşti, Chirileni, Petreşti, directorilor gimnaziilor: s. Alexeevca; “A. Tamazlîcaru” din s. Grăseni, “I. Vatamanu” din com. Pîrliţa, or. Corneşti, “M. Savciuc” din com. Buşila, s. Teşcureni şi s. Bumbăta (Raportul auditului conformităţii exerciţiului bugetar în cadrul autorităţilor publice din raionul Ungheni pe anul 2015);

2.1.2. Consiliului raional Ungheni, preşedintelui raionului; consiliilor locale şi primarilor or. Ungheni, satelor/comunelor: Mănoileşti, Valea Mare, Sculeni şi Hîrceşti (Raportul auditului conformităţii gestionării patrimoniului public în cadrul entităţilor publice din raionul Ungheni pe anul 2015);

2.2. pentru informare şi luare de atitudine privind conformarea la recomandările auditului indicate în rapoartele de audit, avînd în vedere prezenţa deficienţelor similare constatate în cadrul UAT supuse auditării:

2.2.1. Consiliilor locale şi primarilor satelor/comunelor: Condrăteşti, Măcăreşti, Măgurele, Pîrliţa; directorilor gimnaziilor din Negureni Vechi, Măgurele, Năpădeni, Ţîghira, Cioropcani, Floriţoaia Veche, Cornova, Morenii Noi, Rezina, Zagarancea şi Semeni (Raportul auditului conformităţii exerciţiului bugetar în cadrul autorităţilor publice din raionul Ungheni pe anul 2015);

2.2.2. Consiliilor locale şi primarilor oraşelor/satelor/comunelor: Agronomovca, Alexeevca, Boghenii Noi, Buciumeni, Bumbăta, Buşila, Cetireni, Chirileni, Cioropcani, Condrăteşti, Corneşti, Cornova, Costuleni, Floriţoaia Veche, Măcăreşti Măgurele, Morenii Noi, Năpădeni, Negurenii Vechi, Petreşti, Pîrliţa, Rădenii Vechi, Sineşti, Teşcureni, Todireşti, Unţeşti şi Zagarancea (Raportul auditului conformităţii gestionării patrimoniului public în cadrul entităţilor publice din raionul Ungheni pe anul 2015);

2.3. Oficiului teritorial Ungheni al Cancelariei de Stat, pentru informare, şi se cere asigurarea controlului administrativ al activităţii AAPL din raionul Ungheni în corespundere cu norma legală, în vederea neadmiterii încălcărilor şi neajunsurilor constatate în Rapoartele de audit;

2.4. Ministerului Mediului, pentru informare, şi se cere luarea de măsuri în vederea stabilirii unor politici/reglementări clare/exhaustive privind gestionarea şi evidenţa terenurilor proprietate publică locală aflate sub vegetaţie forestieră gestionate, menite să susţină şi să protejeze fondul forestier local;

2.5. Ministerului Finanţelor, pentru informare şi luare de atitudine privind activitatea autorităţilor financiare şi fiscale din raionul Ungheni, ce ţine de evaluarea şi monitorizarea bazei de impozitare aferente formării şi mobilizării integre a veniturilor bugetare; relaţiile interbugetare; necesitatea stabilirii unor reglementări exhaustive în materie de evidenţă contabilă a patrimoniului public, inclusiv privind mecanismul reevaluării fondurilor fixe;

2.6. Ministerului Economiei, pentru informare şi luare de atitudine privind asigurarea raportării corespunzătoare de către AAPL a informaţiei cu privire la patrimoniul public gestionat, precum şi înregistrarea corespunzătoare a acestuia în Registrul patrimoniului public; conformarea la cadrul legal-normativ în vigoare a AAPL, care asigură monitorizarea traficului rutier;

2.7. Ministerului Afacerilor Interne, pentru informare şi luare de atitudine privind dreptul de subregistratură al AAPL la monitorizarea traficului rutier;

2.8. Guvernului Republicii Moldova, pentru informare şi posibilă examinare a impedimentelor în procesul de administrare a proprietăţii publice, generate de anumite conflicte de norme; a gradului de conformare a autorităţilor publice de resort şi a celor locale privind respectarea cadrului legal şi regulator în materie de evidenţă/cadastrare/integritate a patrimoniului public gestionat;

2.9. Parlamentului Republicii Moldova şi comisiilor parlamentare: economie, buget şi finanţe; administrare publică, dezvoltare regională, mediu şi schimbări climatice pentru informare.

3. Se ia act că, pe parcursul desfăşurării misiunilor de audit:

3.1. urmare a şedinţei Consiliului de colaborare între Curtea de Conturi şi organele de drept, materialele auditului privind monitorizarea traficului rutier au fost remise Procuraturii Generale, Centrului Naţional Anticorupţie, Comisiei Naţionale de Integritate şi Centrului Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal;

3.2. AAPL supuse auditării au întreprins unele măsuri de remediere a neconformităţilor constatate:

3.2.1. în Raportul auditului conformităţii exerciţiului bugetar în cadrul autorităţilor publice din raionul Ungheni pe anul 2015: AAPL au conformat la cadrul legal/normativ înscrieri contabile în sumă totală de 1181,4 mii lei; au încasat venituri în bugetul local în sumă totală de 80,5 mii lei; au restituit mijloace financiare în sumă totală de 2,1 mii lei etc.;

3.2.2. în Raportul auditului conformităţii gestionării patrimoniului public în cadrul entităţilor publice din raionul Ungheni pe anul 2015: AAPL (de nivelul I şi nivelul II) au contabilizat 2 apeducte în valoare totală de 21,8 mil.lei; au evaluat şi contabilizat 10 imobile şi alte bunuri în valoare totală de 1,2 mil.lei; au conformat la cadrul legal-normativ o serie de înscrieri contabile în sumă totală de 16,5 mil.lei; AP a transmis primăriilor cheltuielile aferente lucrărilor executate în anii precedenţi în sumă totală de 5,5 mil.lei; au luat măsuri şi au încasat venituri în bugetul local în sumă totală de 148,9 mii lei; au încheiat contracte cu organul cadastral pentru înregistrarea unui şir de imobile; au conformat destinaţia a 5 imobile înregistrate neregulamentar etc.

4. Dată fiind revendicarea în Rapoartele de audit, anexate la prezenta Hotărîre, a recomandărilor precedentei misiuni de audit extern, se exclude din regim de monitorizare Hotărîrea Curţii de Conturi nr.25 din 20.05.2013 “Privind Raportul auditului bugetelor şi gestionării patrimoniului public în cadrul autorităţilor publice din raionul Ungheni pe anii 2011-2012”.

5. Despre măsurile întreprinse pentru executarea subpunctelor 2.1., 2.3. şi 2.4. din prezenta Hotărîre, se va informa Curtea de Conturi în termen de 12 luni, de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

6. Prezenta Hotărîre se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în conformitate cu art.34 alin.(7) din Legea nr.261-XVI din 05.12.2008.

Aprobat

prin Hotărîrea Curţii de Conturi

nr.22 din 30 iunie 2016

RAPORTUL

auditului conformităţii exerciţiului bugetar în cadrul autorităţilor

publice din raionul Ungheni pe anul 2015

I. INTRODUCERE

Misiunea de audit a fost realizată în temeiul art.28 şi art.31 din Legea nr.261-XVI din 05.12.2008¹ şi în conformitate cu Programul activităţii de audit al Curţii de Conturi pe anul 2016, avînd drept scop determinarea dacă APL din raion: au respectat legalitatea şi regularitatea în procesul bugetar; au identificat şi administrat integral veniturile publice; au gestionat cheltuielile bugetare în mod prudent şi eficient.

În anul 2015 au fost implementate noi prevederi legislative² prin care au fost operate o serie de modificări orientate la îmbunătăţirea managementului finanţelor publice locale, la asigurarea responsabilităţii bugetar-fiscale în cadrul AAPL şi la consolidarea în continuare a sistemului de descentralizare economico-administrativă. Prin aplicarea noului sistem de formare a bugetelor UAT, cheltuielile APL au fost determinate de nivelul veniturilor obţinute de fiecare UAT, şi nu de valoarea estimată. Astfel, fiecare UAT este direct interesată să identifice cît mai multe venituri pentru a putea cheltui mai mult pentru nevoile lor specifice.

În acest sens, misiunea de audit s-a axat pe relevanţa procesului bugetar, inclusiv pe subprocesul de evaluări şi fundamentări ale proiecţiilor bugetare la capitolul “venituri”; pe gestiunea alocaţiilor, respectiv, a cheltuielilor bugetare.

Informaţiile generale, cadrul normativ şi legislativ relevant privind raionul Ungheni (care vizează bazele juridice, organizatorice şi financiare de constituire şi utilizare a bugetului raionului, evidenţa contabilă în cadrul autorităţilor publice supuse auditării) şi derularea procesului bugetar sînt expuse în Anexa nr.1 la prezentul Raport de audit. Obiectivele auditului, domeniul de aplicare şi metodologia sînt prezentate în Anexa nr.2. Anexa nr.3 cuprinde contextul general privind executarea veniturilor şi cheltuielilor bugetelor UAT din raionul Ungheni. Totodată, în scop informativ, în Anexele nr.4-7 sînt indicate datele privind evoluţia unor indicatori sintetizaţi din situaţiile financiare întocmite de AAPL pentru exerciţiul bugetar 2015, iar în Anexa nr.8 sînt prezentate informaţiile cu privire la măsurile întreprinse de AAPL pe marginea Raportului de audit.

_________________________

¹Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008.

²Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181 din 25.07.2014.

II. CONSTATĂRI, CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Obiectivul I: Funcţionalitatea cadrului analitico-procedural şi impactul asupra proiecţiilor fiscal-bugetare, relaţiile interbugetare cu BS

Începînd cu 01.01.2015, a fost pus în aplicare un sistem nou de formare a bugetelor locale, reguli noi privind relaţiile interbugetare şi condiţii noi de administrare a resurselor financiare locale stipulate în Legea nr.267 din 01.11.2013³, cu ulterioarele modificări aprobate la Legile nr.397-XV din 16.10.2003⁴ şi nr.1163-XIII din 24.04.1997⁵.

Noul sistem de formare a bugetelor locale şi a relaţiilor interbugetare are următoarele caracteristici:

√ sistemul de transferuri cu destinaţie generală (de echilibrare bugetară) către bugetele locale este bazat pe venituri, estimate la nivel central;

√ normativele de defalcări de la impozitele şi taxele de stat sînt stabilite prin lege pe tipuri de bugete locale;

√ transferurile cu destinaţie generală sînt alocate direct, pe bază de formulă, distinctă pentru UAT de nivelul I şi pentru cele de nivelul II;

√ calculul transferurilor cu destinaţie generală se face pe baza datelor din ultimul an pentru care există execuţie bugetară definitivă şi a datelor oficiale privind populaţia şi suprafaţa;

√ învăţămîntul preşcolar, primar, secundar general, special şi complementar (extraşcolar), precum şi competenţele delegate autorităţilor administraţiei publice locale prin lege sînt finanţate din BS prin transferuri cu destinaţie specială;

√ restul competenţelor proprii ale autorităţilor publice locale sînt finanţate din contul veniturilor proprii, defalcărilor de la impozitele şi taxele de stat, în condiţiile legii, şi transferurilor cu destinaţie generală conform formulei. Stabilirea priorităţilor şi utilizarea resurselor financiare disponibile aparţine exclusiv autorităţilor publice locale.

Analiza evoluţiei şi structurii veniturilor acumulate în bugetul raionului Ungheni⁶ denotă că pe fundalul dinamicii ascendente per total (2011-2015), începînd cu 2015 (după operarea modificărilor în sistemul de formare a bugetelor publice) se înregistrează o diminuare semnificativă (cu circa 63%) a veniturilor, comparativ cu 2014. Totodată, modificările legislative au condiţionat şi sporirea accentuată a ponderii transferurilor primite de la bugete de alt nivel în volumul total al veniturilor (2014 – 68,7%, şi 2015 – 76,7%), fapt ce nu se asociază întocmai cu consolidarea autonomiei financiare a UAT. Totodată, luînd în considerare introducerea noţiunii de venituri proprii şi restructurarea veniturilor totale, este important a ţine cont de particularităţile nominalizate, ajustînd datele analizate la valorile comparabile, cu scopul efectuării evaluării obiective. Prin urmare, auditul conchide că pentru evaluarea impactului real al reformei implementate, indicatorii relevanţi urmează a fi calculaţi pe bază compatibilă, fiind eliminată influenţa modificărilor în structura veniturilor generale ale UAT.

Prezentele evaluări constată că impactul modificărilor la cadrul legislativ nu reprezintă o extindere vizibilă a bazei financiare a bugetelor locale, acestea vizînd soluţionarea relaţiilor interbugetare, restructurarea veniturilor proprii şi a impozitelor partajate. Reieşind din cele consemnate privind menţinerea politicii fiscale aferente veniturilor locale, se atestă capacitatea redusă a UAT de a manevra mărimea veniturilor proprii. Astfel, AAPL sînt în drept să aplice taxele locale din cele stabilite prin Codul fiscal şi să precizeze cotele impozitelor şi taxelor locale în limita celor specificate în codul nominalizat. Pe de altă parte, personalul AAPL nu are tradiţii şi aptitudini de utilizare a instrumentelor bugetar-fiscale pentru menţinerea echilibrului şi echităţii între povara fiscală asupra contribuabililor şi necesităţile bugetare. Resetarea relaţiilor interbugetare au condus spre un alt mecanism de calculare a transferurilor şi de partajare a impozitelor şi taxelor de stat. Unui sistem rezonabil de transferuri trebuie să-i corespundă o serie de condiţii, mai cu seamă de ordin motivaţional pentru AAPL în realizarea veniturilor proprii, pe de o parte, şi să asigure echilibrul între competenţele autorităţilor locale şi resursele disponibile, pe de altă parte. Astfel, reieşind din cele menţionate şi din execuţia veniturilor bugetului raionului, auditul denotă că, în timp ce veniturile de bază ale bugetelor UAT (de nivelul I şi nivelul II) s-au diminuat semnificativ în 2015 faţă de 2014 (cu 32,4 mil.lei), transferurile din BS s-au majorat cu 22,5 mil.lei, fapt ce a generat diminuarea cu 10,7 mil.lei a gradului de acoperire a cheltuielilor APL pe seama veniturilor proprii.

Totodată, pentru acoperirea eventualelor discrepanţe legate de reformarea sistemului de raporturi interbugetare, în conformitate cu prevederile Legii nr.267 din 01.11.2013 (prin care au fost operate modificări la Legea nr.397-XV din 16.10.2003), în primul şi al doilea an de la intrarea în vigoare a legii menţionate, Guvernul a fost abilitat cu dreptul de a forma în componenţa bugetului de stat un fond de compensare, în proporţie de pînă la 1% din veniturile bugetului de stat. Transferurile temporare de compensare urmau a fi alocate, pentru anii 2015-2016, doar bugetelor UAT, pentru care diferenţa dintre veniturile potrivit noului sistem de formare a bugetelor UAT şi veniturile potrivit sistemului precedent este negativă (în 2015 urmau să acopere 50% din diferenţa respectivă). Însă, neţinîndu-se cont de prevederile menţionate, fondul de compensare pentru UAT a fost repartizat cu unele abateri de la actele normative. Astfel, analiza prevederilor menţionate relevă că, iniţial prin Legea bugetului de stat pe anul 2015⁷, 6 UAT de nivelul I şi UAT de nivelul II au primit mijloace financiare în sumă totală de 430,6 mii lei. Ulterior, pe parcursul anului 2015, din fondul de compensare pentru achitarea datoriilor formate în exerciţiul bugetar 2014 şi, respectiv, pentru efectuarea lucrărilor de reparaţii capitale în anul 2015, suplimentar la 2 UAT⁸ (din cele 6 UAT de nivelul I) le-au fost alocate transferuri de mijloace financiare în sumă totală de 1364,8 mii lei, fapt ce nu se încadrează în prevederile legale specificate anterior.

Prin urmare, eforturile depuse atît de APC, cît şi de AAPL în vederea asigurării autonomiei financiare a UAT (inclusiv prin modificările regulamentare) nu şi-au atins scopul urmărit, totodată majorîndu-se gradul de dependenţă al UAT de transferurile de la BS, nefiind asigurată consolidarea bazei fiscale a APL şi nefiind respectate prevederile legale privind fondul de compensare în raporturile interbugetare.

_________________________

³Legea nr.267 din 01.11.2013 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative.

⁴Legea nr.397-XV din 16.10.2003 privind finanţele publice locale (în continuare – Legea nr.397-XV din 16.10.2003).

⁵Codul fiscal nr.1163-XIII din 24.04.1997 (în continuare – Codul fiscal).

⁶Tabelul nr.4 din Anexa nr.3 la Raportul de audit.

⁷Legea bugetului de stat pe anul 2015 nr.72 din 12.04.2015.

⁸Primăriile comunelor: Chirileni – 938,0 mii lei (pentru lucrările de reparaţie capitală a Căminului cultural Chirileni); Cetireni –426,8 mii lei (inclusiv: reparaţia capitală a sediului primăriei com.Cetireni – 227,89 mii lei; achitarea datoriei la credit pentru gazificarea caselor de locuit – 100,0 mii lei).

Obiectivul II: Plenitudinea administrării veniturilor efectiv realizate

Potrivit prevederilor legale⁹, executorii (ordonatorii) principali de buget/autorităţile executive ale UAT sînt responsabile de elaborarea proiectului de buget, de corectitudinea şi veridicitatea datelor, indicilor şi altor informaţii în baza cărora este elaborat bugetul respectiv.

Evaluările de audit denotă că procedurile aferente implementării procesului bugetar la venituri nu întrunesc suficientă exigenţă şi instrumente analitice relevante în materie de evaluări ale potenţialului economic aferent bazei de impozitare, precum şi nu asigură pe deplin plenitudinea calculelor şi perceperii impozitelor/taxelor. Practicile aplicate în cadrul planificării şi administrării veniturilor bugetare nu rezidă din relevanţa şi credibilitatea datelor care au stat la baza proiecţiilor fiscal-bugetare, ca rezultat indicii planificaţi şi efectiv executaţi diferă, respectiv, nu insuflă încrederea de rigoare. Ca urmare, situaţiile menţionate implică efectuarea multiplelor rectificări bugetare, ceea ce nu responsabilizează administratorii de bugete pentru o planificare calitativă a acestora în baza unor prognoze asumate şi realiste, precum şi diminuează capacităţile de analiză a riscurilor bugetare, fiind admise excepţii de la aplicarea principiului universalităţii bugetului şi de la regulile generale ale managementului financiar. Prin urmare, estimările de audit denotă subevaluări la unele categorii de impozite şi taxe în sumă totală de 2,4 mil.lei¹⁰, la altele identificînd rezerve nevalorificate în sumă totală de 0,4 mil.lei.

Principalele cauze ce au condus la producerea abaterilor constatate sînt: neimplementarea pe deplin a unui control intern adecvat, în conformitate cu prevederile regulamentare¹¹, care să asigure condiţiile optime pentru evaluarea, urmărirea şi încasarea integrală a veniturilor proprii ale entităţilor publice; neîndeplinirea atribuţiilor în domeniu de către personalul de specialitate, precum şi de către managementul entităţilor verificate, care nu au asigurat fundamentarea veniturilor bugetului local la nivelul real de încasare. Prin urmare, potenţialul de venituri proprii locale nu este pe deplin valorificat.

În susţinerea acestor abordări, misiunea de audit relevă următoarele.

• Auditul a fost lipsit de posibilitatea de a se expune asupra potenţialului de prognoză şi acumulare a impozitelor provenite din proprietate (cap.114), din cauză că metoda de evaluare aplicată de ÎS “Cadastru” nu asigură evaluarea bunurilor imobile la preţurile de piaţă, ceea ce afectează încasările la bugetele UAT. Deşi conform art.279 alin.(5) din Codul fiscal reevaluarea bunurilor imobiliare se cere a fi efectuată de către organele cadastrale teritoriale o dată la 3 ani, iar conform art.285 alin.(1) din acelaşi Cod, ARFC este responsabilă de a prezenta, anual IFS, informaţia cu privire la fiecare obiect şi subiect al impunerii cu impozitul pe bunurile imobiliare, evaluarea fondului locativ (apartamentelor, caselor de locuit) în or.Ungheni, în scopul impozitării, a fost efectuată în 2004 (cu 11 ani în urmă). Astfel, la administrarea impozitului pe bunurile imobiliare, atît AAPL, cît şi autoritatea fiscală nu apreciază gradul de relevanţă al bazei impozabile faţă de conjunctura pieţei. Prin urmare, această situaţie, dar şi faptul că bunurile imobiliare nu au fost reevaluate corespunzător de către ÎS “Cadastru”, determină creşterea decalajului dintre valoarea estimată şi preţurile de piaţă, efectul fiind diminuarea veniturilor bugetare rezultate din exercitarea dreptului de proprietate.

Totodată, misiunea de audit relevă că una din sursele veniturilor din exercitarea dreptului de proprietate urmează să constituie bunurile imobile: (i) neînregistrate în Registrul bunurilor imobile, din care se evidenţiază şi fondul locativ neprivatizat, în valoare de 7,2 mil.lei, acesta fiind scutit de impozitare în condiţiile art.283 alin.(1) lit.r) din Codul fiscal, pentru care urmează să fie determinate condiţiile aplicării scutirii reieşind din statutul acestor locuinţe (proprietate publică a persoanelor fizice şi/sau proprietate a UAT); (ii) înregistrate, dar neevaluate şi/sau ca urmare a neefectuării actualizării obligatorii a datelor cadastrale conform prevederilor cadrului legal în vigoare¹² (datele/informaţiile de rigoare în această privinţă nu au putut fi obţinute/prezentate în cadrul auditului); (iii) ca urmare a implementării noului sistem de evaluare/impozitare bazat pe valoarea de piaţă. Prin urmare, din cauza neevaluării şi nestabilirii statutului fondului locativ neprivatizat, APL din or. Ungheni nu a beneficiat de posibilitatea de a obţine venituri suplimentare de 43,5 mii lei. De menţionat că pentru 2015 primăria or. Ungheni a planificat venituri la impozitul pe bunurile imobiliare în sumă de 1923,3 mii lei, de facto fiind executate în sumă de 1684,2 mii lei, sau la nivel de 87,5%.

_________________________

⁹Art.31 alin.(1) lit.a) şi art.33 alin.(6) lit.a) din Legea nr.397-XV din 16.10.2003.

¹⁰Cap.111.01“Impozitul pe venitul din salariu” – 1,1 mil.lei; cap.115.54 “Taxa pentru extragerea mineralelor utile” – 0,5 mil.lei; cap.121.36 “Alte venituri din proprietate” – 0,2 mil.lei; cap.122.30 “Taxa pentru unităţile comerciale şi/sau prestări servicii” – 0,6 mil.lei.

¹¹Legea nr.229 din 23.09.2010 privind controlul financiar public intern (în continuare – Legea nr.229 din 23.09.2010); Standardele naţionale de control intern în sectorul public, aprobate prin Ordinele ministrului Finanţelor nr.51 din 23.06.2009 şi nr.189 din 05.11.2015.

¹²Art.5 şi art.7 din Legea nr.267 din 29.11.2012 privind monitoringul bunurilor imobile (în continuare – Legea nr.267 din 29.11.2012) (în cazuri: de executare a lucrărilor de construcţie şi reconstrucţie; posesiei construcţiei cu un grad de finalizare mai mare de 50%; locaţiune sau arendă; înstrăinarea/privatizarea bunurilor etc.).

• Pentru îmbunătăţirea mecanismului de monitorizare a serviciilor de transport auto de călători (cap.115/39) şi asigurarea unui control corespunzător al veniturilor bugetului orăşenesc este necesară o abordare sistemică a acestor procese.

Potrivit art.14 şi art.29 din Legea nr.436-XVI din 28.12.2006¹³ şi Regulamentului aprobat prin HG nr.854 din 28.07.2006¹⁴ (pct.29 şi pct.60), organizarea transporturilor de pasageri (inclusiv în regim de taxi) şi bagaje se efectuează de către AAPL.

Taxa locală pentru prestarea serviciilor de transport auto de călători în 2015 a fost aprobată prin Decizia CO Ungheni nr.11/1 din 08.12.2014 în funcţie de numărul de locuri. Potrivit datelor prezentate de primăria or.Ungheni, au fost înregistraţi 5 agenţi economici care au prestat în 2015 servicii de transport auto de călători. Veniturile din taxa respectivă au fost aprobate în sumă de 260,4 mii lei, efectiv fiind încasate 275,8 mii lei, sau cu 15,4 mii lei mai mult. De menţionat că primăria or.Ungheni nu a prezentat auditului o informaţie argumentată privind numărul mijloacelor de transport de pînă la 8 locuri şi mai mult, care prestează servicii de transport auto de călători în folos public şi transport rutier de persoane în regim de taxi. Totodată, în cadrul elaborării bugetului pentru anul de referinţă, primăria or. Ungheni a prezentat spre aprobare date contradictorii. Astfel, în informaţia prezentată a fost indicat un număr total de 45 de mijloace de transport, ceea ce reprezintă o bază de calcul diminuată faţă de numărul de autovehicule incluse în licenţele eliberate agenţilor economici prestatori de astfel de servicii. În acelaşi timp, probele de audit denotă discrepanţe semnificative privind numărul de mijloace de transport utilizate în scopul prestării serviciilor de călători. Astfel, reieşind din datele primăriei Ungheni şi din numărul de autovehicule indicate în licenţele prezentate (valabile pînă în 2017), numărul mijloacelor de transport a variat, fiind de 2 ori mai mare faţă de cele declarate de agenţii economici. Urmare a verificării datelor privind mijloacele de transport ale unui agent economic care acordă serviciile respective, auditul a constatat că acesta a raportat (în 2015) la IFS un număr mediu lunar de 10 unităţi, în timp ce conform datelor din licenţă şi informaţiilor IFS avea înregistrate 21 de unităţi, ceea ce depăşeşte cu mult numărul raportat de agentul economic (de peste 2 ori).

Prin urmare, lipsa unui cadru regulator de interacţiune eficientă cu IFS, care ar permite APL din or. Ungheni să monitorizeze numărul efectiv al mijloacelor de transport (cu pînă la 8 locuri), condiţionează riscul de transportare ilicită a călătorilor. În acest context, se atestă şi neachitarea de către agenţii economici a restanţelor înregistrate la taxa pentru prestarea serviciilor de transport auto pentru călători, la situaţia din 31.12.2015, acestea însumînd 25,5 mii lei.

_________________________

¹³Legea nr.436-XVI din 28.12.2006 privind administraţia publică locală (în continuare – Legea nr.436-XVI din 28.12.2006).

¹⁴Regulamentul transporturilor auto de călători şi bagaje, aprobat prin HG nr.854 din 28.07.2006.

• DF Ungheni nu şi-a asumat întocmai responsabilităţile şi nu a contribuit pe deplin la evaluarea veniturilor din taxa pentru folosirea drumurilor de către automobilele înmatriculate în Republica Moldova (art.115/44). Ca urmare a lipsei unei baze adecvate/exhaustive de calcul, veniturile din taxa respectivă au fost estimate neconform.

Potrivit Notelor metodologice elaborate de MF¹⁵, sarcina privind calcularea cuantumului taxei pentru folosirea drumurilor de către automobilele înmatriculate în Republica Moldova revine DF, ca bază luîndu-se numărul mijloacelor de transport înregistrate în registrul de stat al transporturilor pe teritoriul Republicii Moldova şi taxele stabilite prin Codul fiscal (Titlul IX). Urmare a neutilizării datelor relevante privind numărul autovehiculelor înregistrate în registrul de stat, a fost admisă o planificare neconformă a veniturilor din taxa nominalizată. Astfel, conform informaţiei menţionate, numărul total de mijloace de transport înregistrare este de 12956, însă DF a utilizat pentru planificarea veniturilor un număr de 7374 de unităţi, care este la nivel de 57% din numărul total înregistrat la 01.01.2014. Ca rezultat, DF a planificat (în 2015) venituri la acest capitol de 7,5 mil.lei, iar potrivit datelor din informaţia prezentată de MF, sumă urma să fie de 7,8 mil.lei, sau cu 0,3 mil.lei mai mult faţă de datele iniţiale. Efectiv, veniturile din taxa respectivă în bugetul raional au fost executate în sumă de 6,4 mil.lei, sau cu 1,1 mil.lei mai puţin faţă de prevederile aprobate.

_________________________

¹⁵Note metodologice privind elaborarea de către autorităţile administraţiei publice locale a proiectelor de buget pe anul 2015 şi a estimărilor pe anii 2016-2017 remise prin circulara Ministerului Finanţelor nr.06/2-7 din 12 iunie 2014 (în continuare – Notele metodologice).

• Neaplicarea instrumentelor analitice de către DF la estimarea veniturilor din taxa pentru extragerea mineralelor utile (cap.115.54) a condiţionat subestimarea acestora cu 0,5 mil.lei. Astfel, veniturile din sursa nominalizată au fost aprobate în sumă de 129,0 mii lei, precizate – 569,0 mii lei, şi executate – 600,3 mii lei, sau cu 471,3 mii lei mai mult faţă de planul iniţial aprobat. Auditul atestă irelevanţa modului de fundamentare a veniturilor din taxa pentru extragerea mineralelor utile. În acest sens se relevă că, neţinînd cont de Notele metodologice, DF nu a asigurat examinarea executării scontate a venitului încasat din taxa respectivă pe ultimii 3 ani, precum şi a persoanelor juridice care efectuează extragerea mineralelor utile, ca rezultat fiind semnificativ diminuat planul de încasare a venitului din sursa menţionată pentru 2015. Deşi conform datelor executate (în 2014) la încasarea acestei taxe s-a înregistrat o creştere de 746,9 mii lei, totuşi pentru 2015 au fost aprobate venituri diminuate faţă de prognoza posibilă, fapt ce denotă că DF nu a demonstrat un interes corespunzător privind estimarea veridică şi concludentă a veniturilor provenite din taxa respectivă.

• Evaluările privind baza de estimare a veniturilor din taxa pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii de deservire socială (cap.122/30) nu întrunesc substanţa de analiză economică a componentelor materiei evaluate, ca rezultat proiectul de buget la acest capitol fiind neconcludent şi nefundamentat.

Conform art.290 lit.(e) din Codul fiscal, unităţile comerciale care activează pe teritoriul localităţilor sau prestează servicii de deservire socială achită o anumită taxă în funcţie de tipul de activitate pe care o desfăşoară. Totodată, potrivit art.6 alin.(1) din Legea nr.231 din 23.09.2010¹⁶, AAPL dispun de atribuţii privind eliberarea autorizaţiilor de funcţionare pentru unităţile ce comercializează produse şi servicii, precum şi privind executarea controlului asupra respectării regulilor de comercializare de către acestea. Urmare a auditării componentei respective, auditul a constatat că APL din or.Ungheni nu dispune de o bază de calcul relevantă, fapt ce ar da posibilitatea de a estima veniturile, acestea fiind evaluate reieşind din executarea scontată a anului precedent, ceea ce denotă o prognozare şi aprobare neconformă a veniturilor la sursa indicată.

Mai mult decît atît, prin decizia CO, în baza impozabilă a obiectului impunerii (taxa pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii) s-a inclus activitatea¹⁷ care nu corespunde genurilor de activitate incluse în lista activităţilor de comerţ cu produse alimentare, nealimentare şi de prestări servicii (conform CAEM). De menţionat că pe acest fapt s-a expus IFS pe raionul Ungheni¹⁸, care a solicitat ajustarea deciziei menţionate la legislaţia în vigoare. În pofida faptului că primăria or. Ungheni a informat IFS că această întrebare va fi examinată la o şedinţă ordinară a CO, pe parcursul anului 2015, CO Ungheni nu a examinat problema în cauză, rămînînd în vigoare prevederile deciziei incorecte. Totodată, auditul atestă că nici agenţii economici vizaţi, cu activităţile specificate în decizia CO, nu s-au conformat prevederilor respective. Prin urmare, acţiunile întreprinse de primăria or. Ungheni prin aplicarea taxei respective unor agenţi economici la unele activităţi neprevăzute regulamentar au condus la neasigurarea consolidării bazei de venituri.

În anul 2015, veniturile din taxa pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii de deservire socială (în continuare – taxa pentru unităţile comerciale) au fost planificate în sumă de 3260,0 mii lei, acestea fiind executate în sumă de 3793,9 mii lei, sau cu 533,9 mii lei mai mult faţă de aprobat.

Urmare a verificării selective a plăţii pentru taxa de amplasare a unităţii comerciale, misiunea de audit relevă că un agent economic desfăşoară de mai mulţi ani (cel puţin 5 ani) activitate de comerţ¹⁹ în lipsa autorizaţiei de funcţionare. În condiţii legale²⁰, acesta urma să achite taxa pentru unităţile comerciale în sumă de 30,0 mii lei, astfel bugetul local fiind lipsit de venituri din taxa respectivă. Deşi primăria or. Ungheni de nenumărate ori s-a adresat organelor competente (IFS şi Inspectoratului de Poliţie Ungheni) pentru a întreprinde măsurile de rigoare faţă de agentul economic, acţiunile respective nu au atins rezultatul scontat.

În alt caz, 3 oficii poştale din oraş desfăşoară activitate de comerţ (vînzarea cu amănuntul a jurnalelor, revistelor, mărfurilor de larg consum) fără a fi determinate ca subiecţi ai impunerii şi fără a achita taxa respectivă. Ca rezultat, în decurs de 5 ani APL nu au acumulat venituri estimate în sumă de 31,5 mii lei.

Cele menţionate sînt o consecinţă a lipsei controlului corespunzător asupra activităţii comerciale, care, în temeiul art.6 alin.(1) lit.f) şi lit.l) din Legea nr.231 din 23.09.2010, urma să fie exercitat de AAPL.

_________________________

¹⁶Legea nr.231 din 23.09.2010 cu privire la comerţul interior (în continuare – Legea nr.231 din 23.09.2010).

¹⁷Autogară, gară feroviară (10.13); unitate pentru prestări servicii medicale (10.32); prestări servicii de schimb valutar (10.45); prestări servicii de asigurări (10.46); prestări servicii de microfinanţare (10.47); prestări servicii în instituţiile financiar-bancare (10.48) etc.

¹⁸Scrisoarea din 26.03.2015 nr.95-02/1-02-16/1572.

¹⁹Cod cadastral nr.9201106529.

²⁰Legea nr.231 din 23.09.2010.

• Neconformităţile admise la administrarea pieţelor privează bugetul local de venituri pasibile (cap.122/27).

Piaţa este o zonă special amenajată unde se comercializează produse/servicii, prin intermediul unităţilor comerciale amplasate în perimetrul acesteia, care urmează să obţină autorizaţia de rigoare. În pofida celor menţionate, 3 agenţi economici activează pe suprafaţa de 3,46 ha fără a avea autorizaţia de funcţionare, deşi efectuează plăţi ale taxei respective. Totodată, misiunea de audit a constatat că primăria or. Ungheni, în baza procesului-verbal cu privire la negocierile directe (nr.6 din 14.08.2006), a încheiat cu o persoană fizică un contract de arendă pentru suprafaţa de teren de 0,25 ha, pentru amenajarea şi funcţionarea pieţei de comercializare a animalelor vii, pe un termen de 20 de ani, care nu dispune de autorizaţie de funcţionare şi nu achită taxa (estimată de audit) de 37,5 mii lei, fapt ce afectează procesul de administrare a veniturilor provenite din taxa de piaţă.

• La planificarea veniturilor proprii, primăria or.Ungheni nu a ţinut cont şi nu a luat în calcul veniturile din arenda terenurilor aferente obiectivelor privatizate/domeniului privat (cap.121/32 şi 121/33), în consecinţă nefiind asigurată acumularea veniturilor pasibile bugetelor locale. Astfel,

√ potrivit prevederilor legale²¹, în cazul în care proprietarii obiectivelor privatizate nu au achiziţionat sau nu au arendat terenurile aferente, de la aceştia urmează să se încaseze anual plata pentru folosirea terenului, stabilită în mod unilateral de consiliile locale, nu mai mică de 0,2% şi nu mai mare de 10% din preţul normativ al pămîntului, calculat pentru destinaţia respectivă. În acest context, misiunea de audit relevă că primăria or.Ungheni nu a fost preocupată suficient de formarea şi administrarea regulamentară a plăţilor din arenda terenurilor aferente. Prin urmare, la planificarea veniturilor proprii (cap.121/32; cap.121/33), autoritatea publică supusă auditării nu a asigurat pe parcursul a 3 ani calcularea veniturilor din arenda terenurilor obiectivelor privatizate cu suprafaţa de 9,49 ha în sumă de minimum 184,0 mii lei şi de maximum 736,1 mii lei. De asemenea, din anii 2007-2015 primăria or. Ungheni nu a ajustat mărimea plăţii de arendă de 68,8 mii lei conform ratei inflaţiei stabilite pentru anul următor conform HG nr.189 din 21.02.2008²² şi contractului încheiat cu o întreprindere;

√ contrar prevederilor legale²³, primăria or.Ungheni nu a asigurat aplicarea tarifului modificat pentru calcularea preţului normativ al pămîntului în arendă. Deşi contractul încheiat cu un agent economic conţine clauze privind modificarea preţului pentru arendă în cazul modificării legale a tarifului pentru calcularea preţului normativ, primăria or.Ungheni nu a asigurat întreprinderea măsurilor de rigoare pentru a aduce contractul în concordanţă cu modificările prevederilor legale. Prin urmare, diminuarea cuantumului plăţii pentru arenda terenului ca urmare a neaplicării regulamentare a tarifului conform legii, a condiţionat necalcularea şi neacumularea veniturilor în sumă de 1,7 mii lei.

_________________________

²¹Art.10¹ alin.(1) din Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997 privind preţul normativ şi modul de vînzare-cumpărare a pămîntului (în continuare – Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997).

²²Regulamentul privind modul de indexare, în funcţie de nivelul inflaţiei, a tranşelor plăţii pentru bunul privatizat, aprobat prin HG nr.189 din 21.02.2008.

²³Art.10 din Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997.

• Sistemul de administrare a taxei pentru dispozitivele publicitare (cap.122/69) în or.Ungheni este afectat de unele nereguli, impactul fiind diminuarea bazei impozabile la acest capitol, situaţia fiind cauzată de raportarea neveridică a bazei impozabile de către AAPL.

Deşi auditul precedent a constatat unele deficienţe în procesul de estimare a taxei pentru dispozitivele publicitare, această situaţie se atestă pînă în prezent.

În anul 2015, veniturile din taxa respectivă au fost aprobate în sumă de 250 mii lei şi executate în sumă de 260,7 mii lei (sau la nivelul de 104,3%). Totodată, probele de audit denotă că veniturile aprobate de CO pentru anul de referinţă au avut o bază de calcul de 302,0 mii lei, estimarea veniturilor la acest capitol fiind diminuată cu 52,0 mii lei.

Mai mult decît atît, în anul 2015 nu a fost efectuată verificarea pe deplin a plenitudinii calculării taxei pentru dispozitivele publicitare, cauza fiind: lipsa monitorizării acestui proces şi conlucrarea neadecvată dintre AAPL cu IFS Ungheni; neînregistrarea conformă a dispozitivelor publicitare de către agenţii economici, în scopul evidenţei obligaţiilor fiscale. În contextul celor expuse, se relevă că urmare a contrapunerii selective a datelor IFS Ungheni, Trezoreriei şi a calculului prezentat de APL pentru anul de raportare, s-a constatat că 8 agenţi economici nu au calculat şi achitat taxa pentru dispozitivele publicitare în sumă de 43,7 mii lei.

• Veniturile planificate din contul mijloacelor speciale pentru anul 2015 la DE nu exprimă nivelul real de acumulare, din motiv că nu au fost pe deplin calculate şi impuse către plată, ceea ce nu corespunde prevederilor art.4 şi art.31 din Legea nr.397-XV din 26.10.2003.

În susţinerea celor expuse, se exemplifică următoarele:

√ Direcţia Educaţie nu a asigurat o monitorizare şi administrare conformă a procesului de dare în locaţiune a spaţiilor domeniului public, ca urmare nefiind încasate venituri de 272,4 mii lei. Nu se întreprind măsuri regulamentare privind încasarea integrală a mijloacelor speciale. Astfel, potrivit prevederilor art.77 alin.(2) şi (5) din Legea nr.436 din 28.12.2006²⁴, bunurile domeniului public al UAT pot fi date în administrare întreprinderilor municipale şi instituţiilor publice, concesionate, date în arendă ori în locaţiune, după caz, în temeiul deciziei consiliului local sau raional, în condiţiile legii. Înstrăinarea, concesionarea, darea în arendă ori în locaţiune a bunurilor proprietate a UAT se fac prin licitaţie publică, organizată în condiţiile legii, cu excepţia cazurilor stabilite expres prin lege. Prin urmare, reieşind din prevederile menţionate, auditul denotă că DE, în lipsa deciziei CR şi a licitaţiei publice, a transmis în locaţiune la 2 agenţi economici şi 5 persoane fizice încăperi cu suprafaţa totală de 910,69 m². În acest context, auditul relevă că lipsa de transparenţă şi nedocumentarea adecvată a relaţiilor contractuale dintre DE şi o întreprindere individuală căreia i-au fost date în comodat încăperi cu suprafaţa de 457m² pe o perioadă de 2 de ani a condiţionat neîncasarea veniturilor (2013-2015) estimate de audit la suma de 159,9 mii lei. Prin urmare, DE nu a calculat plata pentru arendă în conformitate cu cadrul legal²⁵ şi nu a înaintat către arendaş pretenţii, invocînd faptul că acesta a efectuat lucrări de reparaţii capitale şi curente, care de fapt nu au fost confirmate documentar, precum şi nu au fost înregistrate la majorarea valorii de bilanţ a încăperii;

√ în alt caz, unei AO i-a fost atribuită în folosinţă (mai 2015) suprafaţa de 103,59 m², care este utilizată mai bine de un an în lipsa contractului de arendă/folosinţă, ceea ce a condiţionat neîncasarea veniturilor în sumă de 18,5 mii lei. Totodată, pînă în prezent AO a acumulat datorii pentru apă (10 m³) şi energie electrică (844 kWt) estimate de audit la suma de 2,5 mii lei;

√ urmare a neajustării tarifului de bază pentru chiria anuală a unui metru pătrat de spaţiu la prevederile Legii bugetului de stat pe anul 2015²⁶, DE a calculat incorect plata pentru arenda încăperilor pentru 3 arendaşi, astfel venitul din arenda încăperilor fiind diminuat cu suma totală de 69,6 mii lei. Mai mult decît atît, DE nu a prezentat arendaşilor nominalizaţi calculele pentru restituirea cheltuielilor comunale, care au însumat 21,9 mii lei.

_________________________

²⁴Legea nr.436 din 28.12.2006 “privind administraţia publică locală.

²⁵Legile bugetului de stat pe anii 2013, 2014 şi 2015 nr.249 din 02.11.2012; nr.339 din 23.12.2013 şi nr.72 din 12.04.2015.

²⁶Legea bugetului de stat pe anul 2015 nr.72 din 12.04.2015 (în continuare – Legea nr.72 din 12.04.2015).

• AAPL din raion nu şi-au asumat pe deplin responsabilităţile privind colectarea integrală a veniturilor bugetelor UAT, acest compartiment necesitînd a fi îmbunătăţit. Totodată, nu au avut eficienţă nici controlul efectuat şi nici măsurile întreprinse în vederea colectării veniturilor şi micşorării restanţelor faţă de bugetele locale.

Deşi pe parcursul mai multor ani veniturile curente ale bugetelor UAT au avut o tendinţă de majorare (de la 56,0 mil.lei – în anul 2011, pînă la 67,2 mil.lei – în anul 2015), se relevă că există iregularităţi rezonabile în administrarea impozitelor, taxelor şi a altor venituri aferente bugetelor locale, care au influenţat asupra acumulării veniturilor bugetare, ceea ce demonstrează că AAPL nu şi-au asumat pe deplin responsabilităţile pentru încasarea integrală a veniturilor, precum şi că procesul de planificare şi executare bugetară în raionul Ungheni necesită ajustări de fond. Astfel, evaluările de audit privind executarea veniturilor proprii bugetelor UAT atestă că, din numărul total al AAPL de nivelul I şi nivelul II, 10 autorităţi (sau 29%) nu au îndeplinit sarcina de acumulare a veniturilor respective, cele mai semnificative fiind la primăriile: s.Măgurele (78,2%); c.Măcăreşti (92,8%); s.Condrăteşti (93,4%); c.Pîrliţa (93,6%) etc.

Prin urmare, unul din factorii care a influenţat executarea veniturilor în anul 2015 îl constituie restanţele contribuabililor faţă de bugetul local, care (la 31.12.2015) au însumat 3,1 mil.lei şi care s-au micşorat faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent (4,8 mil.lei) cu 1,7 mil.lei²⁷ (inclusiv – 0,8 mil.lei “Impozitul din activitatea de întreprinzător” exclus prin lege din administrarea bugetelor locale). Cele mai semnificative restanţe s-au înregistrat la capitolele 111,01 “Impozitul pe venitul reţinut din salariu” – 0,6 mil.lei; 114.01 “Impozitul funciar pe terenurile cu destinaţie agricolă cu excepţia gospodăriilor ţărăneşti” – 0,6 mil.lei; 114.07 “Impozitul funciar pe terenurile cu destinaţie agricolă de la gospodăriile ţărăneşti” – 0,3 mil.lei; 122.30 “Taxa pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii” – 0,5 mil.lei; 114.03 “Impozitul funciar încasat de la persoanele fizice” – 0,15 mil.lei; 122.27 “Taxa de piaţă” – 0,14 mil.lei; 122.28 “Taxa pentru amenajarea teritoriului” – 0,2 mil.lei etc.

_________________________

²⁷Informaţia privind sumele calculate, stinse (achitate) şi restanţele aferente clasificaţiei veniturilor bugetare pe perioada 01.01.2015 - 31.12.2015 pe raionul Ungheni.

• CR Ungheni nu a monitorizat/gestionat regulamentar veniturile acumulate la buget în baza amenzilor achitate pentru contravenţiile înregistrate în traficul rutier ca urmare a utilizării sistemelor automatizate de supraveghere video.

În procesul de organizare/monitorizare/demarare a activităţilor de rigoare în vederea implementării sistemelor de monitorizare a traficului rutier au fost admise un şir de abateri de la regularitate, care au influenţat atît procesul de acumulare a veniturilor din amenzi, cît şi cheltuielile efectuate din această sursă. Astfel, în baza unui contract încheiat între CR Ungheni şi un agent economic, căruia autoritatea locală i-a transmis neregulamentar dreptul de monitorizare a traficului rutier prin intermediul sistemelor de supraveghere video, pe parcursul anilor 2014-2015 în bugetul raional au fost acumulate încasări în baza amenzilor achitate pentru contravenţiile înregistrate în traficul rutier ca urmare a utilizării sistemelor respective în sumă totală de 4992,0 mii lei, din care 50% (conform clauzelor contractuale) urmau a fi transferate agentului economic respectiv. De menţionat că, în perioada 15.07.2014 – 28.11.2014, în lipsa cadrului legal-normativ, CR a utilizat dreptul de subregistratură şi a acumulat neregulamentar venituri din aplicarea amenzilor în cauză. Totodată, nici conexiunea CR la SASCR “Controlul traficului” nu a fost regulamentară, nefiind autorizată de STI al MAI şi nefiind notificat CNPDCP pentru înregistrarea autorităţii publice locale în Registrul de evidenţă a operatorilor de date cu caracter personal.

Urmare a contrapunerii datelor privind sumele amenzilor conform bazei de date a STI al MAI (3685,3 mii lei) cu datele Trezoreriei teritoriale Ungheni (4992,0 mii lei), s-a constatat o diferenţă de 1306,7 mii lei. Verificările de audit efectuate pe un eşantion identificat de procese-verbale, în sumă totală de 216,2 mii lei, în vederea stabilirii cauzelor apariţiei diferenţei înregistrate, relevă că amenzile încasate (la capitolul 123 paragraful 25 – poziţie nouă, introdusă după modificarea Clasificaţiei bugetare de venituri) în sumă de 81,0 mii lei (sau 37,5%) nu ţineau de încasările privind sistemele de monitorizare video a traficului rutier²⁸, aceste sume fiind luate neregulamentar în calcul la efectuarea transferului către agentul economic pentru serviciile prestate. Prin urmare, agentului economic respectiv i-au fost achitate 50% din încasări, deşi acestea nu corespundeau integral serviciilor prestate.

În sensul celor evocate, misiunea de audit relevă că CR Ungheni, în locul serviciilor de montare, reglare şi/sau mentenanţă a echipamentului de monitorizare video, a achiziţionat²⁹ servicii de monitorizare a traficului rutier, care ţin exclusiv de competenţa MAI. Ca urmare, CR a transmis neregulamentar agentului economic cîştigător (care nu are statut de subregistrator) funcţia de asigurare a dirijării/supravegherii şi controlului traficului rutier cu mijloace de măsurare³⁰. Totodată, CR neregulamentar a monitorizat şi asigurat circulaţia rutieră prin intermediul sistemelor video de supraveghere, nefiind desemnat de către Autoritatea Centrală de Metrologie pentru efectuarea măsurărilor legale în domeniul vizat, conform prevederilor legale³¹.

De menţionat că CR Ungheni a iniţiat procedura de achiziţie a serviciilor de monitorizare a traficului rutier nestabilind corect obiectul achiziţiei şi desfăşurînd-o cu încălcarea prevederilor Legii nr.96-XVI din 13.04.2007³². În acest context, conform extrasului din Registrul de stat (nr.37401 din 15.11.2013), ofertantul cîştigător nu are stipulat în actele respective genul de activitate “prestări servicii în domeniul informaticii şi telecomunicaţiilor”. Mai mult decît atît, contractul de achiziţie încheiat cu agentul economic nu prevede clauze referitor la transmiterea dreptului de proprietate asupra echipamentului de monitorizare video şi momentul transferului acestui drept, cu toate că CR urma să achite entităţii 50% din sursele ce urmau a fi acumulate urmare a aplicării amenzilor.

_________________________

²⁸Amenzi pentru: achiziţionarea de la populaţie a metalelor preţioase; transportarea contra plată a călătorilor cu mijlocul de transport de pînă la opt locuri, de către persoana care nu dispune de licenţă; aflarea pe teritoriul RM a vehiculului neînmatriculat în RM, fără certificatul ce atestă achitarea vinietei pentru o perioadă mai mare de 7 zile; etc.

²⁹Contractul de prestări servicii nr.1 din 31.01.2014.

³⁰Legea nr.131-XVI din 07.06.2007 privind siguranţa traficului rutier.

³¹Legea metrologiei nr.647 din 17.11.1995.

³²Legea nr.96-XVI din 13.04.2007 privind achiziţiile publice (în continuare – Legea nr.96-XVI din 13.04.2007).

Recomandări:

1. Consiliul raional, preşedintele raionului, şeful DF, primarul oraşului Ungheni să asigure cadrul organizaţional de conlucrare/interacţiune punctuală şi rezultativă între subdiviziunile Consiliului raional, organul fiscal, alte părţi implicate în subprocesul de evaluare/planificare bugetară, implementînd în acest sens modele analitice şi proceduri tehnice aferente inventarierii potenţialului economic şi bazei impozabile, cu delegarea corespunzătoare a responsabilităţilor.

2. Preşedintele raionului şi şeful DE să asigure monitorizarea şi administrarea conformă a procesului de dare în locaţiune a încăperilor domeniului public, cu implementarea unor proceduri de control menite să contribuie la acumularea veniturilor din sursa respectivă.

3. Preşedintele raionului, primarii oraşului Ungheni, satelor/comunelor Măgurele, Măcăreşti, Condrăteşti şi Pîrliţa să asigure acumularea veniturilor pe toate categoriile de taxe/impozite formate în UAT (de nivelul I şi nivelul II), cu luarea măsurilor de rigoare în vederea diminuării restanţelor faţă de bugetul local.

4. Consiliul raional, preşedintele raionului:

4.1. să revizuiască contractul de achiziţie a serviciilor de monitorizare a traficului rutier (nr.1 din 31.01.2014), inclusiv, cu includerea unei clauze de reglementare a dreptului de proprietate asupra echipamentului;

4.2. să asigure legalizarea activităţii de monitorizare a traficului rutier cu mijloace de măsurare şi exercitarea legală a dreptului de subregistrator;

4.3. să verifice plenitudinea colectărilor provenite din amenzile încasate pentru contravenţiile înregistrate în traficul rutier, ca urmare a utilizării sistemelor automatizate de supraveghere, asigurînd, în acest sens, recalcularea sumelor transferate agentului economic pentru serviciile de monitorizare a traficului rutier.

Obiectivul III: Gestiunea regulamentară şi exigentă a cheltuielilor

Evaluarea managementului financiar al executării cheltuielilor bugetelor UAT din raion pentru perioada auditată, prin prisma reglementărilor cadrului legal-regulator, denotă că acest domeniu a fost afectat de unele nereguli şi abateri de la normele legale. Nu întruneşte rigorile de transparenţă procesul de redistribuire a transferurilor cu destinaţie specială pentru finanţarea învăţămîntului preşcolar, primar, secundar general, special şi complementar (extraşcolar); şcolilor sportive şi instituţiilor de asistenţă socială. Neconformităţi/iregularităţi au fost admise în domeniile: retribuirea muncii, investiţii/reparaţii capitale şi achiziţii de mărfuri şi servicii. În acest context, se menţionează necesitatea de implementare a prevederilor Legii privind controlul financiar public intern³³, în scopul sporirii responsabilităţilor manageriale privind gestionarea conformă şi eficientă a resurselor publice.

_________________________

³³Legea nr.229 din 23.09.2010 privind controlul financiar public intern.

În contextul celor invocate, se relevă următoarele.

• Lipsa de control şi monitorizarea ineficientă din partea AAPL de nivelul II au cauzat diminuarea nejustificată a transferurilor cu destinaţie specială pentru învăţămîntul preşcolar, primar, secundar general, special şi complementar (extraşcolar), precum şi pentru şcolile sportive.

Conform Legii bugetului de stat pentru anul 2015, bugetului UAT de nivelul II i-au fost precizate transferuri generale în sumă totală de 174443,0 mii lei, din care: 23649,0 mii lei – cu destinaţie generală; 150699,6 mii lei – cu destinaţie specială; 94,4 mii lei – din fondul de compensare. Efectiv, UAT de nivelul II au beneficiat de la BS de suma de 154742,1 mii lei, din care: 17737,7 mii lei (75,0%) – cu destinaţie generală; 136910,8 mii lei (90,9%) – cu destinaţie specială; 94,4 mii lei (100,0%) – din fondul de compensare, sau cu 19700,6 mii lei mai puţin faţă de prevederile rectificate prin lege. Din suma datoriei la transferuri de 19700,6 mii lei, 5911,8 mii lei constituie transferurile cu destinaţie generală şi 13788,8 mii lei – transferurile cu destinaţie specială.

Potrivit art.27 din Legea nr.397-XV din 16.10.2003, cheltuielile se efectuează în limita alocaţiilor aprobate şi conform destinaţiei stabilite. Însă APL de nivelul II au utilizat contrar destinaţiei stabilite o parte din transferurile cu destinaţie specială aprobate prin Legea bugetului de stat pe anul 2015. În pofida faptului că UAT de nivelul II au fost finanţate din BS cu transferuri cu destinaţie specială pentru finanţarea învăţămîntului preşcolar, primar, secundar general, special şi complementar (extraşcolar) în sumă de 130433,8 mii lei, ordonatorul principal de credite al raionului nu a asigurat plenitudinea virării transferurilor corespunzătoare la instituţiile de învăţămînt, asigurînd finanţarea (128302,2 mii lei) cu 2131,5 mii lei mai puţin faţă de suma încasată în contul trezorerial al bugetului raional. De menţionat că, din suma de 2131,5 mii lei care reprezintă mijloacele financiare nealocate regulamentar către instituţiile de învăţămînt: 792,6 mii lei au fost utilizate de către CR pentru desfăşurarea diferitor activităţi, iar suma de 1338,9 mii lei a rămas neutilizată (la 01.01.2016) pe contul bugetului raional. DF explică acest fapt prin transferurile neuniforme din BS, care la finele lui 2015 au însumat 19,6 mil.lei. Totodată, auditul atestă urmarea nealocării mijloacelor financiare din partea CR, aşa că la finele anului de referinţă instituţiile de învăţămînt au format datorii creditoare semnificative faţă de unii agenţi economici în sumă de 5323,7 mii lei. O situaţie analogică a fost constatată şi la transferurile cu destinaţie specială pentru şcolile sportive, în sumă de 174,0 mii lei, care au fost neregulamentar utilizate de CR pentru alte activităţi decît cele prevăzute legal.

• Deficienţele admise de AAPL (de nivelul II) la prognozarea cheltuielilor din sfera socială urmare a nedeţinerii informaţiilor veridice privind numărul real de beneficiari ai transferurilor din contul bugetului de stat au generat transferuri suplimentare din bugetul de stat la bugetul raional Ungheni.

Potrivit art.11 alin.(3) din Legea nr.397-XV din 16.10.2003, transferurile cu destinaţie specială, utilizate contrar destinaţiei se virează, pînă la sfîrşitul anului bugetar, în mărimea sumei respective în bugetul de la care au fost primite. În cazul în care suma corespunzătoare nu este virată de bugetul respectiv, MF, în baza dării de seamă anuale, este în drept să restabilească forţat la BS sumele transferurilor utilizate contrar destinaţiei prin intermediul relaţiilor interbugetare.

Prin urmare, lipsa unei evidenţe corespunzătoare privind numărul real de beneficiari din domeniul asistenţei sociale a generat faptul că APL de nivelul II au beneficiat de transferuri cu destinaţie specială majorate din BS, drept urmare a luării în calcul a numărului de beneficiari majorat. Astfel, urmare a analizei datelor planificate pentru domeniul asistenţă socială (compensaţii pentru călătoria în transport a persoanelor cu dizabilităţi, indemnizaţii pentru copiii rămaşi fără grija părintească, compensarea cheltuielilor tinerilor specialişti), luînd în considerare numărul real de beneficiari care urma a fi utilizat la planificare, s-au constatat mijloace supradimensionate în sumă de 828,3 mii lei, acestea fiind utilizate contrar destinaţiei stabilite (achitarea salariilor angajaţilor din instituţiile din subordinea CR), fapt ce contravine prevederilor legale.

• Nu a fost respectat cadrul regulator³⁴ ce ţine de repartizarea soldului bănesc nerepartizat la 01.01.2015 din componenta UAT de nivelul II, care urma a fi direcţionat distinct pentru finanţarea cheltuielilor suplimentare ale instituţiilor de învăţămînt, fapt ce a generat favorizarea unor instituţii în detrimentul celor prioritare conform cadrului legal. Astfel,

√ componenta UAT este destinată pentru repartizare (conform deciziei CR, la propunerea DE, coordonată cu DF) instituţiilor din localităţi, cu excepţia şcolilor mici, în scopul protecţiei împotriva efectelor negative ale aplicării formulei, sporirii interesului pentru consolidarea reţelei, precum şi pentru acoperirea cheltuielilor suplimentare ale unora, cum ar fi cele de transport (pentru elevi), întreţinerea căminelor şi alte cheltuieli specifice ale unor instituţii concrete. Repartizarea şi utilizarea mijloacelor componentei raionale se efectuează în baza Regulamentului aprobat de CR Ungheni prin decizia nr.5/2 din 22.11.2012. Reieşind din prevederile pct.4 din Regulamentul menţionat, cheltuielile suplimentare urmau a fi repartizate pentru transportarea elevilor, întreţinerea căminelor pentru elevi, investiţii şi reparaţii capitale în cămine, procurarea mijloacelor fixe şi a altor obiecte. Totodată, transferurile categoriale neutilizate pe parcursul unui an bugetar se recomandă a fi utilizate în anul următor, în aceleaşi scopuri. Însă, nerespectînd prevederile cadrului regulamentar, CR, prin decizia sa (nr.1/4 din 05.03.2015), a repartizat soldul mijloacelor financiare (atribuite din componenta raională în 2014 pentru utilizarea acestora în 2015³⁵) neutilizat şi înregistrat la 01.01.2015 de către instituţiile de învăţămînt în sumă de 1675,0 mii lei contrar destinaţiei stabilite de cadrul legal;

√ repartizarea mijloacelor financiare alocate în 2015 din componenta raională s-a efectuat netransparent şi necorespunzător. Astfel, potrivit pct.4 şi pct.8 din Regulamentul aprobat prin HG nr.868 din 08.10.2014³⁶, propunerile pentru repartizarea componentei UAT urmau a fi elaborate de către DE în coordonare cu DF. Totodată, mijloacele financiare pentru efectuarea reparaţiilor capitale şi procurarea mijloacelor fixe urmau a fi repartizate prioritar: instituţiilor de învăţămînt care vor primi elevi din şcolile închise sau reorganizate conform planului de restructurare a reţelei şcolare pentru următorii trei ani; instituţiilor de învăţămînt în care nu au fost efectuate reparaţii capitale în ultimii 10 ani; instituţiilor de învăţămînt în care capacitatea de proiect (numărul de locuri) se utilizează în proporţie de cel puţin 60%. Reieşind din cele menţionate, se relevă că în perioada auditată DE nu a ţinut cont de cerinţele prevăzute de cadrul regulamentar, nefiind documentate propunerile pentru repartizarea componentei UAT pentru instituţiile de învăţămînt, coordonate cu DF.

Mai mult decît atît, nu există justificarea documentară privind stabilirea priorităţilor instituţiilor de invăţămînt pentru care s-au alocat mijloace financiare din componenta raională pentru reparaţiile capitale. Prin urmare, la baza alocării mijloacelor financiare instituţiilor de învăţămînt au stat solicitările transmise de către şefii acestor instituţii direct la DE sau secretarului CR, după care acestea erau incluse în ordinea de zi a şedinţei CR. Dat fiind faptul că instituţiile de învăţămînt s-au format ca persoane juridice (fondator CR), acestea nu au fost informate corespunzător privind modul în care urmau să prezinte necesităţile pentru lucrările de reparaţii capitale la clădirile instituţiilor. Totodată, chiar dacă în cadrul CR este instituită Secţia construcţii, gospodărie comunală şi drumuri (cu 4 unităţi de personal), iar în atribuţiile de serviciu ale angajaţilor acesteia intră asigurarea pregătirii obiectivelor şi sistemelor de menire socială pentru funcţionarea lor stabilă, aceştia nu au contribuit la perfectarea devizelor de cheltuieli iniţiale. Astfel, din explicaţiile prezentate se relevă că instituţiile de învăţămînt au întîmpinat impedimente în elaborarea devizelor de cheltuieli pentru lucrările de reparaţii capitale, pe motiv că nu dispuneau de calificările corespunzătoare în domeniul dat, fiind condiţionaţi de situaţie să se adreseze unor persoane juridice sau fizice pentru a elabora, contra plată, devizele de cheltuieli pentru lucrările preconizate. Asemenea cazuri au fost constatate la 4 gimnazii din raion³⁷, ale căror devize de cheltuieli au fost întocmite de antreprenorii cîştigători ai achiziţiilor efectuate.

Totodată, urmare a analizei repartizării mijloacelor financiare din componenta raională pe perioada 2014-2015, auditul atestă că unele şi aceleaşi instituţii au primit alocaţii, altele însă nebeneficiind de acestea. Astfel, din 31 de instituţii cărora li s-au repartizat mijloace financiare în 2015 – 22, sau 71%, au primit mijloace şi în anul 2014, fapt ce pune la îndoială corectitudinea repartizării mijloacelor financiare alocate din componenta raională a UAT de nivelul II.

_________________________

³⁴Legea bugetului de stat pe anul 2014 nr.339 din 23.12.2013; art.27 alin.1 lit.b) din Legea nr.397 din 16.10.2003 “Privind finanţele publice locale”; HG nr.728 din 02.10.2012 “Cu privire la finanţarea în bază de cost standard per elev cu utilizarea coeficienţilor de ajustare în modul stabilit de Guvern pentru instituţiile de învăţămînt primar şi secundar general, finanţate din bugetele unităţilor administrativ-teritoriale” .

³⁵Centrul Educaţional Ungheni – 485,0 mii lei (inclusiv: cheltuieli curente – 350,0 mii lei; reparaţia sistemului electric în cămin – 70,0 mii lei; reparaţia reţelei de canalizare – 65,0 mii lei); Şcoala sportivă raională – 175 mii lei (inclusiv: construcţia vestiarului şi a băii în sala de haltere – 150,0 mii lei; reparaţia sălii de lupte – 25,0 mii lei); Centrul de excelenţă Ungheni (care timp de 2 ani de la formare nu activează) – 950,0 mii lei (inclusiv: cheltuieli curente – 350,0 mii lei; dotarea cu table interactive – 350,0 mii lei; dotarea cu softuri educaţionale – 250,0 mii lei); Centrul raional de creaţie a copiilor – 50,0 mii lei pentru reparaţia sălii de coregrafie; Asociaţia raională a istoricilor – 15,0 mii lei pentru editarea primului număr al Revistei de istorie locală “Patrimoniul istoriei”.

³⁶Regulamentul privind repartizarea şi utilizarea mijloacelor din componenta UAT, aprobat prin HG nr.868 din 08.10.2014.

³⁷Gimnaziile: Alexeevca; “Andrei Tamazlîcaru” Grăseni; Corneşti şi Bumbăta.

• Resursele financiare provenite din defalcările de la taxa de folosire a drumurilor în sumă de 1,8 mil.lei au fost redistribuite (în baza deciziei CR) de către DF contrar cadrului normativ pentru alte scopuri bugetare decît cele prevăzute regulamentar. Deşi conform prevederilor legale³⁸mijloacele financiare menţionate urmau a fi utilizate distinct pentru lucrările de întreţinere, reparaţie şi reconstrucţie a drumurilor publice, locale, comunale şi a străzilor, CR a realocat suma menţionată pentru achitarea diferitor activităţi planificate, pentru care nu se dispunea de surse suficiente. O cauză invocată de APL de nivelul II este faptul că în 2015 bugetul raional Ungheni nu a primit transferuri din BS într-o sumă semnificativă de 19,7 mil.lei.

_________________________

³⁸Pct.37 şi pct.42 din Regulamentul cu privire la constituirea şi utilizarea fondului rutier, aprobat prin Hotărîrea Parlamentului nr.893-XIII din 26.06.1996 (în continuare – Hotărîrea Parlamentului nr.893-XIII din 26.06.1996).

• AAPL din or.Ungheni nu au utilizat în mod regulamentar mijloacele rezultate din comercializarea terenurilor proprietate publică.

Potrivit art.4 alin.(12) din Legea nr.1308-XII din 25.07.1997, mijloacele băneşti rezultate din vînzarea terenurilor proprietate publică a UAT urmează să fie utilizate la cheltuieli capitale, la realizarea măsurilor de valorificare a terenurilor noi şi de sporire a fertilităţii solurilor. Însă, neluînd în considerare reglementările în cauză, primăria or. Ungheni a utilizat 2,9 mil.lei pentru amenajarea teritoriului, ceea ce constituie 31,8% din suma totală de 9,1 mil.lei încasată din vînzarea terenurilor proprietate publică.

• Este necesară eficientizarea cheltuielilor pentru retribuirea muncii, dar şi asigurarea utilizării mijloacelor bugetare pentru acest scop, în corespundere cu prevederile actelor normative.

Cheltuielile pentru retribuirea muncii în perioada supusă auditării au reprezentat partea preponderentă în bugetele UAT din raion, constituind 51,6% (192,2 mil.lei) din cheltuielile de casă totale. Urmare a auditării compartimentului privind retribuirea muncii, au fost constatate abateri de la actele normative în vigoare la calcularea salariilor unor persoane din unităţile bugetare, ceea ce a condiţionat efectuarea unor plăţi neconforme şi suplimentare. Astfel,

√ contrar pct.13 din Condiţiile de salarizare aprobate prin HG nr.381 din 13.04.2006³⁹, persoanele responsabile din cadrul primăriei or. Ungheni, în scopul acordării unor adaosuri la salariu, primelor curente şi ajutoarelor materiale, au utilizat mijloacele economisite din fondul de retribuire a muncii aferente funcţiilor vacante (7,7 unităţi), pe o perioadă mai mare de 2 săptămîni, acordînd suplimentar pe parcursul anului 2015 adaosuri la salariu în sumă totală de 192,1 mii lei;

√ cadrelor didactice cu funcţii de conducere din cadrul instituţiilor de învăţămînt preşcolar li s-au calculat sporul didactic atît de la salariul de conducere, cît şi de la cel didactic, fiind efectuate cheltuieli în sumă de 91,0 mii lei⁴⁰, care nu se încadrează în limitele pct.6 din Anexa nr.1 la HG nr.381 din 13.04.2006;

√ contrar prevederilor legale⁴¹, primăria or. Ungheni a aprobat pentru 11 persoane angajate pe bază de contract individual de muncă la primărie mărimea salariului majorat faţă de prevederile legale, fapt ce a determinat cheltuieli suplimentare în sumă totală de 143,3 mii lei;

√ cu abateri de la cadrul legislativ-normativ⁴², 4 aleşi locali ai raionului au beneficiat de premii în sumă totală de 12,1 mii lei, în lipsa deciziei CR;

√ contrar cadrului juridic⁴³, unui funcţionar public din cadrul AP, pentru prestarea unor servicii (în baza contractului de muncă), i-au fost achitate mijloace în sumă de 22,6 mii lei;

√ urmare a aplicării incorecte a pct.9 din Regulamentul aprobat prin HG nr.801 din 20.07.2007⁴⁴, unui angajat de la grădiniţa de copii din s. Sculeni i-a fost calculată incorect vechimea în muncă şi din salariul calculat în timpul interimatului, achitîndu-i-se neîntemeiat suma de 2,1 mii lei;

√ personalului auxiliar din cadrul unui centru al DE i-a fost stabilit suplimente de plată în sumă totală de 9,1 mii lei (inclusiv plăţile aferente), fapt ce contravine pct.7 din Anexa nr.1 la HG nr.381 din 13.04.2006⁴⁵;

√ cu abateri de la art.32 alin.4 din Legea nr.355-XVI din 23.12.2005, care specifică că “Indicii şi condiţiile de premiere, precum şi mărimile premiilor salariaţilor se stabilesc de către conducătorii unităţilor bugetare, cu consultarea reprezentanţilor salariaţilor”, atît premiile acordate personalului din cadrul AP, cît şi Regulamentul de premiere nu au fost coordonate cu reprezentanţii sindicatelor din ramura respectivă.

_________________________

³⁹HG nr.381 din 13.04.2006 “Cu privire la condiţiile de salarizare a personalului din unităţile bugetare” (în continuare – HG nr.381 din 13.04.2006).

⁴⁰Primăria or.Ungheni – 26,9 mii lei, şi gimnaziile instituţiilor din Negureni, Bumbăta, Teşcureni, Măgurele, Năpădeni, Ţighira, Cioropcani, Grăseni, Floriţoaia Veche, Cornova, Morenii Noi, Rezina, Zagarancea şi Semeni – 64,1 mii lei.

⁴¹Art.2 din Legea nr.355-XVI din 23.12.2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar” (în continuare – Legea nr.355-XVI din 23.12.2005).

⁴²Art.33 şi art.8 alin.(21) din Legea nr.355-XVI din 23.12.2005; pct.14 din HG nr.381 din 13.04.2006.

⁴³Legea nr.158-XVI din 04.07.2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public; Regulile privind desfăşurarea muncii prin cumul a funcţionarului public, aprobate prin HG nr.201 din 11.03.2009 “Privind punerea în aplicare a prevederilor Legii nr.158-XVI din 04 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public” (Anexa nr.4).

⁴⁴Regulamentul cu privire la modul de calculare a perioadei de muncă în vederea acordării sporului pentru vechime în muncă personalului din unităţile bugetare, salarizat în baza Reţelei tarifare unice, aprobat prin HG nr.801 din 20.07.2007.

⁴⁵HG nr.381 din 13.04.2006 “Cu privire la condiţiile de salarizare a personalului din unităţile bugetare”.

♦ Gestiunea alocaţiilor capitale pentru investiţii necesită prudenţă şi disciplină financiară.

În perioada supusă auditării, AAPL din raion au valorificat mijloace pentru investiţii şi reparaţii capitale în sumă totală de 51,8 mil.lei (inclusiv: 24,6 mil.lei – din bugetele locale; 12,2 mil.lei – din contul BS; 9,3 mil.lei – din fondurile speciale; 5,7 mil.lei – din proiectele finanţate din surse externe).

• Verificările efectuate au relevat unele deficienţe în alocarea şi utilizarea mijloacelor pentru investiţii şi reparaţii capitale. Deşi AAPL au elaborat şi aprobat Strategia de dezvoltare socioeconomică a oraşului Ungheni 2014-2020”, în aceasta nu sînt stabilite politici şi proceduri reglementate/standardizate în materie de investiţii publice şi, respectiv, priorităţi în domeniul construcţiilor, reconstrucţiilor şi/sau reparaţiilor. Unele din proiectele elaborate nu sînt suficient argumentate, ceea ce ar determina necesitatea şi eficienţa investiţiilor şi reparaţiilor efectuate. Potrivit informaţiilor prezentate de primăria or. Ungheni la situaţia din 31.12.2015, administraţia locală a înregistrat 17 obiecte nefinalizate, din care 15 iniţiate în 2011-2015, pentru finalizarea cărora sînt necesare mijloace financiare în sumă totală de 80,2 mil.lei. Totodată, se relevă că unele din obiectele menţionate sînt finanţate parţial, iar altele au rămas fără finanţare din anul 2011. Ca urmare, unele obiecte cu valoarea totală a devizelor de cheltuieli contractate de 22,1 mil.lei au fost finanţate la nivel de 70,5% din lucrări, sau numai în sumă de 15,6 mil.lei. Pentru alte obiecte au fost elaborate doar lucrările de proiectare. Astfel, tergiversarea finanţării şi finalizării obiectelor iniţiate anterior sau pentru care au fost elaborate documentaţiile de proiect în lipsa resurselor de finanţare, generează irosirea mijloacelor bugetare, iar în unele cazuri asemenea obiecte ar putea să nu mai fie utile în viitor.

• AAPL din or. Ungheni nu au menţinut cheltuielile angajate în limitele maxime aprobate. Astfel, potrivit art.7 alin.(4) şi art.31 alin.(1) lit.c) din Legea nr.397-XV din 16.10.2003, cheltuielile aprobate (rectificate pe parcursul anului bugetar) în bugetele UAT reprezintă limite maxime care nu pot fi depăşite, iar contractarea de lucrări, servicii, bunuri materiale şi efectuarea de cheltuieli se realizează de către executorii (ordonatorii) de buget doar cu respectarea prevederilor legale şi în cadrul limitelor aprobate (rectificate). Totodată, şi art.25 din Legea nr.181 din 25.07.2014⁴⁶ prevede responsabilitatea instituţiilor bugetare faţă de angajamentele asumate şi efectuarea cheltuielilor în scopurile şi în limitele alocaţiilor bugetare. Însă primăria or. Ungheni nu s-a conformat prevederilor menţionate şi a admis depăşirea planului precizat, prin efectuarea cheltuielilor (din contul fondului special) la lucrările de reparaţie capitală la două obiecte⁴⁷ cu 0,7 mil.lei mai mult, ceea ce a determinat înregistrarea la sfîrşit de an a datoriei creditoare cu suma respectivă.

De asemenea, contrar prevederilor legale, AP a admis depăşiri de cheltuieli faţă de limita alocaţiilor aprobate la articolele: 113/6 “Ediţii periodice” – cu 13,3 mii lei; 113/30 “Lucrări de informatică şi de calcul” – cu 4,5 mii lei, şi la 132/11 “Transferuri pentru întreţinerea şi reparaţia drumurilor publice locale” – cu 114,6 mii lei.

_________________________

⁴⁶Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181 din 25.07.2014 (în continuare – Legea nr.181 din 25.07.2014).

⁴⁷Contractul nr.123 din 25.09.2015 – 0,2 mil.lei; contractul nr.243 din 11.12.2013 – 0,5 mil.lei.

• La achiziţionarea cheltuielilor pentru lucrările de reparaţii capitale la drumuri nu s-a ţinut cont de competenţele instituţionale, acestea fiind efectuate în lipsa aprobării legale. Astfel, potrivit prevederilor legale⁴⁸, CL decide asupra lucrărilor de proiectare, construcţie, întreţinere şi modernizare a drumurilor, podurilor etc. În acelaşi timp, potrivit art.29 din Legea nr.436-XVI din 28.12.2006, autoritatea executivă asigură executarea deciziilor consiliului local. Însă, contrar celor menţionate, primăria or. Ungheni, în lipsa deciziei CO, a surselor disponibile şi a procedurilor de pregătire care urmau să aibă la bază rezultatele evaluării tehnico-economice, analiza cost-eficienţă şi alte analize de fundamentare, a achiziţionat (în 2015) lucrări de reparaţii capitale a drumurilor (în variantă albă) şi a altor obiecte în valoare totală de 7,0 mil.lei. Drept cauză invocată de autoritatea executivă este faptul că problema amenajării şi întreţinerii drumurilor din oraş a fost pe ordinea de zi la una din şedinţele CO, fiind aprobat Planul local de dezvoltare durabilă – “Agenda locală 21”, în care unul din obiectivul general este şi reabilitarea infrastructurii rutiere. Acest obiectiv se regăseşte şi în “Strategia de dezvoltare socioeconomică a oraşului Ungheni 2014-2020”, aprobată prin decizia CO nr.3/5 din 18.04.2014.

Misiunea de audit relevă că, deşi în baza deciziei⁴⁹ CO a fost aprobată contractarea unui împrumut bancar în sumă de 5,0 mil.lei pe un termen de 4 ani pentru lucrări de proiectare, procurarea pietrişului şi reparaţia capitală a unor străzi din or. Ungheni, decizia respectivă nu prevede programul lucrărilor de reparaţii capitale pe obiecte (detaliat pe străzi), care urmau a fi achiziţionate în 2015.

_________________________

⁴⁸Art.14 alin.(2) lit.f) din Legea nr.436-XVI din 28.12.2006; art.40 din Legea nr.181 25.07.2014.

⁴⁹Decizia CO Ungheni nr.1/26 din 13.02.2015 “Cu privire la aprobarea contractării unui împrumut bancar”.

• AP a administrat/gestionat cu unele deficienţe procesul de planificare a lucrărilor de reparaţie şi întreţinere a drumurilor din contul taxei pentru folosirea drumurilor.

În acest sens, auditul denotă că planificarea, aprobarea şi executarea cheltuielilor pentru lucrările de reparaţie şi întreţinere a drumurilor din raion, în sumă totală de 7,6 mil.lei, au fost efectuate în lipsa unor normative argumentate în acest scop, cauza fiind neelaborarea acestora de către MTID. Astfel, MTID nu a elaborat “Normativele privind stabilirea cuantumului mijloacelor pentru întreţinerea de rutină a unui kilometru de drum public”, după cum este prevăzut în art.1 alin.(3) din Legea fondului rutier nr.720-XIII din 02.02.1996 şi art.38 din Hotărîrea Parlamentului nr.893-XIII din 26.06.1996⁵⁰. Normativele respective urmau a fi elaborate de organul abilitat al APC şi avizate de MECDT şi de MF, iar tipul lucrărilor aferente întreţinerii, reparaţiei şi reconstrucţiei drumurilor urma a fi stabilit prin Instrucţiunile cu privire la clasificarea lucrărilor, aprobate de organul abilitat al APC, de comun cu MF. În asemenea condiţii, Decizia CR privind aprobarea programului lucrărilor de reparaţie a drumurilor publice locale pe anul 2015 a fost luată fără a fi consemnată în procese-verbale bine argumentate (în baza unor proiecte verificate şi normative stabilite în acest domeniu) cu privire la examinarea stării tehnice a infrastructurii rutiere şi de criteriile de stabilire a priorităţilor de reparaţie (cum ar fi gradul de deteriorare a drumurilor), cu luarea în considerare a defectelor persistente la căile de comunicaţii (drumuri, borduri, trotuare), la construcţiile artificiale (poduri, noduri rutiere) etc. Astfel, alocările promovate de CR privind repartizarea mijloacelor bugetare nu au fost rezultatul unei selecţii riguroase făcute de o structură desemnată şi competentă, pe baza unor proceduri interne şi a unor criterii stabilite şi bine fundamentate cu privire la prioritate, oportunitate, eficienţă şi eficacitate.

Concomitent, în cadrul alocării mijloacelor financiare din contul taxei pentru folosirea drumurilor pentru reparaţia a 3 drumuri, CR nu a ţinut cont de prevederile legale⁵¹ conform cărora sînt delimitate competenţele la efectuarea cheltuielilor publice din contul bugetelor raionale, iar în bugetele UAT se prevăd alocaţii necesare pentru asigurarea funcţionării instituţiilor publice şi serviciilor publice din UAT respectivă. Astfel, nerespectînd cadrul legal, din contul bugetului raional au fost alocate pentru reparaţia drumurilor locale (din UAT de nivelul I) şi suportate cheltuieli în sumă totală de 2,6 mil.lei, care, regulamentar, urmau a fi suportate de APL de nivelul I, cărora le aparţin drumurile respective. În acest sens, se relevă că la moment nu este actualizată Anexa nr.2 la HG nr.1323 din 29.12.2000⁵², prin care drumurile locale sînt repartizate pe judeţe, deşi, potrivit art.4 alin.(1) din Legea nr.764-XV din 27.12.2001⁵³, teritoriul ţării este organizat, sub aspect administrativ, în raioane, oraşe şi sate.

_________________________

⁵⁰Hotărîrea Parlamentului nr.893-XIII din 26.06.1996 “Pentru aprobarea Regulamentului cu privire la constituirea şi utilizarea fondului rutier”.

⁵¹Art.4 alin.(2) din Legea nr.435-XVI din 28.12.2006 privind descentralizarea administrativă (în continuare – Legea nr.435-XVI din 28.12.2006); art.7 alin.(1) din Legea nr.397-XV din 16.10.2003.

⁵²HG nr.1323 din 29.12.2000 “Cu privire la aprobarea listelor drumurilor publice naţionale şi locale (judeţene)” (în continuare – HG nr.1323 din 29.12.2000).

• Valorificarea lucrărilor de reparaţii, în sumă totală de 24,4 mil.lei, a fost executată în lipsa expertizării în modul stabilit a devizelor de cheltuieli. Astfel, potrivit prevederilor legale⁵⁴, lucrările capitale de interes public se execută pe teritoriul UAT numai în baza documentaţiei de proiect verificate. Însă AP, primăriile or.Ungheni, com.Sculeni şi 7 gimnazii din raion⁵⁵ nu s-au conformat prevederilor legale menţionate şi au admis executarea lucrărilor în lipsa expertizării devizelor de cheltuieli, în valoare totală de 24,4 mil.lei⁵⁶. Prin urmare, drept consecinţă a neexpertizării regulamentare a lucrărilor de reparaţii, precum şi a neefectuării controlului corespunzător din partea APL din or.Ungheni şi a responsabililor tehnici contractaţi pentru monitorizarea lucrărilor în baza a 3 contracte de achiziţii publice⁵⁷, în cadrul lucrărilor de reparaţie în variantă albă a străzilor din or.Ungheni au fost constatate abateri în procesul de executare a lucrărilor. Astfel, în urma verificărilor s-a constatat că lucrările de reparaţie acceptate, în valoare totală de 0,3 mil.lei (din cele iniţial contractate), ulterior, după 30 de zile de la terminarea acestora, prin acorduri adiţionale întocmite de părţi, au fost micşorate, alte lucrări fiind majorate cu aceeaşi sumă.

La 3 gimnazii⁵⁸, urmare a verificării devizelor de cheltuieli la contractele de antrepriză încheiate, precum şi a proceselor-verbale de îndeplinire a lucrărilor, s-a constatat includerea nejustificată a unor lucrări în sumă totală de 22,9 mii lei⁵⁹, acestea fiind cheltuieli pentru organizarea lucrărilor de şantier, care de fapt se referă la cheltuieli de regie prevăzute de Codul Practic în Construcţii 01.03-2000⁶⁰ şi care se includ în devizul de cheltuieli al lucrărilor în mărime de 14,5% din valoarea totală a acestora.

_________________________

⁵⁴Art.78 alin.(2) din Legea nr.436-XVI din 28.12.2006; art.13 din Legea nr.721-XIII din 02.02.1996 privind calitatea în construcţii.

⁵⁵Gimnaziile: Alexeevca; “A. Tamazlîcaru” Grăseni; “I. Vatamanu” Pîrliţa; Corneşti; “M. Savciuc” Buşila; Teşcureni; Bumbăta.

⁵⁶AP – 7,3 mil.lei; Primăria or.Ungheni – 13,7 mil.lei şi primăria c.Sculeni – 1,4 mil.lei; gimnaziile: Alexeevca – 0,17 mil.lei; “A. Tamazlîcaru” Grăseni – 0,15 mil.lei; “I. Vatamanu” Pîrliţa – 0,2 mil.lei; Corneşti – 0,3 mil.lei; “M. Savciuc” Buşila – 0,58 mil.lei; Teşcureni – 0,27 mil.lei şi Bumbăta – 0,3 mil.lei.

⁵⁷Contractele nr.74 din 27.04.2015 – 1183,4 mii lei (-123,9 mii lei); nr.76 din 22.04.2015 – 1179,0 mii lei, şi nr.75 din 27.04.2015 – 1199,9 mii lei.

⁵⁸Gimnaziile: Corneşti – 8,2 mii lei; “M. Savciuc” Buşila – 7,8 mii lei, şi Bumbăta – 6,9 mii lei.

⁵⁹La poziţia cu simbolul CB 14A “Schelă metalică tubulară pentru lucrări pe suprafeţe verticale la înălţimi pînă la 30 m inclusiv, cu mobilizarea schelei timp de 25 zile (200 ore)”.

⁶⁰CP L 01.03-2000 “Instrucţiuni privind întocmirea devizelor pentru lucrările de construcţii-montaj prin metoda de resurse”, aprobat de MDRC.

• Contrar prevederilor legale⁶¹, primăriile or.Ungheni şi com.Chirileni, în cadrul valorificării investiţiilor/reparaţiilor capitale, nu au cerut de la antreprenori şi contractanţi executarea lucrărilor sub formă de garanţii de bună execuţie a contractelor, iar în alte cazuri nu a fost asigurată perceperea garanţiei de bună execuţie în mod regulamentar. Astfel, în cadrul achiziţiei de bunuri, primăriile nominalizate nu au cerut de la furnizorul de bunuri şi de la antreprenor asigurarea executării contractelor sub formă de garanţie de bună execuţie (estimată de audit) în sumă totală de 0,98 mil.lei⁶².

În alte 3 cazuri⁶³, autoritatea contractată a stabilit neregulamentar cuantumul garanţiei de bună execuţie în mărime de 1 la sută din valoarea lunară a lucrărilor executate (pînă la atingerea acestui procent din valoarea acestuia), fapt ce contravine art.42 alin.(12) din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007, care prevede că cuantumul asigurării executării contractului nu trebuie să depăşească 15 la sută din valoarea de deviz a contractului de achiziţie. Prin urmare, în aceste cazuri garanţia de bună execuţie (estimată de audit) constituie 1,5 mil.lei. O situaţie analogică s-a constatat în cadrul valorificării investiţiilor capitale⁶⁴ la primăria s.Unţeşti, unde nu a fost asigurată perceperea în mod regulamentar a garanţiei de bună execuţie estimată de audit la suma de 65,0 mii lei.

De menţionat că lipsa garanţiilor de bună execuţie privează autorităţile contractante de anumite pîrghii de constrîngere în cazul executării unor lucrări necalitative.

_________________________

⁶¹Art.42 alin.(8) din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007.

⁶²Contractele încheiate cu primăria or.Ungheni: nr.164 din 02.07.2015 şi nr.183 din 29.10.2014 – 785,0 mii lei. Contractul încheiat cu primăria com.Chirileni nr.8 din 20.03.2014 – 200,7 mii lei.

⁶³Contractul nr.16 din 17.01.2014 – 826,1 mii lei. Contractul nr.59 din 11.04.2014 – 212,3 mii lei. Contractul nr.243 din 11.12.2013 – 468,6 mii lei.

⁶⁴Pct.7 şi pct.10 din contractul nr.21 din 28.10.2014 privind lucrările de alimentare cu apă potabilă a s.Unţeşti – 65,0 mii lei.

• Probele de audit acumulate au scos în evidenţă cazuri în care antreprenorii nu au respectat termenele de execuţie a lucrărilor contractate, iar APL nu au solicitat achitarea penalităţilor respective pentru aceasta. Astfel, lucrările de reparaţie în variantă albă a străzilor din or.Ungheni, efectuate la valoarea totală de 2,6 mil.lei, au fost executate cu încălcarea termenului prevăzut în contract (pînă la 2 luni).

Lucrările de alimentare cu apă potabilă (s.Unţeşti), în valoare de 4,0 mil.lei, urmau a fi executate pînă la finele anului 2015, însă acestea au fost executate doar la nivel de 27,5% din valoarea totală a lucrărilor contractate, sau în valoare de 1,1 mil.lei.

Totodată, în lipsa unor prevederi contractuale, primăria s.Unţeşti a acceptat primirea unor materiale (ţevi) de la antreprenor (achitînd suma de 0,2 mil.lei), care au fost depozitate fără documente confirmative⁶⁵ la o întreprindere privată, pentru ca ulterior să fie utilizate la lucrările contractate iniţial. Astfel, în urma vizitei în teren s-a constatat existenţa unor ţevi depozitate pe teritoriul întreprinderii private, însă acestea nu corespund unităţii de măsură înscrise în factură. De exemplu, în factură este indicată cantitatea în bucăţi, însă în realitate acestea sînt în ruloane (în metri), fapt ce nu corespunde celor primite de primărie. Mai mult decît atît, nu sînt conforme nici preţurile indicate în factură cu cele înregistrate în devizul de cheltuieli la contractul încheiat între părţi (acestea diferă între ele), fapt ce contravine prevederilor art.69 din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007.

O descriere mai amplă a modului de valorificare a reparaţiilor capitale, care are tangenţă cu achiziţionarea acestora, este descrisă în compartimentul privind conformitatea achiziţiilor publice.

_________________________

⁶⁵Contractul prevede executarea lucrărilor, şi nu procurarea de la antreprenor a unor materiale.

♦ Managementul achiziţiilor publice din cadrul entităţilor auditate necesită îmbunătăţiri. Totodată, auditul menţionează că achiziţiile publice au fost efectuate de către entităţile auditate cu unele derogări de la legislaţia în vigoare.

Potrivit prevederilor Legii nr.96-XVI din 13.04.2007, autorităţile contractante au obligaţia să asigure legalitatea şi eficienţa achiziţiilor publice. Misiunea de audit a constatat că AAPL din raionul Ungheni, în calitate de autorităţi contractante, au admis în perioada auditată unele încălcări şi neajunsuri legate de achiziţionarea bunurilor, serviciilor şi lucrărilor, care au afectat buna gestiune a mijloacelor publice locale.

• Primăria or.Ungheni şi 7 instituţii de învăţămînt⁶⁶ nu au asigurat în modul corespunzător elaborarea planurilor de efectuare a achiziţiilor publice, generînd riscul de apreciere incorectă a necesităţilor şi de reducere a transparenţei procesului de achiziţii publice.

Potrivit cadrului legal⁶⁷, APL urmează să asigure o planificare conformă a procedurilor de achiziţii publice. În acest sens, auditul relevă că GL din cadrul primăriei oraşului Ungheni nu s-a conformat prevederilor regulamentare şi nu a asigurat ajustarea planului anual de achiziţii la modificările survenite pe parcursul anului. Astfel, GL nu a determinat suma estimativă planificată a obiectului de achiziţie în planul achiziţiilor publice pentru anul de referinţă.

În alte situaţii, DE şi 7 gimnazii din raion⁶⁸ nu au asigurat elaborarea planurilor anuale şi trimestriale de achiziţii publice pentru necesităţile instituţiei. Ca impact al celor constatate este aprecierea incorectă a necesităţilor, divizarea achiziţiei, imposibilitatea oferirii unei imagini reale de ansamblu asupra volumului necesităţilor şi gradului de prioritate al acestora, reducerea transparenţei procesului de achiziţii publice.

• Contrar pct.15 din Regulamentul aprobat prin HG nr.148 din 14.02.2008⁶⁹, primăria or.Ungheni (în calitate de autoritate contractantă) nu dispune de probe relevante la aspectul confirmării acţiunilor de selectare a operatorului economic în vederea atribuirii contractului de achiziţie publică de valoare mică, cu respectarea cumulativă a cerinţelor obligatorii. Acest fapt a cauzat limitarea implementării în practică a principiilor de achiziţii publice şi determinării ofertei operatorului economic ca cea mai avantajoasă din punct de vedere economic, care nu trebuie să depăşească preţurile medii pe piaţă la momentul atribuirii contractului de achiziţie publică. O situaţie analogică s-a constatat la DE, primăriile satelor/comunelor: Unţeşti, Sculeni şi la 7 gimnazii din raion⁷⁰. De menţionat că în 2015 primăriile or.Ungheni, satelor/comunelor: Unţeşti, Sculeni; DE şi 7 gimnazii din raion au încheiat în total 773 contracte de valoare mică în sumă totală de 10,8 mil.lei⁷¹.

_________________________

⁶⁶Gimnaziile: Alexeevca; “A. Tamazlîcaru” Grăseni; “I. Vatamanu” Pîrliţa; Corneşti; “M. Savciuc” Buşila; Teşcureni şi Bumbăta.

⁶⁷Art.13 alin.(1) lit.b) din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007; Regulamentul cu privire la modul de calculare a valorii estimative a contractelor de achiziţii publice şi planificarea acestora, aprobat prin HG nr.1404 din 10.12.2008 (în continuare – Regulamentul aprobat prin HG nr.1404 din 10.12.2008).

⁶⁸Gimnaziile: Alexeevca; “A. Tamazlîcaru” Grăseni; “I. Vatamanu” Pîrliţa; Corneşti; “M. Savciuc” Buşila; Teşcureni şi Bumbăta.

⁶⁹Regulamentul achiziţiilor publice de valoare mică, aprobat prin HG nr.148 din 14.02.2008.

⁷⁰Gimnaziile: Alexeevca; “A. Tamazlîcaru” Grăseni; “I. Vatamanu” Pîrliţa; Corneşti; “M. Savciuc” Buşila; Teşcureni şi Bumbăta.

⁷¹Primăriile: or.Ungheni – 318 contracte în valoare de 5,2 mil.lei (11,3% din valoarea totală a contractelor încheiate); s. Unţeşti – 36 de contracte – 0,4 mil.lei (22,3%); com. Sculeni – 81 de contracte – 1,2 mil.lei (77,9%); DE – 148 de contracte – 1,7 mil.lei (81,7%); gimnaziile: Alexeevca – 23 de contracte – 0,3 mil.lei (95,8%); “A. Tamazlîcaru” Grăseni – 12 contracte – 0,2 mil.lei (85%); “I. Vatamanu” Pîrliţa – 35 de contracte – 0,3 mil.lei (92%); Corneşti – 17 contracte – 0,3 mil.lei (85%); “M.Savciuc” Buşila – 34 de contracte – 0,3 mil.lei (97%); Teşcureni – 29 de contracte – 0,4 mil.lei (94%); Bumbăta – 40 de contracte – 0,5 mil.lei (95%).

• APL din or.Ungheni şi Gimnaziul “Ion Vatamanu” din s.Pîrliţa nu au asigurat condiţiile de transparenţă maximă a procesului de organizare şi desfăşurare a achiziţiilor publice. Astfel, contrar prevederilor legale⁷², aceste entităţi nu au asigurat publicarea obligatorie în Buletinul achiziţiilor publice şi pe pagina web a AAP a anunţurilor de atribuire a contractelor de achiziţii publice nu mai tîrziu de 30 de zile calendaristice din data încheierii acestora. Totodată, în anul de referinţă nu au publicat corespunzător anunţurile de atribuire a 9 contracte de achiziţii publice de bunuri, servicii şi lucrări în sumă totală de 2,7 mil.lei⁷³.

_________________________

⁷²Art.21 alin.(1) din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007.

⁷³Primăria or.Ungheni – 8 contracte (2,6 mil.lei) şi Gimnaziul “Ion Vatamanu” Pîrliţa – 1 contract (0,1 mil.lei).

• La organizarea şi desfăşurarea unor licitaţii privind achiziţiile publice pentru lucrări capitale, gimnaziile: Alexeevca, “A.Tamazlîcaru” Grăseni şi Bumbăta nu au respectat principiul de transparenţă a achiziţiilor publice şi de asigurare a concurenţei loiale în acest domeniu. Astfel, în cadrul licitaţiilor organizate de gimnaziile menţionate pentru lucrările capitale⁷⁴, au participat 3 ofertanţi, 2 dintre care fiind persoane interdependente, prin ce nu s-au respectat principiile de reglementare a relaţiilor privind achiziţiile publice, conform art.6 din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007.

_________________________

⁷⁴Gimnaziile: Alexeevca – “Lucrări de reparaţie la acoperiş şi a lucrărilor de schimbare a geamurilor” (178,9 mii lei); “A. Tamazlîcaru” Grăseni – “Lucrări de schimbare a geamurilor” (149,7 mii lei).

• La planificarea achiziţiilor publice de lucrări, în cazul în care obiectul urmează a fi valorificat pe parcursul mai multor ani, primăria or.Ungheni nu a stabilit sursa de finanţare şi limitele alocaţiilor pe ani pentru asigurarea plăţilor corespunzătoare către antreprenori, ceea ce condiţionează deficienţe la utilizarea banului public. Astfel, primăria or.Ungheni, neconformîndu-se prevederilor regulamentare, nu a precizat în contractul încheiat cu un antreprenor⁷⁵ limitele alocaţiilor anuale prevăzute pentru lucrările de consolidare şi restabilire a malului rîului Prut, precum şi de construcţie a tronsoanelor de canalizare pluvială în or.Ungheni în valoare totală de 12,9 mil.lei, ceea ce condiţionează ajustări permanente ale valorii contractate, care, la rîndul lor, generează cheltuirea neregulamentară a banilor publici, precum şi tergiversarea executării construcţiei. Prin urmare, în anii 2014-2015, la obiectul menţionat au fost efectuate şi achitate lucrări în sumă totală de 3,1 mil.lei, sau 24% din valoarea contractată. Un caz similar a fost constatat şi la lucrările de alimentare cu apă potabilă din s.Unţeşti, unde volumul lucrărilor (4,0 mil.lei) contractate în 2014 de primăria s.Unţeşti au fost executate/achitate în sumă de 1,3 mil.lei, sau la nivel de 32,5%.

_________________________

⁷⁵Contractul nr.243 din 11.12.2013 – la suma contractată iniţial de 12971,5 mii lei.

• Unele achiziţii au fost efectuate în lipsa limitelor alocaţiilor bugetare aprobate.

Potrivit prevederilor art.66 alin.(2) din Legea nr.181 din 25.07.2014⁷⁶ şi art.78 alin.1 din Legea nr.436-XVI din 28.12.2006, asumarea angajamentelor de către autorităţile/instituţiile bugetare se permite doar în scopurile şi în limitele alocaţiilor bugetare. În acest sens, auditul relevă că, contrar prevederilor menţionate şi în lipsa alocaţiilor bugetare aprobate, primăria or.Ungheni a încheiat două acorduri adiţionale⁷⁷ de prelungire şi majorare a valorii (cu 0,8 mil.lei) contractului iniţial încheiat cu un furnizor pentru achiziţionarea pietrişului, cu toate că primăria dispunea (la 01.01.2015) de un sold neachitat în sumă de 1,8 mil.lei.

AAPL din or.Ungheni a admis contractarea lucrărilor capitale în lipsa mijloacelor financiare disponibile, astfel fiind generate datorii creditoare la finele anului bugetar. Prin urmare, GL din cadrul primăriei a admis contractarea lucrărilor de construcţie a unui colector de canalizare, în sumă 0,8 mil.lei⁷⁸, fără a avea resursele necesare de acoperire a acestora, ceea ce a generat datorii creditoare la finele anului bugetar în sumă de 0,2 mil.lei.

O situaţie analogică s-a constatat şi la alte 3 obiecte⁷⁹, unde în lipsa surselor aprobate regulamentar au fost achiziţionate şi contractate lucrări de reparaţii capitale în valoare totală de 0,3 mil.lei, generînd la finele anului datorii creditoare în suma menţionată. Mai mult decît atît, contractele respective nu au fost înregistrate la Trezoreria teritorială a MF, fapt ce contravine art.67 alin.(8) din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007.

_________________________

⁷⁶Legea nr.181 din 25.07.2014.

⁷⁷Acordurile adiţionale nr.213 din 22.12.2014 (înregistrat la AAP la 03.02.2015 cu nr.1-4372/15) şi nr.86 din 06.05.2015 privind contractarea suplimentară a pietrişului. Contractul nr.183 din 29.10.2014 – 2,8 mil.lei.

⁷⁸Contractul nr.225 din 25.09.2015 – 793,4 mii lei.

⁷⁹Contractele nr.241 din 29.10.2015 – 111,8 mii lei; nr.250 din 27.11.2015 – 80,4 mii lei, şi nr.247 din 13.112015 – 118,5 mii lei.

• Auditul a constatat fenomenul divizării contractelor de achiziţii în cadrul primăriei or.Ungheni, DE şi 7 gimnazii din raion⁸⁰, prin încheierea mai multor contracte separate pentru procurarea aceloraşi tipuri de bunuri şi servicii, ceea ce contravine art.69 alin.(1) din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007.

Datorită disfuncţionalităţii procesului de achiziţii la etapa de planificare a contractelor, la instituţiile menţionate s-a practicat divizarea achiziţiilor pentru efectuarea diferitor lucrări de reparaţii capitale. Astfel, primăria or.Ungheni a admis divizarea lucrărilor de reparaţie capitală a drumurilor în variantă albă, prin separarea materiei prime (a pietrişului) şi a lucrărilor de execuţie, cu încheierea de contracte separate, în scopul aplicării altor proceduri decît cele prevăzute regulamentar. Iniţial au fost efectuate 4 licitaţii publice pentru achiziţionarea pietrişului (o procedură) şi 3 – pentru achiziţionarea lucrărilor de execuţie, soldate cu încheierea contractelor de antrepriză în sumă totală de 7,2 mil.lei. Ulterior, GL pentru achiziţii publice din cadrul primăriei or.Ungheni a mai efectuat şi alte achiziţii (pentru lucrări de reparaţie capitală a drumurilor în variantă albă) conform procedurii COP (fără publicare) de la 4 agenţi economici⁸¹, cu evitarea licitaţiei publice, neregulamentar divizînd achiziţiile în 23 de proceduri în valoare totală de 2,5 mil.lei.

La achiziţionarea pieselor de schimb şi a lucrărilor de reparaţie a autoturismelor, GL din cadrul DE a admis divizarea achiziţiei, fiind încheiate 8 contracte în sumă totală de 206,0 mii lei⁸², fapt ce contravine prevederilor legale, conform cărora autoritatea contractantă nu are dreptul să divizeze achiziţia prin încheierea contractelor separate, în scopul aplicării unei alte proceduri de achiziţie decît cea care ar fi fost utilizată în conformitate cu legea, în cazul în care achiziţia nu ar fi fost divizată.

DE a înlocuit, fără temei, lucrările de construcţie (a vestiarului şi a băii în sala de haltele), aprobate prin decizia CR⁸³ ca lucrări de reparaţie a vestiarelor sălii de sport din s.Unţeşti în sumă de 150,0 mii lei, cu încheierea a 2 contracte de achiziţii cu unul şi acelaşi antreprenor, prin COP (fără publicare) în sumă de 118,9 mii lei⁸⁴ şi altul de valoare mică de 30,3 mii lei⁸⁵. Totodată, auditul relevă că devizul de cheltuieli anexat la demersul directorului şcolii sportive şi devizul de cheltuieli al antreprenorului cîştigător este elaborat de una şi aceeaşi persoană, fapt ce pune la îndoială procesul de transparenţă a lucrărilor achiziţionate. Asemenea neconformităţi au fost constatate şi la alte 6 gimnazii din raion⁸⁶, deşi le-au fost aprobate mijloace financiare pentru întregul obiect, GL pentru achiziţiile publice din cadrul acestora au admis divizarea achiziţiilor, fiind întocmite contracte prin COP şi de valoare mică, în unele cazuri cu acelaşi furnizor, în sumă totală de 1,18 mil.lei.

Ca şi în situaţiile precedente, GL pentru achiziţii publice din cadrul AP a admis divizarea neregulamentară a achiziţiilor pentru lucrările de reparaţie şi întreţinere a drumurilor, fiind efectuate mai multe proceduri de achiziţii cu diferiţi ofertanţi la unul şi acelaşi tip de lucrări şi obiecte. Astfel, lucrările la obiectul “Scarificarea, profilarea părţii carosabile cu adaos de material (selectiv) la drumul Ţîghira – Hristoforovca” au fost achiziţionate cu încheierea contractelor respective cu 2 ofertanţi (cu un agent economic – pentru 4 km de drum local (R-17) în valoare de 138,3 mii lei şi, în aceeaşi zi, cu alt agent economic – pentru 3km din acelaşi drum, în sumă de 183,9 mii lei.

_________________________

⁸⁰ Gimnaziile: Alexeevca; “A. Tamazlîcaru” Grăseni; “I. Vatamanu” Pîrliţa; Corneşti; “M. Savciuc” Buşila; Teşcureni şi Bumbăta.

⁸¹Informaţii privind executarea contractelor pe perioada 01.01.2015 - 31.12.2015 (un antreprenor – 2 contracte în valoare de 192,7 mii lei; 1 – 13 – 1446,1 mii lei; 1 – 4 – 411,7 mii lei; 1 – 4 – 504,0 mii lei).

⁸²Contractele cu nr.144 din 19.11.2015 – 40,6 mii lei; nr.153 din 19.11.2015 – 8,4 mii lei; nr.158 din 08.12.2015 – 10,1 mii lei; nr.169 din 18.12.2015 – 47,3 mii lei; nr.166 din 16.12.2015 – 47,9 mii lei; nr.165 din 15.12.2015 – 7,2 mii lei; nr.167 din 18.12.2015 – 19,4 mii lei; nr.168 din 18.12.2015 – 25,1 mii lei.

⁸³Decizia CR nr.1/4 din 05.03.2015.

⁸⁴Contractul de antrepriză nr.139 din 25.09.2015 – 118,9 mii lei.

⁸⁵Contractul nr.165 din 14.12.2015 – 30,3 mii lei.

⁸⁶Gimnaziile (nr.de contracte; suma): Alexeevca (2 – 178,9 mii lei); “A. Tamazlîcaru” Grăseni (2 – 149,7 mii lei); “I. Vatamanu” Pîrliţa (3 – 214,4 mii lei); Corneşti (3 – 299,5 mii lei); Teşcureni (2 – 157,2 mii lei) şi Bumbăta (2 – 179,2 mii lei).

• Misiunea de audit a constatat carenţe la încheierea unui contract, care s-a soldat cu schimbarea unor elemente din devizul de cheltuieli ale operatorului desemnat cîştigător, ceea ce contravine prevederilor legale. Astfel, contrar prevederilor regulamentare⁸⁷, la obiectul “Lucrări de construcţie a colectorului de canalizare din str. Alexandrul cel Bun de la str. Romană pînă la str. Naţională”, la încheierea unui contract de antrepriză⁸⁸, primăria or.Ungheni a acceptat modificări din partea operatorului cîştigător la valoarea de deviz a unor lucrări interioare, majorînd astfel nejustificat pe unele tipuri de lucrări valoarea acestora, iar pe altele diminuîndu-le, valoarea contractului rămînînd neschimbată.

• Contrar prescripţiilor regulamentare⁸⁹, care stabilesc că autoritatea contractantă este obligată să întocmească şi să prezinte semestrial AAP o dare de seamă privind contractele de achiziţie publică de valoare mică, 6 gimnazii din raion⁹⁰ nu au întocmit şi nu au prezentat dările de seamă pe anul 2015 pentru contractele de achiziţie publică de valoare mică în sumă totală de 2,0 mil.lei.

_________________________

⁸⁷Art.67 alin.(4) din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007.

⁸⁸Contractul nr.225 din 25.09.2015 în valoare de 793,4 mii lei.

⁸⁹Pct.25 din Regulamentul aprobat prin HG nr.148 din 14.02.2008.

⁹⁰Gimnaziile: Alexeevca; “A. Tamazlîcaru” Grăseni; “I. Vatamanu” Pîrliţa; “M. Savciuc Buşila; Teşcureni şi Bumbăta.

• Unele AAPL şi instituţii bugetare nu s-au conformat prevederilor actelor normative şi legislative în vigoare la întocmirea dosarelor de achiziţii publice. Astfel, primăria or.Ungheni şi 7 gimnazii din raion⁹¹, eludînd cerinţele pct.6 din Regulamentul aprobat prin HG nr.9 din 17.01.2008, nu au asigurat perfectarea şi păstrarea tuturor dosarelor de achiziţii publice, fapt ce determină riscul sustragerii, pierderii, schimbării unor anumite documente, precum şi imposibilitatea urmăririi conformităţii procedurilor de achiziţii publice cu prevederile legale.

Prin urmare, situaţiile descrise la capitolul respectiv indică expres asupra unor practici contraindicate, în mod evident generatoare de riscuri asociate cu semne de neutralitate şi inegalitate în raport cu potenţialii ofertanţi, în consecinţă favorizîndu-i pe unii şi discriminîndu-i pe alţii, cu impact negativ asupra banului public.

_________________________

⁹¹Gimnaziile: Alexeevca; “A. Tamazlîcaru” Grăseni; “I. Vatamanu” Pîrliţa; Corneşti; “M. Savciuc” Buşila; Teşcureni şi Bumbăta.

♦ La efectuarea unor cheltuieli publice din contul bugetului raional şi al or.Ungheni nu s-a ţinut cont de competenţele instituţionale, unele cheltuieli fiind finanţate fără a se ţine cont de normele regulamentare. Astfel, în conformitate cu prevederile legale⁹², sînt delimitate competenţele la efectuarea cheltuielilor publice din contul bugetelor raionale şi orăşeneşti, iar în bugetele UAT se prevăd alocaţii necesare pentru asigurarea funcţionării instituţiilor publice şi serviciilor publice din UAT respectivă. Însă, nerespectînd prevederile cadrului legal, în baza unor decizii ale CR Ungheni au fost efectuate cheltuieli care nu se încadrează în limita competenţelor UAT, în sumă totală de 0,6 mil.lei⁹³. Astfel, la executarea cheltuielilor pentru desfăşurarea acţiunilor sportive pentru tineret, AP a admis abateri de la cadrul legal-normativ în vigoare, fiind admise unele iregularităţi ce se caracterizează prin următoarele. Contrar prevederilor regulamentare⁹⁴, precum şi în lipsa unui Regulament intern respectiv, prin decizia CR au fost alocate sumele: 200,0 mii lei AO “Clubul de fotbal Ungheni” – în scopul susţinerii financiare a acesteia (în demersurile sale AO a indicat necesitatea utilizării finanţelor pentru: premierea jucătorilor şi antrenorilor – 77,5 mii lei; cheltuieli de transport; cheltuieli de cantonament etc. – 122,5 mii lei). De menţionat că, conform pct.50 din HG nr.1552 din 04.12.2002, autorităţile locale sînt în drept să premieze sportivii din unităţile din subordine, iar Clubul de fotbal Ungheni este o asociaţie obştească, nefiind subordonată APL. Efectiv, AO “Clubul de fotbal Ungheni” a utilizat 115,7 mii lei (sau 58% din suma de 200,0 mii lei), ca cheltuieli de cantonament, din care 72,5 mii lei s-au utilizat pentru alimentarea şi achitarea diurnelor sportivilor, ceea ce contravine normativelor stabilite şi celor acceptate de CR. Mai mult decît atît, cu abateri de la prevederile art.17 din Legea nr.113-XVI din 27.04.2007⁹⁵, cheltuielile efective din contul alocaţiilor CR nu sînt confirmate prin documente justificative.

Nerespectînd prevederile menţionate şi în lipsa deciziei CO, primăria or.Ungheni (la 02.01.2014) a încheiat un contract de colaborare cu o AO şi CR privind transmiterea în folosinţă temporară unui centru de servicii a încăperii cu suprafaţa de 107 m² pentru oficiu, pentru care a suportat cheltuieli neconforme în sumă de 19,9 mii lei, pentru serviciile comunale. În alt caz, în baza deciziei CO Ungheni (nr.1/6 din 13.02.2015), din contul bugetului orăşenesc au fost alocate neregulamentar mijloace financiare pentru procurarea poliţelor de asigurare medicală pentru persoanele socialmente vulnerabile (50,7 mii lei).

Totodată, auditul atestă că autoritatea publică poate desfăşura, în comun cu asociaţia obştească de utilitate publică, activităţi de interes public în domeniul social, sportiv, cultural şi în alte domenii, în baza acordurilor de colaborare, iar această formă de susţinere nu presupune în mod obligatoriu transferul de mijloace financiare către asociaţie. Mai mult decît atît, în caz că se decide alocarea surselor bugetare, acestea urmează a fi argumentate printr-un regulament intern, ţinînd cont de performanţele obţinute (sau prin indicarea în acordul de colaborare a sumelor concrete ce urmează a fi alocate, bazate pe cadrul legal şi justificarea cheltuielilor suportate).

_________________________

⁹²Art.4 alin.(2) din Legea nr.435-XVI din 28.12.2006; art.14 alin.(2) lit.c din Legea nr.436-XVI din 28.12.2006; art.40 din Legea nr.181 25.07.2014; art.7 alin.(1) din Legea nr.397-XV din 16.10.2003; art.33 alin.(3) din Legea nr.837-XIII din 17.05.1996 cu privire la asociaţiile obşteşti.

⁹³Procurarea poliţelor de asigurare medicală pentru persoanele socialmente vulnerabile – 200,0 mii lei (decizia CR nr.1/4 din 05.03.2015); Fundaţia comunitară Ungheni, pentru campania de colectare a fondurilor – 90,0 mii lei ; ADRIEU – pentru cofinanţarea proiectului “Elaborarea studiului privind eroziunea solului în raionul Ungheni” – 60,0 mii lei; Clubul de fotbal Ungheni – pentru susţinerea financiară a echipei de fotbal – 200,0 mii lei.

⁹⁴Pct.29, pct.30; pct.50; pct.52, pct.56; pct.67 din Normele financiare pentru activităţile sportive, aprobate prin HG nr.1552 din 04.12.2002.

⁹⁵Legea contabilitatii nr.113-XVI din 27.04.2007.

• Managementul existent la AAPL (inclusiv la DE) nu a asigurat o gestionare conformă a entităţilor subordonate şi eficienţa resurselor bugetare în conformitate cu principiile bunei guvernări.

Potrivit art.37 din Codul educaţiei⁹⁶, învăţămîntul extraşcolar este benevol şi se organizează, în funcţie de interesele şi opţiunile copiilor şi tinerilor, în instituţiile de învăţămînt general şi în instituţiile de învăţămînt extraşcolar publice şi private (centre, palate şi case de creaţie, şcoli de arte, de sport etc.), sub formă de activităţi educative specifice, desfăşurate în grup şi/sau individual, sub îndrumarea cadrelor didactice cu pregătire specială, în colaborare cu familia, unităţile socioculturale, mass-media, organizaţiile de copii şi tineret. În funcţie de specificul activităţii, fiecare instituţie de învăţămînt extraşcolar îşi elaborează propriul regulament de funcţionare, coordonat cu organul local de specialitate în domeniul învăţămîntului. În aceste regulamente se specifică în mod explicit nomenclatorul serviciilor educaţionale oferite gratuit beneficiarilor. Totodată, conform art.43 din Legea nr.436-XVI din 28.12.2006, CR decide înfiinţarea, reorganizarea şi lichidarea instituţiilor social-culturale de interes raional şi asigură buna lor funcţionare, în limita alocaţiilor prevăzute la bugetul respectiv. Însă AAPL din raion nu s-au conformat reglementărilor în cauză, fiind create incertitudini şi abateri în procesul de activitate a unor şcoli. Astfel, nu este o claritate respectivă privind modul de activitate şi statutul şcolii sportive finanţate din bugetul raional. În afară de unele documente confirmative⁹⁷ din anul 1959, altele care ar confirma înfiinţarea şcolii respective nu au fost prezentate auditului. Nu prezintă o claritate nici modalitatea şi perioada în care a fost schimbată denumirea şcolii (“Scoală sportivă pentru copii”, “Şcoala sportivă Ungheni”, în alte cazuri utilizîndu-se denumirea “Şcoala raională de sport Ungheni”). Contrar prevederilor Codului educaţiei, şcoala sportivă activează în baza unui Regulament aprobat de Consiliul profesoral al şcolii, necoordonat cu organul local de specialitate în domeniul învăţămîntului (DE), în lipsa nomenclatorul serviciilor educaţionale oferite gratuit beneficiarilor (anexat la Regulament). Deşi statele de personal ale şcolii sportive constituie 24,5 unităţi (17,5 unităţi fiind antrenori), 7 din acestea activează în diferite localităţi ale raionului⁹⁸, fără a fi stabilite/identificate/menţionate localurile unde se desfăşoară antrenamentele.

Totodată, auditul relevă că în lipsa unor analize respective de fundamentare⁹⁹ (inclusiv de cost-eficienţă) şi fără a identifica/menţiona imobilul destinat construcţiei/renovării, CR a alocat Şcolii sportive Ungheni mijloace financiare în sumă totală de 150,0 mii lei, care au fost utilizate de către DE pentru reparaţia vestiarului şi a băii în sala de haltere din s.Unţeşti, fapt ce contravine prevederilor legale¹⁰⁰. Mai mult decît atît, lucrările nominalizate au fost executate la un imobil care aparţine unei persoane fizice (fiica antrenorului angajat la Şcoala sportivă Ungheni), cu care DE a încheiat un contract de locaţiune (fără plată) privind utilizarea pentru activităţile cu elevii. De menţionat că imobilul în cauză nu dispune de sistem de aprovizionare cu apă şi canalizare şi în timpul apropiat nu se prevăd lucrări în această privinţă, fapt ce pune la îndoială eficienţa mijloacelor utilizate (150,0 mii lei).

O situaţie incertă s-a constatat şi în privinţa activităţii/întreţinerii Centrului raional de excelenţă, fondat de CR pentru susţinerea copiilor dotaţi. Astfel, Regulamentul de organizare şi funcţionare a CRE, aprobat prin decizia CR nr.4/4 din 07.08.2014, nu specifică localul unde acest Centru urmează să-şi desfăşoare activităţile. În lipsa analizelor de cost-eficienţă şi de fundamentare, prevăzute de cadrul legal, CRE a fost amplasat în clădirea Centrului educaţional (fosta şcoală internat). În pofida faptului că pentru dotarea/întreţinerea CRE au fost suportate cheltuieli în sumă totală de 1223,6 mii lei, timp de aproape doi ani acest Centru nu funcţionează, ceea ce denotă ineficienţa utilizării banilor publici.

Un caz similar a fost atestat la DE, care a suportat cheltuieli ineficiente (pe parcursul a 3 ani), în sumă totală de 43,2 mii lei, pentru serviciile de supraveghere a două încăperi cu suprafaţa de 84 m², contractate de la ÎS “Servicii Pază” a MAI, din care: una este dotată cu mese, scaune şi o tablă interactivă, în cealaltă fiind depozitate 12 biciclete care nu sînt bunuri ale DE (nefiind confirmată documentar apartenenţa acestora).

_________________________

⁹⁶Codul educaţiei al Republicii Moldova nr.152 din 07.07.2014 (în continuare – Codul educaţiei).

⁹⁷Ordinul ministrului Educaţiei al RSSM nr.534 din 16.07.1959; Ordinul nr.1 din 01.08.1959 al directorului Şcolii sportive pentru copii Ungheni.

⁹⁸Com. Zagarancea – 2 persoane; Cetireni – 1; Bumbăta – 1; Unţeşti – 1; Pîrliţa – 1; Sculeni – 1.

⁹⁹Art.40 din Legea nr.181 din 25.07.2014.

¹⁰⁰Art.30 alin.4 din Legea nr.397-XV din 16.10.2003.

♦ Este necesară implementarea unor mecanisme de asigurare a conformităţii contractării şi recepţiei serviciilor de amenajare a teritoriului. În acest sens, auditul relevă că la APL din or. Ungheni lipsesc normativele privind planificarea cheltuielilor pentru amenajarea teritoriului, nu este pe deplin justificat modul de prestare a acestor servicii, iar cheltuielile pentru salubrizare contractate cu agentul economic nu au fost definite şi aprobate în baza unor normative şi calcule de cost pe fiecare tip de lucrări ce urmează a fi efectuate, bazate pe cantitate şi frecvenţa serviciilor ce urmează a fi prestate, ci doar pe acoperirea tipurilor de cheltuieli la lucrările executate de entitatea respectivă.

Potrivit prevederilor regulamentare¹⁰¹, drept bază pentru documentarea unor operaţiuni servesc documentele primare, destinate perfectării unor operaţii economice separate, într-o anumită perioadă de timp, a unui şir de operaţii economice omogene, care trebuie întocmite la momentul efectuării operaţiei, şi să conţină date veridice/valide, cu aprobarea din partea persoanelor responsabile (din cadrul ÎM “Servicii-Comunale”) de efectuarea operaţiunii economice şi de perfectarea ei corectă. Contrar cerinţelor invocate, primăria or.Ungheni a acceptat în 2015 costul serviciilor/lucrărilor de salubrizare a teritoriului, în sumă totală de 1,5 mil.lei¹⁰², acestea nefiind reglementate de normative (aprobate de CO), fapt ce pune la îndoială conformitatea valorică şi cantitativă a acestora.

_________________________

¹⁰¹Art.17 din Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007; pct.14 şi pct.16 din Instrucţiunea aprobată prin Ordinul ministrului Finanţelor nr.93 din 19.07.2010.

¹⁰²Acordul din 02.01.2015 încheiat între primăria or.Ungheni şi ÎM “Servicii Comunale Ungheni” privind întreţinerea şi exploatarea obiectelor de amenajare din oraş.

♦ Necesită îmbunătăţiri compartimentul corectitudinea şi legalitatea calculării costurilor aferente deplasărilor de serviciu ale angajaţilor din cadrul instituţiilor publice şi AAPL. Deşi suma totală a abaterilor depistate este nesemnificativă, auditul constată că neregula respectivă, care a fost identificată la AP, merită a fi exemplificată. Astfel, unele cheltuieli de deplasare ale angajaţilor delegaţi au fost calculate şi achitate cu abateri de la Regulamentul aprobat prin HG nr.10 din 05.01.2012¹⁰³. Prin urmare, neluînd în considerare că în cadrul vizitei de studiu în Polonia la invitaţia ADRIEU au fost prevăzute cheltuieli de cazare şi diurnă pentru 2 salariaţi delegaţi, AP, contrar pct.25 din Regulamentul menţionat, a admis achitarea suplimentară a cheltuielilor menţionate în sumă totală de 5,2 mii lei.

_________________________

¹⁰³Regulamentul cu privire la delegarea salariaţilor entităţilor din Republica Moldova, aprobat prin HG nr.10 din 05.01.2012.

♦ AP nu a asigurat utilizarea regulamentară, raţională şi economicoasă a mijloacelor publice pentru finanţarea unor activităţi, organizarea diferitor festivităţi şi decontarea carburanţilor.

√ Deşi în constatările precedente de audit au fost menţionate faptele de nerespectare a Regulamentului aprobat prin HG nr.1151 din 02.09.2002¹⁰⁴, AP a continuat să aloce mijloace bugetare pentru unele festivităţi, conferinţe, fără a ţine cont de normativele existente la acest compartiment. Prin urmare, fără a fi întocmite documentele justificative conform cerinţelor cadrului legal¹⁰⁵, AP a admis valorificarea mijloacelor bugetare în sumă totală de 25,4 mii lei pentru alimentarea participanţilor în cadrul unor acţiuni culturale.

√ Avînd în vedere că subdiviziunile din cadrul AP sînt asigurate cu autoturisme de serviciu conform necesităţilor, fiind aprobat numărul şi parcursul limită al acestora, auditul denotă că în baza dispoziţiilor preşedintelui raionului a fost procurat şi eliberat suplimentar unor angajaţi din AP carburanţi¹⁰⁶ în sumă totală de 4,1 mii lei, fără a se lua în calcul foaia de parcurs, distanţa parcursă şi norma de consum (litri/ km).

_________________________

¹⁰⁴Regulamentul cu privire la normativele de cheltuieli pentru desfăşurarea conferinţelor, simpozioanelor, festivalurilor etc. de către instituţiile publice finanţate de la bugetul public naţional, aprobat prin HG nr.1151 din 02.09.2002.

¹⁰⁵Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007.

¹⁰⁶140 litri de motorină şi 110 litri de benzină.

Recomandări:

5. Consiliul raional, preşedintele raionului şi DF:

5.1. să asigure executarea cheltuielilor din contul bugetului raional potrivit competenţelor delimitate;

5.2. să elaboreze şi să aprobe un plan de măsuri/activităţi pentru asigurarea utilizării eficiente a mijloacelor publice;

5.3. să asigure înlăturarea iregularităţilor constatate de audit la efectuarea cheltuielilor bugetare;

5.4. să opereze modificările de rigoare pentru reîntregirea fondului cu destinaţie specială pentru drumuri şi realocarea mijloacelor în scopurile respective.

6. Preşedintele raionului, DE şi primăriile oraşului Ungheni, satelor/comunelor Unţeşti, Sculeni şi gimnaziile: Alexeevca; “Andrei Tamazlîcaru” Grăseni; “Ion Vatamanu” Pîrliţa; “M. Savciuc” Buşila; Teşcureni şi Bumbăta: să implementeze procese operaţionale şi proceduri eficiente de control intern care să asigure conformitatea întregului proces de efectuare a achiziţiilor publice, precum şi la toate etapele de executare a lucrărilor capitale.

7. Consiliul orăşenesc Ungheni şi primarul or.Ungheni:

7.1. să elaboreze/aprobe proceduri exhaustive în aspectul criteriilor ce ţin de determinarea şi executarea regulamentară a cheltuielilor pentru salubrizare şi amenajare a teritoriilor, cu asigurarea respectării normelor legale, determinării indicilor cantitativi şi calitativi ai lucrărilor executate şi înlăturării iregularităţilor constatate de audit în această privinţă;

7.2. să respecte actele normative care reglementează domeniul retribuirii muncii, cu implementarea unui control intern adecvat;

7.3. să instituie proceduri de control intern la administrarea mijloacelor obţinute din vînzările de terenuri, menite să asigure utilizarea regulamentară şi neadmiterea efectuării unor cheltuieli contrar destinaţiei şi competenţei legale.

Obiectivul IV: Referitor la performanţa managementului corporativ şi racordarea sistemului de remunerare la rezultatele bazate pe cost-beneficiu şi alţi indicatori-cheie

Chintesenţa managementului rezidă în urmărirea şi realizarea obiectivelor organizaţionale, prin angajarea şi implicarea celor patru funcţii principale: planificarea, organizarea, leasingul (antrenarea şi motivarea) şi controlul. Managementul public are ca obiectiv principal satisfacerea interesului public prin intermediul serviciilor publice. Serviciile publice constituie domeniul de activitate al instituţiilor publice, care oferă cadrul instituţional, menit să permită aplicarea cadrului legislativ-normativ.

Criteriul general de performanţă al APL din UAT este activitatea, în urma căreia comunitatea a obţinut rezultate eficiente privind buna gospodărire (creşterea indicilor de producţie pe cap de locuitor; creşterea PIB¹⁰⁷; modernizarea localităţii; asigurarea unei dezvoltări durabile şi securităţii cetăţenilor; protecţia mediului etc.). De menţionat că în ţările cu o practică de bună guvernare, unde PIB-ul se calculează la nivel de ţară, judeţe, oraşe etc., ca reper pentru evoluţia cheltuielilor bugetare (în deosebi, cheltuielile de personal şi numărul funcţiilor acestora) serveşte în primul rînd evoluţia PIB şi altor indicatori macroeconomici. În acest sens, auditul relevă că în Republica Moldova PIB se calculează numai la nivel de ţară (la nivel de raioane, oraşe etc., urmare a lipsei metodologiei respective, nu se calculează). Ca rezultat, la nivel de AAPL nu este stabilit un indicator de reper faţă de care se stabileşte nivelul de referinţă pentru calcularea unor cheltuieli publice (de exemplu: remunerarea muncii, utilizarea automobilelor de serviciu, telefoanelor, altor servicii etc.).

Totodată, se relevă că modificările legislative succesive¹⁰⁸, prin care au fost abrogate sau exceptate de la rigori un şir de acte normative şi legislative ce ţin de normarea unor cheltuieli în activitatea APL (inclusiv privind structura şi numărul de personal; numărul abonamentelor de telefoane, faxuri, telefoane mobile pentru funcţionarii APL, numărul limită al autoturismelor de serviciu şi parcursul limită anual pentru un autoturism etc.), au condiţionat lipsa unor normative de angajare şi restricţii de utilizare, începînd cu anul 2013.

În contextul evoluţiei cheltuielilor publice (pe bază de eşantion) aferente domeniilor şi segmentelor lipsite de normative şi restricţii (inclusiv urmare a implementării prevederilor HG nr.133 din 20.02.2013), auditul atestă rezerve (condiţionate fie de caracterul interpretabil al unor reglementări legale sau de o practică discreţionară în utilizarea resurselor) la efectuarea cheltuielilor, care ar permite AAPL să utilizeze banul public cu maximă eficienţă.

_________________________

¹⁰⁷ PIB-ul este un indicator macroeconomic, care reflectă suma valorii de piaţă a tuturor mărfurilor şi serviciilor destinate consumului final în toate ramurile economiei în interiorul unei ţări în decurs de un an. Acesta se poate calcula şi la nivelul unei regiuni sau localităţi.

¹⁰⁸Prin HG nr.133 din 20.02.2013 “Cu privire la modificarea şi abrogarea unor hotărîri ale Guvernului” au fost abrogate: HG nr.688 din 10.07.2003 “Cu privire la structura şi statele de personal ale primăriilor satelor (comunelor), oraşelor (municipiilor)”; HG 689 din 10.06.2003 “Cu privire la structura şi statele de personal ale aparatului preşedintelui raionului, direcţiilor, secţiilor, altor subdiviziuni din subordinea CR”; şi au fost completate: HG nr.1362 din 22 decembrie 2005 “Cu privire la aprobarea Normativelor vizînd numărul abonamentelor de telefoane de serviciu, faxuri, telefoane mobile pentru colaboratorii APL (cu excepţia legăturii telefonice guvernamentale)” şi HG nr.1404 din 30.12.2005 “Privind reglementările utilizării autoturismelor de serviciu de către APL” – conform cărora au fost excluse restricţiile în acest domeniu, numărul şi limitele fiind lăsate în seama deciziilor consiliilor locale.

• Ambiguităţile în materie de racordare a sistemului de remunerare în sectorul public la rezultate bazate pe cost-beneficiu şi alţi indicatori-cheie are ca impact o practică neunitară în efectuarea cheltuielilor de către APL şi un management neeficient asupra fondurilor publice, ceea ce creează un impediment în realizarea obiectivului de stabilire a priorităţilor şi cheltuirea cu maximă eficienţă a banului public. Prin urmare, practica neuniformă şi lipsită de evaluare a unor remunerări are ca efect un deficit de cadre şi oferte pe unele segmente. Astfel, lipsa: (i) unor sisteme de monitorizare şi evaluare a funcţionării APL şi a serviciilor publice de interes local; (ii) unui sistem instituţional de măsurare a eficienţei şi eficacităţii cheltuielilor publice, care a avut şi are ca rezultat o alocare discreţionară şi neeconomicoasă a resurselor financiare; (iii) unei metodologii de calculare a valorii PIB pe raion (care nu se calculează) şi a ponderii cheltuielilor bugetare în acesta (inclusiv de remunerare), nu au permis auditului să efectueze o analiză amplă a evoluţiei racordării sistemului de remunerare la rezultatele bazate pe cost-beneficiu şi alţi indicatori-cheie.

Totodată, urmare a examinării unor puncte de reper (2013-2015), selectate de către audit (evoluţia numărului populaţiei din raion; valoarea producţiei industriale şi celei agricole în raport cu cheltuielile bugetare, inclusiv cu cheltuielile de remunerare în APL), se relevă următoarele.

Din an în an populaţia raionului scade, la origine fiind un cumul de mai mulţi factori: natalitatea redusă, migraţia, majorarea numărului de decese faţă de perioadele precedente etc. În 2015, populaţia raionului s-a redus faţă de 2013 şi 2014, respectiv, cu 3,5 şi cu 3,4 mii oameni. În acelaşi timp, în 2015, faţă de 2013 şi 2014, raionul a înregistrat o creştere nominală a producţiei de bază (industrială şi agricolă) pînă la nivelul de 123,9,8% şi, respectiv, de 109,8%. Concomitent, ritmul de creştere a cheltuielilor bugetare în anul 2015, faţă de 2013, a depăşit ritmul de creştere a valorii produselor analizate cu 3 puncte procentuale, inclusiv a celor de remunerare, cu 2 puncte procentuale, şi toate pe fundalul diminuării numărului populaţiei¹⁰⁹. Prin urmare, cheltuielile de remunerare a muncii, care ocupă ponderea cea mai mare în totalul cheltuielilor bugetare (50%), au avut un ritm de creştere în 2015, faţă de 2014 şi 2013, pînă la nivelul de 115,1% şi, respectiv, de 125,8%, cea mai mare creştere fiind înregistrată în domeniul educaţiei, cu peste 15,9 mil.lei (128,9% şi, respectiv, 187%,), urmată de remunerarea în domeniul sănătăţii (115% şi, respectiv, 133%) şi în AAPL de nivelul I (116% şi, respectiv, 127%)¹¹⁰.

În acest context, auditul atestă că derapajele şi evoluţia unor cheltuieli de personal, în lipsa controlului adecvat din partea instituţiilor de resort, discrepanţele care s-au produs în majorările salariale pe unele ramuri şi segmente (conform prevederilor legale speciale), precum şi tendinţa tot mai evidentă (în ultimul timp) de a acorda o serie de drepturi salariale prin contracte de muncă în detrimentul dispoziţiilor legale (atribuite la articolul de cheltuieli 113/45 “Mărfuri şi servicii neatribuite altor alineate”), au ca impact o evoluţie a sistemului de remunerare ieşită de sub control.

De menţionat că absenţa unor motivaţii argumentate de majorare a plăţilor salariale, a unui sistem coerent, echitabil de retribuire, precum şi a procedurilor unitare de reglementare la nivelul unor structuri similare diminuează atractivitatea unor funcţii (inclusiv din structurile UAT), ca urmare AAPL confundîndu-se cu un deficit de cadre calificate (şi, în general, cu lipsă de ofertă) pe unele segmente importante. Ca exemplu poate servi funcţia de contabil-şef din cadrul primăriilor, de a cărui performanţă de calificare depinde starea evidenţei în UAT, inclusiv a patrimoniului public. Astfel, în perioada 2015-2016 (I semestru), în raion se menţine o lipsă de cadre în domeniul vizat (în medie, 8 primării nu au contabili-şef sau funcţia este temporar suplinită de o persoană neperformantă în domeniu). Una din cauzele invocate este retribuirea neadecvată în comparaţie cu funcţiile similare (de contabil) din alte domenii cu un volum de lucru şi responsabilităţi mai mic.

Reglementările insuficiente în materie de salarizare şi de normare a funcţiilor de contabil din diferite segmente/domenii şi lipsa unor sisteme instituţionale de monitorizare, măsurare şi evaluare a funcţiilor similare (a performanţei funcţiilor în sectorului public) condiţionează o remunerare discreţionară, salariul mediu lunar al contabilului din primării în 2015 (3157 lei) devenind cel mai mic pe segmentul auditat¹¹¹. Efectul celor relatate este lipsa de cadre calificate în primării, într-o perioadă dificilă cînd are loc trecerea la noul sistem de evidenţă contabilă în sectorul bugetar.

În pofida faptului că în cadrul AAPL (de nivelurile I şi II) pe parcursul ultimilor 5 ani (2011-2015) numărul funcţiilor publice practic a rămas neschimbat, salariul mediu lunar al acestora a înregistrat o creştere, respectiv, de pînă la 175% (4678,7 lei) şi 185% (4759,5 lei). În acelaşi timp, după abrogarea unor acte normative¹¹² cu referire la limitele structurii şi statele de personal din APL, evoluţia numărului de posturi la nivelul autorităţilor publice locale a înregistrat o creştere în anul 2015 (5267), faţă de anul 2013 (5180), cu 87 de posturi ocupate. O analiză detaliată în acest sens este prezentată în Anexa nr.7 la prezentul Raport.

De rînd cu cele expuse, auditul atestă prezenţa în cadrul APL a unor remunerări altele decît cele prevăzute prin acte normative (“pentru îndeplinirea diferitor lucrări, servicii etc.”), cheltuielile în această privinţă la primării însumînd 1,6 mil.lei (2015). Mai mult decît atît, aceste cheltuieli, în loc de a fi atribuite regulamentar la articolele de cheltuieli ce ţin de retribuirea munci şi a plăţilor aferente acestora (conform Clasificaţiei bugetare)¹¹³, au fost raportate la alte articole de cheltuieli, inclusiv la art.113/45 “Mărfuri şi servicii neatribuite altor alineate”. De menţionat că UAT nu au reflectat în Raportul privind îndeplinirea planului pe reţea, state şi contingente de către instituţiile finanţate de la bugetele locale pe anul 2014 efectivul de personal care a fost astfel remunerat, ca urmare fiind denaturate datele consolidate pe raion (pe 2015).

Prin urmare, lipsa unor normative şi reglementări în cadrul unor cheltuieli bugetare (în deosebi, de remunerare) condiţionează o evoluţie necontrolată a sistemului de remunerate (în detrimentul dispoziţiilor legale) şi, respectiv, creează un impediment în realizarea obiectivului de stabilire a priorităţilor şi cheltuirea cu maximă eficienţă a banului public.

_________________________

¹⁰⁹Anexa nr.5 la Raportul de audit.

¹¹⁰Anexa nr.6 la Raportul de audit.

¹¹¹APL I, APL II; IMSP şi instituţiile de învăţămint.

¹¹²Prin HG nr.133 din 20.02.2013 “Cu privire la modificarea, completarea şi abrogarea unor hotărîri ale Guvernului”.

¹¹³Anexa nr.3 la Ordinul ministrului Finanţelor nr.91 din 20.10.2008 “Privind Clasificaţia bugetară”(abrogat la 01.01.2016).

• Modificările legislative prin care au fost eliminate sau exceptate APL de la normativele privind personalul şi consumul de carburanţi au contribuit la majorarea cheltuielilor cuprinse în bugetele instituţiilor, a căror finanţare se asigură în cea mai mare parte din BS (transferuri). Prin urmare, începînd cu 20.02.2013¹¹⁴ (momentul în care CL au primit dreptul de a-şi stabili singure numărul de autoturisme şi, respectiv, cantitatea de carburanţi), marea majoritate a APL au considerat că nu cad sub incidenţa reglementărilor privind consumul normat de carburanţi. Excluderea normelor din cadrul legal în acest domeniu a imprimat un caracter interpretabil din partea APL, ceea ce a determinat o practică neunitară din partea unor entităţi publice şi un management ineficient asupra fondurilor publice. Analiza cheltuielilor de carburanţi pentru autoturismele APL (pe un eşantion de 17 primării¹¹⁵ şi 4 secţii şi direcţii ale CR) denotă că la nivelul primăriilor nu s-au înregistrat majorări esenţiale în 2015, faţă de anii 2011-2014. În acelaşi timp, la nivelul secţiilor, direcţiilor din cadrul CR, numărul autoturismelor a crescut de la 14 (în 2011) la 31 (în 2015), sau pînă la nivelul de 221%, ceea ce a condiţionat şi creşterea cantităţii şi valorii carburanţilor consumaţi: de la 19,9 tone (în 2011) în valoare de 298,8 mii lei la 72,4 tone în valoare de 1,2 mil.lei (în 2015), astfel, că în anul de raportare cheltuielile pentru carburanţii utilizaţi de automobile s-au majorat în medie cu 1,0 mil.lei, faţă de 2011¹¹⁶.

În contextul celor expuse, auditul relevă că, în linii generale, impedimentele în atingerea performanţei managementului corporativ al cheltuielilor bugetare şi în racordarea sistemului de remunerare la rezultatele bazate pe cost-beneficiu în UAT administrate de APL sînt:

√ lipsa unor sisteme de monitorizare şi evaluare a funcţionării APL şi a serviciilor publice de interes local;

√ absenţa unui sistem instituţional de măsurare a eficienţei şi eficacităţii cheltuielilor publice, care a avut şi are ca rezultat alocarea discreţionară şi neeconomicoasă a resurselor financiare;

√ lipsa unor reglementări normative şi legislative în angajarea unor cheltuieli la nivel de AAPL (funcţii, posturi; remunerare, cheltuieli de combustibil etc.);

√ activităţi insuficient reglementate la nivelul entităţilor publice, care au drept atribuţii monitorizarea, controlul şi asigurarea conformităţii acţiunilor şi procedurilor cu privire la funcţiile publice şi personalul instituţiilor publice etc.

_________________________

¹¹⁴Data cînd a fost modificată HG nr.1404 din 30.12.2005 “Privind reglementarea utilizării autoturismelor de serviciu de către APL”.

¹¹⁵Ungheni; Boghenii-Noi; Buciumeni; Buşila; Bumbăta Cetireni; Cioropcani; Cornova; Măcăreşti; Mănoileşti; Năpădeni; Negurenii-Vechi; Pîrliţa; Rădenii-Vechi; Sculeni; Unţeşti; Valea-Mare.

¹¹⁶Anexa nr.8 la Raportul de audit.

Obiectivul V: Managementul financiar-contabil şi relevanţa raportărilor bugetare

În conformitate cu prevederile cadrului legal-normativ¹¹⁷, sînt stabilite regulile corespunzătoare privind ţinerea evidenţei contabile a situaţiilor financiare. Însă, managementul financiar-contabil la entităţile auditate nu a asigurat în deplină măsură respectarea principiilor de bază ale organizării şi ţinerii evidenţei contabile, precum şi de raportare a situaţiilor financiare potrivit normelor stabilite, fiind admise înregistrări neconforme ale operaţiunilor financiare, ceea ce a condiţionat raportarea eronată a situaţiilor financiare.

În acest context, se exemplifica următoarele:

√ contrar prevederilor regulamentare, primăria or.Ungheni nu a efectuat înregistrările corespunzătoare privind decontarea mijloacelor fixe în sumă de 0,8 mil.lei de la contul 136 “Investiţii pe termen lung în părţi legate”;

√ primăriile satelor/comunelor Unţeşti şi Sculeni au raportat incorect valoarea documentaţiei de proiect în sumă de 183,9 mii lei şi, respectiv, de 238,4 mii lei la contul 203 “Cheltuieli bugetare pentru investiţii capitale”. În alt caz, primăria s.Unţeşti a decontat neregulamentar (în 2015) valoarea documentaţiei de proiect la obiectul “Gazificarea clădirii grădiniţei de copii Unţeşti” în sumă de 15,4 mii lei;

√ primăria com. Pîrliţa şi Gimnaziul “Ion Vatamanu” nu au asigurat atribuirea la majorarea valorii clădirii instituţiei a cheltuielilor executate de o asociaţie obştească, din contul unui proiect, pentru lucrările de schimbare a uşilor şi geamurilor, în sumă de 42,5 mii lei;

√ contrar prevederilor regulamentare, DE nu a înregistrat în evidenţa contabilă manualele şi literatura primită din fondul special pentru manuale (prin intermediul ÎS “Mold-Didactica”), pentru a fi repartizate instituţiilor de învăţămînt din raion, în sumă totală de 1057,3 mii lei. Mai mult decît atît, manualele şi literatura nu au fost înregistrate nici la instituţiile care le-au primit. Specialistul din cadrul DE explică această situaţie prin faptul ca repartizarea a fost efectuată în baza actelor de primire-predare a manualelor şi a literaturii, semnate de bibliotecarii din cadrul instituţiilor, însă, din lipsa cunoştinţei în cauză, în contabilităţile instituţiilor acestea nu erau prezentate.

√ managementul existent nu a asigurat regularitatea necesară la executarea unor cheltuieli efectuate pentru diferite acţiuni cu caracter social-cultural, festiv si sportiv:

- primăria or.Ungheni a efectuat (în 2015) plăţi pentru diferite acţiuni cu caracter social-cultural, festiv şi sportiv în sumă totală de 0,8 mil.lei, care ulterior au fost trecute la cheltuielile instituţiei, în lipsa documentelor confirmative, prin care să se justifice (integral) necesitatea, exactitatea şi realitatea consumului de bunuri;

- primăria s.Unţeşti, în lipsa documentelor justificative, a trecut la cheltuielile instituţiei valoarea de 15,4 mii lei a lucrărilor de proiectare a gazificării clădirii grădiniţei de copii;

√ primăria or.Ungheni nu a asigurat contabilizarea conformă a angajamentelor deţinătorilor de terenuri, încasărilor şi soldurilor datoriilor la data raportată privind relaţiile de arendă/folosinţă a terenurilor, prin ce nu au fost respectate prevederile din Legea contabilităţii¹¹⁸. Astfel, potrivit prescripţiilor din Instrucţiunea aprobată prin Ordinul ministrului Finanţelor nr.94 din 19.07.2010¹¹⁹, evidenţa sumelor calculate pentru plata arendei şi altor contribuţii se ţine la contul din afara bilanţului 03 “Sume calculate”. Pe măsura încasării sumelor calculate, se diminuează datoriile debitoare, iar sumele urmează a fi transferate destinatarilor. Încasarea sumelor, precum şi transferul lor se reflectă în conturile bilanţiere. Evidenţa analitică a sumelor calculate se ţine în registrul f.nr.292 sub aspectul debitorilor. Însă, contrar prevederilor menţionate, primăria or.Ungheni nu a asigurat (în 2015) reflectarea conformă în evidenţa contabilă (la contul extrabilanţier respectiv) a sumelor calculate pentru arenda terenurilor aferente construcţiilor. Totodată, lipsa unei evidenţe analitice corespunzătoare generează neînregistrarea deplină a plăţilor pentru arendă şi riscul neonorării de către agenţii economici a obligaţiilor asumate. În acest sens, se relevă că, la situaţia din 31.12.2015, primăria nu a înregistrat corespunzător în evidenţă datoriile debitoare formate din plăţile pentru arenda terenurilor aferente construcţiilor, în sumă totală de 104,5 mii lei. O situaţie similară s-a constatat la 2 UAT¹²⁰, care nu au înregistrat corespunzător în evidenţa contabilă datoriile debitoare formate din plăţile pentru arenda terenurilor aferente construcţiilor, în sumă de 37,1 mii lei şi, respectiv, de 93,1 mii lei;

√ AP a admis raportarea eronată a cheltuielilor suportate pentru stimularea angajaţilor unor direcţii din cadrul CR în sumă totală de 189,9 mii lei. Astfel, AP a acordat premii angajaţilor raportînd neregulamentar cheltuielile suportate în sumă totală de 189,9 mii lei (în loc de art.111.07 “Premierile”, la art.111.01 “Salariul funcţiei” – 145,7 mii lei, şi la art.111.6 “Ajutor material” – 44,2 mii lei), ceea ce contravine prescripţiilor din Anexa nr.9 la Ordinul nr.91 din 20.10.2008¹²¹ generînd astfel raportarea eronată a cheltuielilor pentru plata premiilor în Raportul consolidat privind executarea bugetului instituţiei publice din contul cheltuielilor la componenta de bază pe anul 2015. Totodată, atribuirea de către AP a cheltuielilor de alimentare (în cadrul recepţiilor cu consilierii raionali, cu oaspeţii invitaţi în cadrul festivităţilor organizate de CR) la articolul de cheltuieli 113.45 “Mărfurile şi serviciile neatribuite altor aliniate” contravine prevederilor regulamentare¹²², ceea ce a generat raportarea eronată a cheltuielilor pentru plăţile de protocol.

De menţionat că deficienţele punctate au un caracter persistent, prin aceasta sugerîndu-se o preocupare insuficientă a factorilor de decizie în vederea îmbunătăţirii managementului financiar contabil în cadrul AAPL de ambele niveluri.

_________________________

¹¹⁷Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007; pct.128 din Instrucţiunea cu privire la evidenţa contabilă în contabilităţile centralizate din cadrul primăriilor satelor (comunelor), oraşelor, aprobată prin Ordinul ministrului Finanţelor nr.94 din 19.07.2010 (În continuare – Instrucţiunea aprobată prin Ordinul ministrului Finanţelor nr.94 din 19.07.2010).

¹¹⁸Art.17 alin.(1) şi art.27 alin.(1) şi alin.(2) din Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007.

¹¹⁹Pct.188 din Instrucţiunea aprobată prin Ordinul ministrului Finanţelor nr.94 din 19.07.2010.

¹²⁰Primăriile satelor/comunelor: Sculeni şi Petreşti.

¹²¹Ordinul ministrului Finanţelor nr.91 din 20.10.2008 “Privind clasificaţia bugetară” (abrogat la 24.12.2015 prin Ordinul ministrului Finanţelor nr.208 din 24.12.2015).

¹²²Anexa nr.9 la Ordinul ministrului Finanţelor nr.91 din 20.10.2008 “Privind clasificaţia bugetară”.

Recomandări:

8. Aparatul preşedintelui; Direcţia Educaţie; primăriile or.Ungheni şi satelor/comunelor Unţeşti şi Petreşti: să asigure respectarea cadrului legal şi normativ privind conformitatea ţinerii evidenţei contabile şi a veridicităţii rapoartelor financiare.

III. EVALUAREA CONFORMITĂŢII ŞI IMPLEMENTĂRII

RECOMANDĂRILOR ANTERIOARE ALE CURŢII DE CONTURI

Urmare a verificărilor efectuate la compartimentul respectiv, auditul relevă că în anul 2013 a fost efectuat auditul bugetelor şi gestionării patrimoniului public în cadrul autorităţilor publice din raionul Ungheni pe anii 2011-2012, fiind adoptată Hotărîrea Curţii de Conturi nr.25 din 20.05.2013. În acest sens, se constată că AAPL din raionul Ungheni deşi au întreprins unele măsuri în vederea remedierii iregularităţilor constatate anterior, acestea au fost insuficiente, ceea ce a cauzat perpetuarea unui management financiar/operaţional contraperformant, fapt atestat şi în prezentul Raport de audit.

Verificările efectuate au relevat aceleaşi probleme, exprimate prin:

- neasigurarea identificării, evaluării şi administrării eficiente a veniturilor bugetare în ansamblu, inclusiv ale bugetelor locale;

- planificarea şi gestiunea neconformă a cheltuielilor bugetare;

- neimplementarea elementelor sistemului de management şi control intern la valorificarea banilor publici, inclusiv privind asigurarea respectării actelor normative în domeniul alocaţiilor capitale.

IV. CONCLUZII DE AUDIT CU REZERVE

Recapitulînd cele specificate, actuala misiune de audit denotă un cumul de cauze aferente carenţelor identificate în managementul mijloacelor publice gestionate de administraţia raionului şi UAT (de nivelul I), dar, mai cu seamă, absenţa şi/sau irelevanţa unui sistem cuprinzător de reguli şi proceduri, care reprezintă interdependenţa dintre cauză şi efect pentru disfuncţionalităţile instituţionale atestate.

Astfel, auditul public extern reiterează:

- procedurile aferente implementării procesului bugetar la venituri nu întrunesc îndeajuns instrumentele analitice în materie de evaluări ale potenţialului economic aferent bazei de impozitare, precum şi nu asigură pe deplin plenitudinea calculelor şi perceperii impozitelor/taxelor;

- se atestă rezerve în gestiunea conformă a cheltuielilor bugetare, neracordate la principiul cost-eficienţă; nu întruneşte rigorile de transparenţă procesul de redistribuire a transferurilor cu destinaţie specială (pentru finanţarea învăţămîntului preşcolar, primar, secundar general, special şi complementar (extraşcolar); şcolilor sportive şi instituţiilor de asistenţă socială);

- neimplementarea elementelor sistemului de management şi control intern în valorificarea banilor publici, fapt ce ar asigura respectarea actelor normative în domeniul alocaţiilor capitale şi eficientizarea achiziţiilor publice.

În consecinţă, rezumăm că resursele financiare nu sînt pe deplin evaluate, administrate şi folosite la justa valoare în interes public. În acest sens, auditul public extern oferă recomandările de rigoare pentru remedierea punctuală a slăbiciunilor, respectiv, pentru diminuarea riscurilor evidente.

Aprobat

prin Hotărîrea Curţii de Conturi

nr.22 din 30.06.2016

RAPORTUL

auditului conformităţii gestionării patrimoniului public în cadrul

entităţilor publice din raionul Ungheni pe anul 2015

I. REZUMAT EXECUTIV

Un rol important în economia ţării revine conformităţii gestionării patrimoniului public în cadrul APL, avînd ca scop consolidarea disciplinei financiare şi sporirea eficienţei utilizării fondurilor publice. Analiza şi evaluarea sarcinilor şi activităţilor la toate etapele procesului de administrare şi gestionare a patrimoniului public de către AAPL din raionul Ungheni, în exerciţiului bugetar 2015, au evidenţiat anumite probleme şi deficienţe, majoritatea fiind generate de: nerespectarea de către AAPL a principiilor bunei guvernări a activelor economice (inclusiv a fondurilor imobiliare); ambiguităţile cadrului legislativ-normativ cu privire la responsabilizarea persoanelor cu funcţii de conducere pentru administrarea defectuoasă a patrimoniului public; lipsa unor prevederi explicite privind modalitatea de evidenţă conformă a patrimoniului public şi de raportare veridică a situaţiilor patrimoniale; necunoaşterea/interpretarea eronată a prevederilor legale în domeniul financiar-contabil etc. La baza acestui Raport sînt constatările, concluziile şi analizele din notele privind culegerea probelor de audit de la AAPL din cadrul a 5 UAT; materialele de inventariere a imobilelor şi construcţiilor din 11 primării; alte informaţii solicitate în scris de la 33 AAPL, 5 CMF şi 6 întreprinderi municipale, fiind examinate şi 2 acte de inspectare financiară ale DIF Ungheni pentru anul de referinţă. Pe marginea constatărilor de audit, instituţiilor publice le-au fost înaintate un şir de recomandări, ultimele raportînd pe parcursul desfăşurării auditului despre măsurile întreprinse, finalizate cu contabilizarea şi majorarea valorii patrimoniului public din UAT cu circa 20,1 mil.lei¹, încasarea unor venituri de 148,9 mii lei; rectificarea erorilor contabile în sumă de circa 11,0 mil.lei etc.

În sensul celor evocate, auditul relevă următoarele.

_________________________

¹Anexa nr.5 la Raportul de audit “Măsurile întreprinse de APL auditate pe parcursul derulării misiunii de audit”.

La obiectivul I: Au asigurat AAPL managementul financiar-contabil al fondurilor proprietate publică şi veridicitatea raportărilor financiare?

• managementul şi monitoringul vicios în cadrul procesului de contabilizare a valorii bunurilor nou create din contul banilor publici; înregistrarea neconformă a operaţiunilor economice; efectuarea necorespunzătoare a inventarierii anuale a patrimoniului au condus la faptul că, din 25 conducte de apă din raion (finalizate şi aflate în curs de execuţie) în valoare totală de 68,9 mil.lei (la situaţia din 01.01.2016), 2 apeducte cu valoarea totală de 21,8 mil.lei (sau 35% din valoarea tuturor apeductelor) nu au fost contabilizate;

• la finele anului de gestiune, AP nu a transmis primăriei or. Ungheni costul investiţiilor capitale (reparaţia unei străzi) în valoare de 1,7 mil.lei, fiind admisă decontarea valorii acestora la cheltuielile bugetare ale instituţiei, fără întreprinderea măsurilor de rigoare în vederea majorării valorii patrimoniului public nou creat;

• managementul contabil neadecvat din cadrul AP şi indisciplina executorie au condiţionat denaturări semnificative în raportarea situaţiilor financiare şi patrimoniale. Astfel,

- soldul cheltuielilor bugetare pentru investiţii capitale (contul 203) a fost majorat eronat cu suma totală de 908,0 mii lei, din care 536,9 mii lei – pentru proiectarea lucrărilor aferente “Complexului chirurgical Ungheni”, care, din lipsa resurselor de finanţare pentru edificarea obiectului în cauză, s-au dovedit a fi inutile, ceea ce denotă o administrare neeconomicoasă a banilor publici;

- la alte mijloace fixe a fost raportată suma totală de 897,7 mii lei, de facto suma reprezentînd contribuţia CR la reparaţia şi construcţia unor obiecte deja finalizate şi date în exploatare, care regulamentar urmau a fi transmise AAPL de nivelul I pentru majorarea valorii fondurilor publice. Totodată, a fost raportată majorat valoarea construcţiilor speciale şi a altor mijloace fixe, respectiv, cu 467,6 mii lei şi cu 119,1 mii lei, ulterior fiind diminuată cu sumele menţionate valoarea clădirilor, maşinilor şi utilajelor;

• lipsa în contabilitatea fondatorilor ÎM şi IMSP a evidenţei analitice a investiţiilor pe termen lung în părţi nelegate şi în părţi legate a condiţionat raportarea eronată a situaţiilor financiare cu suma totală de 10,0 mil.lei;

• contraperformanţa managementului (monitoringului) în cadrul procesului de contabilizare a valorii bunurilor deţinute şi lipsa unor prevederi explicite în acest scop² au generat neevaluarea şi neînregistrarea în evidenţă de către entităţile publice din raion a terenurilor aferente construcţiilor publice, care numai în cadrul UAT de nivelul I constituiau circa 2142,5 ha şi valorau³ minimum 553,5 mil.lei;

• 24 de primării administrau 3995,7 ha terenuri împădurite (sau aflate sub vegetaţie forestieră) în lipsa unui regim silvic performant şi a amenajamentelor silvice⁴; a cadastrului forestier şi a graniţelor între proprietăţi; a specialiştilor în silvicultură etc. Prin urmare, aceste terenuri cu certitudine sînt supuse riscului de defrişare parţială sau totală, de înstrăinare ilicită etc. şi, respectiv, de dispariţie ca fond silvic local. Totodată, lipsa unei legislaţii speciale privind administrarea terenurilor aflate în afara fondului silvic de stat nu asigură implementarea art.11 alin.(1) din Codul silvic⁵ (“administrarea fondului forestier şi cinegetic este prerogativa statului”);

• ca urmare a deficienţelor şi inacţiunilor în procesul de inventariere a bunurilor imobile proprietate a UAT şi a statului din partea unor APL, neconformării acestora la cerinţele HG nr.162 din 19.02.2004⁶, precum şi urmare a unor inventarieri formale, un şir de bunuri edificate din contul banilor publici nu au fost identificate şi contabilizate corespunzător (în 7 primării, în valoare de circa 1,2 mil.lei).

_________________________

²Cadrul legal-normativ ce ţine de domeniul evidenţei patrimoniului APL în UAT necesită a fi supus unei expertize, respectiv, unei abordări punctuale pentru a fi actualizat în concordanţă cu legislaţia, astfel ca aceasta să permită o raportare veridică şi complexă a valorii patrimoniului public.

³Conform pct.IV din Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997 privind preţul normativ şi modul de vînzare-cumpărare a pămîntului (în continuare – Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997).

⁴Din 24 de primării, doar una deţine amenajamente silvice (document de bază în gestionarea durabilă a pădurilor cu conţinut tehnico-organizatoric şi economic fundamentat ecologic).

⁵Codul silvic nr.887-XIII din 21.06.1996 (în continuare – Codul silvic).

⁶HG nr.162 din 19.02.2004 “Despre unele măsuri privind inventarierea bunurilor imobile proprietate a UAT şi a statului”.

La obiectivul II: Au asigurat AAPL eficienţa/eficacitatea gestiunii activelor economice transmise în administrarea întreprinderilor municipale/comunale?

• lipsa de control şi managementul neadecvat din partea AAPL, precum şi reglementarea insuficientă a activităţii întreprinderilor fondate au generat înrăutăţirea situaţiei economico-financiare la toate ÎM ai căror fondatori sînt AAPL din raion. Ca urmare, 52% din ÎM au raportat (în 2015) ca rezultat al activităţii economico-financiare pierderi în sumă totală de 12,4 mil.lei, iar 5 ÎM (din totalul de 6), al căror fondator este CO Ungheni, au raportat pierderi de 11,9 mil.lei, acestea majorîndu-se faţă de anul precedent (2014) cu 4,1 mil.lei;

• contrar prevederilor legale, patrimoniul gestionat de ÎM “Servicii Comunale Ungheni”, în valoare de 7,2 mil.lei, nu este însoţit de actul de primire-predare aprobat de fondatorul şi administratorul întreprinderii, totodată nefiind stabilit modul şi condiţiile de remunerare a ultimului, aceasta invocînd o atitudine iresponsabilă din partea CO Ungheni în gestionarea patrimoniului public;

• ÎM “Apă-Canal Ungheni” nu a înregistrat în evidenţa întreprinderii (conform actelor de primire) terenurile cu suprafaţa de 12,7 ha, iar fondatorul (CO Ungheni), în pofida înrăutăţirii considerabile a situaţiei economico-financiare (în 2015) a ÎM, nu a elaborat un plan de măsuri pentru sporirea eficienţei întreprinderii;

• lipsa prevederilor privind responsabilizarea fondatorilor care au în administrare entităţi fondate, în vederea stabilirii şi evaluării indicatorilor de performanţă ai ÎM, nu a permis auditului să aprecieze gradul de realizare a scopului privind consolidarea disciplinei financiare şi eficientizarea gestionării patrimoniului public;

• în pofida recomandărilor auditului precedent (efectuat la ÎM⁷), reglementările din statutele ÎM nu au fost ajustate la prevederile legislaţiei în vigoare, acestea continuînd să genereze premise fondatorilor de a se eschiva de la responsabilităţile aferente unei gestionări conforme/prudente a patrimoniului public, în detrimentul comunităţii în ansamblu.

_________________________

⁷Hotărîrea Curţii de Conturi nr.21 din 08.04.2014 “Privind Raportul auditului conformităţii administrării fondurilor publice în cadrul întreprinderilor municipale pe anul 2013”.

La obiectivul III: AAPL au asigurat cadastrarea şi (re)evaluarea fondurilor fixe în corespundere cu cerinţele cadrului legal în vigoare?

• contrar prevederilor legale⁸, AAPL nu au asigurat înregistrarea în Registrul bunurilor imobile a drepturilor asupra 240 de bunuri imobile în valoare totală de 207,6 mil.lei, precum şi a terenurilor aferente acestora;

• 12 conducte de gaze în valoare totală de 85,6 mil.lei şi un apeduct cu valoarea de 38,7 mil.lei din evidenţa AP nu sînt înregistrate la OCT;

• primăria or. Ungheni a înregistrat la OCT terenurile aferente fără a indica 4 imobile de pe acestea în valoare totală de 18,6 mil.lei. Totodată, conform deciziei CO Ungheni şi actului de primire-predare, un edificiu în valoare de 4,6 mil.lei a fost transmis CNAS în 2005, însă, la situaţia din 31.12.2015, primăria a raportat valoarea acestuia în bilanţul contabil, fără a calcula plata de locaţiune pentru ultimii 3 ani (2013-2015), în sumă totală de 221,7 mii lei;

• CO Ungheni nu a asigurat înregistrarea la OCT a drepturilor de proprietate asupra imobilelor transmise ÎM fondate (în total 37 imobile în valoare de peste 14,57 mil.lei).

_________________________

⁸Art.5 din Legea cadastrului bunurilor imobile nr.1543-XIII din 25.02.1998 (în continuare – Legea nr.1543-XIII din 25.02.1998).

La obiectivul IV: Au asigurat AAPL impactul fiscal-bugetar rezultat din administrarea patrimoniului public local?

• nedelimitarea terenurilor publice şi a celor private nu a permis auditului să exprime o opinie veridică asupra asigurării calculării şi încasării integrale a plăţilor pentru folosirea terenurilor proprietate publică a UAT, iar prezenţa în evidenţa unor primării a soldurilor neachitate la plăţile funciare, precum şi a altor deficienţe constatate de audit denotă existenţa unor rezerve nevalorificate la acest capitol;

• lipsa unor reglementări privind organizarea evidenţei contabile a plăţilor provenite din gestionarea terenurilor proprietate publică, precum şi a unui program informaţional de date în cadrul primăriilor, nu au asigurat o evidenţă amplă şi veridică a calculării şi încasării plăţilor funciare. Ca urmare, numai contabilitatea primăriei Ungheni nu a inclus în evidenţă şi, respectiv, în raportul financiar (la 31.12.2015) plăţile agenţiilor economici pentru arenda terenurilor (folosirea terenurilor proprietate publică aferente obiectivelor privatizate) în sumă de la 184,0 mii lei pînă la 736,1 mii lei. Totodată, folosirea terenurilor aferente construcţiilor în lipsa unor contracte de arendă a lipsit primăria or. Ungheni de venituri estimate la suma de 148,9 mii lei (acestea fiind achitate pe parcursul auditului).

II. INTRODUCERE

Prezenta misiune de audit a fost realizată în temeiul prevederilor art.28 şi art.31 din Legea nr.261-XVI din 05.12.2008⁹ şi în conformitate cu Programul activităţii de audit al Curţii de Conturi pe anul 2016, avînd drept scop evaluarea conformităţii gestionării patrimoniului public în cadrul entităţilor publice locale din raionul Ungheni pe anul 2015.

Informaţiile generale privind raionul Ungheni, cadrul normativ şi legislativ relevant (care vizează bazele juridice, organizatorice şi financiare de gestionare a patrimoniului public al raionului, precum şi evidenta contabilă în cadrul autorităţilor publice supuse auditării) sînt expuse în Anexa nr.1 la prezentul Raport de audit. Anexa nr.2 cuprinde obiectivele auditului, domeniul de aplicare şi metodologia. În Anexele nr.3-4 sînt prezentate, în scop informativ, datele-cheie sintetizate din situaţiile patrimoniale, în baza informaţiilor prezentate de APL pe exerciţiul bugetar 2015. Anexa nr.5 cuprinde măsurile întreprinse de AAPL pe marginea Raportului de audit.

Pentru a atinge scopul auditului, au fost determinate următoarele obiective de audit:

▪ Obiectivul I. Au asigurat AAPL managementul financiar-contabil al fondurilor proprietate publică şi veridicitatea raportărilor financiare?

▪ Obiectivul II. Au asigurat AAPL eficienţa/eficacitatea gestiunii activelor economice transmise în administrarea întreprinderilor municipale/comunale?

▪ Obiectivul III. AAPL au asigurat cadastrarea şi (re)evaluarea fondurilor fixe în conformitate cu cerinţele cadrului legal în vigoare?

▪ Obiectivul IV. Au asigurat AAPL impactul fiscal-bugetar rezultat din administrarea patrimoniului public local?

_________________________

⁹Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008.

III. CONSTATĂRI, CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Obiectivul I. Au asigurat AAPL managementul financiar-contabil al fondurilor proprietate publică şi veridicitatea raportărilor financiare?

Fără o informare obiectivă şi un sistem de raportare corect, fără resurse potrivite pentru un management adecvat, fără o asigurare clară că sistemele contabile satisfac nevoile statului, este inevitabil impactul necorespunzător, astfel nefiind posibilă aplicarea principiilor economicităţii, eficienţei şi eficacităţii în gestionarea patrimoniului public.

În temeiul cadrului legal¹⁰, administrarea bunurilor domeniului public, evidenţa patrimoniului UAT, precum şi exercitarea controlului asupra integrităţii şi folosirii eficiente a acestuia ţine de competenta consiliilor locale.

În lipsa unei definiţii exacte a noţiunii avuţie netă a UAT (care înseamnă valoarea activelor minus obligaţiile asociate ale UAT), prezentul audit s-a axat pe patrimoniul public local, exprimat prin imobile, construcţii, terenuri, păduri etc., care reprezintă o sursă generatoare de venituri aferente bugetelor locale şi necesită o administrare eficientă şi exigentă.

Actualul audit (dar şi cele precedente) a scos în evidenţă deficienţele majore în gestionarea şi raportarea patrimoniului UAT, precum şi cu referire la drepturile şi obligaţiile cu caracter patrimonial. Prin urmare, verificările efectuate la nivelul UAT au constatat abateri de la legalitate şi regularitate, care, deşi nu au generat producerea de prejudicii, au condus la denaturarea semnificativă a datelor şi informaţiilor cuprinse în situaţiile financiare şi au cauzat o gestionare neeconomică a bunurilor publice. În cele mai multe cazuri s-a constatat că nu au fost efectuate inventarierile de rigoare, iar în altele inventarierea, aşa cum a fost organizată şi desfăşurată, nu a cuprins toate elementele patrimoniale, disponibilităţile şi obligaţiile faţă de terţi etc. Ca urmare, aceste situaţii nu au contribuit la crearea unei imagini fidele asupra valorii conforme şi performanţei unităţii pentru respectivul exerciţiu financiar. Totodată, auditul a identificat necontabilizarea unor bunuri patrimoniale, edificate din contul fondurilor publice (fondul ecologic; fondul de investiţii sociale; granturile acordate şi din alte surse).

_________________________

¹⁰Art.14 alin.(2) lit.b), lit.c) şi lit.d) din Legea nr.436-XVI din 28.12.2006 privind administraţia publică locală (în continuare – Legea nr.436-XVI din 28.12.2006.); art.9 alin.(2) lit.i) şi lit.j) din Legea nr.121-XVI din 04.05.2007 privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice (în continuare – Legea nr.121-XVI din 04.05.2007).

• Managementul şi monitoringul contraperformant în cadrul procesului de contabilizare a valorii bunurilor nou create din contul banilor publici, înregistrarea neconformă a operaţiilor economice, neveridicitatea şi neintegritatea valorii patrimoniale, denaturarea datelor incluse în bilanţurile contabile ale APL din raion reprezintă factori generatori de pierdere a patrimoniului public.

În acest sens, se exemplifică situaţia precară (la nivel de raion) ce ţine de evidenţa conductelor de apă, edificate din contul banilor publici şi resurselor externe acordate Republicii Moldova în cadrul implementării Programului aprobat prin HG nr.1406 din 30.12.2005¹¹ şi conform altor prevederi legale. Astfel, potrivit probelor colectate în cadrul auditului, la situaţia din 01.01.2016, în raionul Ungheni existau 25 de conducte de apă (finalizate şi aflate în curs de execuţie) cu valoarea totală de 68,9 mil.lei (cu excepţia apeductului Zagarancea-Corneşti)¹². Din acestea, 11 conducte de apă (finisate) în valoare totală de 26,6 mil.lei au fost contabilizate de către AAPL la contul contabil 011 “Construcţii speciale”; 5 conducte în valoare totală de 6,8 mil.lei au fost transmise în gestiune economică unor agenţi economici, fiind contabilizate de către APL la contul contabil 136 “Investiţii pe termen lung în părţi legate”; 7 conducte de apă în valoare totală de 13,7 mil.lei aflate în curs de execuţie au fost contabilizate la conturile 203 “Cheltuieli bugetare pentru investiţii capitale” şi 216 “Cheltuieli din mijloacele fondurilor speciale pentru investiţii capitale şi procurarea utilajului”; 2 apeducte în valoare totală de 21,8 mil.lei (sau 35% din valoarea tuturor apeductelor) nu sînt înregistrate în evidenţa contabilă. În acest sens, auditul atestă cazuri de necontabilizare a unor apeducte, în pofida faptului că la edificarea acestora s-au cheltuit sume considerabile de fonduri publice şi, respectiv, se află în funcţiune. Astfel,

√ în pofida faptului că “Sistemul de aprovizionare cu apă potabilă a satului Valea Mare”, în valoare de 2,1 mil.lei¹³, a fost finalizat şi dat în exploatare în anul 2013, pînă la moment acesta nu a fost contabilizat corespunzător şi format ca bun imobil, astfel nefiind respectate prescripţiile regulamentare¹⁴. Cu toate acestea, apeductul a fost transmis (la 17.02.2014) ÎM “Servicii Comunale” din localitate, care, la rîndul său, la fel nu l-a contabilizat, prestînd servicii de alimentare cu apă deja de 2 ani. De menţionat că, pentru perioada respectivă, întreprinderea a încasat venituri din prestarea serviciilor de alimentare cu apă de circa 221,7 mii lei. Totodată, aceasta nu a calculat uzura apeductului în sumă totală de 210,0 mii lei, fapt ce a determinat o raportare neveridică şi un cost diminuat al apei livrate. În acelaşi timp, necontabilizarea obiectului edificat din bani publici a condiţionat o raportare diminuată a valorii patrimoniului public cu suma de 2,1 mil.lei, generînd premise de pierdere a acestuia;

√ primăria Mănoileşti, avînd actele de recepţie finală a lucrărilor şi de primire-predare a bunurilor (inclusiv, facturile de expediţie), conform cărora a primit lucrările executate la construcţia apeductului¹⁵, în valoare totală de 28,8 mil.lei, a contabilizat la contul contabil 011 “Construcţii speciale” doar 9,1 mil.lei, fapt ce a determinat o raportare diminuată a investiţiilor publice cu 19,7 mil.lei. În acest sens, auditul relevă că, în perioada 2012-2015, prin intermediul ADR Centru (în calitate de investitor) şi primăriei Mănoileşti (în calitate de beneficiar), au fost valorificaţi 28,8 mil.lei în cadrul proiectului “12000 cetăţeni, aprovizionaţi cu apă în 12 localităţi”, volumul investiţiilor fiind recepţionat de primărie. De menţionat că beneficiarul proiectului respectiv a fost desemnată primăria Mănoileşti, însă potenţialii utilizatori ai reţelelor sînt locuitorii din 5 primării¹⁶. Ca rezultat, urma a fi soluţionată problema privind cota fiecărei APL beneficiară de apă, precum şi modalitatea de organizare a activităţii apeductului (inclusiv prin organizarea parteneriatului public respectiv), ceea ce nu a fost efectuat.

_________________________

¹¹Programul de alimentare cu apă şi de canalizare a localităţilor din Republica Moldova pînă în anul 2015, aprobat prin HG nr.1406 din 30.12.2005, abrogată la 28.03.2014 prin HG nr.199 din 20.03.2014.

¹²Anexa nr.3 la prezentul Raport.

¹³1,3 mil.lei au fost alocaţi de Fondul de investiţii sociale din Republica Moldova (FISM); 0,8 mil.lei – din contul contribuţiei localităţii.

¹⁴Pct.64, pct.66, pct.76 şi pct.80 din Instrucţiunea cu privire la evidenţa contabilă în contabilităţile centralizate din cadrul primăriilor satelor (comunelor), oraşelor, aprobată prin Ordinul ministrului Finanţelort nr.94 din 19.07.2010, abrogată la 01.01.2016 prin Ordinul ministrului Finanţelor nr.216 din 28.12.2015 (în continuare – Instrucţiunea aprobată prin Ordinul ministrului Finanţelor nr.94 din 19.07.2010).

¹⁵Apeductul de grup pentru aprovizionarea cu apă a 12 localităţi din raionul Ungheni.

¹⁶Primăriile: Mănoileşti; Cetireni; Floriţoaia Veche; Unţeşti şi Alexeevca.

• Managementul financiar-contabil al fondurilor proprietate publică nu corespunde în toate cazurile prevederilor regulamentare, ceea ce afectează veridicitatea raportării financiare.

Administrarea proprietăţii publice (inclusiv a celei transmise ÎM) se efectuează în scopul armonizării proporţiilor şi structurii proprietăţii publice cu funcţiile UAT; atragerii în sectorul public al economiei naţionale a resurselor investiţionale şi asigurării unui management eficient; dezvoltării competitivităţii şi concurenţei locale.

În acelaşi timp, misiunea de audit relevă că sistemul de management financiar-contabil al raportării gestionării patrimoniului în cadrul AP şi altor APL nu a fost integral conformat la prevederile legale, fiind afectat de unele deficienţe care se exprimă prin: lipsa unei evidenţe conforme a fondurilor proprietate publică şi a raportării veridice a situaţiilor patrimoniale; transmiterea neconformă a patrimoniului în gestiunea întreprinderilor fondate, precum şi lipsa unor informaţii veridice privind activele transmise; înfiinţarea unor ÎM fără reglementarea exhaustivă a responsabilităţilor fondatorului şi ale managerului privind administrarea şi raportarea patrimoniului transmis în gestiune; neimplementarea integrală a recomandărilor pe rezultatele auditurilor anterioare etc. Acest cumul de factori denotă absenţa unui sistem de reguli şi proceduri privind modul de raportare financiară a gestionării patrimoniului public local, care, în consecinţă, lipsesc bugetele de venituri pasibile încasării şi de resurse aferente soluţionării problemelor sociale de ordin local. Astfel,

√ potrivit pct.29 din Anexa nr.3 (capitolul V) la Instrucţiunea aprobată prin Ordinul ministrului Finanţelor nr.93 din 19.07.2010¹⁷, anual, la finele anului bugetar în exerciţiu, executorii de buget, prin intermediul cărora au fost efectuate investiţiile capitale, urmează să transmită volumul lucrărilor efectuate la balanţa executorului de buget, la balanţa căruia se află obiectul de construcţie. Însă, neconformîndu-se reglementărilor menţionate, AP nu a transmis primăriei or. Ungheni costul investiţiilor capitale pentru reparaţia drumului de acces spre Spitalul raional, în valoare de 1,7 mil.lei, acestea fiind decontate la cheltuielile bugetare ale instituţiei. Ca urmare, primăria nu a majorat valoarea obiectului cu suma reparaţiei şi, respectiv, a fost diminuată valoarea patrimoniului public;

√ lipsa procedurilor de control intern aferente domeniului contabil, managementul contabil defectuos şi indisciplina executorie neadecvată au condiţionat denaturări semnificative în raportarea situaţiilor financiare şi patrimoniale. Astfel, la situaţia din 31.12.2015, soldul cheltuielilor bugetare pentru investiţii capitale (contul 203) a fost majorat eronat cu suma totală de 908,0 mii lei, din care 536,9 mii lei au fost utilizaţi pentru proiectarea lucrărilor aferente “Complexului chirurgical Ungheni”, care, din lipsa resurselor de finanţare, nu a fost edificat, cheltuielile de proiectare fiind inutile. Cele menţionate sînt o consecinţă a neîntreprinderii de către AP a măsurilor de rigoare privind organizarea unei evidenţe contabile ce ar asigura raportarea veridică a situaţiilor financiare şi patrimoniale. Contrar prevederilor cadrului legislativ-normativ în vigoare, contabilitatea AP nu a ţinut evidenţa analitică a mijloacelor fixe, a investiţiilor pe termen lung în părţi legate şi în părţi nelegate, a cheltuielilor bugetare pentru întreţinerea instituţiei şi pentru alte activităţi. În bilanţul contabil al instituţiei sînt înscrise unele sume care nu ţin de AP, astfel fiind denaturată darea de seamă pentru anul auditat;

√ la situaţia din 31.12.2015, AP a raportat eronat şi alte mijloace fixe, construcţii speciale etc., în sumă totală de 897,7 mii lei, care de facto reprezintă contribuţiile CR în reparaţia şi construcţia unor obiecte deja finalizate şi date în exploatare (lucrări, proiecte, perfectarea documentelor de geodezie etc.), acestea urmînd a fi transmise regulamentar APL pentru a fi atribuite la majorarea valorii fondurilor publice. Astfel, în evidenţa contabilă a AP, la unele conturi (010, 011, 019) a fost incorect reflectată:

- valoarea contribuţiei CR la construcţia apeductelor spre localitatea Buşila – 257,9 mii lei;

- valoarea documentelor de geodezie la construcţia apeductului Nicolaevca-Cetireni-Ungheni (89,7 mii lei) şi a proiectului gazoductului Pîrliţa-Buşila (468,3 mii lei), care regulamentar urmau a fi transmise beneficiarilor pentru majorarea valorii mijloacelor fixe respective;

- valoarea reparaţiei la primăria Teşcureni (din anii precedenţi) în sumă de 81,8 mii lei, care nu a fost transmisă APL respective. Mai mult decît atît, din cauza că APL Teşcureni nu a fost de acord cu costul lucrărilor de reparaţie, materialele pe acest caz au fost remise organelor de anchetă, AP urmînd să atribuie suma menţionată la contul contabil 170 “Decontări privind manco”, astfel nefiind respectat pct.160 din Instrucţiunea aprobată prin Ordinul ministrului Finanţelor nr.93 din 19.07.2010;

√ contrar prevederilor regulamentare¹⁸, evidenţa analitică a unor valori materiale în cadrul AP nu corespunde realităţii. Astfel,

- valoarea a 3 garaje în sumă totală de 467,6 mii lei, în loc de contul 010 “Clădiri”, a fost atribuită neregulamentar la contul contabil 011 “Construcţii speciale”;

- valoarea a 35 de utilaje, maşini şi echipamente, în sumă totală de 119,1 mii lei, în loc de contul contabil 013 “Maşini şi utilaje”, incorect a fost atribuită la contul 019 “Alte mijloace fixe” etc.

_________________________

¹⁷Instrucţiunea cu privire la evidenţa contabilă în instituţiile bugetare, aprobată prin Ordinul ministrului Finanţelor nr.93 din 19.07.2010, abrogată la 01.01.2016 (în continuare – Instrucţiunea aprobată prin Ordinul ministrului Finanţelor nr.93 din 19.07.2010).

¹⁸Pct.35, pct.36, pct.39 şi pct.45 din Instrucţiunea aprobată prin Ordinul ministrului Finanţelor nr.93 din 19.07.2010.

• Evidenţa patrimoniului public transmis în gestiune IMSP şi unor întreprinderi municipale fondate de CR şi CL nu întruneşte prevederile cadrului legal-normativ în vigoare. Astfel, AAPL din raion, în calitate de fondatori ai IMSP şi ÎM, au asigurat entităţile fondate cu patrimoniul necesar desfăşurării activităţii acestora, transmiţîndu-l în gestiune. În acelaşi timp, aceste bunuri sînt proprietatea UAT, a căror evidenţă contabilă urmează a fi ţinută la conturile respective, conform prevederilor regulamentare. Însă, AAPL nu au asigurat contabilizarea conformă a patrimoniului public transmis în gestiune IMSP şi ÎM, fiind admise iregularităţi ce au cauzat denaturarea situaţiilor financiare din acest domeniu.

În sensul celor evocate, se atestă că lipsa evidenţei analitice a investiţiilor pe termen lung în părţi nelegate şi a investiţiilor pe termen lung în părţi legate în contabilitatea fondatorilor (APL) a condiţionat raportarea eronată a situaţiilor financiare cu suma totală de 10,0 mil.lei. Astfel, la situaţia din 01.01.2016, în evidenţa contabilă a AP (contul 135) au fost înregistrate bunurile proprietate publică transmise în gestiune IMSP în valoare totală de peste 66,4 mil.lei. Totodată, la IMSP au fost înregistrate bunuri proprietate publică ale fondatorului în sumă totală de peste 64,2 mil.lei, sau cu o diferenţă de 2,2 mil.lei, cauza principală fiind neexcluderea din evidenţa fondatorului a bunurilor casate. De asemenea, probele de audit acumulate denotă că deficienţele nominalizate sînt şi o consecinţă a conlucrării ineficiente şi lipsei de verificare între fondator şi IMSP, ceea ce a condiţionat raportarea financiară diferită/denaturată a situaţiilor patrimoniale ale aceloraşi bunuri. Analogic celor menţionate, neregulamentar este ţinută şi evidenţa investiţiilor pe termen lung în părţi legate, fapt ce a cauzat o raportare neautentică la fondatori cu suma de peste 7,8 mil.lei (3,5 mil.lei – diferenţa dintre valoarea patrimoniului transmis de fondator (AP) şi valoarea patrimoniului înregistrat la ÎM “Apă Ungheni”; 4,3 mil lei – diferenţa dintre bunurile publice transmise de primăria or. Ungheni şi cele înregistrate la întreprinderile fondate de CO Ungheni).

• Cadrul legal-normativ privind domeniul evidenţei patrimoniului UAT necesită a fi supus unei expertize, respectiv, unei abordări punctuale, pentru a fi actualizat în concordanţă cu legislaţia, astfel ca aceasta să permită o raportare veridică şi complexă a valorii patrimoniului public.

Acest deziderat reiese din faptul că prevederile actuale nu conţin îndrumări metodologice explicite, în special ce ţin de bunurile domeniului public (evidenţa şi valoarea terenurilor publice; evaluarea şi reevaluarea imobilelor publice şi modalitatea aducerii acestora la preţurile de piaţă etc.), iar vidul de natură legal-normativă generează condiţii de diminuare şi/sau de pierdere a patrimoniului public.

Cadrul legal-normativ în vigoare stabileşte prevederi obligatorii cu referire la asigurarea evidenţei patrimoniului UAT, însă lipsa unor norme în cauză creează premise pentru interpretarea lor eronată. Astfel, potrivit art.9 din Legea nr.121-XVI din 04.05.2007, de competenţa AAPL ţine evidenţa patrimoniului UAT, a contractelor de locaţiune/arendă, comodat, concesiune şi de administrare fiduciară. Neaprobarea Normelor metodologice privind evidenţa proprietăţii publice a UAT (care urmau a fi elaborate de MF şi aprobate de Guvern conform art.13 din Legea nr.523-XIV din 16.07.1999¹⁹) generează/creează incertitudini privind modul de ţinere a contabilităţii patrimoniului public şi celui privat al UAT, precum şi privind aspectele ce ţin de administrarea patrimoniului public al acestora. Rezultatele verificărilor efectuate la entităţile auditate asupra regularităţii şi veridicităţii raportării patrimoniului public denotă admiterea aceloraşi iregularităţi, atestate şi în perioadele anterioare, care, în principal, se rezumă la: lipsa unei evidenţe conforme a patrimoniului public; neînregistrarea integrală a acestuia în evidenţa contabilă, ceea ce determină raportarea neveridică a situaţiilor patrimoniale; neimplementarea recomandărilor auditurilor/controalelor anterioare în vederea remedierii neregulilor. Astfel,

√ lipsa unor reglementări de rigoare²⁰, precum şi nerespectarea cadrului legal-normativ²¹ care reglementează modul de ţinere a evidenţei terenurilor aflate în administrarea instituţiilor bugetare au determinat faptul că nici o entitate publică din raion nu a evaluat şi nu a înregistrat în evidenţă terenurile aferente construcţiilor publice. Prin urmare, luînd în considerare că, potrivit informaţiilor prezentate auditului de 33 de primării (la situaţia din 01.01.2016), terenurile aferente imobilelor publice însumau 2142,5 ha, care valorează minimum²² circa 553,5 mil.lei, valoarea patrimoniului public raportat pentru anul de referinţă a fost diminuată cu suma respectivă. Una din cauzele neînregistrării conforme a fondului funciar public este şi neimplementarea prevederilor cadrului legal²³, conform cărora ARFC, în comun cu AAPL, urmau să efectueze delimitarea terenurilor proprietate publică prin acţiuni de identificare şi formare a acestora în modul stabilit de legislaţie. Astfel, conform informaţiilor oferite de Serviciul relaţii funciare şi cadastru al CR, din lipsa mijloacelor financiare, capacităţilor tehnice şi logistice adecvate ale entităţii care efectuează lucrările de delimitare etc., pînă la moment nu au fost delimitate terenurile proprietate publică şi privată ale UAT (prin acţiuni de identificare şi formare a acestora în modul stabilit de legislaţie). Ca urmare, la momentul actual nu sînt identificate terenurile din domeniul public şi cel privat, nefiind stabilit statutul juridic al acestora, ceea ce contravine legii şi permite înstrăinarea abuzivă a unor terenuri publice.

În acest sens, auditul relevă următoarele:

√ urmare a neînregistrării, neinventarierii şi necontabilizării conforme a terenurilor publice, primăria com. Hîrceşti a admis înstrăinarea (în 2008), în folosul unei persoane fizice, a terenului cu suprafaţa de 13,31 ari aferent casei de cultură nefinisate din s.Drujba. Mai mult decît atît, neluînd în considerare că edificiul respectiv nu a fost finalizat pe parcursul a 22 de ani, primăria a calculat uzura, ca urmare acesta avînd o valoare de numai 9,4 mii lei (la situaţia din 01.01.2016), ceea ce creează premise pentru înstrăinarea imobilului propriu-zis.

De asemenea, auditul relevă că una din cauzele principale ale celor relatate mai sus este şi nerealizarea Programului de delimitare a terenurilor proprietate publică²⁴, fiind necesară (re)actualizarea acestuia în conformitate cu prevederile Legii nr.296 din 21.12.2012²⁵, ceea ce ar asigura executarea lucrărilor respective pînă în 2018;

√ 24 de primării administrează 3995,7 ha terenuri împădurite (sau aflate sub vegetaţie forestieră) în lipsa unui regim silvic performant şi a amenajamentelor silvice²⁶, a cadastrului forestier, a specialiştilor în silvicultură etc., ceea ce generează un risc sporit

de defrişare, înstrăinare ilicită şi, respectiv, de dispariţie a acestora din fondul silvic local. Totodată, lipsa unor reglementări legislative speciale privind administrarea terenurilor aflate în afara fondului silvic de stat nu asigură implementarea art.11 alin.(1) din Codul silvic (“administrarea fondului forestier şi cinegetic este prerogativa statului”). Prin urmare, terenurile sub vegetaţie forestieră proprietate a UAT (3995,7 ha), evaluate la circa 82,7 mil.lei (reieşind din cheltuielile de 20,7 mii lei/1ha suportate pînă la atingerea stării de masiv), au fost administrate într-un regim silvic neperformant: fără contracte de prestare a serviciilor silvice; fără declararea corespunzătoare a tranzacţiilor; fără paza respectivă; în lipsa cadastrului forestier şi a graniţelor între proprietari; în lipsa specialiştilor în silvicultură etc. De asemenea, pe terenurile în cauză nu se execută lucrări silvice (exceptînd exploatările de masă lemnoasă), totodată lipsind un sistem sancţionatoriu eficient pe măsura deficienţelor silvice, care au caracter de masă. Drept consecinţă a disfuncţionalităţilor menţionate, se relevă prezentarea în situaţiile financiare a unor elemente patrimoniale incerte, neconfirmate prin inventariere. Totodată, neefectuarea corespunzătoare a inventarierii, condiţionează diminuarea şi deprecierea patrimoniului public şi celui privat al UAT.

În acest context, auditul atestă că fără aflarea soluţiilor aferente acestor probleme, fără elaborarea politicilor coerente şi consecvente în domeniul silviculturii la nivelul APL, are loc fragmentarea excesivă a proprietăţilor forestiere şi, în final, acestea sînt supuse unui risc înalt de dispariţie;

√ în pofida nenumăratelor hotărîri ale Curţii de Conturi privind rapoartele auditurilor bugetelor UAT şi gestionării patrimoniului public, prin care atît Guvernul, cît şi autorităţile centrale de resort au fost informate (reclamate) pentru luarea de atitudine privind soluţionarea situaţiilor neconforme în administrarea şi evidenţa patrimoniului public, precum şi completarea vidului de îndrumări metodologice, în special ce ţin de bunurile domeniului public, la moment problemele ca atare nu au fost soluţionate. Nu a fost asigurată conformarea actelor normative privind reevaluarea imobilelor publice, care, din diferite circumstanţe în evidenţa contabilă au rămas fără valoare de bilanţ, ceea ce creează premisele unor înstrăinări la preţuri simbolice şi, respectiv, de diminuare a patrimoniului public. Ca exemplu pot servi unele edificii din domeniile educaţie, sănătate, cultură etc., care sînt în stare funcţională, dar urmare a calculării uzurii totale, sînt raportate ca imobile cu valoarea de bilanţ “0” lei (şcoala şi primăria din s. Hîrceşti). Totodată, din lipsa unor norme explicite privind soarta unor imobile din domeniile educaţie şi sănătate, care, din anumite motive, nu sînt în funcţiune (au fost lichidate sau comasate) etc., un şir de imobile, în condiţii de insuficienţă a resurselor de întreţinere (pentru pază, conservare etc.) se deteriorează. În acest sens, auditul relevă că, la moment (conform informaţiilor APL de nivelul I), din 363 de imobile publice, 75 cu valoarea de 27,6 mil.lei nu sînt utilizate, APL neavînd mijloacele necesare pentru a le întreţine, astfel fiind supuse riscului de demolare;

√ nerespectarea de către unele APL a cadrului regulamentar în procesul de inventariere a bunurilor imobile proprietate a UAT şi a statului²⁷, precum şi urmare a unor inventarieri formale (neluînd în calcul un şir de bunuri edificate din contul banilor publici) au condiţionat faptul că AAPL din raion nu au identificat şi nu au contabilizat corespunzător patrimoniul proprietate publică. Astfel, numai la 7 primării (din totalul de 33), precum şi la o primărie verificată de DIF Ungheni nu sînt înregistrate în evidenţa contabilă bunuri (inclusiv imobile) în valoare totală de circa 1,2 mil.lei. Totodată, cele menţionate au foste cauzate şi de lipsa unor şcolarizări şi consultări privind conţinutul patrimoniului ce aparţine UAT şi, respectiv, administrarea acestuia de către APL;

√ un şir de primării au contabilizat unele imobile cu un profil ce nu se încadrează în aria de competenţe a acestora, pentru care lipsesc condiţii şi/sau reglementări privind utilizarea lor. Astfel, 3 primării²⁸ au în evidenţă 4 biserici în valoare totală de 0,5 mil.lei; o primărie²⁹ ţine evidenţa unei cazărmi militare în valoare de 225,8 mii lei; o primărie a contabilizat o fabrică (punct) de vin cu valoarea de 159,9 mii lei³⁰, iar alta – un complex de sere cu valoarea de 331,7 mii lei³¹ etc. În acest context, primăria s.Hîrceşti ţine evidenţa unui imobil (fosta primărie), care, nefiind totalmente uzat, a fost demolat neregulamentar (în lipsa deciziei CL).

Cele menţionate sînt o consecinţă a nerespectării cadrului legal-normativ³², nivelului scăzut al managementului contabil, rezultat din calificarea insuficientă şi fluctuaţia mare a personalului contabil; necunoaşterea/nerespectarea cadrului legislativ-normativ din domeniu; neconştientizarea şi neevaluarea autentică a punctelor slabe din propriile activităţi; motivarea insuficientă pentru perfecţionarea profesională etc. De menţionat că, pe parcursul auditului, unele AAPL, instituţii publice şi ÎM au întreprins măsuri în vederea înlăturării unor iregularităţi şi deficienţe constatate de audit (vezi Anexa nr.5 la prezentul Raport).

_________________________

¹⁹Legea nr.523-XIV din 16.07.1999 cu privire la proprietatea publică a UAT.

²⁰Conform prevederilor art.11 alin.(2) din Legea nr.113-XVI din 27.04.2007, competenţele privind reglementarea contabilităţii (inclusiv de acordare entităţilor a ajutorului metodologic în aspectele problematice ale contabilităţii şi raportării financiare) sînt atribuite MF, ca regulator naţional în materie de contabilitate şi raportare financiară.

²¹Art.17 alin.(4) din Legea nr.113-XVI din 27.04.2007; art.5 alin.(4) lit.b) din Legea nr.989-XV din 18.04.2002 cu privire la activitatea de evaluare; art.3 lit.a), art.5 alin.(3), alin.4 lit.b) din Legea nr.91-XVI din 05.04.2007 privind terenurile proprietate publică şi delimitarea lor (în continuare – Legea nr.91-XVI din 05.04.2007); pct.69 din Ordinul ministrului Finanţelor nr.94 din 19.07.2010.

²²Conform prevederilor pct.IV din Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997.

²³Art.3 alin.(2) şi art.41 din Legea nr.91-XVI din 05.04.2007.

²⁴Programul de delimitare a terenurilor proprietate publică, aprobat prin HG nr.1528 din 29.12.2007.

²⁵Legea nr.296 din 21.12.2012 pentru modificarea şi completarea Legii nr.91-XVI din 5 aprilie 2007 privind terenurile proprietate publică şi delimitarea lor.

²⁶Din 24 primării doar una deţine amenajamente silvice (document de bază în gestionarea durabilă a pădurilor cu conţinut tehnico-organizatoric şi economic, fundamentat ecologic).

²⁷HG nr.162 din 19.02.2004 “Despre unele măsuri privind inventarierea bunurilor imobile proprietate a UAT şi a statului”.

²⁸Primăriile satelor/comunelor: Măcăreşti, Cornova şi or. Corneşti.

²⁹Primăria s. Teşcureni.

³⁰Primăria s. Măcăreşti.

³¹Primăria s. Negurenii Vechi.

³²Art.24 din Legea nr.113-XVI din 27.04.2007; pct.8, pct.9, pct.14, pct.17 şi pct.18 din Regulamentul privind inventarierea, aprobat prin Ordinul ministrului Finanţelor nr.60 din 29.05.2012.

Recomandări:

1. Preşedintele raionului, primarii satelor/comunelor Valea Mare şi Mănoileşti:

1.1. să determine gradul de responsabilitate al persoanelor implicate în procesul de raportare financiară şi administrare/gestionare a patrimoniului public, cu stabilirea unor măsuri concrete în scopul remedierii deficienţelor constatate de audit;

1.2. să revadă modul de transmitere în gestiune a reţelelor de aprovizionare cu apă, cu ajustarea situaţiilor existente (inclusiv privind serviciile de aprovizionare cu apă a populaţiei) la parametrii stabiliţi de cadrul legal-normativ în vigoare.

2. Preşedintele raionului, primarii or. Ungheni şi satelor/comunelor Mănoileşti, Valea Mare, Sculeni şi Hîrceşti:

2.1. să demareze acţiuni neîntîrziate de inventariere şi evaluare a proprietăţii publice (inclusiv a terenurilor aferente obiectivelor proprietate publică), pentru asigurarea înregistrării şi contabilizării conforme a acesteia;

2.2. să asigure raportarea regulamentară a situaţiilor funciare, cu implementarea unui sistem eficient de administrare a fondului funciar.

3. Consiliul raional şi Consiliul orăşenesc Ungheni, de comun cu entităţile fondate, să ajusteze valoarea investiţiilor pe termen lung în vederea excluderii diferenţelor între datele instituţiilor/întreprinderilor şi cele ale fondatorului.

4. DF să asigure monitorizarea metodologică şi activitatea de control asupra conformităţii ţinerii evidenţei contabile şi veridicităţii rapoartelor financiare şi patrimoniale ale AAPL de nivelurile I şi II.

5. Consiliul comunal Hîrceşti să determine gradul de responsabilitate al persoanelor implicate în procesul de demolare/înstrăinare a bunurilor publice (demolarea neautorizată a fostei clădiri a primăriei şi comercializarea terenului aferent casei de cultură din s.Drujba).

Obiectivul II. Au asigurat AAPL eficienţa/eficacitatea gestiunii activelor economice transmise în administrarea întreprinderilor municipale/comunale?

Potrivit dării de seamă privind valoarea patrimoniului public al întreprinderilor de stat/municipale din raionul Ungheni, sînt înregistrate 24 ÎM (inclusiv 3 care nu activează), avînd (la situaţia din 01.01.2016) în gestiune mijloace fixe în sumă totală de 83,2 mil.lei. În acelaşi timp, CO Ungheni este fondatorul a 2 SA şi a unei societăţi cu răspundere limitată. Evaluările anterioare şi ale actualei misiuni de audit denotă că practicile atestate în activitatea ÎM contravin principiilor şi normelor prudenţiale în materie de gestiune economică, la origine fiind o atitudine necorespunzătoare atît din partea fondatorului (AAPL), cît şi a ÎM, care, prin neimplicarea/nesupravegherea de rigoare, practic nu au asigurat o activitate corespunzătoare (eficientă) a ÎM.

În acest sens, auditul relevă că cele descrise sînt determinate de: neconformarea managementului existent normelor regulamentare şi prudenţiale; transmiterea în gestiunea ÎM a patrimoniului în lipsa sau deficitul de surse financiare; preocuparea insuficientă a factorilor de decizie ai AAPL şi ai ÎM de gestionarea eficientă şi conformă a patrimoniului public local şi de prestarea unor servicii publice calitative; neimplementarea recomandărilor anterioare ale Curţii de Conturi etc.

• Analiza activităţii ÎM (ai căror fondatori sînt AAPL din raion) denotă prezenţa unui management defectuos, fapt ce a generat înrăutăţirea situaţiei economico-financiare (în 2015) la toate ÎM auditate.

Prin urmare, din 21 de ÎM fondate de AAPL din raion (care au raportat desfăşurarea activităţii economice în exerciţiul bugetar respectiv), 11 întreprinderi au înregistrat pierderi în sumă totală de 12,4 mil.lei (din care, 10,9 mil.lei, sau 88% sînt pierderile ÎM “Apă-Canal Ungheni”), 5 (cu capital nesemnificativ) au raportat profit în sumă totală de 0,2 mil.lei, iar altele 5 au finalizat anul în lipsa profitului (sau pierderilor), toate rezultatele înrăutăţindu-se faţă de anul 2014.

În sensul celor evocate, se exemplifică următoarele:

√ urmare a analizei activităţii ÎM (fondator CO Ungheni), s-a constatat că managementul defectuos şi neîntreprinderea măsurilor de rigoare din partea fondatorului privind implementarea recomandărilor auditului precedent, au generat o înrăutăţire a situaţiei în anul 2015, faţă de 2014. Astfel, 5 ÎM (din cele 6 fondate de CO Ungheni) au raportat în urma activităţii economico-financiare pierderi în sumă totală de 11,9 mil.lei, acestea majorîndu-se faţă de anul 2014 cu 4,1 mil.lei;

√ 2 ÎM din 3 (fondator CR) au raportat, ca rezultat al activităţii economico-financiare, pierderi în sumă totală de 920,0 mii lei (inclusiv 905,5 mii lei – pierderile ÎM “Apă Ungheni”). Astfel, ÎM “Apă Ungheni” pe parcursul a 4 ani practic nu a înregistrat activităţi şi venituri din vînzări, raportînd anual pierderi considerabile şi formînd datorii. De menţionat că, la data fondării întreprinderii în cauză, CR nu dispunea de o fundamentare tehnico-economică privind necesitatea constituirii şi funcţionării acesteia, precum şi de un plan argumentat de demarare a activităţii întreprinderii, prin ce nu a respectat prevederile cadrului legal³³ în vigoare. Deşi pe parcursul anilor 2012-2015, CR a finanţat întreprinderea în cauză cu suma de 286,0 mii şi a dotat-o cu mijloace fixe în valoare de 38,7 mil.lei, aceasta nu a înregistrat venituri din activitate, raportînd pierderi pentru ultimii 4 ani în sumă totală de 3,2 mil.lei (inclusiv 0,9 mil.lei în 2015). Totodată, auditul relevă că, potrivit prescripţiilor din Instrucţiunea nr.04-3 din 06.01.1995³⁴, era necesar ca ÎM să conserveze utilajele nefuncţionale şi, respectiv, să nu calculeze uzura, însă această normă nu a fost respectată. Mai mult decît atît, în lipsa activităţii, la situaţia din 31.12.2015, întreprinderea nominalizată a înregistrat datorii neachitate de 41,1 mii lei.

Cele relatate sînt cauzate de lipsa unor politici investiţionale, menite să asigure eficienţa şi eficacitatea activităţii ÎM, precum şi de faptul că CA (sau consiliul director) şi comisiile de cenzori, prin prisma responsabilităţilor ce le-au revenit, nu au examinat situaţia privind diminuarea indicilor de rentabilitate ai ÎM şi nu au întreprins măsurile oportune pentru asigurarea unei activităţi relevante a acesteia.

_________________________

³³Art.20 alin.(1) din Legea nr.845-XII din 03.01.1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi (în continuare – Legea nr.845-XII din 03.01.1992); art.179 din Codul civil al Republicii Moldova nr.1107-XV din 06.06.2002 (în continuare – Codul civil).

³⁴Instrucţiunea nr.04-3 din 06.01.1995 “Privind depozitarea, conservarea şi de conservarea maşinilor de construcţie, mijloacelor de transport şi utilajelor”, aprobată de Ministerului Finanţelor, Ministerul Privatizării şi Administrării Proprietăţii de Stat şi Departamentul Arhitecturii şi Construcţiilor.

• Unele reglementări din statutele ÎM nu întrunesc rigorile legal-normative, generînd astfel premise fondatorilor de a se eschiva de la responsabilităţile aferente unei gestionări conforme/prudente a patrimoniului public în detrimentul comunităţii în ansamblu. Astfel, probele de audit acumulate denotă că majoritatea statutelor ÎM, fondate de către AAPL, au fost aprobate acum 10-15 ani şi pînă în prezent nu au fost operate modificările/ajustările de rigoare. Analiza conformării prevederilor din statutele ÎM Regulamentului-model aprobat prin HG nr.387 din 06.06.1994³⁵ relevă necorespunderea acestora cadrului legal existent. Astfel, nu sînt stabilite expres drepturile şi obligaţiile fondatorului, CA şi ale administratorului în gestiunea întreprinderii, valoarea şi nomenclatorul patrimoniului cu care entitatea răspunde pentru angajamentele/obligaţiunile sale; modul de formare şi modificare a capitalului social; modul de aprobare a planurilor de dezvoltare strategică, a business-planurilor, respectiv, a indicilor economici; sursele de finanţare/acoperire a unor cheltuieli aferente (cum ar fi: îmbunătăţirea condiţiilor de trai ale angajaţilor, organizarea acţiunilor de binefacere etc.) pentru exercitarea unor drepturi şi obligaţii ale ÎM şi ale fondatorului (CL); soarta patrimoniului public în cazul reorganizării (lichidării şi/sau fuzionării) unităţii economice etc., fapt ce nu asigură un management corporativ/financiar exigent. Forma şi conţinutul statutului ÎM nu corespund cerinţelor privind existenţa unui management financiar şi control intern eficient, nefiind stabilite expres organele de conducere ale întreprinderii, drepturile şi obligaţiile acesteia. În acest sens, se relevă că auditul precedent a menţionat despre majoritatea încălcărilor descrise mai sus, acestea nefiind luate în considerare.

În sensul celor evocate, auditul exemplifică cazurile cu referire la 3 ÎM (ce gestionează patrimoniu public cu valori semnificative):

√ în statutul ÎM “Apă-Canal Ungheni” nu sînt prevăzute modalitatea formării şi activitatea CA şi a comisiei de cenzori; valoarea şi nomenclatorul patrimoniului cu care entitatea răspunde pentru angajamentele/obligaţiile sale etc. De menţionat că, în pofida întreprinderii unor tentative de înregistrare la CÎS a unui statut în redacţie nouă, acesta, din cauza unor discordanţe cu cadrul legal, nu a fost înregistrat. Totodată, ÎM nu a asigurat înregistrarea în evidenţa contabilă (conform actelor de transmitere) terenurile cu suprafaţa de 13,08 ha (la data desfăşurării auditului – 12,7 ha). Mai mult decît atît, nu au fost întreprinse măsurile de rigoare în vederea eficientizării activităţii întreprinderii, ceea ce s-a soldat cu pierderi la finele anului 2015 (majorate faţă de perioadele precedente), totodată fiind majorate datoriile creditoare în 2015, faţă de 2014, cu 7,1 mil.lei, inclusiv faţă de buget – cu 85,6 mii lei;

√ neconformîndu-se recomandărilor precedente ale Curţii de Conturi, atît fondatorul (CO Ungheni), cît şi ÎM “Servicii Comunale” nu au întreprins măsuri în vederea ajustării valorii patrimoniului şi reflectării corecte a acestuia în statutul ÎM. Totodată, valoarea patrimoniului nu este indicată nici în acordul încheiat cu administratorul întreprinderii. De menţionat, că auditului i-au fost prezentate documentele respective (un contract încheiat cu administratorul, fără număr, din 15.10.2008) care confirmă valoarea patrimoniului în sumă de 10,0 mii lei. Prin urmare, contractul nu a fost modificat pe parcursul a 8 ani, în pofida faptului că la 05.02.2010 CO Ungheni a aprobat reorganizarea prin fuziune a ÎM “Regia Amenajare şi Creare a Spaţiilor Verzi” (ÎM “ACSV”) cu ÎM “Servicii Comunale” Ungheni, valoarea patrimoniului ultimei ÎM majorîndu-se cu 72,9 mil.lei. Totodată, în baza recomandărilor auditului precedent (2014), ÎM “Servicii Comunale” Ungheni a transmis de la balanţa sa primăriei Ungheni fondurile fixe de menire socială (drumuri, poduri etc.), ca urmare, în anul de referinţă valoarea patrimoniului gestionat de întreprindere s-a diminuat pînă la 7,2 mil.lei. Astfel, contrar prevederilor cadrului legal-normativ³⁶, patrimoniul gestionat de ÎM “Servicii Comunale” de 7,2 mil.lei nu este însoţit de actul respectiv de primire-predare, aprobat de fondatorul şi de administratorul întreprinderii, iar aceasta indică o atitudine iresponsabilă din partea CO Ungheni în gestionarea patrimoniului public;

√ misiunea de audit relevă că nici reglementările din statutul ÎM “Apă Ungheni” (al cărei fondator este CR) nu întrunesc prevederile cadrului legal-normativ în vigoare, ceea ce generează reducerea posibilităţilor de monitorizare şi control din partea AAPL asupra gestionării conforme a patrimoniului public local, precum şi dificultăţi în asigurarea activităţii ÎM în beneficiul fondatorului. Astfel, analiza conformării prevederilor statutului ÎM “Apă Ungheni” la Regulamentul-model aprobat prin HG nr.387 din 06.06.1994 relevă necorespunderea acestora cadrului legal existent. Prin urmare, nu sînt stabilite expres: drepturile şi obligaţiile fondatorului şi administratorului în gestiunea întreprinderii; valoarea şi lista patrimoniului cu care întreprinderea răspunde pentru obligaţiile sale; modul de formare şi modificare a capitalului social; modul de aprobare a planurilor de dezvoltare strategică, planurile business şi de activitate, indicii economici; sursele de finanţare/acoperire a unor cheltuieli aferente pentru exercitarea unor drepturi şi obligaţii ale întreprinderii şi ale fondatorului; soarta patrimoniului public la reorganizarea, lichidarea sau fuzionarea întreprinderii etc., ceea ce nu asigură un management financiar guvernat de buna gestiune a întreprinderii. Totodată, forma şi conţinutul statutului ÎM nu corespund cerinţelor privind existenţa unui management financiar şi control intern eficient, nefiind stabilite expres organele de conducere ale întreprinderii, drepturile şi obligaţiile acestora. Contrar prevederilor regulamentare³⁷, ÎM “Apă Ungheni” nu deţine contractul individual de muncă încheiat între fondator (CR) şi administratorul întreprinderii, care ar confirma drepturile şi obligaţiile reciproce, inclusiv modul în care conducătorul îşi exercită atribuţiile de administrator al bunurilor întreprinderii şi, nu în ultimul rînd, răspunderea pentru neexecutarea/executarea neconformă a obligaţiunilor sale, precum şi termenul de valabilitate, condiţiile de modificare şi reziliere a contractului;

√ neconformîndu-se pct.30 din Regulamentul-model aprobat prin HG nr.387 din 06.06.1994, potrivit cărora controlul asupra activităţii financiare şi economice a întreprinderii este exercitat de fondator, activitatea financiară şi economică a întreprinderii urmînd a fi verificată sistematic de comisia de revizie (cenzori), AAPL nu au prezentat auditului actele comisiilor de cenzori pentru perioada auditată, astfel concluzia fiind că fondatorii nu au asigurat respectarea prescripţiilor menţionate, în consecinţă nefiind efectuate reviziile respective la întreprinderi, ceea ce denotă lipsa unui control riguros asupra activităţii financiare şi economice a acestora. Astfel, cele descrise demonstrează neîntrunirea rigorilor unui management de bună guvernare şi nu cuprind clauze administrative şi materiale privind eficienţa gestiunii economice şi integritatea resurselor materiale/financiare. În acelaşi timp, lipsa unui contract individual de muncă încheiat cu fondatorul, diminuează calitatea managementului ÎM şi condiţionează riscuri sporite de gestionare neconformă a patrimoniului public local.

_________________________

³⁵Regulamentul-model al întreprinderii municipale, aprobat prin HG nr.387 din 06.06.1994 (în continuare – Regulamentul-model aprobat prin HG nr.387 din 06.06.1994).

³⁶Art.4 din Legea nr.845-XII din 03.01.1992; pct.17 din HG nr.387 din 06.06.1994; pct.21 şi pct.22 din statutul ÎM.

³⁷Art.2 alin.(1) din Legea nr.845-XII din 03.01.1992, art.22 din Legea salarizării nr.847-XV din 14.02.2002; pct.17 şi pct.18 din Regulamentul-model aprobat prin HG nr.387 din 06.06.1994.

Recomandări:

6. Preşedintele raionului Ungheni şi primarul or. Ungheni:

6.1. de comun cu administratorii întreprinderilor fondate, să elaboreze şi să aprobe un plan de măsuri pentru redresarea situaţiei financiare/patrimoniale a întreprinderilor municipale şi menţinerea managementului orientat spre eficientizarea gestionării patrimoniului public, inclusiv prin efectuarea acţiunilor de inventariere şi de reevaluare a patrimoniului în conformitate cu actele normative în vigoare;

6.2. să întreprindă măsurile de rigoare în vederea conformării statutelor şi activităţilor întreprinderilor municipale şi instituţiilor fondate, cu luarea măsurilor de rigoare pentru remedierea neregulilor admise.

Obiectivul III. AAPL au asigurat cadastrarea şi (re)evaluarea fondurilor fixe în conformitate cu cerinţele cadrului legal în vigoare?

În pofida faptului că, misiunile de audit precedente au menţionat despre neînregistrarea imobilelor publice la OCT, situaţia nu s-a ameliorat. Astfel, cu abateri de la cadrul legal³⁸, AAPL şi ÎM fondate de acestea nu au asigurat înregistrarea integrală în Registrul cadastral a dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile (inclusiv a celor transmise în gestiune întreprinderilor), ceea ce determină pierderea drepturilor de proprietate asupra unor bunuri imobile şi menţinerea riscului de pierdere a altor proprietăţi. Prin urmare, din totalul de 363 de bunuri imobile proprietate publică, aflate la balanţa a 33 de primării, la situaţia din 01.01.2016, la OCT Ungheni nu sînt înregistrate drepturile asupra 240 de imobile (66% după număr), în valoare totală de 207,6 mil.lei (40% după valoare), precum şi asupra terenurilor aferente acestor imobile. Ca urmare, nu a fost asigurată recunoaşterea publică a dreptului de proprietate şi a altor drepturi patrimoniale asupra bunurilor imobile. Totodată, în pofida faptului că unele APL au raportat auditului despre imobilele înregistrate la OCT, acestea s-au dovedit a fi neconforme.

√ Contrar prevederilor art.4 alin.(3) din Legea nr.1543-XIII din 25.02.1998, care stabilesc obligativitatea înregistrării atît a bunului imobil, cît şi a terenului pe care acesta este amplasat, AAPL au admis înregistrarea la OCT numai a terenurilor, fără a indica imobilele amplasate pe acestea. În alte situaţii, AAPL au înregistrat unele imobile publice (şcoli, grădiniţe, case de cultură etc.), însă ca destinaţie au indicat neregulamentar că acestea sînt “case de locuit”, “depozite” etc. Totodată, unele imobile de fapt nu sînt înregistrate, iar altele au suprafeţele diminuate faţă de cele efective. Este cazul unor primării, din care se exemplifică:

√ primăria or. Ungheni, la care 12 imobile (din 40 gestionate), în valoare totală de 34,7 mil.lei (sau 30% din total), rămîn în continuare neînregistrate. De menţionat că, în cadrul unor înregistrări, primăria a legitimat doar dreptul de proprietate asupra terenurilor, fără luarea în considerare a imobilelor amplasate pe acestea. Ca urmare, primăria nu a asigurat înregistrarea unor imobile amplasate în or. Ungheni (Centrul de resurse pentru tineret – 6,3 mil.lei; Grădiniţa-creşă “T. Sobolevschi” – 5,0 mil.lei; Grădiniţa-creşă “Guguţă” – 1,7 mil.lei; Grădiniţa-creşă “Licurici” – 5,6 mil.lei etc.), la OCT fiind înregistrate cu drept de proprietate publică doar terenurile aferente acestora. Totodată, în unele cazuri suprafeţele imobilelor publice înregistrate la OCT sînt substanţial diminuate faţă de suprafeţele efective ale acestora şi, respectiv, faţă de suprafeţele contabilizate de către primărie. Astfel, la OCT este înregistrat terenul aferent Grădiniţei-creşe “Andrieş” cu suprafaţa de 1,0184 ha, iar imobilul – cu suprafaţa de 197,0 m², însă efectiv suprafaţa grădiniţei constituie 2150 m², sau cu 1953 m² mai mult ca suprafaţa înregistrată la OCT. Cazuri similare s-au constatat şi la Grădiniţa “Albinuţa”, Grădiniţa-creşă nr.47 etc. Mai mult decît atît, primăria a înregistrat la OCT terenuri aferente unor imobile şi, respectiv, imobilele amplasate pe acestea, fără a indica suprafaţa (spre exemplu: pentru Grădiniţa- creşă “Steluţa” nu a fost indicată/înregistrată suprafaţa imobilului de 2181 m²). De asemenea, au rămas neînregistrate la OCT imobile şi valori considerabile ale acestora din gestiunea ÎM (fondator – CO Ungheni). Astfel, nu a fost asigurată înregistrarea la OCT a drepturilor de proprietate asupra: ÎM “Apă-Canal Ungheni” (29 de obiecte cu valoarea totală de 12,7 mil.lei); SRL “AVE Ungheni” (5 imobile – 1,8 mil.lei); ÎM “Servicii Comunale Ungheni” (3 imobile – 70,5 mii lei);

√ primăria com. Sculeni, care nu a înregistrat la OCT nici o clădire din 22 contabilizate (la situaţia din 01.01.2016), cu valoarea totală de 45,2 mil.lei, limitîndu-se la înregistrarea doar a 9 terenuri publice (fără a indica că pe acestea sînt amplasate clădiri publice, inclusiv: Liceul Teoretic din s.Sculeni; Gimnaziile din satele Gherman, Blîndeşti şi Floreni etc.;

√ primăria com. Valea Mare, care din 12 imobile gestionate în valoare totală de 10,2 mil.lei, a înregistrat doar dreptul de proprietate pentru 3 clădiri, la restul fiind înregistrate doar terenurile aferente, fără a indica că pe acestea sînt imobile;

√ primăria com. Boghenii Noi, care a înregistrat la OCT 7 imobile publice cu altă destinaţie decît cea curentă, şi anume “case de locuit” (gimnaziul din s.Mirceşti; căminele culturale din satele Mirceşti, Boghenii Vechi şi Poiana); grădiniţa din s.Boghenii Vechi a fost înregistrată ca “depozit” etc.;

√ primăria com. Mănoileşti, din 12 imobile în valoare totală de 26,3 mil.lei (luate în evidenţă), în cazul a 11 imobile în valoare totală de 18,1 mil.lei (inclusiv: sediul primăriei; grădiniţele de copii; casele de cultură, fostele şcoli etc.) a asigurat înregistrarea cadastrală doar a terenurilor publice aferente acestora, imobilele nefiind înregistrate. De menţionat că, în cazul sediului primăriei (550,0 m²), jumătate din suprafaţa acestuia aparţine unei persoane fizice (gospodărie ţărănească), care în baza unui contract de ipotecă a fost gajată pentru un credit la o bancă comercială. Restul sediului, care aparţine primăriei, la care APL în ultimii ani a făcut reparaţii costisitoare, nu este înregistrat cu drept de proprietate publică, fapt ce poate cauza pierderea acestuia;

√ deşi AP a întreprins un şir de măsuri în vederea înregistrării dreptului de proprietate şi celorlalte drepturi reale asupra terenurilor, clădirilor şi construcţiilor legate solid de pămînt, pînă în prezent acestea rămîn neînregistrate: punctul medical Crutoaia, OFM Cornova şi OFM Teşcureni. De asemenea, misiunea de audit relevă că AAPL nu s-au conformat reglementărilor privind înregistrarea conformă a reţelelor de gaze. Astfel, potrivit HG nr.683 din 18.06.2004³⁹, AAPL şi alţi beneficiari urmau să ia în evidenţă contabilă, să înregistreze la organele cadastrale şi să transmită toate reţelele de gaze la deservire tehnică, în bază de contract, întreprinderilor de gaze ale SA “Moldovagaz”. Însă, contrar prevederilor menţionate, AP ţine evidenţa a 12 conducte de gaze, în valoare totală de 85,6 mil.lei, neasigurînd înregistrarea acestora la organul cadastral. Nu este conformat prevederilor legale nici apeductul Zagarancea-Corneşti la valoarea de 38,7 mil.lei, acesta nefiind înregistrat la OCT.

_________________________

³⁸Art.499 din Codul civil; art.4 şi art.5 din Legea cadastrului bunurilor imobile nr.1543-XIII din 25.02.1998.

³⁹Pct.3 din HG nr.683 din 18.06.2004 “Despre aprobarea Regulamentului privind modul de transmitere a reţelelor de gaze întreprinderilor de gaze ale Societăţii pe Acţiuni “Moldovagaz” la deservire tehnică”.

• Absenţa unei evidenţe conforme a patrimoniului public şi a raportării veridice a situaţiilor patrimoniale are drept consecinţă înregistrări neconforme a unor imobile publice, ceea ce creează un risc sporit de pierdere a acestora în diferite circumstanţe.

În acest sens, se exemplifică clădirea Centrului de reabilitare pentru bătrîni, care fiind contabilizată de către primăria or. Ungheni la valoarea de 4,6 mil.lei, a fost înregistrată la OCT ca transmisă în gestiunea economică a CNAS. La rîndul său, primăria nu a întreprins măsuri în vederea legiferării relaţiilor de locaţiune şi nu a calculat pe ultimii 3 ani (2013-2015) plăţile respective suma totală de 221,7 mii lei, motivînd că, potrivit deciziei CO Ungheni nr.12/5 din 15.12.2004 şi actului de primire-predare din 14.01.2005, imobilul a fost transmis de la balanţa primăriei la balanţa CNAS. Prin urmare, situaţia descrisă denotă o incertitudine privind imobilul vizat, care rămîne nesoluţionată.

De menţionat că, deficienţele privind neînregistrarea imobilelor au fost constatate şi în cadrul auditului anterior, acestea rămînînd neînlăturate. Probele de audit acumulate au relevat o stare defectuoasă a managementului patrimoniului aflat în gestiunea APL şi a ÎM, fondate de către acestea. Situaţia respectivă a fost generată de:

- neînregistrarea regulamentară în Registrul bunurilor imobile a drepturilor patrimoniale la OCT;

- nerespectarea cadrului legal-normativ în domeniul administrării şi gestionării proprietăţii publice, cu instituirea mecanismelor fiabile în vederea conformării acestuia;

- necunoaşterea reglementărilor legale în domeniul funciar şi raportării financiare, interpretarea eronată a prevederilor legale, precum şi pregătirea insuficientă a personalului angajat în domeniu, atît din cadrul ÎM, cît şi din AAPL (de nivelurile I şi II);

- absenţa unei evidenţe conforme a patrimoniului public şi a raportării veridice a situaţiilor patrimoniale;

- lipsa unor Norme metodologice privind evidenţa patrimoniului public al UAT, responsabil fiind regulatorul în domeniu, în persoana MF;

- neîntreprinderea măsurilor de rigoare în vederea remedierii erorilor şi deficienţelor stabilite, conform recomandărilor în cadrul auditurilor/controalelor anterioare, ceea ce amplifică indisciplina şi iregularitatea etc.

Recomandări:

7. Preşedintele raionului şi primarii or. Ungheni şi satelor/comunelor Mănoileşti, Valea Mare, Sculeni şi Hîrceşti să asigure înregistrarea conformă a drepturilor asupra patrimoniului public local la OCT, precum şi în evidenţa contabilă, cu implementarea unui sistem de control intern eficient în domeniul administrării şi gestionării fondului imobiliar.

Obiectivul IV. Au asigurat AAPL impactul fiscal-bugetar rezultat din administrarea patrimoniului public local?

Deşi potrivit art.11 din Legea nr.91-XVI din 05.04.2007 Guvernul şi APL urmau ca pînă în 2008 să asigure efectuarea lucrărilor de identificare a terenurilor proprietate publică şi pînă în anul 2009 să asigure înregistrarea acestora în Registrul bunurilor imobile, pînă în prezent delimitarea exhaustivă a terenurilor proprietate publică a statului, a UAT şi a domeniului privat nu a fost definitivată. Nedelimitarea terenurilor publice şi private nu permite auditului să exprime o opinie veridică asupra asigurării calculării şi încasării integrale a plăţilor pentru folosirea terenurilor proprietate publică din UAT, iar înregistrarea în evidenţa contabilă a unor primării a soldurilor neachitate la plăţile funciare, precum şi altor deficienţe constatate denotă rezerve nevalorificate la acest capitol. Totodată, auditul exemplifică în acest sens unele situaţii rezultate din administrarea defectuoasă a patrimoniului public local, care, în consecinţă, lipsesc bugetul de venituri considerabile.

Neregulile menţionate, dar şi lipsa unor reglementări privind organizarea evidenţei contabile a plăţilor provenite din gestionarea terenurilor proprietate publică, precum şi a unui program informaţional de date în cadrul primăriei or. Ungheni nu asigură o evidenţă amplă şi veridică a calculării şi încasării plăţilor funciare. Ca urmare, din cauza lipsei contractelor de arendă a terenurilor proprietate publică aferente obiectivelor privatizate şi calculelor respective în acest scop, contabilitatea primăriei Ungheni nu a inclus în evidenţă şi ulterior în raportul financiar la situaţia din 31.12.2015 datoriile unor agenţi economici în sumă de minimum 184,0 mii lei şi maximum 736,1 mii lei, provenite din folosirea terenurilor proprietate publică aferente obiectivelor privatizate. Situaţii similare s-au constatat şi la vînzarea terenurilor aferente unor obiecte privatizate. Astfel, în 2015, primăria or. Ungheni a comercializat 3,42 ha de terenuri aferente unor construcţii la valoarea totală de 1,04 mil.lei. Conform informaţiilor prezentate de inginerul cadastral şi raportului financiar al primăriei (la situaţia din 31.12.2015), restanţe neachitate din tranzacţiile funciare nu erau înregistrate. De menţionat că, urmare a verificărilor efectuate, la 25.09.2015 primăria, prin încheierea contractului de vînzare-cumpărare, a vîndut un teren aferent imobilelor înstrăinate anterior (2012) cu suprafaţa de 2,8 ha. În acest sens, primăria Ungheni nu a întreprins măsurile de rigoare în vederea încasării plăţii pentru arenda terenului de la momentul înstrăinării imobilului şi pînă la comercializarea terenului. Totodată se relevă că, în urma măsurilor întreprinse de primărie în perioada desfăşurării auditului, agentul economic care a procurat terenul menţionat a achitat plata respectivă pentru 3 ani, în sumă de 148,3 mii lei.

De asemenea, la 2 persoane fizice au fost vîndute (în 2015) 2 terenuri, respectiv, de 5,9 ari şi de 4,8 ari, pentru care, pînă la momentul înstreinării, primăria Ungheni nu a avut încheiate contracte de arendă şi, respectiv, nu a calculat plăţile funciare aferente de circa 0,6 mii lei, acestea fiind achitate pe parcursul auditului.

În concluzie, auditul atestă că verificările efectuate la nivelul UAT au constatat abateri de la legalitate şi regularitate, care, la rîndul lor, au generat denaturarea semnificativă a datelor şi informaţiilor cuprinse în situaţiile financiare raportate. Situaţia precară în domeniul patrimoniului public a fost condiţionată de efectuarea formală a inventarierilor fără acoperirea tuturor elementelor patrimoniale, disponibilităţilor, creanţelor şi obligaţiilor fată de terţi etc. Abaterile constatate sînt efectul neimplicării suficiente a ordonatorilor de credite în evidenţa conformă a patrimoniului public, astfel că auditul public extern anual atestă nereguli majore în gestionarea/administrarea patrimoniului public, cu riscul neaplicării regimului fiscal (generator de venituri publice) asupra bunurilor imobiliare în detrimentul bugetelor locale. Abaterile rezultate din preocuparea insuficientă a APL pentru organizarea, implementarea şi administrarea proprietăţii publice pot determina pierderea şi/sau deteriorarea acesteia şi încetarea caracterului absolut al dreptului de proprietate.

Recomandări:

8. Primarul or. Ungheni să asigure (re)inventarierea, contabilizarea şi raportarea regulamentară a patrimoniului public şi situaţiilor patrimoniale, cu respectarea cadrului legal-regulamentar la toate etapele de monitorizare/gestionare şi evidenţă a patrimoniului public.

VI. EVALUAREA CONFORMITĂŢII ŞI IMPLEMENTĂRII

RECOMANDĂRILOR ANTERIOARE ALE CURŢII DE CONTURI

În anul 2013, Curtea de Conturi a efectuat auditul asupra regularităţii executării bugetului raionului Ungheni pe anii 2011-2012 şi gestionării patrimoniului public, fiind adoptată Hotărîrea nr.25 din 20.05.2013, iar în anul 2014, respectiv, asupra conformităţii administrării fondurilor publice în cadrul întreprinderilor municipale pe anul 2013 (Hotărîrea nr.21 din 08.04.2014).

În urma verificărilor efectuate la compartimentul respectiv, auditul relevă că AAPL din raionul Ungheni nu au întreprins pe deplin măsurile necesare în vederea remedierii iregularităţilor constatate anterior, astfel contribuind la menţinerea unui management financiar şi operaţional neadecvat, fapt atestat şi în prezentul Raport de audit. Astfel, din totalul recomandărilor înaintate, au fost executate doar cele ce ţin de înregistrarea la OCT a patrimoniului public gestionat de AP, restul fiind realizate parţial, ceea ce nu asigură continuitatea în acţiunile de remediere şi de perfecţionare a managementului financiar. Ca rezultat al verificărilor de audit întreprinse, a fost relevată persistenţa aceloraşi probleme, exprimate prin: (i) administrarea defectuoasă de către fondatori a patrimoniului ÎM; (ii) evidenţa, administrarea şi gestionarea defectuoasă a patrimoniului public; (iii) ţinerea neconformă a evidenţei contabile şi raportarea eronată a unor situaţii financiar-patrimoniale.

Reieşind din cele menţionate, recomandările anterioare implementate parţial de către AAPL au fost actualizate şi reiterate în prezentul Raport de audit, pentru o remediere punctuală a neconformităţilor, precum şi pentru diminuarea riscurilor iminente.

VII. CONCLUZIE DE AUDIT CU REZERVE

Prezenta misiune de audit rezumă că lipsa evidenţei conforme a patrimoniului public şi raportării veridice a situaţiilor patrimoniale, precum şi neasigurarea înregistrării integrale în Registrul respectiv a drepturilor asupra bunurilor imobile denotă responsabilitatea controversată a factorilor de decizie în exercitarea atribuţiilor funcţionale. Astfel, auditul public extern reiterează o bună parte din carenţele şi iregularităţile admise, cele mai principale fiind:

- neimplementarea elementelor sistemului de management şi control intern la valorificarea banilor publici, care ar asigura respectarea actelor normative în domeniul alocaţiilor capitale şi capitalizarea valorilor nou create din acestea;

- lipsa evidenţei conforme a patrimoniului public şi raportării veridice a situaţiilor patrimoniale, precum şi neasigurarea înregistrării integrale în Registrul bunurilor imobile a drepturilor asupra unor bunuri imobile;

- evidenţa incompletă şi denaturată, administrarea şi gestionarea defectuoasă a patrimoniului public în condiţiile neinventarierii şi neînregistrării complete a proprietăţilor publice.

În consecinţă, rezumăm că resursele patrimoniale din gestiunea AAPL din raionul Ungheni nu sînt evaluate, administrate şi folosite la justa valoare în interesul public.