Hotărîre nr.2264 din 08.02.2019 cu privire la sesizarea nr.CEC-10AP/50 din 4 februarie 2019 a Partidului Liberal şi sesizarea nr.CEC-7/1006 din 5 februarie 2019 a Partidului Politic "Şor"

COMISIA ELECTORALĂ CENTRALĂ

H O T Ă R Î R E

cu privire la sesizarea nr.CEC-10AP/50 din 4 februarie 2019

a Partidului Liberal şi sesizarea nr.CEC-7/1006

din 5 februarie 2019 a Partidului Politic "Şor"

nr. 2264  din  08.02.2019

 (în vigoare 08.02.2019) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 171-177 art. 862 din 24.05.2019

* * *

Partidul Liberal a depus la Comisie un demers, înregistrat sub nr.CEC-10AP/50 din 4 februarie 2019, intitulat "contestaţie", dar care de fapt reprezintă o sesizare cu privire la unele încălcări ale legislaţiei admise de Preşedinţia Republicii Moldova. Partidul Politic "Şor", prin sesizarea înregistrată la Comisie sub nr.CEC-7/1006 din 5 februarie 2019, de asemenea a înştiinţat Comisia despre încălcarea cadrului legal de către Preşedinţia Republicii Moldova în perioada electorală.

Avînd în vedere că obiectul ambelor sesizări este similar, acestea se comasează în vederea emiterii unei aprecieri uniforme.

Astfel, în sesizarea Partidului Politic "Şor" se arată că Preşedintele Republicii Moldova, Igor Dodon, pe data de 21 ianuarie 2019 a declarat următoarele: "Nu voi participa în campania parlamentară şi nu voi aspira la funcţia de deputat. Dar în tot acest răstimp, sprijinul meu moral şi politic va fi acordat echipei şi partidului care m-a nominalizat la alegerile prezidenţiale din 2016 şi a susţinut toate iniţiativele prezidenţiale din ultimii doi ani - Partidul Socialiştilor din Republica Moldova. Acesta este unicul partid care este capabil să schimbe de unul singur puterea din ţară şi să guverneze competent şi responsabil în Republica Moldova… Îi îndemn pe cetăţeni să creadă în puterea voinţei lor. În aceste alegeri parlamentare, putem să realizăm împreună schimbarea puterii în ţară…". Declaraţia a fost plasată pe pagina web oficială a Preşedinţiei www.presedinte.md la rubrica "Presa/ Discursuri şi mesaje" în data de 21 ianuarie 2019.

În sesizare se mai notează că în reţeaua Internet (reţeaua de socializare www.ok.ru) se distribuie un banner publicitar cu două imagini, în prima imagine apare Preşedintele Republicii Moldova, Igor Dodon, în imagine fiind inscripţionat următorul text în limba rusă: "Договоренность И. Додона и В. Путина" (în traducere: "Înţelegerea dintre I. Dodon şi V. Putin"), iar în cea de-a doua imagine este inscripţionată următoarea întrebare: "Как получить миграционную амнистию?" (în traducere: "Cum să obţii amnistia migraţională?"), urmînd două numere de telefon cu prefixul telefonic al Federaţiei Ruse, al unui call-centru unde răspund operatori în limba română şi limba rusă.

Prin intermediul bannerelor publicitare se comunică despre posibilitatea pentru cetăţenii moldoveni care au depăşit termenul de şedere pe teritoriul Federaţiei Ruse să revină în Republica Moldova fără să le fie aplicate sancţiuni administrative.

Autorul sesizării apreciază aceste acţiuni drept un exemplu al fenomenului denumit "3rd Party Campaign", care implică şi cheltuieli financiare.

Partidul Liberal, în sesizarea sa, de asemenea face referire la declaraţia din 21 ianuarie 2019 făcută de Preşedintele Republicii Moldova, Igor Dodon. În declaraţie se spune că, deşi nu va participa la campania electorală în cadrul alegerilor parlamentare din 24 februarie 2019, el va sprijini Partidul Socialiştilor din Republica Moldova, afirmînd că este unicul partid capabil să preia puterea de unul singur şi să guverneze Republica Moldova.

Partidul Liberal mai arată că Igor Dodon s-a aflat în perioada 29-31 ianuarie curent în capitala Federaţiei Ruse, avînd mai multe întrevederi, inclusiv cu preşedintele Vladimir Putin, la care au fost punctate 3 chestiuni: 1) de rezultatul alegerilor parlamentare va depinde, într-o măsură substanţială, evoluţia relaţiilor între aceste două ţări; 2) anularea taxelor de import la unele mărfuri numai pînă la sfîrşitul lunii martie şi 3) amnistia pentru migranţii din Republica Moldova.

Astfel, în opinia Partidului Liberal, condiţionarea facilităţilor de rezultatele alegerilor este un amestec şi o încercare de influenţare a rezultatelor alegerilor.

Se precizează că membrii Partidului Politic "Partidul Socialiştilor din Republica Moldova" (în continuare – PSRM), candidaţii din partea acestei formaţiuni prin reţele de socializare, organizaţiile teritoriale şi instituţiile mass-media afiliate au difuzat această vizită, utilizînd-o ca instrument al campaniei electorale în favoarea PSRM.

De asemenea, autorul sesizării subliniază că Igor Dodon a revenit din vizita ce a avut o conotaţie electorală cu avionul "GazpromAvia", structură afiliată companiei "Gazprom", în acest fel primind prin serviciul prestat şi o susţinere financiară de 50000 Euro, cît este costul unui zbor Moscova-Chişinău-Moscova cu o aeronavă de acest tip.

Autorul sesizării mai relevă că la revenirea din or. Moscova, Igor Dodon, în calitatea sa de Preşedinte al ţării, a participat la 4 evenimente cu caracter electoral: la Preşedinţie, mun. Comrat, UTA Găgăuzia, mun. Soroca şi or. Ocniţa, în cadrul cărora au luat parte membri şi candidaţi din partea PSRM, inclusiv preşedinta partidului Zinaida Greceanîi, şi la care au fost comunicate şi rezultatele vizitei.

Evenimentele au fost făcute publice prin intermediul reţelei de socializare de către candidaţii la funcţia de deputat desemnaţi de PSRM, Oleg Savva şi Vasile Bolea, de către alţi membri ai PSRM, precum şi de către organizaţii teritoriale ale PSRM.

În concluzie, autorii sesizărilor exprimă dezacordul faţă de implicarea Preşedinţiei în campania electorală pentru alegerile parlamentare în favoarea PSRM, faţă de susţinerea financiară nedeclarată a PSRM din partea Preşedinţiei, precum şi faţă de utilizarea resurselor administrative în acest sens.

Preşedinţia Republicii Moldova, ca urmare a solicitării Comisiei de a prezenta opinia pe marginea celor relatate în sesizări, prin răspunsul nr.02/1-04-76 din 7 februarie 2019 a comunicat că, potrivit Constituţiei, Preşedintele Republicii Moldova este responsabil de politica externă a statului, întrevederile în afara ţării fiind în exercitarea atribuţiilor funcţionale, întrevederile cu cetăţenii sînt parte a planului de acţiuni de realizare a Anului familiei, declarat prin Decretul nr.935 din 14 noiembrie 2018.

Prin referinţa depusă, reprezentantul cu drept de vot consultativ la CEC din partea PSRM a menţionat că Preşedintele Igor Dodon nu are nici un statut juridic şi nici o legătură juridică sau de altă natură cu concurentul electoral PSRM, şeful de jure şi de facto al PSRM fiind Zinaida Greceanîi.

Potrivit reprezentantului PSRM, Igor Dodon negociază drepturi suplimentare pentru cetăţenii Republicii Moldova şi acest lucru nu poate fi imputat concurentului electoral, deoarece Preşedintele ţării exercită atribuţiile sale de reprezentare a statului cu alte ţări. În ceea ce priveşte informarea cetăţenilor prin intermediul bannerelor, susţine că PSRM nu are nici o legătură cu plasarea acestora.

De asemenea, observă că PSRM nu are nici un drept legal de a interzice Preşedintelui ţării să-şi exercite atribuţiile, iar faptul că viziunile Preşedintelui coincid în multe privinţe cu ale PSRM la capitolul politica externă nu înseamnă că Preşedintele trebuie să se abţină de la exercitarea atribuţiilor sale funcţionale.

În concluzie, reprezentantul PSRM consideră că sesizările înaintate sînt lipsite de temei şi urmează a fi respinse.

Examinînd punctele de vedere ale autorilor sesizărilor, ale părţilor vizate, materialele anexate (link-uri la postările în reţeaua Internet), argumentele aduse prin prisma cadrului legal aferent, Comisia relevă următoarele.

În conformitate cu art.123 alin.(2) din Codul electoral, "Pînă la validarea mandatului, candidatul ales la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova prezintă Curţii Constituţionale confirmarea faptului că nu este membru al vreunui partid politic şi nu îndeplineşte nicio altă funcţie publică sau privată".

Astfel, din norma citată se deduce o obligaţie imperativă, sub condiţia invalidării mandatului, a candidatului care a cîştigat alegerile prezidenţiale la exercitarea mandatului de a nu fi membru al vreunui partid, prin urmare de a fi neutru şi echidistant în acest sens, în concluzie reprezentînd întregul popor fără deosebire de apartenenţă politică.

Comisia reţine pct.55 din Hotărîrea Curţii Constituţionale nr.35 din 12 decembrie 2017, potrivit căruia "prin depunerea jurământului Preşedintele Republicii Moldova îşi asumă un angajament juridic faţă de întreg poporul Republicii Moldova".

De asemenea, în Hotărârea nr.32 din 29 decembrie 2015 privind desemnarea candidatului pentru funcţia de Prim-ministru, Curtea Constituţională a subliniat că Preşedintele Republicii trebuie să facă dovada imparţialităţii şi neutralităţii sale politice, echidistanţei sale faţă de toate grupurile parlamentare. Preşedintele nu are dreptul constituţional de a se suprapune grupurilor parlamentare.

Deci, declaraţiile făcute de Igor Dodon pe data de 21 ianuarie 2019, fapt care se confirmă prin plasarea comunicatului pe pagina web a Preşedinţiei, că se abţine de a participa la campania parlamentară din 24 februarie 2019, însă în acelaşi timp declară într-o manieră contradictorie că va sprijini Partidul Socialiştilor din Republica Moldova la aceste alegeri, urmează a fi privite ca intenţie verbală de a neglija prevederile art.123 alin.(2) din Codul electoral.

În acelaşi timp, efectuarea unei vizite în Federaţia Rusă în plină campanie electorală prin abordarea unor subiecte ce ţin nemijlocit de programul electoral al PSRM (crearea unui parteneriat strategic cu Federaţia Rusă), organizarea şi participarea la mai multe evenimente cu prezenţa candidaţilor la funcţia de deputat din partea PSRM şi a membrilor acestuia, difuzarea pe larg a evenimentelor în cauză reprezintă deja transformarea intenţiei verbale de a acorda sprijin PSRM în cea de facto, fiind efectuat un transfer de imagine a activităţii în calitate de Preşedinte al ţării în folosul unui concurent electoral, susţinerea preferenţială fiind incompatibilă cu reglementările de la art.123 alin.(2) din Codul electoral.

Comisia reţine că la confirmarea rezultatelor alegerilor şi validarea mandatului de Preşedinte al Republicii Moldova, Curtea Constituţională în Hotărîrea nr.34 din 13 decembrie 2016 a identificat unele carenţe în procesul desfăşurării alegerilor şi anume: implicarea bisericii, care este o instituţie apolitică. Deci, Curtea a stabilit atît inadmisibilitatea intervenţiei unor instituţii apolitice în procesele electorale, cît şi inadmisibilitatea atitudinii pasive a autorităţilor statului în contracararea unor asemenea fenomene.

De asemenea, Curtea Constituţională în pct.87 al hotărîrii vizate a stabilit că " … organele electorale dispun de competenţă, în special, cu privire la asigurarea dreptului la vot al cetăţenilor, modul de întocmire a listelor electorale, înregistrarea concurenţilor electorali, asigurarea egalităţii tuturor concurenţilor electorali, monitorizarea adecvată a respectării regulilor de desfăşurare a campaniei electorale şi a rezultatelor scrutinului".

Astfel, din concluziile Curţii reiese indubitabil inclusiv competenţa organelor electorale în materie de asigurare a egalităţii tuturor concurenţilor electorali.

Comisia observă că, pe lîngă norma de blanchetă stabilită la art.51 alin.(1) din Codul electoral, potrivit căreia "Concurenţii electorali participă, pe bază de egalitate, la campania electorală, beneficiază de drepturi egale în folosirea mijloacelor de informare în masă, inclusiv a radioului şi televiziunii, finanţate de la buget", legiuitorul în speţa dată o dezvoltă în prevederile art.52 alin.(7) din Codul electoral: "Candidaţii nu pot folosi mijloacele şi bunurile publice (resursele administrative) în campaniile electorale, iar autorităţile/instituţiile publice şi cele asimilate acestora nu pot transmite/acorda concurenţilor electorali bunuri publice sau alte favoruri decît pe bază de contract, în condiţii de egalitate pentru toţi concurenţii electorali".

Mai mult, aceeaşi detaliere a interdicţiei de folosire a resurselor administrative în susţinerea concurenţelor în alegeri sub orice formă se regăseşte şi în art.41 alin.(3) lit.b) din Codul electoral: "Se interzice finanţarea ori susţinerea materială sub orice formă, directă şi/sau indirectă, a activităţii partidelor politice, grupurilor de iniţiativă, a campaniilor electorale/ concurenţilor electorali de către autorităţile publice, organizaţiile, întreprinderile, instituţiile publice, alte persoane juridice finanţate de la bugetul public sau care au capital de stat, cu excepţia cazurilor în care acordarea de servicii sau susţinerea materială este în mod expres prevăzută de legislaţie".

În acelaşi timp, la art.26 alin.(6) lit.d) din Legea nr.294 din 21.12.2007 privind partidele politice se stabileşte imperativ: "Se interzice finanţarea, prestarea unor servicii cu titlu gratuit ori susţinerea materială sub orice formă, directă şi/sau indirectă, a partidelor politice de către: autorităţile publice, organizaţiile, întreprinderile, instituţiile publice, alte persoane juridice finanţate de la bugetul public sau care au capital de stat, cu excepţia cazurilor în care acordarea de servicii sau susţinerea materială este în mod expres prevăzută de legislaţie".

Prevederile actelor internaţionale, de asemenea, impun obligaţia pozitivă de a organiza alegerile în condiţii de egalitate şi cu atitudine echidistantă faţă de concurenţii electorali.

Astfel, potrivit art.25 din Convenţia ONU privind Drepturile Civile şi Politice, 1966:

"Orice cetăţean are dreptul şi posibilitatea, fără nici una din discriminările la care se referă articolul 2 şi fără restricţii nerezonabile:

a) de a lua parte la conducerea treburilor publice, fie direct, fie prin intermediul unor reprezentanţi liber aleşi;

b) de a alege şi de a fi ales, în cadrul unor alegeri periodice, oneste, cu sufragiu universal şi egal şi cu scrutin secret, asigurând exprimarea liberă a voinţei alegătorilor;

c) de a avea acces, în condiţii generale de egalitate, la funcţiunile publice din ţara sa".

Cităm şi din pct.2.3 din Codul bunelor practici în materie electorală, Comisia de la Veneţia:

"Egalitatea şanselor trebuie să fie garantată în mod echitabil partidelor şi candidaţilor. Aceasta impune o atitudine neutră din partea autorităţilor de stat, în special în ceea ce priveşte: campania electorală; reflectarea alegerilor de către mijloacele de informare în masă, în special de media publică; susţinerea materială a partidelor şi campaniilor electorale de către stat".

În conformitate cu pct.1.4.1 din Linii directoare comune privind prevenirea şi combaterea utilizării abuzive a resurselor administrative în cursul proceselor electorale, Comisia de la Veneţia:

"Cadrul normativ trebuie să asigure neutralitatea Serviciului Public prin interzicerea desfăşurării activităţilor de campanie de către oficiali în exercitarea funcţiei publice, prin participarea ca şi candidaţi în alegeri sau prin susţinerea unor candidaţi. Acest lucru se aplică atât instituţiilor publice cât şi celor semi-publice. Este foarte importantă menţinerea unei separaţii între stat şi partidele politice; în particular partidele politice nu ar trebui să fie asociate statului".

Iar potrivit pct.II.1.3. din aceleaşi Linii directoare: "Cadrul legislativ ar trebui să interzică ca autorităţile publice, precum şi organismele publice şi semi-publice aflate în exerciţiul funcţiilor lor să se implice în timpul procesului electoral în activităţi prin care să favorizeze sau să defavorizeze, intenţionat sau accidental, un partid politic sau un candidat. Aceasta se referă la fonduri publice (din bugetul de stat sau local), precum şi resurse instituţionale (personal, vehicule, infrastructură, telefoane, computere etc.)".

În acelaşi timp nu poate fi trecută cu vederea şi constatarea Curţii Constituţionale expusă în pct.155 al Hotărîrii nr.34 din 13 decembrie 2016, potrivit căreia " … Curtea reţine, corupţia electorală, în care liderii politici folosesc beneficiile obţinute abuziv pentru a influenţa alegerile, este o formă a corupţiei politice".

Astfel, Comisia reţine existenţa legăturii cauzale directă între susţinerea verbală acordată de Preşedintele Igor Dodon unui concurent electoral şi acţiunile efective de transfer de imagine în beneficiul acestui concurent electoral prin utilizarea resurselor publice ce decurg din funcţia publică de Preşedinte al ţării, fapt incompatibil cu principiile desfăşurării alegerilor în condiţii libere, egale şi corecte.

Prin urmare, participarea candidaţilor şi membrilor PSRM la evenimente pe care le-a organizat şi/sau la care a participat Igor Dodon în calitate de Preşedinte, preluarea şi diseminarea prin diverse instrumente a acestor evenimente reprezintă relaţii de "simbioză" în urma cărora PSRM se asigură de beneficii prin utilizarea resurselor administrative ale Preşedinţiei.

Este de menţionat că, în conformitate cu art.16 alin.(1) din Codul electoral, Preşedintelui Republicii Moldova revine competenţa de a desemna un membru în componenţa Comisiei Electorale Centrale, organul electoral ierarhic superior competent să organizeze şi să desfăşoare alegeri în strictă conformitate cu prevederile legale, iar un astfel de comportament abuziv este inadmisibil inclusiv în accepţia Liniilor directoare de care ar trebui să se conducă membrul desemnat.

În acelaşi timp, avînd în vedere că bannerele plasate pe reţeaua de socializare www.ok.ru cu privire la amnistia migraţională sînt cu tentă electorală, în ele fiind utilizate personalităţi ca Preşedintele Republicii Moldova şi Preşedintele Federaţiei Ruse, ceea ce este contrar prevederilor art.52 alin.(8) din Codul electoral (în agitaţia electorală nu pot fi utilizate personalităţi de peste hotare) şi art.123 alin(2) din Codul electoral (caracterul apartinic al acţiunilor Preşedintelui ţării), Comisia conchide să emită o adresă către reprezentanţa acestei reţele în Republica Moldova privind excluderea unor asemenea elemente de publicitate de pe portalul respectiv.

Avînd în vedere cele expuse supra, luînd în considerare faptul că instituţia Preşedinţiei în frunte cu Igor Dodon cu certitudine avea cunoştinţă despre carenţele expuse de Curtea Constituţională la etapa validării mandatului, Comisia ajunge la concluzia privind necesitatea atenţionării instituţiei în cauză asupra inadmisibilităţii unui comportament lipsit de neutralitate faţă de toţi concurenţi electorali şi aplicării unei sancţiuni sub formă de avertisment concurentului electoral PSRM privind faptul utilizării resurselor administrative ale Preşedinţiei.

Pentru motivele arătate şi în temeiul art.18 alin.(2), art.22 alin.(2) lit.e), art.26 alin.(1) lit.b), art.41 alin.(3) lit.d), art.51 alin.(1) şi alin.(2), art.52 alin.(7), art.75 alin.(2) lit.a), art.123 alin.(2) din Codul electoral, al art.26 alin.(6) lit.d) din Legea nr.294 din 21.12.2007 privind partidele politice, al art.25 lit.c) din Convenţia ONU privind Drepturile Civile şi Politice, 1966, al pct.2.3 din Codul bunelor practici în materie electorală, Comisia de la Veneţia, al pct.1.4.1 din Linii directoare comune privind prevenirea şi combaterea utilizării abuzive a resurselor administrative în cursul proceselor electorale, Comisia de la Veneţia, Comisia Electorală Centrală

HOTĂRĂŞTE:

1. Se ia act de sesizarea nr.CEC-10AP/50 din 4 februarie 2019 a Partidului Liberal şi de sesizarea nr.CEC-7/1006 din 5 februarie 2019 a Partidului Politic "Şor".

2. Se atenţionează Preşedintele Republicii Moldova asupra inadmisibilităţii implicării în campania electorală pentru alegerile parlamentare din 24 februarie 2019.

3. Pentru utilizarea resurselor administrative ale Instituţiei Prezidenţiale a Republicii Moldova la alegerile parlamentare din 24 februarie 2019 Partidului Politic "Partidul Socialiştilor din Republica Moldova" se aplică sancţiunea sub formă de avertisment.

4. Se recomandă Partidului Politic "Partidul Socialiştilor din Republica Moldova" de a se abţine de la utilizarea resurselor administrative prin intermediul Instituţiei Prezidenţiale a Republicii Moldova.

5. Prezenta hotărîre şi Manualul în materie de prevenire şi combatere a utilizării resurselor administrative în procesele electorale se transmit Instituţiei Prezidenţiale a Republicii Moldova spre informare în vederea neadmiterii pe viitor a abaterilor constatate.

6. Prezenta hotărîre intră în vigoare la data adoptării, se publică pe pagina web oficială a Comisiei Electorale Centrale şi în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

OPINIE SEPARATĂ

expusă în conformitate cu art.18 alin.(3) din Codul electoral şi pct.25 lit.î)

din Regulamentul cu privire la activitatea Comisiei Electorale Centrale

În calitate de membru al Comisiei Electorale Centrale, expun opinia separată la Hotărîrea Comisiei Electorale Centrale nr.2264 din 8 februarie 2019 cu privire la sesizarea nr.CEC-10AP/50 din 4 februarie 2019 a Partidului Liberal şi sesizarea nr.CEC-7/1006 din 5 februarie 2019 a Partidului Politic "Şor", din următoarele motive:

La data de 4 februarie 2019, Partidul Liberal a depus la Comisia Electorală Centrală contestaţia înregistrată sub nr.CEC-10AP/50, cu privire la unele încălcări ale legislaţiei admise de Preşedinţia Republicii Moldova şi Partidul Politic "Partidul Socialiştilor din Republica Moldova". În contestaţia respectivă, au fost descrise faptele ca presupuse încălcări, prezentate probe, expus temeiul legal, cerinţele contestatarului, semnătura şi datele de identitate ale persoanei care a depus-o, respectînd în totalmente prevederile alin.(5) al art.71 Codului Electoral RM. Necesar de menţionat, cerinţele contestatarului, care sunt: Solicităm admiterea integrale a prezentei contestaţii pe baza prevederilor art.71 şi art.72 din Codul Electoral.

Potrivit art.71 al Codului Electoral - Contestaţiile (1) Alegătorii şi concurenţii electorali pot contesta acţiunile/inacţiunile şi hotărîrile consiliilor şi birourilor electorale şi acţiunile/inacţiunile concurenţilor electorali. Depunerea cererii în instanţa de judecată trebuie precedată de contestarea prealabilă în organul electoral ierarhic superior organului al cărui act se contestă, cu excepţia contestaţiilor privind acţiunile/inacţiunile concurenţilor electorali, depuse direct în instanţa de judecată, şi a contestaţiilor ce se referă la exercitarea dreptului la vot sau la administrarea alegerilor depuse la biroul electoral în ziua alegerilor. (2) Contestaţiile privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor se examinează de către organele electorale, respectîndu-se ierarhia acestora. Procedura detaliată de examinare a contestaţiilor în perioada electorală se aprobă prin hotărîre a Comisiei Electorale Centrale (3) Contestaţiile privind reflectarea campaniei electorale de către radiodifuzorii aflaţi sub jurisdicţia Republicii Moldova se examinează de către Consiliul Coordonator al Audiovizualului în conformitate cu prevederile prezentului cod, ale Codului audiovizualului al Republicii Moldova, iar contestaţiile ce vizează mijloacele de informare în masă scrise se examinează de către instanţa de judecată. (4) Deciziile organelor electorale şi ale Consiliului Coordonator al Audiovizualului asupra contestaţiilor pot fi atacate în instanţa de judecată. (5) Contestaţia va conţine descrierea faptelor invocate ca presupuse încălcări, probele, temeiul legal, cerinţele contestatarului, semnătura şi datele de identitate ale persoanei care o depune. În cazul contestaţiilor privind hotărîrile organelor electorale, sarcina probării legalităţii revine acestor organe. (6) Contestaţiile privind finanţarea campaniilor electorale se adresează Comisiei Electorale Centrale, în cazul concurenţilor electorali în alegerile parlamentare şi prezidenţiale, sau consiliilor electorale de circumscripţie, în cazul candidaţilor independenţi în alegerile locale. Examinarea contestaţiilor privind finanţarea campaniilor electorale ale partidelor politice nu se supune termenelor de prescripţie prevăzute la art.72–74.

În art.72 al Codului Electoral este descris procedura de depunere a contestaţiei şi competenţa de examinare a acestora - Depunerea contestaţiilor (1) Acţiunile/inacţiunile şi hotărîrile organelor electorale pot fi contestate la organul electoral ierarhic superior, iar acţiunile/inacţiunile concurenţilor electorali – direct în instanţa de judecată, în termen de 3 zile calendaristice de la data săvîrşirii acţiunii/identificării inacţiunii sau adoptării hotărîrii. Termenul de depunere se calculează începînd cu ziua următoare zilei în care a fost săvîrşită acţiunea, a fost identificată inacţiunea sau a fost adoptată hotărîrea. (2) În cazul alegerilor parlamentare în circumscripţii uninominale şi al alegerilor locale, hotărîrile consiliilor electorale asupra contestaţiilor ce vizează acţiunile/inacţiunile concurenţilor electorali pot fi atacate în instanţa de judecată în a cărei rază teritorială se află consiliul respectiv. (3) Contestaţiile privind acţiunile şi hotărîrile Comisiei Electorale Centrale şi ale Consiliului Coordonator al Audiovizualului se depun, fără respectarea procedurii prealabile, la Curtea de Apel Chişinău în termen de 3 zile calendaristice de la data săvîrşirii acţiunii sau adoptării hotărîrii. (4) Contestaţia concurentului electoral nu poate fi depusă de către membrul organului electoral respectiv, dar poate fi depusă de reprezentantul concurentului electoral în organul electoral respectiv sau de o persoană împuternicită de concurentul electoral prin procură. (5) În cazul în care examinarea nu ţine de competenţa organului electoral respectiv, contestaţia, precum şi materialele anexate la ea urmează a fi transmise spre examinare conform competenţei, în mod urgent, în cel mult 2 zile calendaristice de la data recepţionării.

Prin Hotărîrea nr.2264 din 08.02.2019 Comisia Electorală Centrală a menţionat contestaţia nr.CEC-10AP/50 depusă de către Partidul Liberal ca fiind – "un demers intitulat "contestaţie", dar care de fapt reprezintă o sesizare". Consider că este inadmisibil din partea Comisiei Electorale Centrale, de a trata arbitrar contestaţia menţionată, dat fiind faptul că aceasta conţine pe deplin denumirea şi forma unei contestaţiei, cu solicitările de admitere a contestaţiei şi referinţele la art.71 şi 72 al Codului Electoral, care prevăd conţinutul, procedura de depunere şi examinare a contestaţiei. Cu atît mai mult, reprezentantul contestatarului în cadrul şedinţei Comisiei Electorale Centrale, la care sa examinat contestaţia sus menţionată, a confirmat precum că este o contestaţie şi nu sesizare. Acest fapt denotă că Comisia Electorală Centrală unilateral a modificat cerinţele contestatarului neluînd în consideraţie solicitările, oferindu-i o formă de sesizare.

În contestaţie se solicită de a fi atras la răspundere concurentul electoral Partidul Politic "Partidul Socialiştilor din Republica Moldova" pentru presupusele încălcări prin acţiunile descrise în contestaţie, ca de examplu: Preşedinlele Igor DODON are întîlniri cu şefi de state, negociază nişte drepturi suplimentare pentru cetăţenii Republicii Moldova. Aceste acţiuni, nu pot fi imputate concurentului electoral Partidul Politic "Partidul Socialiştilor din Republica Moldova", în primul rind sunt acţiuni din partea Preşedintelui RM, în al doilea rind acţiunile respective nu au scop agitaţional şi nu se face agitaţie în folosul unui concurent electoral, în nici-o probă prezentată de contestatar nu sunt demonstrate acţiuni de agitaţie, or, art.1 al Codului Electoral prevede expres definiţia de agitaţie electorală – acţiuni de pregătire şi difuzare a informaţiei, care au scopul de a-i determina pe alegători să voteze pentru unii sau pentru alţi concurenţi electorali.

Comisia Electorală Centrală prin hotîrărea nr.2264 din 08.02.2019 în p. 3 a aplicat avertizare concurentului electoral Partidul Politic "Partidul Socialiştilor din Republica Moldova" nefiind în drept să aplice sancţiune, cu încălcarea competenţei de examinare a contestaţiei, şi anume, prevederile ce vizează acţiunile a unui concurent electoral, or, potrivit art.72 alin.(1) al Codului Electoral RM - Depunerea contestaţiilor (1) Acţiunile/inacţiunile şi hotărîrile organelor electorale pot fi contestate la organul electoral ierarhic superior, iar acţiunile/inacţiunile concurenţilor electorali – direct în instanţa de judecată, în termen de 3 zile calendaristice de la data săvîrşirii acţiunii/identificării inacţiunii sau adoptării hotărîrii.

La fel, potrivit p.4 din Regulamentului privind procedura de examinare şi soluţionare a contestaţiilor de către organele electorale în perioada electorală - Contestaţiile privind acţiunile/inacţiunile concurentului electoral se depun direct la instanţa de judecată, în a cărei rază teritorială se află organul electoral care a înregistrat concurentul.

Consider, că Comisia Electorală Centrală nu era în drept să examineze contestaţia depusă de către Partidul Liberal nr.CEC-10AP/50 dar să o transmită conform competenţei prevăzute de Codul Electoral, astfel, s-a substituit atribuţiile instanţei de judecată, or, conform prevederilor art.72. alin.(5) al Codului Electoral - În cazul în care examinarea nu ţine de competenţa organului electoral respectiv, contestaţia, precum şi materialele anexate la ea urmează a fi transmise spre examinare conform competenţei, în mod urgent, în cel mult 2 zile calendaristice de la data recepţionării.

Conform p. 9 al Regulamentului privind procedura de examinare şi soluţionare a contestaţiilor de către organele electorale în perioada electorală - În situaţia în care la etapa verificării se stabileşte că examinarea nu ţine de competenţa organului electoral respectiv, contestaţia, precum şi materialele anexate la ea, vor fi transmise în mod de urgenţă, prin scrisoare de însoţire, spre examinare conform competenţei, în cel mult două zile calendaristice de la data recepţionării, iar o copie a contestaţiei se păstrează la organul electoral care a recepţionat-o.

Necesar de menţionat, precum că, Comisia Electorală Centrală a admis probele prezentate de către contestatar nefiind verificată provenienţa, veridicitatea şi autenticitatea acestora, cu atît, mai mult, nu a fost prezentată de către contestatar declaraţia pe proprie răspundere, ignorînt prevederile p. 8 al Regulamentului privind procedura de examinare şi soluţionare a contestaţiilor de către organele electorale în perioada electorală care prevede - Probele prezentate trebuie să corespundă cerinţelor de admisibilitate şi pertinenţă. Partea care prezintă probe va semna o declaraţie pe propria răspundere (conform modelului din anexa nr.2.) privind provenienţa, veridicitatea şi autenticitatea acestora, purtînd răspundere conform legislaţiei în vigoare.

Reeşind din cele expuse mai sus, mi-am fundamentat poziţia prin prisma prevederilor Codului Electoral, opiniile proprii fiind bazate în primul rînd pe echitate şi corectitudine faţă de concurenţi electorali, repectînd prevederile Codului Electoral şi Regulamentului privind procedura de examinare şi soluţionare a contestaţiilor de către organele electorale în perioada electorală.

FILIPOV Vadim,

membru al Comisiei Electorale Centrale