Hotărîre nr.26 din 05.07.2016 privind Rapoartele auditului conformităţii exerciţiului bugetar şi gestionării patrimoniului public în cadrul entităţilor publice locale din raionul Briceni pe anul 2015

CURTEA DE CONTURI

H O T Ă R Î R E

privind Rapoartele auditului conformităţii exerciţiului bugetar

şi gestionării patrimoniului public în cadrul entităţilor publice

 locale din raionul Briceni pe anul 2015

nr. 26  din  05.07.2016

 (în vigoare 09.09.2016) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 293-305 art. 27 din 09.09.2016

* * *

Curtea de Conturi, în prezenţa preşedintelui raionului Briceni, dl Mihail Gnatiuc, şefului Direcţiei administrarea proprietăţii publice în cadrul Agenţiei Proprietăţii Publice de pe lîngă Ministerul Economiei, dl Mihai Doruc, şefului Inspectoratului Fiscal de Stat pe raionul Briceni, dna Larisa Rusu, şefului Direcţiei Finanţe a Consiliului raional Briceni, dna Ala Burdujan, şefului Direcţiei Învăţămînt, Tineret şi Sport, dl Vitalie Ştirbu, şefului Oficiului Cadastral Teritorial Briceni, dl Iurie Budneac, şi primarilor: or. Briceni, dl Vitalie Gorodinschi, or. Lipcani, dl Eugen Dumenco, com. Mărcăuţi, dl Oleg Lisiuc, s. Tabani, dl Igor Bolduma, s. Drepcăuţi, dl Ghenadie Ioxa, s. Cotiujeni, dl Mihail Ursu, călăuzindu-se de art.2 alin.(1) şi art.4 alin.(1) lit.a) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008¹, a examinat Raportul auditului conformităţii exerciţiului bugetar în cadrul autorităţilor publice locale din raionul Briceni pe anul 2015, precum şi Raportul auditului conformităţii gestionării patrimoniului public în cadrul entităţilor publice din raionul Briceni pe anul 2015.

____________________________

¹ Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008 (în continuare – Legea nr.261-XVI din 05.12.2008).

Misiunile de audit au fost realizate în temeiul art.28, art.30 şi art.31 din Legea nr.261-XVI din 05.12.2008 şi în conformitate cu Programul activităţii de audit al Curţii de Conturi pe anul 2016². Scopul misiunilor de audit a constat în verificarea respectării de către autorităţile administraţiei publice locale (în continuare – AAPL) din raionul Briceni a legalităţii şi regularităţii în procesul bugetar şi în gestionarea patrimoniului public.

____________________________

² Hotărîrea Curţii de Conturi nr.46 din 14.12.2015 “Privind aprobarea Programului activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2016”.

Acţiunile de audit au fost racordate standardelor internaţionale³ aplicate de Curtea de Conturi, probele de audit fiind obţinute prin: examinarea rapoartelor privind execuţia bugetară, rapoartelor financiare ale entităţilor supuse auditării, registrelor contabile; verificarea documentelor primare; analiza indicatorilor şi a unor date semnificative; observaţii directe, precum şi prin analiza explicaţiilor persoanelor cu funcţii de răspundere din cadrul entităţilor supuse auditului. La fel, au fost examinate deciziile şi dispoziţiile Consiliului raional şi ale preşedintelui raionului, actele organelor deliberative şi executive ale unităţilor administrativ-teritoriale (în continuare – UAT) de nivelul I.

____________________________

³ Hotărîrea Curţii de Conturi nr.60 din 11.12.2013 “Cu privire la aplicarea Standardelor Internaţionale de Audit ale Instituţiilor Supreme de Audit de nivelul 3 – ISSAI 100, ISSAI 200, ISSAI 300, ISSAI 400 în cadrul misiunilor de audit ale Curţii de Conturi”; Hotărîrea Curţii de Conturi nr.7 din 10.03.2014 “Cu privire la aplicarea Liniilor Directoare de Audit (ISSAI 1000-9999) în cadrul auditului public”.

Examinînd rezultatele auditului şi audiind Rapoartele prezentate, precum şi explicaţiile persoanelor cu funcţii de răspundere prezente în şedinţa publică, Curtea de Conturi

A CONSTATAT:

evaluările auditului public scot în evidenţă anumite slăbiciuni instituţionale, nereguli care stau la originea lor, generatoare de folosire iraţională a fondurilor publice. Astfel, abaterile şi iregularităţile admise de administraţiile locale din raionul Briceni în procesul bugetar 2015 atestă că autorităţile de resort nu şi-au asumat obiective clare pentru consolidarea bazei financiare a bugetelor locale, în special din contul (re)evaluării materiei impozabile, implicit, a surselor de venituri proprii. Totodată, modul de gestionare a cheltuielilor bugetare şi a patrimoniului proprietate publică nu întruneşte criterii de prudenţialitate şi economicitate. Administrarea patrimoniului public nu contribuie la consolidarea bazei financiare a autorităţilor locale, fondurile fixe şi activele gestionate de către entităţile fondate nu generează veniturile corespunzătoare.

Deficienţele elucidate de misiunea de audit relevă următoarele.

• AAPL din raion nu au urmărit obiectivul extinderii şi consolidării bazei de impozitare la justa valoare, inclusiv prin estimarea şi prognozarea relevantă a indicilor fiscal-bugetari (2,7 mil.lei), care ar asigura stabilitatea financiară a bugetelor UAT. Totodată, neidentificarea şi neevaluarea resurselor aferente finanţelor publice au determinat neacumularea veniturilor la bugetele locale (de la 17,1 mil.lei pînă la 22,7 mil.lei).

• Managementul cheltuielilor şi managementul financiar-contabil nu corespunde rigorilor legale, fiind elucidate o serie de nereguli care au diminuat eficienţa alocaţiilor bugetare:

√ neefectuarea rectificării planurilor de venituri şi de cheltuieli cu suma transferurilor restituite (0,8 mil.lei); repartizarea mijloacelor financiare (4,3 mil.lei, la situaţia din 01.01.2015) în lipsa deciziei consiliului local; utilizarea contrar destinaţiei a unor transferuri (0,2 mil.lei);

√ gestionarea cu abateri de la cadrul normativ a alocaţiilor bugetare pentru retribuirea muncii (2,2 mil.lei), inclusiv neaprobarea corectă a cheltuielilor de salarizare (1,4 mil.lei), precum şi efectuarea plăţilor neconforme la acest capitol (0,8 mil.lei);

√ administrarea ineficientă a mijloacelor financiare din fondul de rezervă, prin efectuarea cheltuielilor care nu au caracter excepţional şi/sau imprevizibil şi care nu ţin de competenţa APL (0,4 mil.lei);

√ neconformarea cadrului de proceduri regulamentare şi de transparenţă în procesul achiziţiilor publice, ceea ce a condiţionat iregularităţi ce ţin de: neelaborarea planurilor de achiziţii publice de bunuri, lucrări şi servicii; divizarea achiziţiilor de bunuri şi lucrări (2,5 mil.lei); neprezentarea dărilor de seamă privind contractele de achiziţie publică de valoare mică (5,5 mil.lei);

√ gestiunea neconformă a mijloacelor destinate investiţiilor şi reparaţiilor capitale, care a generat nereguli şi erori de tipul: executarea lucrărilor în lipsa documentaţiei de proiect elaborate şi verificate regulamentar (8,2 mil.lei); nevalorificarea în termen a lucrărilor cu finanţare din bugetul de stat şi formarea datoriilor (2,1 mil.lei); lucrări recepţionate cu abateri de la cele contractate (0,3 mil.lei); neraportarea în evidenţă a reparaţiilor capitale (6,9 mil.lei); transmiterea neconformă a cheltuielilor capitale (22,3 mil.lei);

√ înregistrarea neconformă a operaţiunilor financiare, ceea ce a determinat raportarea eronată a unor situaţii financiare (0,4 mil.lei).

• Activitatea necorespunzătoare a factorilor de decizie din cadrul AAPL (de nivelul I şi nivelul II) în vederea asigurării regularităţii şi legalităţii administrării patrimoniului public, managementul necorespunzător al gestionării acestuia, nerespectarea prevederilor legislaţiei în vigoare şi lipsa la AAPL a unui cadru de reglementare a modului de gestionare a patrimoniului public s-au soldat cu:

√ neasigurarea înregistrării regulamentare la organul cadastral a drepturilor asupra bunurilor imobile (134 de bunuri imobile în valoare totală de 93,2 mil.lei);

√ neînregistrarea în evidenţă a terenurilor proprietate publică locală (22,9 mil.lei); necontabilizarea regulamentară a altor valori patrimoniale (construcţii, încăperi izolate în sumă de peste 6,6 mil.lei);

√ neasigurarea delimitării terenurilor proprietate publică (a statului, a UAT); evidenţa defectuoasă şi lipsa controlului asupra modului de utilizare al acestora, ceea ce permite folosirea neautorizată a terenurilor proprietate publică;

√ managementul defectuos la implementarea şi gestionarea “Proiectului de construcţie a locuinţelor pentru păturile socialmente vulnerabile II” (1,35 mil.euro);

√ administrarea vicioasă a terenurilor împădurite sau aflate sub vegetaţie forestieră în lipsa unui regim silvic performant şi a amenajamentelor silvice, condiţionată de neelaborarea unor prevederi legale specifice acestui domeniu;

√ administrarea drumurilor locale în lipsa unei baze legale şi normative adecvate condiţiilor şi cerinţelor actuale de întreţinere şi reparaţie a acestora;

√ neelaborarea principiilor de gestiune economică argumentată şi a indicatorilor bazaţi pe rezultate, inclusiv de cost-eficienţă, privind patrimoniul transmis în gestiune economică, a generat:

- transmiterea neregulamentară a patrimoniului în gestiunea întreprinderilor municipale (17,8 mil.lei);

- neasigurarea evidenţei conforme şi raportarea eronată a patrimoniului public transmis în gestiune întreprinderilor municipale, instituţiilor medico-sanitare publice şi Direcţiei Învăţămînt, Tineret şi Sport (147,2 mil.lei);

- înregistrarea de către întreprinderile municipale a pierderilor urmare a activităţii operaţionale ineficiente (0,9 mil.lei).

• Managementul financiar-contabil necorespunzător nu a asigurat în deplină măsură respectarea principiilor de bază ale organizării şi ţinerii evidenţei contabile, precum şi raportarea situaţiilor financiare potrivit normelor stabilite, constatîndu-se înregistrări neconforme ale operaţiunilor financiare, ca urmare fiind raportate eronat situaţiile financiare şi patrimoniale.

Verificările asupra conformării cerinţelor şi recomandărilor auditului efectuat anterior de Curtea de Conturi indică asupra faptului că managementul AAPL din raion a ignorat necesitatea unor remedieri de rigoare. Astfel, din 45 de recomandări expuse în Rapoartele de audit aprobate prin Hotărîrea nr.13 din 10.04.2012⁴, au fost executate doar 13, executate parţial – 11, iar 21 – neexecutate.

____________________________

⁴ Hotărîrea Curţii de Conturi nr.13 din 10.04.2012 “Privind Raportul auditului asupra regularităţii executării bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale şi gestionării patrimoniului public din raionul Briceni pe anul 2011 şi Raportul auditului legalităţii administrării mijloacelor financiare în cadrul unor entităţi din raionul Briceni în perioada anilor 2005-2011”.

În concluzie, instituţia supremă de audit reiterează că iregularităţile şi neperformanţele constatate sînt rezultatul iresponsabilităţii de care au dat dovadă factorii de decizie din raion la gestionarea fondurilor publice, precum şi al lipsei unui sistem de control intern eficient.

Reieşind din cele expuse, în temeiul art.7 alin.(1) lit.a), art.15 alin.(2) şi alin.(4), art.16 lit.c) şi art.34 alin.(3) din Legea nr.261-XVI din 05.12.2008, Curtea de Conturi

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Raportul auditului conformităţii exerciţiului bugetar în cadrul autorităţilor publice locale din raionul Briceni pe anul 2015, precum şi Raportul auditului conformităţii gestionării patrimoniului public în cadrul entităţilor publice din raionul Briceni pe anul 2015, anexate la prezenta Hotărîre.

2. Prezenta Hotărîre şi Rapoartele de audit se remit:

2.1. Consiliului raional Briceni, preşedintelui raionului, consiliilor locale şi primarilor or. Briceni şi or. Lipcani, satelor/comunelor: Balasineşti, Beleavinţi, Bălcăuţi, Berlinţi, Bogdăneşti, Bulboaca, Caracuşenii Vechi, Colicăuţi, Corjeuţi, Coteala, Cotiujeni, Criva, Drepcăuţi, Grimăncăuţi, Halahora de Sus, Hlina, Larga, Mărcăuţi, Medveja, Mihăileni, Pererita, Şirăuţi, Slobozia-Şirăuţi, Tabani, Teţcani şi Trebisăuţi, pentru implementarea recomandărilor indicate în Rapoartele de audit, cu determinarea acţiunilor concrete în vederea înlăturării deficienţelor constatate, precum şi cu stabilirea termenelor şi a persoanelor responsabile de realizarea acestora;

2.2. Oficiului teritorial Edineţ al Cancelariei de Stat, pentru informare şi se cere asigurarea controlului administrativ al activităţii AAPL din raionul Briceni în corespundere cu norma legală, în vederea neadmiterii încălcărilor şi neajunsurilor constatate în Raportul de audit;

2.3. Ministerului Mediului, pentru informare şi se cere luarea de măsuri în vederea stabilirii unor politici/reglementări clare/exhaustive privind gestionarea şi evidenţa terenurilor proprietate publică locală aflate sub vegetaţie forestieră, precum şi completarea cadrului juridic aferent împăduririi terenurilor degradate, administrate de autorităţile publice locale;

2.4. Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, pentru informare şi se cere, conform competenţelor, elaborarea, ajustarea şi publicarea cadrului legislativ-normativ aferent executării lucrărilor de întreţinere, reparaţie şi construcţie a drumurilor publice locale, conform cerinţelor de rigoare;

2.5. Ministerului Finanţelor, pentru informare şi luare de atitudine privind activitatea autorităţilor financiare şi fiscale din raionul Briceni ce ţine de evaluarea şi monitorizarea bazei de impozitare aferente formării şi mobilizării integrale a veniturilor bugetare; relaţiile interbugetare; necesitatea stabilirii unor reglementări exhaustive în materie de evidenţă contabilă a patrimoniului public, inclusiv privind mecanismul de reevaluare a fondurilor fixe;

2.6. Ministerului Economiei, pentru informare şi luare de atitudine privind asigurarea raportării corespunzătoare de către AAPL a informaţiilor cu privire la patrimoniul public gestionat, precum şi înregistrarea corespunzătoare a acestuia în Registrul patrimoniului public;

2.7. Guvernului Republicii Moldova, pentru informare şi posibilă examinare a impedimentelor în procesul de administrare a proprietăţii publice, generate de anumite conflicte de norme; a gradului de conformare a autorităţilor publice de resort şi a celor locale privind respectarea cadrului legal şi regulator în materie de evidenţă/cadastrare/integritate a patrimoniului public gestionat;

2.8. Parlamentului Republicii Moldova şi comisiilor parlamentare: economie, buget şi finanţe; administraţie publică, dezvoltare regională, mediu şi schimbări climatice, pentru informare;

2.9. Fracţiunii parlamentare a partidului socialiştilor, pentru informare.

3. Se ia act că, pe parcursul desfăşurării misiunilor de audit, AAPL supuse auditării au întreprins unele măsuri de remediere a neconformităţilor constatate: au conformat la cadrul legal-normativ înscrieri contabile (2719,8 mii lei); au fost încheiate contracte de arendă (151,5 mii lei) pentru terenuri agricole (187,8 ha) şi calculat impozitul funciar (13,1 mii lei); au fost semnate contracte de arendă a construcţiilor hidrotehnice (5,8 mii lei); a fost calculată şi restituită suma din vînzarea terenurilor (28,6 mii lei); au fost restituite mijloace financiare din plăţile neconforme pentru salarizare (342,4 mii lei); au fost executate lucrări achitate, dar neexecutate (91,8 mii lei); au fost restituite alte cheltuieli (1,7 mii lei) etc.

4. Dată fiind revendicarea în Rapoartele de audit anexate la prezenta Hotărîre a recomandărilor misiunilor precedente de audit extern, se exclude din regim de monitorizare Hotărîrea Curţii de Conturi nr.13 din 10.04.2012.

5. Despre măsurile întreprinse pentru executarea subpunctelor 2.1-2.4 din prezenta Hotărîre, se va informa Curtea de Conturi în termen de 12 luni din data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

6. Prezenta Hotărîre se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în conformitate cu art.34 alin.(7) din Legea nr.261-XVI din 05.12.2008.

Aprobat

prin Hotărîrea Curţii de Conturi

nr.26 din 5 iulie 2016

RAPORTUL

auditului conformităţii exerciţiului bugetar în cadrul autorităţilor

publice locale din raionul Briceni pe anul 2015

I. INTRODUCERE

Prezenta misiune de audit a fost realizată în temeiul prevederilor art.28 şi art.31 din Legea nr.261-XVI din 05.12.2008¹ şi în conformitate cu Programul activităţii de audit al Curţii de Conturi pe anul 2016, avînd drept scop determinarea dacă autorităţile publice locale din raion: au respectat legalitatea şi regularitatea în procesul bugetar, inclusiv în materie de fundamentare a proiecţiilor fiscal-bugetare, prin identificarea şi administrarea integrală a veniturilor publice; au gestionat cheltuielile bugetare în mod exigent şi eficient; au asigurat raportarea bugetară în mod corespunzător.

Informaţiile generale privind raionul Briceni, cadrul normativ şi legislativ relevant (care vizează bazele juridice, organizatorice şi financiare de constituire şi utilizare a bugetului raionului, precum şi evidenţa contabilă în cadrul autorităţilor publice supuse auditării), derularea procesului bugetar sînt expuse în Anexa nr.1 la prezentul Raport de audit. Anexa nr.2 cuprinde contextul general privind executarea veniturilor şi cheltuielilor bugetelor UAT, iar obiectivele auditului, domeniul de aplicare şi metodologia sînt prezentate în Anexa nr.3. În scop informativ, datele-cheie sintetizate privind exerciţiul bugetar pe anul 2015 sînt expuse în Anexele nr.4-7, iar în Anexele nr.8-9 se prezintă informaţiile cu privire la neregulile şi abaterile sintetizate pe obiectivele auditului. Anexa nr.10 cuprinde informaţiile cu privire la măsurile întreprinse de AAPL pe marginea Raportului de audit.

__________________________

¹ Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008.

II. CONTEXTUL GENERAL PRIVIND EXERCIŢIUL BUGETAR

Principalii indicatori ai bugetului UAT din raionul Briceni realizaţi pe anul 2015:

√ la venituri – în sumă de 204,3 mil.lei (96,5%), sau cu 7,3 mil.lei sub nivelul rectificat. O sursă importantă a bugetelor locale o constituie transferurile de la BS, care au însumat 154,8 mil.lei (preconizate – 167,0 mil.lei), sau 75,8%, din care: cele cu destinaţie generală – 26,7 mil.lei, şi cu destinaţie specială – 118,1 mil.lei. Ponderea veniturilor proprii administrate direct de APL a constituit 11,6% (23,8 mil.lei), urmate de defalcările de la impozitele /taxele de stat – 10,6% (21,7 mil.lei);

√ la cheltuieli – în sumă de 202,6 mil.lei (88,9%), sau cu 25,3 mil.lei sub nivelul rectificat, din care 13,9 mil.lei revine instituţiilor de învăţămînt.

Bugetul anual a fost executat cu un excedent bugetar de 1,7 mil.lei.

Datoriile debitoare şi creditoare (la 31.12.2015) la componenta cheltuieli au însumat 0,2 mil.lei şi, respectiv, 14,3 mil.lei, inclusiv cu termenul de prescripţie expirat – 2,3 mil.lei. Datoria bugetelor UAT din raion privind împrumuturile acordate din bugetul raional a constituit 3,3 mil.lei.

III. CONSTATĂRI, CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Obiectivul I. UAT au identificat şi administrat veniturile bugetare în conformitate cu cadrul legal în vigoare, inclusiv cu Legea privind finanţele publice locale?

Asigurarea concludenţei procesului bugetar, inclusiv a subprocesului potenţialului economico-financiar şi, implicit, a bazei impozabile, constituie un factor primordial în consolidarea autonomiei financiare locale.

În contextul atribuţiilor conferite de cadrul legal², autorităţile executive ale UAT nu şi-au asumat pe deplin responsabilităţile în cadrul procesului de elaborare a proiectului de buget privind corectitudinea şi veridicitatea datelor, indicilor şi altor informaţii în a căror bază este elaborat bugetul respectiv. Pentru o planificare calitativă a bugetelor în baza unor prognoze asumate şi reale, administratorii de bugete urmau să efectueze o analiză amplă şi complexă asupra potenţialului economico-financiar aferent formării bazei de impozitare, inclusiv a veniturilor proprii în particular, dar prezenţa unor slăbiciuni instituţionale, cum ar fi: lipsa sau irelevanţa unor obiective de evaluare credibilă a bazei de impozitare formată din activităţile din teritoriu; lipsa cadrului metodologic adecvat şi a instrumentelor analitice de evaluare a prognozelor bugetare, reduc capacitatea de formare a prognozelor şi de planificare a veniturilor proprii în bugetele locale.

Evaluările de audit relevă că AAPL din raion nu au urmărit obiectivul extinderii şi consolidării bazei de impozitare. Astfel, nepreocuparea în cauză a limitat sursele de formare a finanţelor teritoriilor administrate. În acest sens, urmare a estimărilor asupra părţii de venituri din bugetele locale, auditul a constatat subevaluări la unele categorii de impozite şi taxe, la altele identificînd rezerve nevalorificate.

Incapacitatea instituţională atestată prin subperformanţa serviciilor de colectare a impozitelor şi taxelor locale, precum şi neconlucrarea AAPL cu autorităţile fiscale şi cadastrale din teritoriu au cauzat neidentificarea/denaturarea bazei de impozitare şi, respectiv, neacumularea veniturilor în bugetele locale în sumă totală (estimate în cadrul acţiunilor de audit) de la 17,1 mil.lei pînă la 22,7 mil.lei.

O rezervă la acumularea veniturilor proprii în bugetele locale o constituie restanţele contribuabililor faţă de bugetele UAT, care, potrivit informaţiilor din baza de date a IFS Briceni la situaţia din 01.01.2016, au însumat 876,2 mii lei, fiind în descreştere faţă de începutul anului cu 185,3 mii lei.

__________________________

² Art.31 alin.(1) lit.a) şi art.33 alin.(6) lit.a) din Legea nr.397-XV din 16.10.2003 privind finanţele publice locale (în continuare – Legea nr.397-XV din 16.10.2003).

Subobiectivul 1.1. Relevanţa cadrului analitico-procedural şi impactul asupra proiecţiilor bugetare la venituri, relaţiile interbugetare cu bugetul de stat

Anul 2015 reprezintă o perioadă de implementare a noilor prevederi legislative³ prin care au fost operate o serie de modificări şi instituite reguli în aspect de formare a bugetelor locale, cu aplicarea unor noi condiţii de partajare a veniturilor, a defalcărilor de la impozitele şi taxele de stat şi de repartizare a transferurilor pe niveluri de bugete ale UAT, menite să asigure consolidarea autonomiei locale şi stimularea colectării veniturilor proprii, pentru a acoperi cheltuielile AAPL potrivit nevoilor lor specifice.

√ Modificările operate în noul sistem al finanţelor publice nu au încurajat efortul (ne)fiscal propriu şi creşterea semnificativă a autonomiei locale în administrarea sistemului de venituri proprii ale UAT. Astfel, veniturile totale ale bugetelor UAT din raion pe anul 2015 au constituit 204,3 mil.lei, în diminuare semnificativă (- 32,2 mil.lei) faţă de cele înregistrate în anul 2014 (236,5 mii lei). În acest context, se relevă că un impact asupra micşorării potenţialului (ne)fiscal o constituie noul model de partajare a impozitelor, ce a influenţat la scăderea veniturilor curente⁴ pe anul 2015, faţă de perioada corespunzătoare a anului 2014 cu 17,9 mil.lei (-28,3%), ceea ce a diminuat şi capacitatea de acoperire a cheltuielilor AAPL conform competenţelor atribuite la asigurarea nevoilor specifice, majorîndu-se gradul de dependenţă al UAT faţă de BS.

Analiza în evoluţie a structurii veniturilor încasate denotă că transferurile de la BS pe anul 2015 au fost executate în sumă de 154,8 mil.lei, ceea ce constituie cu 16,6 mil.lei mai puţin faţă de anul 2014, menţinîndu-se o pondere în totalul veniturilor la un nivel de circa 75 la sută, astfel rezumînd că modificările legale operate ce vizează reformarea sistemului de alocare a transferurilor şi de partajare a impozitelor/taxelor nu au condiţionat creşterea transferurilor de la BS către bugetul local.

√ Conform noilor modificări legislative în aspect de formare a bugetelor locale şi de aplicare a unor noi condiţii de partajare a veniturilor pentru AAPL cu o bază fiscală mai slabă, pe anii 2015-2016 urmează a fi aplicate transferuri de compensare pentru autorităţile la care diferenţa dintre veniturile potrivit noului sistem de formare a bugetelor UAT şi veniturile executate în anul 2013 conform sistemului precedent de formare a bugetelor respective este negativă, iar susţinerea sub formă de transferuri temporare de compensare destinate urmînd să acopere 50% din diferenţa menţionată. În acest scop, pentru anul 2015 MF a aprobat (fără participarea DF şi AAPL) pentru 5 AAPL din raion mijloace financiare de susţinere a deficitului bugetar în sumă totală de 0,7 mil.lei. Auditul relevă că transferurile de compensare nu se încadrează în prevederile cadrului normativ-metodologic, deoarece, potrivit acestuia, transferurile urmează a fi efectuate reieşind din datele execuţiei bugetare a veniturilor AAPL pe anul 2013 şi din datele execuţiei bugetare incluse conform formulei de calcul, iar acest indiciu nu caracterizează situaţia reală pentru determinarea cauzelor ce au influenţat indicatorii aprobaţi iniţial şi celor care au condus la neexecutarea integrală a veniturilor, precum şi aplicarea conformă a formulei de calcul (se exemplifică AAPL din s.Drepcăuţi, compensaţii aprobate în sumă de 0,38 mil.lei).

__________________________

³ Art.4 şi art.5 din Legea nr.397-XV din 16.10.2003; Codul fiscal nr.1163-XIII din 24.04.1997 (în continuare – Codul fiscal).

⁴ Venituri proprii; defalcări conform cotelor procentuale de la impozitele pe venit şi taxele de stat; mijloacele speciale şi veniturile fondurilor speciale.

• Modalitatea de estimare a impozitului pe venit al persoanelor fizice nu asigură aplicarea cadrului legal şi metodologic relevant în aspect de estimare a veniturilor bugetelor UAT. Astfel,

√ constatările de audit relevă că AAPL din raionul Briceni nu au fost motivate pentru extinderea şi consolidarea bazei de impozitare. Aceste situaţii au fost condiţionate de posibilităţile limitate ale administraţiilor locale de monitorizare a impozitului pe venit al persoanelor fizice (inclusiv a restanţelor) pentru care sînt aplicate cote specifice de defalcare pe tipuri de bugete, fapt ce limitează sursele de formare a finanţelor în teritoriile administrate, acestea începînd cu 2015 nu influenţează relaţiile interbugetare cu BS la determinarea transferurilor cu destinaţie generală. Astfel, contingentul total aprobat pe anul 2015 a impozitului pe venit al persoanelor fizice la nivelul UAT din raion constituie 18,7 mil.lei, în diminuare cu 0,3 mil.lei faţă de datele executării bugetare ale perioadei corespunzătoare din anul precedent, ceea ce denotă că la elaborarea bugetelor UAT, de către AAPL, de comun acord cu DF, nu au ţinut cont de prognozele macroeconomice şi de principiile de bază ale politicii statului în domeniul veniturilor⁵, reiterate şi în Notele metodologice⁶.

Prin urmare, potrivit Notelor menţionate, sarcina de prezentare a calculelor impozitului pe venit al persoanelor fizice revine APL, prin determinarea indicatorilor ce ţin de prognoza creşterii salariului mediu nominal lunar şi estimarea fondului de remunerare a muncii pe UAT, avînd ca bază datele organelor teritoriale de statistică privind salariul mediu lunar din anul 2013, precum şi estimările scontate ale AAPL la acest impozit pentru anul 2014. Mai mult decît atît, potrivit explicaţiilor responsabililor de la DF, prognozarea acestor venituri s-a efectuat numai în baza calculelor proprii, fără a ţine cont de informaţiile de rigoare de la autoritatea fiscală teritorială, totodată nefiind solicitate şi calculele respective de la AAPL (de nivelul I şi nivelul II). De menţionat că nici autorităţile locale şi nici IFS nu au efectuat o analiză amplă şi complexă a evaluărilor şi proiecţiilor fiscal-bugetare raportate la potenţialul economic aferent formării bazei de impozitare. Ca urmare, veniturile din sursele în cauză pentru anul 2015 în bugetul raionului au fost realizate în sumă totală de 15,1 mil.lei⁷ (contingent total de 21,2 mil.lei), sau cu 1,8 mil.lei (+113,5%) peste nivelul aprobat de 13,3 mil.lei, situaţii condiţionate de lipsa/neutilizarea în cadrul proceselor bugetare a unor indicatori relevanţi ai bazei de calcul;

√ practicile de achitare a salariilor “în plic” şi “muncii nedeclarate” diminuează plăţile în bugetul local din sursa nominalizată, precum şi a celor de asigurări obligatorii. În vederea realizării obiectivului de intensificare a controlului în scopul constatării/identificării evaziunilor din Planul de acţiuni privind minimizarea practicii achitării salariilor “în plic” şi muncii “la negru”, aprobat prin HG nr.477 din 28.06.2011⁸, în anul 2015 IFS Briceni a efectuat verificări operative la 826 de agenţi economici, ca rezultat fiind calculate suplimentar impozite pe venit în sumă de 204,1 mii lei, precum şi contribuţii de asigurări obligatorii de 329,6 mii lei (sociale – 280,0 mii lei; medicale – 49,6 mii lei).

__________________________

⁵ Art.19 alin.(2) din Legea nr.397-XV din 16.10.2003.

⁶ Note metodologice privind elaborarea de către autorităţile administraţiei publice locale a proiectelor de buget pe anul 2015 şi a estimărilor pe anii 2015-2016 remise prin circulara MF nr.06/2-07 din 12.06.2014 (în continuare – Notele metodologice).

⁷ Notă: la 26 UAT încasările au depăşit estimările cu 1,94 mil.lei (contingent total de 3,0 mil.lei) incluse în buget pentru anul curent, iar 3 UAT nu au asigurat colectarea veniturilor în sumă de 0,13 mil.lei.

⁸ Planul de acţiuni privind minimizarea practicii de achitare a salariilor “în plic” şi “muncii la negru”, aprobat prin HG nr.477 din 28.06.2011.

♦ Cu referire la impozitele pe proprietate

Pentru perioada auditată, AAPL (de comun acord cu DF) au estimat/aprobat impozite pe proprietate în mărime de 7,6 mil.lei, fiind efectiv încasate 8,5 mil.lei, sau cu 0,9 mil.lei⁹ mai mult (la nivelul de 111,5%), această situaţie fiind condiţionată de supraexecutarea veniturilor la impozitul funciar cu 0,4 mil.lei¹⁰ şi la impozitul pe bunurile imobiliare a persoanelor fizice cu 0,4 mil.lei, ca rezultat al (ne)aplicării/utilizării unei baze de calcul fiscale relevante a IFS, Cadastrul fiscal etc.

• AAPL din raion, în comun cu autoritatea fiscală, nu au demonstrat o atitudine responsabilă pentru identificarea şi colectarea veniturilor bugetare aferente impozitelor pe proprietate, această situaţie fiind condiţionată de nerespectarea cadrului legal-normativ şi, nu în ultimul rînd, de monitorizarea ineficientă a procesului de evaluare şi colectare a veniturilor din partea autorităţilor, precum şi de lipsa unor proceduri ale controlului intern, ceea ce a determinat nerealizarea conformă a veniturilor din impozitul menţionat. Astfel,

√ unele AAPL nu au fost preocupate de identificarea, luarea în evidenţă şi impozitarea unor terenuri. Astfel, potrivit art.10 din Codul funciar¹¹, de competenţa CL ţine autentificarea drepturilor deţinătorilor de terenuri, în modul stabilit de lege; asigurarea perceperii impozitului funciar; exercitarea controlului de stat asupra folosirii şi protecţiei terenurilor. Însă, contrar prevederilor în cauză şi în lipsa documentelor care ar atesta folosinţa proprietăţii, 25 AAPL din raion au admis gestionarea neconformă a terenurilor publice cu suprafaţa totală de 479,1 ha, în scopuri de producere agricolă, ceea ce a determinat neîncasarea (în 2015) a veniturilor în bugetele locale (estimate de audit) în sumă totală de 52,7 mii lei¹²;

√ plenitudinea bazei de calcul a impozitelor din proprietate depinde în principal de delimitarea şi înregistrarea integrală a patrimoniului public şi a celui privat, precum şi de înregistrarea conformă a drepturilor patrimoniale la OCT. Neasigurarea acestor obiective constituie un prim impediment semnificativ în evaluarea bunurilor imobile în scopuri fiscale şi, respectiv, un flagel ce diminuează capacitatea şi efortul fiscal propriu administraţiilor locale în completarea resurselor disponibile. Prin urmare, la acest capitol se identifică unele rezerve pentru suplimentarea bugetelor locale din impozitul pe bunurile imobiliare. Astfel, în condiţiile tergiversării procedurilor de (re)evaluare a bunurilor imobile la valoarea reală de piaţă, AAPL dispun de posibilitatea de aprobare a cotei de stabilire a impozitului în limite ce variază pînă la 0,3% din baza impozabilă a bunurilor imobiliare. Totuşi, unele autorităţi nu au oferit argumentări documentate cu privire la motivele neaplicării potenţialului fiscal scontat, ca rezultat bugetul local a fost lipsit de posibilitatea de a suplini veniturile cu pînă la 1,0 mil.lei¹³.

În cadrul acţiunilor de audit efectuat pe un eşantion identificat de bunuri imobile, s-a constatat că, la aprobarea bugetelor locale pentru 2015, 5 AAPL nu au asigurat estimarea autentică a bazei impozabile şi încasarea plăţilor cuvenite, prin urmare veniturile din impozitul imobiliar fiind diminuate cu 12,8 mii lei¹⁴, ceea ce constituie în medie 7,6 la sută din veniturile aprobate de autorităţi la acest capitol şi care se datorează neînregistrării în baza impozabilă a unor imobile (în număr de 26).

• Ca urmare a lipsei unei baze adecvate/exhaustive de calcul, veniturile din taxa pentru folosirea drumurilor de către automobilele înmatriculate în Republica Moldova au fost estimate neconform (fiind admisă subestimarea acestora). Astfel, potrivit Notelor metodologice, sarcina privind calcularea cuantumului taxelor rutiere revine DF, ca bază luîndu-se numărul autovehiculelor înregistrate şi amplasate în UAT şi taxele stabilite prin Codul fiscal (Titlul IX). Însă, ca rezultat al utilizării unor date irelevante privind numărul mijloacelor de transport, precum şi lipsei unei baze impozabile la acest capitol (în funcţie de capacitatea cilindrică a motorului, masa totală şi sarcina masivă pe osie), a fost admisă o planificare neconformă a veniturilor din taxa pentru folosirea drumurilor. De menţionat că veniturile din sursa în cauză planificate în condiţiile specificate au fost executate la nivelul de 120%, fiind încasate în sumă totală de 6,6 mil.lei, sau cu 1,1 mil.lei mai mult faţă de cele aprobate, ceea ce nu asigură un cadru metodologic adecvat şi un proces conform de evaluare/formare a veniturilor respective, care, la rîndul său, influenţează şi includerea în buget a cheltuielilor¹⁵.

__________________________

⁹ Notă: la 22 UAT încasările au depăşit estimările aprobate în buget cu 1,05 mil.lei, iar 6 UAT nu au asigurat colectarea veniturilor în sumă de 0,2 mil.lei.

¹⁰ La impozitul: (i) funciar pe terenurile cu altă destinaţie decît cea agricolă (114.02) – 159,2 mii lei (+159,2%, supraîndeplinire la 24 APL ce variază de la +106% pînă la 364%); (ii) funciar de la persoane fizice (114.03) – 52,6 mii lei (+108,3%); (iii) funciar pe terenurile agricole de la gospodăriile ţărăneşti (114.07) – 178,7 mii lei (+108,2%); (iv) pe bunurile imobiliare ale persoanelor fizice – 352,7 mii lei (+137,5%).

¹¹ Codul funciar nr.828-XII din 25.12.1991 (în continuare – Codul funciar).

¹² Anexa nr.8 la Raportul de audit.

¹³ CO Briceni – 0,6 mil.lei; CO Lipcani – 0,4 mil.lei.

¹⁴ Anexa nr.8 la Raportul de audit.

¹⁵ Art.1 alin.(1) din Legea fondului rutier nr.720-XIII din 02.02.1996 (în continuare – Legea nr.720-XIII din 02.02.1996) şi art.6 alin.(10) din Codul fiscal.

♦ Administrarea veniturilor proprii de către AAPL

Urmare a evaluărilor efectuate, misiunea de audit denotă că, în perioada supusă auditării, AAPL din raion nu şi-au asumat promovarea unui management prudent în materie de identificare, evaluare şi colectare a veniturilor proprii, ceea ce a determinat estimarea incorectă a bazei fiscale aferente taxelor/plăţilor locale.

√ Planificarea neconformă şi administrarea ineficientă a veniturilor din taxele pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii a condiţionat subestimarea veniturilor bugetare în mărimi semnificative (0,8 mil.lei), această situaţie fiind generată de sistemul de control insuficient din partea autorităţilor locale. Astfel, unităţile comerciale care activează pe teritoriul localităţilor sau prestează servicii achită o anumită taxă în funcţie de tipul de activitate pe care o desfăşoară, în conformitate cu prevederile art.290 lit.(e) din Codul fiscal. Urmare a auditării acestei componente a veniturilor, au fost scoase în evidenţă unele deficienţe care lipsesc bugetul local de venituri pasibile încasării. Potrivit prevederilor legale¹⁶, AAPL dispun de atribuţii privind eliberarea autorizaţiilor de funcţionare pentru unităţile ce comercializează produse şi servicii, precum şi privind executarea controlului asupra respectării regulilor de comercializare de către acestea.

Probele acumulate la primăria or.Briceni relevă că, deşi veniturile aferente taxei pentru unităţile comerciale/de prestări servicii acumulate în anul 2015 (1908,4 mii lei) au înregistrat o descreştere, faţă de anul 2014, cu 50,3 mii lei, totuşi la acest capitol se atestă unele venituri pasibile perceperii, pe care primăria nu le-a inclus în calcul şi, respectiv, nu au fost realizate. Astfel, deşi conform bazei de calcul, veniturile din taxa nominalizată au constituit 2058,3 mii lei, acestea au fost aprobate în sumă de 1300,0 mii lei, sau cu o diminuare nejustificată a planului pe venituri cu 758,3 mii lei.

Prin urmare, testările de audit relevă un sistem de control intern insuficient din partea AAPL din or.Briceni, ce a determinat faptul că, pe parcursul anului 2015, unii agenţi economici au desfăşurat activităţi economice eschivîndu-se de la calcularea integrală şi achitarea taxei pentru unităţile comerciale/de prestări servicii, estimată la suma de 89,8 mii lei. În urma verificărilor selective (efectuate de către audit, prin contrapunerea datelor IFS cu informaţia AAPL privind calcularea taxei respective pe 2015) pe un eşantion de 198 de agenţi economici, cărora li s-au eliberat 295 de autorizaţii, s-a constatat că în 27 de cazuri (sau la 13% din eşantionul selectat) nu a fost calculată şi achitată la bugetul local taxa pentru unităţile comerciale/de prestări servicii venituri în sumă de 89,8 mii lei. În acelaşi timp, în urma verificărilor efectuate la 22 de subiecţi (sau 11% din eşantion) de către echipa de audit, de comun cu responsabilii din cadrul IFS Briceni, privind regularitatea desfăşurării activităţilor comerciale, s-a constatat că 4 persoane fizice practicau activitate în lipsa unei forme organizatorico-juridice (patenta de întreprinzător etc). Prin urmare, suma necalculată de către entităţile vizate conform estimărilor a constituit circa 11,0 mii lei.

• AAPL şi autoritatea fiscală nu au urmărit/asigurat în comun estimarea veridică şi concludentă a taxei pentru dispozitivele publicitare. Această situaţie a fost cauzată de monitorizarea insuficientă şi raportarea neveridică a bazei impozabile, ce au determinat nerealizarea conformă a veniturilor din sursa menţionată.

În anul 2015, veniturile bugetului primăriei or.Briceni din taxa pentru amplasarea dispozitivelor publicitare au fost aprobate şi executate în sumă, respectiv, de 65,3 mii lei şi de 86,1 mii lei (la un nivel de 131,9%). Totodată, probele de audit denotă că veniturile aprobate de CO Briceni pentru de raportare au avut o bază de calcul de 98,9 mii lei, corespunzător estimarea veniturilor la acest capitol fiind diminuată cu 33,6 mii lei. De menţionat că în 2015 nu s-a efectuat verificarea pe deplin a plenitudinii calculării taxei pentru dispozitivele publicitare, cauzele fiind informaţia incompletă şi irelevantă prezentată, lipsa monitorizării acestui proces, precum şi conlucrarea neadecvată dintre AAPL cu IFS Briceni. În contextul celor expuse, se denotă că, urmare a confruntării selective a datelor Trezoreriei şi rapoartelor AAPL din or.Briceni pentru 2015, s-a constatat că, avînd calculate la acest compartiment 98,9 mii lei, au fost înregistrate plăţi ale agenţilor economici pentru taxa respectivă în sumă de 72,8 mii lei, sau cu 26,1 mii lei mai puţin, ceea ce confirmă monitorizarea insuficientă şi raportarea neveridică a situaţiei privind publicitatea autorizată.

În contextul modificărilor operate în Codul fiscal¹⁷, prin care a fost extinsă baza impozabilă a taxei pentru dispozitivele publicitare a căror suprafaţă depăşeşte 0,5 m², AAPL (de comun cu IFS Briceni) nu au întreprins măsurile de rigoare în vederea evaluării şi stabilirii obiectului impozabil pentru acest compartiment, astfel ratîndu-se posibilitatea pentru identificarea unor fonduri publice pasibile pentru bugetul local.

• AAPL din or.Briceni nu au fost preocupate de asigurarea regulamentară a activităţii parcărilor auto cu plată. Astfel, urmare a verificărilor efectuate în procesul de audit şi confruntării datelor privind parcările auto din diferite surse (IFS Briceni, AAPL, vizitelor în teren), s-a constatat că nu este asigurată o evidenţă strictă a obiectelor impunerii cu taxa de parcare. Prin urmare, conform datelor primăriei or.Briceni, în 2015 au fost eliberate autorizaţii pentru 2 parcări cu suprafaţa totală de 750 m^{2 18}. Potrivit prevederilor legale¹⁹, AAPL autorizează parcările auto cu plată, prin aprobarea schemelor de amplasare a parcărilor auto, cu indicarea suprafeţelor concrete de amplasare a acestora, luînd în considerare şi prevederile planului urbanistic general al oraşului. Contrar celor menţionate şi ca urmare a ignorării responsabilităţilor atribuite²⁰, AAPL din or.Briceni nu au întreprins măsurile corespunzătoare în vederea aprobării exhaustive a schemei de amplasare a parcării auto pentru un agent economic, fiind aprobată nejustificat numai suprafaţa de 50 m² (în baza cererii depuse), deşi potenţialul parcării constituie 4976 m², ca urmare nefiind identificată baza fiscală şi posibilitatea încasării veniturilor în bugetul local de circa 40,0 mii lei/an.

În alt caz, AAPL din or.Briceni pe parcursul mai multor ani nu au întreprins măsurile de rigoare în vederea autorizării şi administrării eficiente a două terenuri (0,11 ha²¹) pe care sînt amplasate parcări, ceea ce a lipsit bugetul local de venituri (2014-2015) estimate în sumă de 22,2 mii lei.

• AAPL din raion nu au demonstrat un interes vădit la calcularea şi colectarea în buget a taxei de piaţă, totodată neasigurînd o evaluare autentică a bazei de impozitare pentru identificarea rezervelor posibile. Drept rezultat, veniturile bugetare din taxa respectivă au fost diminuate cu 153,1 mii lei. Astfel, primăria or.Briceni nu a utilizat informaţiile privind obiectul impozabil, fiind aprobate în buget venituri din taxa de piaţă (122/27) de 100,0 mii lei, faţă de baza de calcul dispusă de 178,0 mii lei, diminuînd estimările bugetare cu 78,0 mii lei.

La identificarea veniturilor în cauză, contrar prevederilor art.290 şi art.291 din Titlul VII din Codul fiscal, potrivit cărora subiecţi ai impunerii cu taxa de piaţă sînt persoanele juridice sau fizice înregistrate în calitate de întreprinzător-administrator al pieţei, iar obiectul impunerii (baza impozabilă) este suprafaţa totală a terenului şi a imobilelor amplasate pe teritoriul pieţei, ca urmare a neincluderii în calcul a suprafeţelor deţinute efectiv conform schemei de amplasare a teritoriului pieţei²² de 13,8 mii m.p., nu a fost determinată integral baza impozabilă la taxa de piaţă, ceea ce a condiţionat diminuarea plăţilor cu circa 127,9 mii lei. Pe parcursul mai multor ani, primăria or. Briceni nu a întreprins măsurile de rigoare în vederea înfiinţării, autorizării şi organizării în modul corespunzător a două terenuri special amenajate cu suprafaţa totală de 0,25 ha²³, pe care se desfăşoară activitate de comerţ, prin intermediul unităţilor comerciale amplasate în perimetrul acestora, corespunzător specificului comerţului în pieţe. Neregulile invocate au afectat procesul de administrare a veniturilor şi ca urmare, reieşind din taxa aprobată pentru anul 2015, bugetul orăşenesc a fost lipsit de venituri pasibile în sumă de 25,2 mii lei.

• AAPL nu au dispus formarea bazei de date aferente aplicării taxelor pentru resursele naturale. În anul 2015, încasările în bugetele UAT din taxele pentru resursele naturale au constituit 1,7 mil.lei, ponderea cea mai mare de 73,3% revenind taxei pentru extragerea mineralelor utile (1,3 mil.lei); urmată de încasările din taxa pentru apă (0,4 mil.lei, 25,3%) etc. De menţionat că DF a estimat veniturile din taxa pentru extragerea mineralelor utile (pe anul 2015) în lipsa informaţiilor relevante şi exhaustive aferente bazei de impozitare (costul mineralelor utile extrase), după cum prevede Titlul VI şi Titlul VII din Codul fiscal, sau fără a ţine cont de cele prezentate la autoritatea fiscală. În acest context, se exemplifică planificarea veniturilor din sursa menţionată pentru anul 2015 în sumă de 1,5 mil.lei, în timp ce încasările efective au constituit 1,3 mil.lei, ceea ce influenţează nivelul de administrare a cheltuielilor publice.

La rîndul său (pentru perioada auditată), estimarea veniturilor din taxa pentru apă s-a efectuat de către DF în lipsa informaţiei privind obiectul impozabil (volumul de apă captat), cu aplicarea datelor privind executarea veniturilor realizate în anii precedenţi, astfel fiind aprobate venituri în sumă de 0,3 mil.lei, pe cînd baza de calcul a constituit cu 0,1 mil.lei mai mult.

√ Unele APL din raion²⁴ nu au prevăzut şi nu au întreprins măsuri eficiente pentru a suplini pe anul de referinţă bugetele locale cu venituri din taxa pentru salubrizare: prin oferirea unei argumentări documentate cu privire la motivele neaprobării la buget a veniturilor respective; nedemonstrînd existenţa unei motivaţii sigure şi univoce a autorităţilor locale pentru creşterea veniturilor bugetare, ce constituie o oportunitate ce poate fi aplicată faţă de persoanele care beneficiază de servicii de salubrizare de la întreprinderile specializate, dar care nu îşi respectă obligaţiunile. Ca urmare a faptului că nu a fost creată o bază fiscală proprie de evidenţă a contribuabililor, autorităţile locale, dispunînd de un potenţial economic şi cunoscînd modalităţile de percepere, nu au reuşit să asigure o identificare conformă, precum şi încasarea veniturilor respective din taxa pentru salubrizare, evaluate la circa 1,1 mil.lei/an.

__________________________

¹⁶ Art.6 alin.(1) din Legea nr.231 din 23.09.2010 cu privire la comerţul interior.

¹⁷ Art.288 pct.8, art.290 lit.q) şi art.291 alin.(1) lit.q) din Codul fiscal; art.17 din Legea nr.1227-XIII din 27.06.1997 cu privire la publicitate.

¹⁸ Cod fiscal 1004604003457 – 700 m² ; cod fiscal 1003604006604 – 50 m² .

¹⁹ Legea nr.835-XIII din 17.05.1996 privind principiile urbanismului şi amenajării teritoriului; pct.1, pct.3 şi pct.7 din HG nr.672 din 19.06.1998 “Cu privire la parcările auto cu plată pe teritoriului Republicii Moldova”.

²⁰ Art.32 alin.(2) din Legea nr.397-XV din 16.10.2003 şi art.298 alin.(1) din Codul fiscal.

²¹ or. Briceni, str. Mihai Eminescu 48 – 0,0768 ha; or. Briceni, str. Farmaciei 1 – 0,0342 ha.

²² Decizia CO Briceni nr.2/11 din 18.06.2013 “Cu privire la autorizarea funcţionării pieţei mixte din or. Briceni, str. Fierarilor 1 şi aprobarea schemei de amplasare”.

²³ Or. Briceni: str. Independenţei – 975,8 m² şi str. Fierarilor – 1546,7 m² .

²⁴ Primăriile: or. Briceni – 0,6 mil.lei; or. Lipcani – 0,2 mil.lei; satelor/comunelor: Criva – 0,06 mil.lei; Drepcăuţi – 0,1 mil.lei; Hlina – 0,05 mil.lei; Şirăuţi – 0,1 mil.lei; Slobozia-Şirăuţi – 0,05 mil.lei.

♦ Cu privire la administrarea mijloacelor speciale

√ AAPL din raion nu au întreprins măsuri suficiente în vederea formării şi administrării regulamentare a mijloacelor speciale, nu au asigurat o monitorizare şi administrare conformă a procesului de dare în locaţiune a bunurilor domeniului public, ca urmare nefiind acumulate veniturile de rigoare. Auditul relevă că veniturile planificate pentru anul 2015 la compartimentul mijloace speciale nu exprimă nivelul real de acumulare, cauza fiind necalcularea pe deplin a acestora şi neimpunerea spre plată, ceea ce nu corespunde prevederilor Legii nr.397-XV din 16.10.2003, astfel fiind diminuată responsabilitatea executorilor (ordonatorilor) de buget privind elaborarea proiectului de buget şi încasarea veniturilor conform prevederilor legale. Prin urmare, la darea în locaţiune a activelor neutilizate, factorii de decizie din cadrul AAPL nu s-au conformat cerinţelor regulamentare²⁵, generînd un impact negativ asupra acumulării operative a veniturilor şi folosirii raţionale a mijloacelor publice. Ca urmare a gestionării neconforme a imobilelor cu suprafaţa totală de 320,7 m², transmise în folosinţă gratuită unui agent economic²⁶ (în lipsa contractelor de locaţiune), 12 AAPL ale UAT din raion nu au întreprins/asigurat măsurile de rigoare în vederea stabilirii şi acumulării veniturilor estimate de audit în sumă de minimum 46,2 mii lei²⁷.

√ Bunurile domeniului public pot fi date în administrare în temeiul deciziei CL şi în condiţiile unei licitaţii publice²⁸. Urmare a transmiterii bunurilor proprietate publică a DÎTS în locaţiune, fără desfăşurarea licitaţiilor publice conform prevederilor legale, bugetul a fost lipsit de venituri estimate în sumă de minimum 70,6 mii lei (10%) şi de maximum 96,3 mii lei (50%), ceea ce constituie pasul licitării.

√ AAPL ale 2 UAT au admis nereguli la darea în locaţiune a obiectelor de infrastructură, stabilind plata anuală pentru locaţiune şi pentru folosirea utilajului fără respectarea modului de calcul al plăţii corespunzătoare potrivit prevederilor legale²⁹, ceea ce a cauzat diminuarea veniturilor, pentru anul 2015, cu 7,0 mii lei³⁰.

√ Aplicarea coeficienţilor de ramură şi de piaţă diminuaţi faţă de cei prestabiliţi regulamentar s-a soldat cu neacumularea veniturilor de 2,0 mii lei³¹.

__________________________

²⁵ Legea bugetului de stat pe anul 2014 nr.339 din 23.12.2013 (în continuare – Legea nr.339 din 23.12.2013); Legea bugetului de stat pentru anul 2015 nr.72 din 12.04.2015; Legea nr.121-XVI din 04.05.2007 privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice; Regulamentul cu privire la modul de dare în locaţiune a activelor neutilizate, aprobat prin HG nr.483 din 29.03.2008.

²⁶ SA, cod fiscal 1002600023242.

²⁷ Anexa nr.8 la Raportul de audit.

²⁸ Art.14 alin.(2) lit.b), lit.c) şi lit.d) şi art.77 alin.(2) şi alin.(3) din Legea nr.436-XVI din 28.12.2006 privind administraţia publică locală; pct.22 din Regulamentul privind licitaţiile cu strigare şi cu reducere, aprobat prin HG nr.136 din 10.02.2009.

²⁹ Legea nr.339 din 23.12.2013.

³⁰ Primăriile: com. Halahora de Sus – 5,0 mii lei; s. Pererita – 2,0 mii lei.

³¹ Primăria s.Pererita – 2,0 mii lei.

Subobiectivul 1.2. Impactul fiscal-bugetar rezultat din administrarea necorespunzătoare a fondurilor publice

Administrarea cu bună diligenţă a proprietăţii publice din partea autorităţilor locale constituie un impuls spre consolidarea sistemului de venituri proprii şi spre asigurarea autonomiei locale.

În urma evaluării componentei date, misiunea de audit relevă că:

• AAPL nu au dat dovadă de responsabilitate în vederea evaluării, impunerii şi colectării tuturor veniturilor proprii provenite din gestionarea terenurilor proprietate publică. Totodată, nerespectarea legislaţiei funciare şi insuficienţa implementării procedurilor de control intern au determinat utilizarea ineficientă a terenurilor proprietate publică a UAT şi nerealizarea veniturilor la bugetul local în sumă totală de la 1088,6 mii lei pînă la 5521,0 mii lei. Astfel,

√ deficienţele care au generat nerealizarea veniturilor la bugetele UAT au fost admise la gestionarea terenurilor arabile proprietate publică, acestea fiind condiţionate de: lipsa unui control adecvat din partea AAPL asupra gestionării fondurilor publice; monitorizarea insuficientă a relaţiilor privind stabilirea şi încasarea plăţilor pentru utilizarea acestora, ceea ce a afectat capacitatea autorităţilor de a realiza integral veniturile aferente bugetelor locale, în consecinţă nefiind încasate mijloace bugetare în sumă totală ce se estimează de la 386,9 mii lei pînă la 1934,3 mii lei³². Această situaţie a fost condiţionată de folosirea de unii agenţi economici a terenurilor arabile cu suprafaţa de 479,2 ha, proprietate publică a 25 UAT, în lipsa unor justificări a dreptului de folosinţă a proprietăţii (contracte, decizii etc);

√ neregulile în administrarea terenurilor proprietate publică a UAT aferente obiectelor privatizate, întreprinderilor şi obiectivelor spre privatizare şi/sau private s-au soldat cu neacumularea veniturilor bugetare, iregularităţi generate de gestionarea şi evidenţa neconformă a patrimoniului public de către AAPL. Astfel, în mod regulamentar³³, de proprietarii obiectelor privatizate sau ai întreprinderilor şi obiectelor private, în cazul în care nu au cumpărat sau nu au arendat terenuri aferente obiectelor ori întreprinderilor menţionate, de la aceştia se va încasa anual plata pentru folosirea terenului (stabilită în mod unilateral de CL) de pînă la 10% din preţul normativ al pămîntului. În acest context, auditul a constatat că 9 AAPL nu au întreprins măsurile corespunzătoare în vederea planificării şi încasării tuturor plăţilor pasibile de la folosirea terenurilor proprietate publică a UAT. Prin urmare, CL nu au stabilit mărimea plăţii pentru folosirea terenurilor proprietate publică aferente obiectivelor privatizate sau întreprinderilor şi obiectivelor private, cu suprafaţa totală de 18,8 ha, ceea ce a condiţionat nerealizarea veniturilor bugetare din folosirea terenurilor menţionate în sumă de la 449,7 mii lei pînă la 2326,7 mii lei³⁴.

Totodată, se relevă că 12 AAPL³⁵, urmare a neconformării prevederilor menţionate, nu au asigurat o administrare conformă a terenurilor proprietate publică, ceea ce a cauzat neacumularea veniturilor pasibile bugetelor locale. Probele de audit denotă că în raionul Briceni patru SA³⁶ (supuse privatizării conform prescripţiilor regulamentare³⁷) îşi desfăşoară activitatea pe terenuri cu suprafaţa totală de 9,75 ha, proprietate a autorităţilor locale, fără achitarea plăţii respective pentru folosinţa acestora. Astfel, urmare a neîntreprinderii de către AAPL a măsurilor suficiente, limitîndu-se doar la adresarea scrisorilor către agenţii economici respectivi, fără iniţierea litigiilor judiciare şi/sau adresarea către fondatori pentru legitimarea folosinţei/posesiei terenurilor proprietate publică locală, numai în anul 2015 AAPL din raion au fost lipsite de venituri pasibile încasării estimate de la 252,0 mii lei pînă la 1260,0 mii lei;

√ 10 AAPL din raion nu au asigurat o administrare adecvată a terenurilor ocupate de bazine acvatice, acest proces fiind afectat de unele deficienţe care au condiţionat necalcularea şi neîncasarea veniturilor bugetare estimate în sumă totală de minimum 285,0 mii lei şi maximum 1425,0 mii lei³⁸. În acest sens, auditul atestă că terenurile ocupate de bazinele acvatice cu suprafaţa de 353,0 ha, înregistrate la OCT ca proprietate publică a statului, aflate în folosinţa unor agenţi economici, se utilizează de către aceştia în lipsa contractelor de arendă, deciziilor CL, consecinţa fiind neîncasarea veniturilor pasibile în bugetele locale. Totodată, la efectuarea unui şir de tranzacţii ce ţin de arenda terenurilor ocupate de bazine acvatice, 4 AAPL din raion au admis micşorarea suprafeţelor ocupate de bazinele acvatice contractate (inclusiv cu suprafaţa fîşiilor riverane de protecţie şi construcţiilor hidrotehnice, în total 16,3 ha), ceea ce a cauzat necalcularea şi neîncasarea unor venituri bugetare în sumă totală de 19,3 mii lei³⁹;

√ lipsa unui control eficient din partea AAPL asupra utilizării conforme a fondului funciar determină neîncasarea veniturilor bugetare provenite din arenda terenurilor. Probele de audit acumulate la acest compartiment denotă că 2 AAPL din raion nu au demonstrat prudenţă şi interes faţă de eficientizarea gestionării fondului funciar, ceea ce se exprimă prin neasigurarea aplicării preţului normativ ajustat conform modificărilor operate în Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997 la executarea contractelor de arendă a terenurilor publice încheiate anterior. Prin urmare, bugetele locale au fost lipsite de venituri (estimate de audit) în sumă totală de 3,5 mii lei⁴⁰;

√ unele AAPL din raion nu au asigurat o contabilizare conformă a angajamentelor deţinătorilor de terenuri, încasărilor şi soldurilor datoriilor la data raportată privind relaţiile de folosinţă a proprietăţii publice, fapt ce afectează autenticitatea rapoartelor financiare⁴¹ şi nu contribuie la plenitudinea colectării veniturilor publice. Cu toate că situaţiile în cauză au fost menţionate în rapoartele anterioare de audit ale Curţii de Conturi şi înaintate recomandări în scopul conformării relaţiilor de folosinţă şi de asigurare a contabilizării tranzacţiilor, neregula menţionată rămîne încă răspîndită. Astfel, urmare a nerespectării cadrului normativ privind evidenţa în sectorul public⁴², AAPL nu au asigurat o contabilizare conformă a angajamentelor cu toate persoanele care deţin în folosinţă proprietate publică, a încasărilor şi soldurilor datoriilor; nu deţin evidenţa analitică a tranzacţiilor funciare; nu au efectuat inventarierea creanţelor şi întocmirea actelor de verificare cu arendaşii, ceea ce generează riscul de neonorare de către agenţii economici a obligaţiilor asumate. AAPL nu au aplicat pîrghiile corespunzătoare în vederea calculării penalităţilor de întîrziere sau a altor sancţiuni prevăzute de cadrul legal-normativ. Prin urmare, valoarea creanţelor din arenda terenurilor proprietate publică necontabilizate de către contabilităţile a 14 UAT (la situaţia din 01.01.2016) a constituit 201,0 mii lei. Totodată, nerespectînd cerinţele legale⁴³, 9 entităţi nu au contabilizat valoarea creanţelor din locaţiunea activelor neutilizate în sumă de 142,8 mii lei⁴⁴, precum şi nu au înregistrat aceste venituri restante în rapoartele financiare, pentru asigurarea unei evidenţe conforme;

√ gestionarea neadecvată a patrimoniului public, condiţionată de neglijarea de către APL din or. Briceni şi entităţile fondate a principiilor de bună guvernare, inclusiv în materie de gestiune raţională şi de integritate, a cauzat înstrăinarea bunurilor prin intermediul întreprinderilor fondate, ceea ce a condiţionat neîncasarea unor venituri la bugetele locale. Astfel, pe parcursul anului 2015, în bugetul or. Briceni au fost încasate din profitul net al entităţilor fondate venituri de 1,6 mil.lei, acestea nefiind estimate/prognozate. De menţionat că mijloacele financiare indicate au fost transferate în bugetul orăşenesc de către ÎM “Gospodăria Comunal-Locativă din or.Briceni”, acestea fiind obţinute în urma comercializării în anul 2012 a unor active ce ţin de sistemul de aprovizionare cu apă din rîul Prut şi staţiei de epurare a apelor reziduale, la preţul total de 7,0 mil.lei. Mai mult decît atît, AAPL din or.Briceni, contrar legii bugetare anuale, nu a întreprins măsurile de rigoare în privinţa încasării în bugetul orăşenesc a impozitului privat în sumă de 70,2 mii lei din vînzarea bunurilor proprietate publică.

__________________________

³² Anexa nr.8 la Raportul de audit.

³³ Art.10¹ alin.(1) din Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997 privind preţul normativ şi modul de vînzare-cumpărare a pămîntului (în continuare – Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997).

³⁴ Anexa nr.8 la Raportul de audit.

³⁵ AAPL: oraşelor Briceni şi Lipcani; satelor/comunelor: Criva, Bălcăuţi, Bulboaca, Cotiujeni, Drepcăuţi, Beleavinţi, Grimăncăuţi, Şirăuţi, Tabani şi Teţcani.

³⁶ SA/cod fiscal: 1) 1003604006110; 2) 1002600048836; 3) 1003604005353; 4) 1003604009225.

³⁷ Pct.29, 56, 103, 153 şi 165 din Anexa nr.2 la HG nr.945 din 20.08.2007 “Cu privire la măsurile de realizare a Legii nr.121-XVI din 4 mai 2007”.

³⁸ Anexa nr.8 la Raportul de audit.

³⁹ Primăriile satelor/comunelor: Coteala – 2,3 mii lei; Drepcăuţi – 13,1 mii lei; Grimăncăuţi – 0,8 mii lei; Teţcani – 3,1 mii lei.

⁴⁰ Primăriile satelor: Pererita – 2,0 mii lei; Corjeuţi – 1,5 mii lei.

⁴¹ Art.17 alin.(1); art.27 alin.(1) şi alin.(2) din Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007 (în continuare – Legea nr.113-XVI din 27.04.2007).

⁴² Pct.188 din Instrucţiunea aprobată prin Ordinul ministrului Finanţelor nr.94 din 19.07.2010 (abrogată la 01.01.2016 prin Ordinul ministrului Finanţelor nr.216 din 28.12.2015).

⁴³ Art.17 alin.(7) din Legea nr.113-XVI din 27.04.2007.

⁴⁴ Anexa nr.8 la Raportul de audit.

• Înstrăinarea construcţiilor, fără evaluarea concomitentă a terenului aferent, precum şi a altor bunuri nu constituie o oportunitate financiară convenabilă pentru APL şi condiţionează neîncasarea în bugetele AAPL a potenţialelor venituri.

Potrivit prevederilor legale⁴⁵, terenurile pe care sînt amplasate construcţii, instalaţii inginereşti, plantaţii multianuale şi alte bunuri imobiliare se vînd concomitent cu înstrăinarea bunurilor imobiliare. Însă AAPL, neconformîndu-se acestor reglementări, au admis cazuri de neformare a bunurilor ca un lot întreg spre înstrăinare/comercializare, ceea ce a lipsit bugetele de venituri potenţiale.

În acest sens, se relevă:

√ contrar prevederilor legale, AAPL din com.Berlinţi (în 2 cazuri) nu a întreprins măsuri în vederea reglementării relaţiilor funciare pentru terenurile cu suprafaţa de circa 0,1 ha (pe care sînt amplasate construcţii), acordînd neregulamentar dreptul de a cumpăra construcţiile fără a lua în considerare valoarea terenurilor. Ca urmare, obţinînd dreptul de proprietate asupra construcţiilor, persoanele fizice/juridice au obţinut şi dreptul de a cumpăra terenul aferent acestor imobile la preţul de doar 2,6 mii lei, faţă de cel normativ de minimum 127,1 mii lei, ca rezultat AAPL nu a realizat venituri de 124,5 mii lei;

√ analogic, primăria s.Tabani a înstrăinat (2015) tabăra de odihnă în valoare de 42,9 mii lei, fără a fi întreprinse măsurile de rigoare în vederea comercializării imobilului prin licitaţie împreună cu terenul (0,714 ha), acesta ulterior fiind vîndut de către APL la preţul de numai 18,5 mii lei, ceea ce a condiţionat neîncasarea unor venituri estimate de audit în sumă de 904,5 mii lei. Nu a încasat corespunzător⁴⁶ primăria s.Tabani nici impozitul privat (0,4 mii lei), urmare a tranzacţiilor de privatizare a bunurilor proprietate publică menţionate. Totodată, ca urmare a manifestării, din partea a 2 AAPL, a unei atitudini iresponsabile în gestiunea patrimoniului administrat (în 3 cazuri)⁴⁷, au fost comercializate imobile fără luarea în considerare şi a altor fonduri fixe (terenuri împădurite neînregistrate în evidenţă/cadastrate) aferente acestora. Urmare a lipsei valorii reale de piaţă şi a numărului real al obiectelor, auditul nu s-a putut expune asupra veniturilor neacumulate din sursa nominalizată.

• Administrarea neconformă şi lipsa unui control eficient din partea unor APL din raion asupra utilizării fondului funciar a determinat diminuarea veniturilor bugetare din înstrăinarea terenurilor. Astfel, 2 AAPL nu au respectat prevederile legale⁴⁸ privind stabilirea preţului la vînzarea terenurilor proprietate publică. Urmare a verificării legalităţii înstrăinării terenurilor proprietate publică, s-a constatat că primăriile s.Cotiujeni şi com.Mărcăuţi au comercializat prin licitaţie terenuri la un preţ mai mic faţă de cel normativ, în consecinţă nefiind încasate venituri în sumă de 9599,5 mii lei.

Potrivit art.10 alin.(7) din Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997, preţul normativ la vînzarea-cumpărarea terenurilor destinate construcţiilor se calculează pornind de la tarifele specificate la poziţia a IV-a din Anexa la această Lege. Însă, în pofida celor menţionate, în anul 2015, conform deciziei CC Mărcăuţi⁴⁹, s-a admis vînzarea unui teren pentru construcţii (1,8624 ha) la preţ diminuat faţă de cel normativ, ceea ce a condiţionat neîncasarea veniturilor însumate de 2756,6 mii lei. De asemenea, contrar prevederilor regulamentare⁵⁰, AAPL din com.Mărcăuţi nu a asigurat calcularea corectă a preţului normativ şi încasarea completă la buget a veniturilor din înstrăinarea terenurilor (4,26 ha) cu destinaţie agricolă în sumă de 56,3 mii lei.

În baza deciziei CS Cotiujeni⁵¹ şi urmare a licitaţiei desfăşurate la 22.12.2014, a fost comercializat terenul cu suprafaţa de 5,1574 ha (contract de vînzare din 13.01.2015), cu aplicarea coeficienţilor la preţul de vînzare ca teren aferent construcţiilor, deşi potrivit extrasului din Registrul bunurilor imobile⁵², pe terenul respectiv nu sînt înregistrate construcţii. Astfel, ca urmare a nerespectării prevederilor legale, primăria a diminuat preţul de vînzare a terenului menţionat cu suma de 6813,8 mii lei.

• Lipsa controlului din partea unor AAPL şi neasigurarea respectării prevederilor legale la gestionarea terenurilor proprietate publică au generat exploatarea zăcămintelor minerale şi nerecultivarea terenurilor degradate, fiind admisă şi neachitarea pierderilor în bugetul de stat în mărime de 2973,7 mii lei.

Conform art.9 şi art.10 din Codul funciar, de competenţa consiliilor raionale/săteşti ţine exercitarea controlului asupra folosirii şi protecţiei terenurilor. Însă, lipsa controlului corespunzător din partea APL din com.Bogdăneşti a condiţionat exploatarea ineficientă a resurselor naturale şi neachitarea pierderilor suportate din excluderea terenurilor din circuitul agricol⁵³.

Prin urmare, conform prevederilor legale⁵⁴, proprietarul era obligat să solicite modificarea destinaţiei terenului agricol (11,5 ha), cu achitarea despăgubirilor. Însă, neconformîndu-se reglementărilor menţionate, nu a fost solicitată modificarea regulamentară a destinaţiei, precum şi nu a fost efectuată achitarea la bugetul de stat a pierderilor agricole din excluderea terenurilor din categoria respectivă, în sumă de 2973,7 mii lei⁵⁵. Mai mult decît atît, întreprinderea minieră⁵⁶ nu activează din anul 2012, existînd riscul de a nu fi recultivate aceste terenuri de către beneficiarul subsolului.

Recomandări:

1. Consiliul raional, preşedintele raionului Briceni, şeful Direcţiei Finanţe, de comun cu autorităţile de resort, să asigure fundamentarea veniturilor bugetului local pe baza constatării, evaluării şi inventarierii bazei de impozitare.

2. Preşedintele raionului Briceni, şeful Direcţiei Finanţe, primarii oraşelor Briceni şi Lipcani, satelor/comunelor Bălcăuţi, Cotiujeni, Drepcăuţi şi Beleavinţi:

2.1. să asigure stabilirea, evidenţa, urmărirea şi încasarea veniturilor bugetare;

2.2. să identifice/înlăture cauzele care generează neacumularea conformă a veniturilor în bugetele locale, responsabilizînd persoanele implicate în acest proces.

3. Consiliul local şi primarul com.Bogdăneşti să examineze circumstanţele privind excluderea terenurilor din circuitul agricol, cu întreprinderea măsurile de rigoare în vederea redresării situaţiei date.

__________________________

⁴⁵ Art.3 alin.(3) din Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997.

⁴⁶ Art.11 din Legea nr.339 din 23.12.2013.

⁴⁷ Cod cadastral nr.1444107003; cod cadastral nr.1420202407; cod cadastral nr.1420202408.

⁴⁸ Art.10 alin.(7) din Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997.

⁴⁹ Decizia CC Mărcăuţi nr.2 din 28.11.2014 “Cu privire la vînzarea terenului cu numărul cadastral 1435204398 cu suprafaţa de 1,8624 ha mod de folosinţă pentru construcţie prin licitaţie publică”.

⁵⁰ Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997 şi Regulamentul cu privire la vînzarea-cumpărarea terenurilor aferente, aprobat prin HG nr.1428 din 16.12.2008.

⁵¹ Decizia CS Cotiujeni nr.12 din 12.11.2014 “Cu privire la scoaterea la licitaţie a unor terenuri ce aparţin APL cu cod cadastral 1424304127 cu suprafaţa de 5,1574 ha mod de folosinţă construcţie”.

⁵² Extras din Registrul bunurilor imobile al bunului imobil cu numărul cadastral 1424304127.

⁵³ Cod cadastral nr.14141109083 – 4,1858 ha; cod cadastral nr.14141109084 – 2,0932 ha; cod cadastral nr.14141109085 – 2,0933 ha; cod cadastral nr.14141109086 – 2,0931 ha; cod cadastral nr.14141109087 – 1,0449 ha; fără cod cadastral – 3,9 ha.

⁵⁴ Art.8, art.15, art.71, art.83 şi art.99 din Codul funciar; art.6 din Legea nr.91-XVI din 05.04.2007 privind terenurile proprietate publică şi delimitarea lor; art.6 şi art.14 din Legea nr.121-XVI din 04.05.2007; art.12 şi art.14 din Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997.

⁵⁵ Notă: la calcularea pierderilor din excluderea terenurilor din categoria agricolă, coeficientul 0,2 aplicat, cu condiţia recultivării şi returnării terenurilor menţionate în circuitul agricol sau în fondul silvic.

⁵⁶ Î.I., cod fiscal 1003604010876.

Obiectivul II. AAPL au planificat şi valorificat partea de cheltuieli a bugetelor în conformitate cu cadrul regulator în domeniul respectiv?

Evaluarea managementului financiar la executarea cheltuielilor bugetelor UAT şi a instituţiilor de învăţămînt din raion, prin prisma cadrului regulator, denotă că acest domeniu a fost afectat de nereguli şi abateri de la rigorile şi practicile normative, nefiind constatate în perioada auditată îmbunătăţiri esenţiale în aspectele ce ţin de: (i) gestiunea conformă şi exigentă a cheltuielilor; (ii) formarea şi asigurarea unui management financiar-contabil responsabil; (iii) nivelul controlului intern administrat de entităţi etc.

În consecinţă, factorii responsabili şi decizionali din cadrul AAPL şi instituţiilor de învăţămînt, ignorînd principiile bunei administrări ale managementului financiar-bugetar, au admis cheltuieli neregulamentare şi ineficiente, gradul de indisciplină financiar-bugetară fiind unul sporit (neregulile raportate la cheltuielile totale). Prin urmare, s-au constatat cheltuieli neregulamentare şi ineficiente la: retribuirea muncii; executarea procedurilor de achiziţie publică şi valorificarea mijloacelor financiare pentru investiţii şi reparaţii capitale neracordate la cadrul normativ şi principiul cost-eficienţă; efectuarea de cheltuieli care nu ţin de competenţa autorităţilor şi contrar destinaţiilor etc.

O cauză a carenţelor stabilite la acest capitol este lipsa unui management eficient atît la AAPL, cît şi la entităţile din subordinea acestora. Deşi autorităţile şi instituţiile publice urmau să aplice sistemul de management financiar şi control⁵⁷, AAPL din raion se află doar în stadiul incipient de implementare a acestuia, iar unele entităţi auditate nu cunosc prevederile legale de rigoare, ceea ce denotă necesitatea monitorizării prompte şi consecvente a procesului în cauză din partea conducerii entităţilor care este responsabilă de implementarea sistemului respectiv, de evaluarea funcţionalităţii, precum şi de aprecierea gradului de conformitate al acestuia cu cadrul normativ în domeniu.

__________________________

⁵⁷ Legea nr.229 din 23.09.2010; Regulamentul aprobat prin Ordinul ministrului Finanţelor nr.49 din 26.04.2012; Standardele naţionale de control intern în sectorul public, aprobate prin Ordinul ministrului Finanţelor nr.51 din 23.06.2009; Manualul de management financiar şi control.

Subobiectivul 2.1. Relevanţa cadrului analitico-procedural şi impactul asupra proiecţiilor bugetare la capitolul cheltuieli, precum şi relaţiile interbugetare cu bugetul de stat

Responsabilitatea pentru organizarea activităţilor aferente procesului bugetar de elaborare şi raportare a bugetului UAT revine autorităţilor executive ale UAT, de comun cu Direcţia Finanţe, care, la rîndul său, nu a formalizat proceduri prin aprobarea unor reglementări exhaustive şi fundamentate incluse într-un calendar-cadru/plan de acţiuni ce ar asigura exerciţiul bugetar al UAT.

• Administrarea resurselor financiare alocate din BS şi criteriile de bază ale politicii în domeniul acestor cheltuieli bugetare

Gestiunea cheltuielilor cu destinaţie specială alocate din BS pentru exercitarea competenţelor delegate către bugetele AAPL din raion nu întruneşte întocmai principiul regularităţii. Asemenea derogări sînt rezultatul neactualizării/irelevanţei cadrului normativ şi metodologic privind transferurile de la BS la bugetul raional, destinate ulterior bugetelor instituţiilor de învăţămînt/de asistenţă socială, ceea ce nu asigură şi justificarea/uniformizarea relaţiilor interbugetare cu BS. Prin urmare,

√ potrivit prevederilor legale⁵⁸, rectificarea bugetelor UAT se aprobă de către autorităţile reprezentative şi deliberative în cazul în care s-a diminuat necesitatea de cheltuieli aprobate în buget. Ca urmare a neutilizării pe parcursul anului 2015 a transferurilor cu destinaţie specială, în valoare de 802,3 mii lei, aferente asigurării şi asistenţei sociale, DF, de comun cu MF, a restituit mijloacele respective în BS⁵⁹, fără rectificarea concomitentă a planurilor de venituri/cheltuieli cu suma transferurilor restituite, ceea ce nu asigură respectarea cerinţelor legale şi raportarea conformă a situaţiilor financiare privind executarea bugetului UAT;

√ competenţa⁶⁰ de aprobare a cheltuielilor anuale ale bugetelor UAT revine autorităţii reprezentative şi deliberative, la propunerea autorităţii executive privind necesitatea de rectificare a bugetelor aprobate, cu reflectarea în conturile distincte de cheltuieli şi conform destinaţiei stabilite. Fără a ţine cont de prevederile menţionate, DÎTS (cu acordul DF, dar în lipsa deciziei CR) a efectuat (la 01.01.2015) repartizarea mijloacelor financiare în sumă de 4,3 mil.lei în soldul instituţiilor de învăţămînt, fără o justificare a necesităţilor în conturile distincte de cheltuieli şi de destinaţie, conform Clasificaţiei bugetare, ceea ce generează repartizarea/efectuarea acestor cheltuieli fără o monitorizare suficientă; alocarea mijloacelor financiare majorate faţă de necesităţile reale şi neuniformizarea gradului de asigurare financiară;

√ transferurile cu destinaţie specială pentru învăţămîntul preşcolar, primar, secundar general, special şi complementar au fost precizate în volum de 122,1 mil.lei, fiind finanţate în proporţie de 93,5 la sută, sau cu 7,9 mil.lei mai puţin. Din transferurile primite de la BS (114,2 mil.lei), 38,5 mil.lei au fost repartizate către UAT de nivelul I, ceea ce constituie 100% din cheltuielile precizate pentru învăţămîntul preşcolar. Pentru instituţiile de învăţămînt primar şi secundar general din cadrul UAT de nivelul II, din BS au fost alocate transferuri de 83,6 mil.lei, sau în proporţie de 90,4 la sută, cu o diminuare de 7,9 mil.lei. Totodată, se relevă că entităţile nu au utilizat integral transferurile din 2015, soldul rămas în conturile acestora (la situaţia din 01.01.2016) constituind 3,9 mil.lei, inclusiv 2,1 mil.lei la UAT de nivelul I (grădiniţe) şi 1,8 mil.lei la UAT de nivelul II (instituţiile de învăţămînt primar şi secundar general);

√ în contextul celor evocate, se reiterează necesitatea ajustării normelor financiare pentru alimentarea copiilor din instituţiile de învăţămînt, precum şi intensificarea controlului asupra cerinţelor de respectare a normativelor în acest scop, luînd în considerare că aceste cheltuieli se efectuează din contul transferurilor cu destinaţie specială de la BS. Astfel, în anul 2015, contrar prevederilor Ordinului ministrului Educaţiei nr.132 din 30.12.2014⁶¹, 18 UAT de nivelul I (din 28) nu au asigurat respectarea normelor financiare la alimentarea copiilor din instituţiile preşcolare pentru 1 copil/zi (16,05 lei/zi), micşorîndu-le pînă la 3,48 lei copil/zi. Drept urmare, deşi 18 entităţi au dispus de mijloace bugetare din transferuri pentru asigurarea alimentării copiilor conform normativului, acestea au fost reduse nejustificat faţă de normativul aprobat, cu suma totală de 1745,0 mii lei, ceea ce denotă atitudinea iresponsabilă a factorilor de decizie privind alimentarea copiilor;

√ potrivit Notelor metodologice, alocarea mijloacelor bugetare pentru şcoli, gimnazii şi licee s-a efectuat, conform metodologiei de finanţare⁶², în bază de cost standard per elev, cu utilizarea normativului valoric pentru un “elev ponderat” şi a normativului valoric pentru instituţie, luat în calcul la stabilirea transferurilor categoriale, care pentru anul 2015 a constituit 8771,0 lei şi, respectiv, 428982,0 lei. În acest scop, au fost executate transferuri către bugetul local în sumă de 73,9 mil.lei, sau cu 7,9 mil.lei mai puţin faţă de alocaţiile preconizate. Astfel, în exerciţiul bugetar expirat, cheltuielile efective pentru întreţinerea unui copil în instituţiile de învăţămînt au variat: în licee – de la 6283 lei pînă la 10114 lei; în gimnazii – de la 6235 lei pînă la 13564 lei (normativul valoric fiind 8771,0 lei). Totodată, alocarea transferurilor pentru învăţămîntul preşcolar, conform prevederilor Notelor metodologice, pentru fiecare UAT au fost calculate în baza cheltuielilor aprobate de către AAPL în anul 2014 la componenta de bază, cu includerea majorărilor salariale şi excluderea cheltuielilor de reparaţii şi investiţii capitale. Totodată, AAPL nu dispun de prevederi regulamentare privind modul şi criteriile de repartizare a soldului neutilizat, precum şi privind normativul de cheltuieli pentru un copil/zi, ca rezultat actuala modalitate de repartizare a mijloacelor bugetare condiţionează repartizarea neunivocă a acestora. Cheltuielile efective pentru întreţinerea unui copil în instituţiile de învăţămînt preşcolar au variat, pe instituţii, de la 59,5 lei/zi la 118,7 lei/zi.

Lipsa unui mecanism bine definit de stabilire a normativelor de cheltuieli pentru un beneficiar, precum şi realocarea neunivocă a mijloacelor bugetare au condiţionat faptul că în unele instituţii de învăţămînt cheltuielile pentru întreţinerea unui elev sînt sub normativul valoric, pe cînd în altele acestea sînt considerabil mai mari faţă de normativ, ceea ce favorizează crearea soldurilor disponibile (3923,1 mii lei) şi disponibilitatea APL în sprijinirea selectivă şi neîntemeiată a anumitor acţiuni. În acest sens, auditul relevă că AAPL din s.Balasineşti au admis utilizarea contrar destinaţiei a transferurilor în sumă de 237,2 mii lei pentru întreţinerea grădiniţei de copii. De menţionat că, din volumul transferurilor cu destinaţie specială, rămase în sold la conturile primăriilor (2137,1 mii lei, la situaţia din 01.06.2016) 569,2 mii lei au fost repartizate conform destinaţiei, suma de 1330,9 mii lei rămînînd neutilizată. Prin urmare, situaţiile în cauză se datorează: (i) unor bugete mai austere pe fundalul sistemului nou de formare a bugetelor locale, majorîndu-se gradul de dependenţă a UAT de transferurile de la BS; (ii) neconsolidării bazei fiscale proprii, inclusiv prin diminuarea veniturilor comparativ cu anul precedent;

√ potrivit cerinţelor legale⁶³, raportul privind execuţia bugetului UAT pe anul de gestiune se examinează şi se aprobă de către autoritatea reprezentativă şi deliberativă, cu descrierea factorilor şi analizei cauzelor neexecutării cheltuielilor/formării soldurilor etc., în conformitate cu Cerinţele aprobate prin Ordinul ministrului Finanţelor nr.174 din 17.12.2014⁶⁴. Astfel, la raportarea execuţiei bugetare pe anul 2015, AAPL de nivelul II nu au respectat cerinţele nominalizate, raportînd soldul fondului rutier neexecutat în sumă de 2,6 mil.lei, sau cu 0,8 mil.lei mai puţin faţă de cel confirmat în urma acţiunilor de audit (3,4 mil.lei), această situaţie fiind justificată prin lipsa surselor de finanţare necesare spre alocare destinaţiei respective în conformitate cu prevederile legale⁶⁵.

__________________________

⁵⁸ Art.7 alin.(1), alin.(4) şi alin.(5); art.26 alin.(2) lit.b) din Legea nr.397-XVI din 16.10.2003.

⁵⁹ Transfer la BS: (i) compensarea călătoriilor în transportul comun urban/suburban/interurban pentru persoanele cu dizabilităţi – 270,1 mii lei; (ii) indemnizaţii pentru copiii rămaşi fără îngrijire părintească – 253,1 mii lei; (iii) compensarea cheltuielilor pentru tinerii specialişti – 278,2 mii lei; altele – 0,9 mii lei.

⁶⁰ Art.7 alin.(3); art.26 alin.(1); art.27 alin.(1) lit.b) şi art.30 alin.(4) din Legea nr.397-XV din 16.10.2003.

⁶¹ Ordinul ministrului Educaţiei nr.132 din 30.12.2014 “Privind alimentarea copiilor din instituţiile de învăţămînt".

⁶² HG nr.868 din 08.10.2014 “Privind finanţarea în bază de cost standard per elev a instituţiilor de învăţămînt primar şi secundar general din subordinea autorităţilor publice locale de nivelul al doilea”.

⁶³ Art.28 alin.(4) din Legea nr.397-XV din 16.10.2003.

⁶⁴ Cerinţe la întocmirea Raportului anual 2014, pe I semestru/9 luni şi anual 2015 despre executarea bugetelor UAT/autorităţilor publice centrale şi bugetelor instituţiilor publice finanţate de la buget”, aprobate prin Ordinul ministrului Finanţelor nr.174 din 17.12.2014.

⁶⁵ Art.1 alin.(1) din Legea nr.720-XIII din 02.02.1996 şi art.6 alin.(10) din Codul fiscal.

Subobiectivul 2.2. Conformitatea managementului şi racordarea sistemului de remunerare a muncii la criteriile indispensabile bazate pe valorificarea legală a cheltuielilor în acest scop, cu administrarea eficientă a resurselor umane

În anul 2015, AAPL din raion au executat cheltuielile de casă pentru retribuirea muncii şi plăţile ce derivă din aceasta în sumă totală de 100,9 mil.lei, a căror pondere reprezintă 44,3% din cheltuielile totale înregistrate de bugetele UAT din raion.

Evaluările de audit relevă că procesul de estimare/aprobare a cheltuielilor bugetare pentru remunerarea muncii nu a întrunit, în unele cazuri, rigorile de conformitate, necesarul planificat nefiind bazat pe drepturile reale ale persoanelor efectiv angajate.

♦ Resursele financiare utilizate de către AAPL pentru remunerarea muncii sînt folosite ineficient, uneori fiind repartizate neechitabil între angajaţii instituţiilor. Ca urmare a abaterilor de la actele normative, AAPL au admis efectuarea unor cheltuieli ineficiente.

√ La elaborarea proiectului privind statele de personal pentru fiecare an bugetar, AAPL nu se conduc de metodologiile prestabilite şi nu anexează note explicative sau justificative. Entităţile nu au respectat prevederile Regulamentului aprobat prin HG nr.98 din 04.02.2013⁶⁶ prin care s-ar reglementa şi justifica normativele de timp şi de personal. Astfel, contrar Regulamentului menţionat, APR şi unele direcţii/secţii din cadrul acestuia nu au stabilit volumul normat de muncă pentru fiecare unitate de personal, ca rezultat unităţile din statul de încadrare sînt depăşite şi nefundamentate, nu ţin cont de criteriile/indicatorii de corelare a numărului de personal cu volumul real de lucru. Aprobarea numărului unităţilor de personal în lipsa fundamentărilor corespunzătoare a determinat neocuparea a 20 de posturi vacante (2015) din cadrul APR şi DF, unele din aceste unităţi fiind vacante din anul 2010, ceea ce a condiţionat formarea economiilor la fondul de salarizare în sumă de 780,3 mii lei⁶⁷, acestea fiind utilizate pentru: achitarea premiilor unice (224,7 mii lei); procurarea autoturismului de serviciu (100,0 mii lei); procurarea uniformei angajaţilor Inspectoratului de poliţie (50,0 mii lei); procurarea materialelor şi obiectelor de uz gospodăresc (45,7 mii); 359,9 mii lei fiind neutilizate.

• Urmare a verificărilor efectuate la capitolul cheltuielile privind retribuirea muncii, s-au constatat abateri de la cadrul normativ, care au generat cheltuieli neregulamentare şi ineficiente în sumă de 1359,3 mii lei. Astfel,

√ contrar prevederilor legale⁶⁸, 20 de entităţi⁶⁹ au elaborat şi aprobat bugetele locale pentru anul 2015 incluzînd la fondul de retribuire a muncii cheltuieli pentru premieri unice a angajaţilor din aparatul primăriilor, în sumă de 814,2 mii lei, deşi acestea, conform prevederilor legale⁷⁰, se plătesc din contul economiei mijloacelor pentru retribuirea muncii, alocate pe anul respectiv;

√ aprobările neregulamentare a mijloacelor bugetare menţionate, precum şi majorările nejustificate (prin rectificări) ale fondului de salarizare au oferit posibilitate la 25 UAT⁷¹ de a utiliza mijloace financiare pentru achitarea neregulamentară a premiilor unice pe parcursul anului, în sumă de 495,0 mii lei;

√ contrar prevederilor legale⁷², 3 entităţi nu au adus bugetul aprobat în concordanţă cu prevederile Legii bugetului de stat pe anul respectiv. Deşi plata premiului anual funcţionarilor publici pentru rezultatele activităţii anului expirat, în mărime de 10%, a intrat în vigoare doar la 01.01.2016, acestea au fost incluse neconform în bugetul pe anul 2015, în sumă de 50,1 mii lei. Respectiv, AAPL⁷³, contrar prevederilor legale⁷⁴, au acordat (în 2015) premiul anual în mărime de 10% din salariul anual total, acordat proporţional cu timpul efectiv lucrat pentru anul 2014, deşi primul premiu urma a fi achitat doar în luna februarie 2016 pentru anul gestionar 2015, astfel fiind suportate cheltuieli neregulamentare în sumă de 50,1 mii lei.

• În unele cazuri, cheltuielile executate de către AAPL pentru premierea angajaţilor, precum şi pentru acordarea diferitor sporuri la salariu, nu întrunesc integral exigenţele cadrului legal-normativ, fiind admise cheltuieli neregulamentare în sumă de 849,8 mii lei. În acest sens, se relevă că:

√ în lipsa unor reglementări de rigoare, unor criterii unice privind stabilirea mărimii premiilor şi unei justificări privind constatarea sumei economiei fondului de retribuire a muncii, formate la data acordării premiilor unice (funcţii vacante mai mult de 2 săptămîni), precum şi în lipsa fundamentării cuantumului per angajat, au fost acordate premii în sumă de 498,8 mii lei⁷⁵ cu abatere de la prevederile pct.13 din Condiţiile unice de salarizare, aprobate prin HG nr.381 din 13.04.2006⁷⁶;

√ contrar prevederilor legale⁷⁷, 11 entităţi au utilizat mijloace bugetare neregulamentar, în sumă de 203,0 mii lei, inclusiv pentru acordarea sporurilor performanţei colective în mărimi mai mari faţă de calificativul stabilit, în sumă de 130,1 mii lei, şi pentru acordarea sporului în lipsa evaluărilor colective, de 72,9 mii lei;

√ de unele AAPL au fost admise deficienţe şi la acordarea ajutorului material, condiţionate de nerespectarea prevederilor regulamentare privind modul, temeiul şi mărimea suportului acordat. Prin urmare, ajutorul material şi premiile unice cu diferite ocazii, în sumă totală de 31,7 mii lei⁷⁸, au fost calculate pentru unii angajaţi în lipsa documentelor justificative, fără fundamentările de rigoare a deciziilor, ceea ce a determinat principiul neasigurării egalităţii;

√ acordarea în mod neregulamentar a diferitor sporuri şi premii, a determinat unele calcule exagerate, cu 19,4 mii lei, la stabilirea indemnizaţiei la concediul de odihnă, condiţionate prin faptul că unele UAT nu s-au conformat actelor normative⁷⁹, incluzînd în salariul mediu premiile cu caracter unic⁸⁰;

√ unele entităţi au tabelat şi remunerat un salariat (la locul de muncă de bază avînd statutul de funcţionar public), care, concomitent, în aceleaşi ore de muncă, era angajat în alte funcţii/instituţii unde presta servicii de deservire a programelor şi tehnicii de calcul, ceea ce a determinat neîndeplinirea unora dintre obligaţiunile de serviciu, fapt ce contravine cadrului legal⁸¹. Deşi a prestat acelaşi tip de servicii la toate entităţile, acestea au fost oficializate nejustificat prin diferite metode (de angajare în funcţie de bibliotecar, în baza contractelor de prestări servicii), fiind achitate salarii şi plăţi în sumă de 96,9 mii lei⁸².

• Contrar actelor normative⁸³, în lipsa regulamentului aprobat şi coordonat cu comitetul sindical, 26 de primari au dispus premierea angajaţilor în anul 2015, fiind efectuate plăţi neconforme.

• Unele AAPL de nivelul I au admis raportarea eronată a cheltuielilor suportate pentru stimularea angajaţilor în sumă totală de 141,0 mii lei. Astfel, 4 primării au acordat premii angajaţilor, raportînd neregulamentar cheltuielile suportate în sumă totală de 141,0 mii lei⁸⁴, în loc de art.111.07 “Premierile”, art.111.01 “Salariul funcţiei”, ce contravine prescripţiilor din Anexa nr.9 la Ordinul nr.91 din 20.10.2008⁸⁵, generînd raportarea eronată a cheltuielilor pentru plata premiilor în Raportul consolidat privind executarea bugetului instituţiei publice la componenta cheltuieli pe anul 2015.

Recomandări:

4. Preşedintele raionului, şefii Direcţiei Finanţe, Direcţiei Învăţămînt, Tineret şi Sport, Direcţiei Asistenţă Socială şi Protecţie a Familiei şi Secţiei cultură, primarii satelor/comunelor: Caracuşenii Vechi, Corjeuţi, Bogdăneşti, Mărcăuţi, Grimăncăuţi, Colicăuţi, Mihăileni, Şirăuţi, Medveja, Pererita, Criva şi Hlina: să asigure implementarea unor proceduri de control, care să asigure respectarea actelor normative privind reglementarea domeniului retribuirea muncii.

• CR a administrat ineficient mijloacele financiare din fondul de rezervă, fiind admise cheltuieli ce nu se încadrează în limita celor cu caracter excepţional şi imprevizibil, prin ce nu au fost respectate prevederile cadrului normativ⁸⁶.

Probele de audit acumulate la acest compartiment denotă că, cu abateri de la regularitate, unele mijloace din fondul de rezervă au fost utilizate pentru acoperirea unor cheltuieli ce nu ţin de competenţa APL, precum şi pentru unele acţiuni care nu au caracter excepţional şi imprevizibil. Astfel, pe parcursul anului 2015, din sursele fondului de rezervă au fost utilizate mijloace în sumă totală de 379,4 mii lei, inclusiv: 191,6 mii lei – contribuţia în Fondul ecologic; 129,8 mii lei – la procurarea materialelor de construcţie pentru repararea sediului Direcţiei Situaţii Excepţionale Edineţ; 58,0 mii lei – pentru deplasări şi alte plăţi. De menţionat că utilizarea mijloacelor fondului de rezervă exclusiv în scopuri ce nu ţin de situaţii excepţionale şi imprevizibile (finanţarea unor acţiuni ce nu ţin de competenţa APL) condiţionează riscul ca bugetul raional să nu dispună de resursele necesare pentru remedierea consecinţelor, în caz de apariţie a unor situaţii de acest gen.

Recomandări:

5. Preşedintele raionului: să asigure executarea cheltuielilor, conform competenţelor atribuite prin lege, asigurînd transparenţa şi conformitatea destinaţiei mijloacelor fondului de rezervă.

__________________________

⁶⁶ Regulamentul privind modul de organizare a normării muncii în ramurile economiei naţionale, aprobat prin HG nr.98 din 04.02.2013 (în continuare – Regulamentul aprobat prin HG nr.98 din 04.02.2013).

⁶⁷ Aparatul preşedintelui raionului – 482,44 mii lei; Direcţia Finanţe – 297,9 mii lei.

⁶⁸ Art.19 alin.(1) din Legea nr.397-XV din 16.10.2003.

⁶⁹ Anexa nr.9 la Raportul de audit.

⁷⁰ Art.11 din Legea nr.48 din 22.03.2012 privind sistemul de salarizare a funcţionarilor publici.

⁷¹ Anexa nr.9 la Raportul de audit.

⁷² Art.23 alin.(1) din Legea nr.397-XV din 16.10.2003.

⁷³ Primăriile satelor/comunelor: Corjeuţi – 27,2 mii lei; Bogdăneşti – 13,9 mii lei; Caracuşenii Vechi – 9,0 mii lei.

⁷⁴ Pct.8 alin.(2) din HG nr.331 din 28.05.2012 “Privind salarizarea funcţionarilor publici”.

⁷⁵ Anexa nr.9 la Raportul de audit.

⁷⁶ Condiţiile unice de salarizare a personalului din unităţile bugetare, aprobate prin HG nr.381 din 13.04.2006 “Cu privire la condiţiile de salarizare a personalului din unităţile bugetare”.

⁷⁷ Art.8 din Legea nr.48 din 22.03.2012 privind sistemul de salarizare a funcţionarilor publici.

⁷⁸ Anexa nr.9 la Raportul de audit.

⁷⁹ Pct.4 din Modului de calculare a salariului mediu, aprobat prin HG nr.426 din 26.04.2004.

⁸⁰ Primăriile satelor/comunelor: Hlina – 8,4 mii lei; Pererita – 7,4 mii lei; Mărcăuţi – 3,5 mii lei.

⁸¹ Art.267 şi art.271 din Codul muncii al Republicii Moldova nr.154-XV din 28.03.2003; art.25 alin.(3) din Legea nr.158-XVI din 04.07.2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public.

⁸² Achitate salarii şi plăţi angajatului Trezoreriei Teritoriale în sumă de 96,9 mii lei, inclusiv DASPF – 41,8 mii lei; DÎTS – 25,0 mii lei; primăria or.Lipcani – 18,0 mii lei; Serviciul cultură – 10,5 mii lei; primăria s.Corjeuţi – 1,6 mii lei.

⁸³ Art.32 alin.(1) şi alin.(4) din Legea nr.355-XVI din 23.12.2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar; pct.13 din Condiţiile unice de salarizare a personalului din unităţile bugetare, aprobate prin HG nr.381 din 13.04.2006.

⁸⁴ Primăriile satelor/comunelor: Caracuşenii Vechi – 44,1 mii lei; Şirăuţi – 47,8 mii lei; Trebisăuţi – 28,7 mii lei şi Pererita – 20,4 mii lei.

⁸⁵ Ordinul ministrului Finanţelor nr.91 din 20.10.2008 “Privind clasificaţia bugetară”.

⁸⁶ Regulamentul-tip privind constituirea fondurilor de rezervă ale autorităţilor administraţiei publice locale şi utilizarea mijloacelor acestora, aprobat prin HG nr.1427 din 22.12.2004.

♦ AAPL nu au asigurat în toate cazurile respectarea cadrului legal-normativ ce ţine de reglementarea procedurilor de achiziţie publică, ceea ce a determinat neasigurarea transparenţei procedurilor aplicate şi utilizării eficiente a fondurilor publice.

Potrivit prevederilor legale⁸⁷, autorităţile contractante asigură legalitatea şi eficienţa achiziţiilor publice. Totodată, lipsa unui control intern bine determinat din partea unor persoane cu funcţii de răspundere din cadrul AAPL asupra monitorizării procesului de achiziţii publice a cauzat nerespectarea actelor normative în vigoare, ca rezultat fiind compromisă buna gestiune a mijloacelor publice locale. Astfel,

√ deşi AAPL din 10 UAT⁸⁸ au format, în baza unor dispoziţii, grupuri de lucru privind achiziţiile publice, autorităţile contractante nu au specificat expres funcţiile şi atribuţiile fiecărui membru al grupului de lucru, conform Regulamentului aprobat prin HG nr.1380 din 10.12.2007, ceea ce denotă neimplicarea acestora la diferite etape de planificare şi de desfăşurare a proceselor de achiziţii, nefiind furnizate asigurările de rigoare privind regularitatea derulării achiziţiilor publice şi executarea calitativă a contractelor de achiziţie;

√ AAPL nu au asigurat întocmirea planului de achiziţii publice de bunuri, lucrări şi servicii, precum şi elaborarea şi publicarea anunţurilor de intenţie privind achiziţiile preconizate. Autorităţile contractante şi grupurile de lucru formate în cadrul a 4 entităţi nu au asigurat în mod regulamentar⁸⁹ elaborarea planurilor de efectuare a achiziţiilor publice şi publicarea anunţurilor de intenţie în BAP/pe pagina web a autorităţilor contractante, în scopul contractării mărfurilor, lucrărilor şi serviciilor necesare pentru funcţionarea eficientă a AAPL, care au însumat peste 34,8 mil.lei⁹⁰. Acest fapt reprezintă o neconformare/eschivare a autorităţilor contractante pe segmentul asigurării transparenţei în planificarea şi utilizarea resurselor financiare. Efectul celor descrise este aprecierea incorectă a necesităţilor; divizarea contractelor de achiziţii; imposibilitatea oferirii unei imagini reale în ansamblu asupra volumului necesităţilor şi a gradului de prioritate al acestora; reducerea transparenţei procesului de achiziţii publice;

√ contrar prevederilor regulamentare, grupurile de lucru pentru achiziţii publice din cadrul AAPL au admis divizarea achiziţiilor, fiind întocmite mai multe contracte de achiziţii de valoare mică pe an. Astfel, din cauza disfuncţionalităţii procesului de achiziţii la etapa de planificare a contractelor, AAPL, AP şi DÎTS⁹¹ au practicat divizarea achiziţiilor prin încheierea de contracte separate, în scopul aplicării altor proceduri decît cele prevăzute regulamentar. În acest sens se relevă că, contrar prevederilor legale⁹², care specifică că nu se permite divizarea achiziţiilor planificate de bunuri, lucrări şi servicii în scopul aplicării procedurii de achiziţii publice de valoare mică şi evitării procedurii de achiziţie publică stabilite de legislaţia în domeniu, iar contractul de achiziţie publică de valoare mică se încheie pentru întreaga sumă atribuită acestui contract pe an, în 2015 au fost efectuate achiziţii în sumă totală de 2,5 mil.lei. Prin urmare, situaţia constatată la acest compartiment condiţionează nerespectarea principiului tratamentului egal al potenţialilor ofertanţi, precum şi efectuarea unor cheltuieli mai mari, ceea ce nu corespunde principiului de utilizare eficientă a fondurilor publice;

√ deşi, potrivit pct.25 din Regulamentul aprobat prin HG nr.148 din 14.02.2008, autoritatea contractantă este obligată să întocmească şi să prezinte semestrial la AAP o dare de seamă privind contractele de achiziţie publică de valoare mică, 3 AAPL şi DÎTS nu au întocmit şi nu au prezentat dările de seamă pentru 247 contracte de achiziţie publică de valoare mică în valoare de peste 5,5 mil.lei⁹³;

√ 10 autorităţi⁹⁴ contractante nu au asigurat întocmirea şi păstrarea corespunzătoare a dosarelor de achiziţii publice, fapt ce determină riscul de sustragere sau înlocuire a înscrisurilor pe care acestea le conţin, precum şi imposibilitatea urmăririi conformităţii procedurilor de achiziţii publice cu prevederile legale;

√ auditul a elucidat carenţe la monitorizarea contractelor, care s-au soldat cu acceptarea de către 2 beneficiari⁹⁵ a excluderii unor lucrări prevăzute în contracte, precum şi includerea altor lucrări adăugătoare neprevăzute în contracte, care au tendinţa de a schimba condiţiile ofertei şi care au constituit temei pentru selectarea acesteia (în sumă totală de 931,8 mii lei), fără ca aceste modificări să fie examinate în cadrul grupului de lucru de achiziţii, verificate/expertizate şi raportate corespunzător la AAP.

• Domeniul de valorificare a mijloacelor pentru cheltuielile capitale rămîne în continuare unul afectat de nereguli.

În anul 2015, AAPL din raion au valorificat mijloace pentru investiţii şi reparaţii capitale în sumă totală de 20,5 mil.lei.

Probele de audit acumulate la acest compartiment au scos în evidenţă un şir de lacune şi nereguli, care au determinat utilizarea neregulamentară a mijloacelor bugetare, ceea ce denotă că disciplina financiară la componenta respectivă a fost afectată de prezenţa iregularităţilor la efectuarea unor cheltuieli din contul mijloacelor publice, cele mai semnificative fiind: cheltuielile ineficiente şi iraţionale exprimate prin imobilizarea mijloacelor publice pentru obiecte nefinalizate (17,0 mil.lei); executarea lucrărilor în lipsa documentaţiei de proiect elaborată şi verificată regulamentar (8,2 mil.lei). Totodată, misiunea de audit denotă neelaborarea şi neimplementarea procedurilor de control intern aferente iniţierii şi valorificării cheltuielilor pentru investiţii capitale. Astfel,

√ lipsa planului anual şi a celui de perspectivă privind investiţiile capitale a determinat un şir de neconformităţi la compartimentul respectiv. Luînd în considerare că ponderea investiţiilor şi reparaţiilor capitale a constituit 10 la sută din totalul cheltuielilor, misiunea de audit denotă lipsa unui control intern aferent procesului de valorificare a acestora, de la momentul iniţierii pînă la recepţia finală a lucrărilor executate, precum şi înregistrarea contabilă neconformă a obiectivelor edificate. Totodată, analiza oportunităţii şi prioritizarea lucrărilor de investiţii capitale s-au efectuat în lipsa unor criterii clare, care să asigure cheltuirea banilor publici în condiţii de eficienţă şi eficacitate. Iniţierea obiectelor de investiţii capitale fără a se ţine cont de cele începute anterior şi nefinalizate determină imobilizarea mijloacelor bugetare, degradarea obiectelor din cauza neconservării lor. La situaţia din 01.01.2016, costul de deviz al lucrărilor de investiţii capitale pentru 9 obiecte, începute în anii precedenţi şi nefinalizate, a constituit 17,0 mil.lei, pentru finalizarea cărora (potrivit documentaţiei de proiect) sînt necesare mijloace financiare estimate la suma de 12,4 mil.lei, ceea ce determină dezafectarea mijloacelor publice pe perioade îndelungate;

√ unele AAPL şi instituţii publice (DÎTS)⁹⁶ nu au respectat exigenţele privind asigurarea calităţii în construcţii. Astfel, nerespectînd rigorile legale⁹⁷, nu a fost asigurată verificarea şi expertizarea proiectelor pentru lucrările de construcţie capitale efectuate la 30 de obiecte în sumă de 8,8 mil.lei, ceea ce poate condiţiona efectuarea unor cheltuieli bugetare majorate şi limitarea monitorizării valorificării lucrărilor în aceste scopuri;

√ executarea investiţiilor în construcţii şi reparaţii capitale în cadrul unor UAT nu se bazează pe confirmările de rigoare, care ar argumenta necesitatea acestora. Astfel, contrar prevederilor legale⁹⁸, 2 AAPL (de nivelul I şi nivelul II) din raion⁹⁹ au admis achiziţionarea şi executarea lucrărilor de reconstrucţie capitală în sumă totală de 8,2 mil.lei în lipsa documentaţiei de proiect, elaborată şi expertizată în modul stabilit;

√ ignorînd prevederile regulamentare¹⁰⁰, preşedinte al comisiei de recepţie a lucrărilor de construcţie la 28 de obiecte ale instituţiilor de învăţămînt, cu costul lucrărilor de 7,9 mil.lei, a fost desemnat conducătorul instituţiilor respective, şi nu reprezentantul APL (proprietarul/gestionarul fondurilor fixe).

• AAPL ale UAT de nivelul I nu au asigurat valorificarea integrală a mijloacelor financiare publice pentru cheltuielile capitale. Astfel, contrar prevederilor legale¹⁰¹ şi neasumîndu-şi pe deplin responsabilităţile delegate AAPL, nu au asigurat valorificarea integrală a mijloacelor financiare publice prevăzute în bugetul de stat (2014) pentru reparaţii capitale a drumurilor, în sumă totală de 2,1 mil.lei¹⁰², acestea rămînînd nefinalizate pînă în anul 2016. Unele din cauzele acestei situaţii sînt: neîndeplinirea lucrărilor în termenele contractate; modificarea volumului de lucrări în urma verificărilor pe teren a lucrărilor executate; sistarea unor lucrări şi rezilierea contractului cu antreprenorul; neînlăturarea de către antreprenori a obiecţiilor comisiei de recepţie a lucrărilor etc. De menţionat, că unele AAPL au schimbat destinaţia cheltuielilor prin înlocuirea cu alte segmente de drum faţă de cele incluse la finanţare¹⁰³. La fel, au fost schimbate lucrările executate faţă de cele contractate. Într-un caz fiind prevăzută reparaţia a 3 segmente de drum, efectiv, în lipsa documentelor justificative, a fost executată reparaţia doar a unui segment, cu includerea volumului total al lucrărilor preconizate pentru toate segmentele de drum. În alt caz, în locul reparaţiei a trei segmente de drum prevăzute în contract, au fost reparate alte două segmente în anul 2015, fiind contabilizată suma de 600,0 mii lei pentru volumul întreg de lucrări, în baza actului de recepţie din luna decembrie 2015, deşi un segment de drum a fost reparat pe parcursul misiunii de audit (aprilie 2016). Analogic, o primărie¹⁰⁴ a contabilizat valoarea lucrărilor în sumă de 500,0 mii lei, deşi pînă la efectuarea auditului (aprilie 2016) procesul-verbal de recepţie finală a lucrărilor nu era semnat. Astfel, în opinia auditului, cele menţionate condiţionează neachitarea de către beneficiari a lucrărilor executate în termenele şi volumele contractate, tergiversarea executării lucrărilor şi reţinerea dării în exploatare a construcţiilor.

• Neonorarea obligaţiunilor contractuale atît din partea AAPL de nivelul I, cît şi din partea agenţilor economici, prin neasigurarea efectuării lucrărilor de reparaţii şi investiţii capitale conform termenelor contractate, a determinat formarea datoriilor creditoare, care, la situaţia din 01.01.2016, constituiau 4554,7 mii lei, inclusiv cu termenul de achitare expirat (2187,7 mii lei). Cele mai semnificative sînt datoriile formate din anii 2009 şi 2011, respectiv, 662,6 mii lei – pentru lucrările executate la obiectul nefinisat “Lucrări de construcţie a gazoductului de presiune înaltă în satele Mihăileni şi Grozniţa”, şi 339,8 mii lei – pentru reparaţia sediului primăriei Balasineşti, acestea fiind consecinţa recepţionării lucrărilor fără ca efectiv să fie executate, ceea ce a generat litigii judiciare care continuă pînă în prezent. Alte 1534,7 mii lei sînt înregistrate ca datorii pentru reparaţia drumurilor din 4 primării¹⁰⁵, care în anul 2014, deşi au dispus de mijloace financiare alocate din BS în acest scop, nu şi-au onorat obligaţiunile contractuale, tergiversînd termenele de executare a lucrărilor şi ratînd mijloacele financiare alocate în anul respectiv.

• Mijloacele financiare alocate CR din fondul rutier pentru reparaţiile capitale a drumurilor din localităţile raionului în sumă totală de 6,9 mil.lei au fost înregistrate neregulamentar în evidenţa contabilă. Astfel, în pofida faptului că alocaţiile din fondul rutier sînt destinate reparaţiilor capitale a drumurilor şi, conform prevederilor legale¹⁰⁶, măresc valoarea iniţială a construcţiilor speciale, APR a înregistrat şi raportat cheltuielile efectuate în sumă de 6,9 mil.lei în calitate de cheltuieli pentru întreţinerea drumurilor, acestea nefiind transmise regulamentar către UAT, ceea ce a determinat incorectitudine la ajustarea valorii iniţiale şi a duratei utile de funcţionare a drumurilor, la calcularea uzurii lor, precum şi a condiţionat raportarea eronată a situaţiilor financiare în cadrul autorităţilor în cauză.

Recomandări:

6. Preşedintele raionului, şeful DÎTS, primarul or. Briceni să asigure înlăturarea iregularităţilor constatate de audit la efectuarea cheltuielilor bugetare, inclusiv a celor care ţin de domeniul achiziţiilor publice şi cheltuielile capitale.

__________________________

⁸⁷ Pct.11 şi pct.27 din Regulamentul cu privire la modul de calculare a valorii estimative a contractelor de achiziţii publice şi planificarea acestora, aprobat prin HG nr.1404 din 10.12.2008; pct.3, pct.7, pct.15 şi pct.25 din Regulamentul achiziţiilor publice de mică valoare, aprobat prin HG nr.148 din 14.04.2008; art.13 alin.(1) lit.b) şi art.32 din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007 privind achiziţiile publice; pct.2, pct.4-6 din Regulamentul cu privire la întocmirea şi păstrarea dosarului achiziţiei publice, aprobat prin HG nr.9 din 17.01.2008; pct.7 din Regulamentul cu privire la activitatea grupului de lucru pentru achiziţii, aprobat prin HG nr.1380 din 10.12.2007.

⁸⁸ APR; DÎTS Briceni; primăriile satelor/comunelor: Coteala, Bălcăuţi, Tabani, Pererita, Caracuşenii Vechi, Trebisăuţi, Criva şi Mihăileni.

⁸⁹ Art.13 alin.(1) lit.(b) şi art.19 din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007.

⁹⁰ DÎTS Briceni – 18,2 mil.lei; APR – 6,1 mil.lei; primăria or.Briceni – 7,9 mil.lei; primăria or.Lipcani – 2,6 mil.lei.

⁹¹ Primăria or.Briceni – 2,0 mil.lei; APR – 0,1 mil.lei; DÎTS Briceni – 0,4 mil.lei.

⁹² Pct.5 şi pct.16 din Regulamentul achiziţiilor publice de valoare mică, aprobat prin HG nr.148 din 14.02.2008 (în continuare – Regulamentul aprobat prin HG nr.148 din 14.02.2008).

⁹³ Primăriile: or. Briceni – 133 de contracte (2988,0 mii lei); s. Beleavinţi – 21 de contracte (268,2 mii lei); DÎTS – 51 de contracte (1729,2 mii lei); APR – 46 contracte (522,7 mii lei).

⁹⁴ APR; DÎTS, primăriile satelor/comunelor: Coteala, Bălcăuţi, Tabani, Pererita, Caracuşenii Vechi, Trebisăuţi, Criva şi Mihăileni.

⁹⁵ Primăriile satelor Tabani şi Teţcani.

⁹⁶ DÎTS – 27 de contracte (7,4 mil.lei); primăria or.Briceni – 3 contracte (1,4 mil.lei).

⁹⁷ Art.13 din Legea nr.721-XIII din 02.02.1996 privind calitatea în construcţii.

⁹⁸ Art.13 din Legea nr.721-XIII din 02.02.1996; pct.7 lit.c) şi pct.49 din Regulamentul aprobat prin HG nr.834 din 13.09.2010.

⁹⁹ DÎTS şi primăria or.Briceni.

¹⁰⁰ Pct.8 alin.(2) din Regulamentul aprobat prin HG nr.285 din 23.05.1996 “Cu privire la aprobarea Regulamentului de recepţie a construcţiilor şi instalaţiilor aferente”.

¹⁰¹ Art.31 alin.(1) lit.c) din Legea nr.397-XV din 16.10.2003.

¹⁰² Primăriile satelor/comunelor: Trebisăuţi – 500,0 mii lei; Teţcani – 600,0 mii lei; Şirăuţi – 405,7 mii lei; Pererita – 600,0 mii lei.

¹⁰³ Anexa la Programul privind repartizarea mijloacelor fondului rutier pe anul 2014, aprobat prin HG nr.168 din 11.03.2014.

¹⁰⁴ Primăria s. Trebisăuţi a contabilizat valoarea lucrărilor în sumă de 500,0 mii lei în lipsa procesului-verbal de recepţie finală a lucrărilor.

¹⁰⁵ Primăriile satelor/comunelor: Teţcani – 593,0 mii lei; Trebisăuţi – 500,0 mii lei; Şirăuţi – 405,7 mii lei; Mihăileni – 36,0 mii lei.

¹⁰⁶ Pct.46 şi pct.76 din Instrucţiunea aprobată prin Ordinul ministrului Finanţelor nr.93 din 19.07.2010.

Subobiectivul 2.3. Managementul financiar-contabil şi autenticitatea raportărilor financiare

Neregulile constatate la entităţile auditate au fost determinate de nerespectarea prevederilor cadrului normativ şi de nivelul scăzut al controlului intern din partea executorilor de buget. Prin urmare, abaterile de la regularitate afectează autenticitatea situaţiilor financiare/patrimoniale raportate de către AAPL şi, respectiv, condiţionează reflectarea incorectă în evidenţa contabilă a bunurilor materiale, astfel fiind generate riscuri de dezintegrare şi/sau de pierdere în viitor a fondurilor publice.

În acest context, se relevă că primăria com.Mărcăuţi nu a asigurat contabilizarea la majorarea fondurilor fixe a costurilor aferente unor lucrări capitale executate la grădiniţa de copii din sat, în valoare totală de circa 0,2 mil.lei. În alt caz, la implementarea subproiectului “Îmbunătăţirea condiţiilor de activitate la grădiniţa de copii”¹⁰⁷, cu valoarea de 225,0 mii lei (inclusiv 150,0 mii lei acordate în calitate de grant nerambursabil), ca urmare a netransferării FISM a sumei de 75,0 mii lei ce constituie contribuţia APL, lucrările finalizate în anul 2015 la acest obiect (225,0 mii lei) nu au fost recepţionate şi înregistrate în evidenţa primăriei la componenta respectivă a fondurilor fixe. Această situaţie a fost generată de faptul că CL, la adoptarea deciziei de participare la proiectul nominalizat, nu a indicat regulamentar¹⁰⁸ sursa de acoperire a costului de realizare a deciziilor respective.

Contrar prevederilor legale¹⁰⁹, DÎTS a transmis către AAPL de nivelul I valoarea cheltuielilor capitale executate în sumă de 22,3 mil.lei¹¹⁰, în lipsa deciziei CR şi actelor de primire predare/documentelor justificative. Totodată, AAPL de nivelul I a contabilizat lucrările de reparaţii capitale a patrimoniului, în valoare de 21,0 mil.lei, în lipsa documentelor justificative.

__________________________

¹⁰⁷ HG nr.436 din 10.06.2014 “Privind implementarea Programului de asistenţă tehnică şi financiară acordată de Guvernul României pentru instituţiile preşcolare din Republica Moldova”.

¹⁰⁸ Art.12 alin.(4) din Legea nr.397-XV din 16.10.2003.

¹⁰⁹ Regulamentul cu privire la modul de transmitere a întreprinderilor, organizaţiilor, instituţiilor de stat, a subdiviziunilor lor, clădirilor, edificiilor, mijloacelor fixe şi altor active, aprobat prin HG nr.688 din 09.10.1995, abrogată prin HG nr.901 din 31.12.2015 “Pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de transmitere a bunurilor proprietate publică”.

¹¹⁰ Cheltuieli capitale efectuate de DÎTS transmise către AAPL de nivelul I, în lipsa deciziei CR, în sumă totală de 22,3 mil.lei, inclusiv: 2013 – 4,3 mil.lei; 2014 – 10,1 mil.lei; 2015 – 7,9 mil.lei.

IV. EVALUAREA CONFORMITĂŢII ŞI IMPLEMENTĂRII

RECOMANDĂRILOR ANTERIOARE ALE CURŢII DE CONTURI

În anul 2012 au fost efectuate auditurile regularităţii executării bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale şi gestionării patrimoniului public din raionul Briceni pe anul 2011 şi legalităţii administrării mijloacelor financiare în cadrul unor entităţi din raionul Briceni în perioada anilor 2005-2011, adoptate prin Hotărîrea Curţii de Conturi nr.13 din 10.04.2012. În urma verificărilor la compartimentul respectiv, auditul relevă că AAPL din raionul Briceni nu au întreprins pe deplin măsurile necesare în vederea remedierii iregularităţilor constatate anterior, astfel contribuind la menţinerea unui management financiar operaţional contraperformant, fapt atestat şi în prezentul Raport de audit. Astfel, din totalul recomandărilor înaintate, au fost executate doar 11, executate parţial – 8, neexecutate – 6, ceea ce nu asigură continuitatea în acţiunile de remediere şi de perfecţionare a managementului financiar. Ca rezultat al verificărilor de audit, a fost relevată persistenţa aceloraşi probleme, exprimate prin: (i) neidentificarea şi neevaluarea credibilă a bazei de calcul şi a potenţialului economic; (ii) planificarea şi gestiunea neconformă a cheltuielilor bugetare.

Reieşind din cele menţionate, recomandările anterioare implementate parţial de către AAPL au fost actualizate şi reiterate în prezentul Raport de audit, pentru o remediere punctuală a neconformităţilor, precum şi diminuarea obiecţiilor evidenţiate.

V. CONCLUZIE CU REZERVE

Misiunea de audit relevă neimplementarea elementelor sistemului de management şi control intern, precum şi a disciplinei financiare la valorificarea banilor publici, autorităţile publice vizate nu au dat dovadă de insistenţă în implementarea în mod efectiv a unor măsuri şi acţiuni complexe pentru a asigura rigorile unui management instituţional şi financiar fiabil în administrarea finanţelor şi fondurilor publice. Auditul public extern reiterează o bună parte din carenţele şi iregularităţile încetăţenite, cele mai principale fiind: estimările fiscal-bugetare nu întrunesc fundamentări credibile, condiţii necesare pentru o administrare eficientă a veniturilor bugetelor locale şi consolidarea autonomiei locale.

Auditul a elucidat iregularităţi care s-au soldat cu: gestiunea neconformă a cheltuielilor bugetare neracordate la principiul cost-eficienţă; achitarea neregulamentară a plăţilor salariale; denaturarea datelor din dările de seamă; administrarea neconformă a alocaţiilor capitale şi a achiziţiilor publice, conform principiilor de economicitate, eficienţă şi eficacitate a utilizării banului public.

Prin urmare, administraţia locală are stringentă nevoie de reconsiderarea acţiunilor şi managementului pentru remedierea lacunelor şi valorificarea rezervelor (ne)estimate, în vederea instituirii unei administrări economico-financiare exigente şi cu plusvaloare.

Notă: Prezentul Raport de audit a fost întocmit în baza probelor acumulate de echipa de audit în următoarea componenţă: Victor Gamulinschii, controlor de stat superior/auditor public (şef de echipă); Aurica Rusu, controlor de stat principal/auditor public; Vitalie Cornovanu, controlor de stat/auditor public.

Aprobat

prin Hotărîrea Curţii de Conturi

nr.26 din 5 iulie 2016

RAPORTUL

auditului conformităţii gestionării patrimoniului public

în cadrul entităţilor publice din raionul Briceni pe anul 2015

I. INTRODUCERE

Misiunea de audit a fost realizată în temeiul art.28 şi art.31 din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008 şi în conformitate cu Programul activităţii de audit al Curţii de Conturi pe anul 2016, avînd drept scop determinarea dacă APL din raionul Briceni: au asigurat gestionarea şi integritatea patrimoniului public; au raportat în mod corespunzător situaţiile patrimoniale.

Misiunea de audit, în acest sens, s-a concentrat asupra administrării patrimoniului sub aspect de integritate şi, respectiv, generator de resurse financiare.

Informaţiile de rigoare privind raionul Briceni, cadrul normativ şi legislativ aferent (care vizează bazele juridice, organizatorice şi financiare de constituire şi utilizare a bugetului raionului, evidenţa contabilă în cadrul autorităţilor publice supuse auditării) sînt expuse în Anexa nr.1 la prezentul Raport de audit. Anexa nr.2 cuprinde obiectivele auditului, domeniul de aplicare şi metodologia, iar Anexele nr.3-5 conţin informaţiile cu privire la iregularităţile şi deficienţele sintetizate pe obiectivele auditului. Măsurile întreprinse pe parcursul auditului de AAPL ale UAT (de nivelul I şi nivelul II) din raionul Briceni pe marginea Raportului de audit sînt prezentate în Anexa nr.6.

II. CONSTATĂRI, CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Obiectivul I. AAPL din raionul Briceni şi entităţile de resort au asigurat gestionarea şi integritatea patrimoniului public?

Evaluările efectuate de misiunea de audit constată o situaţie nesatisfăcătoare privind modul în care este gestionat patrimoniul public, ce se exprimă prin: neconformarea managementului la normele regulamentare şi prudenţiale; neevaluarea tuturor elementelor patrimoniale (funciare, forestiere, acvatice, bunuri imobile, obiecte din infrastructură etc), nevalorificarea potenţialului profitabil al patrimoniului; preocuparea irelevantă a factorilor de decizie din cadrul AAPL de gestionarea conformă şi eficientă a patrimoniului public local, inclusiv transmis în gestiune economică etc.

Acest cumul de factori denotă absenţa în cadrul AAPL a unui sistem de reguli şi proceduri privind modul de gestionare a patrimoniului public local, care, în consecinţă, lipsesc bugetele UAT de venituri pasibile încasării şi de resurse aferente soluţionării problemelor sociale de ordin local.

Subobiectivul 1.1. Conformitatea şi eficienţa gestionării patrimoniului public, evaluarea randamentului bugetar rezultat din administrarea acestuia

În perioada supusă auditării, AAPL nu şi-au propus obiective clar definite pentru promovarea principiilor de prudenţialitate în administrarea fondurilor publice, astfel instrumentele managementului financiar nu au contribuit la consolidarea bazei financiare aferente dezvoltării socioeconomice. APL nu au realizat măsuri sistemice în materie de identificare şi evaluare a potenţialului economic aferent formării la justa valoare a bazei de venituri bugetare.

Pentru susţinerea celor invocate, se exemplifică următoarele.

♦ Referitor la administrarea fondului funciar

• Neconformarea cadrului legal-normativ şi insuficienţa implementării procedurilor de control intern au determinat administrarea ineficientă a terenurilor proprietate publică a UAT şi nerealizarea veniturilor la bugetul local, astfel fiind afectat potenţialul fiscal-bugetar al administraţiilor locale.

În acest sens, misiunea de audit relevă că preocuparea insuficientă a factorilor de decizie din cadrul a 25 de AAPL asupra gestionării terenurilor arabile a permis unor agenţi economici utilizarea terenurilor cu suprafaţa de 478,9 ha în mod gratuit şi neformalizat¹. Totodată, contrar prevederilor legale², 16 AAPL au permis folosirea terenurilor proprietate publică aferente obiectivelor privatizate sau întreprinderilor şi obiectivelor private, cu suprafaţa de 30,9 ha³, fără obţinerea unui beneficiu în folosul bugetelor locale.

• Administrarea ineficientă din partea consiliilor locale asupra modului de folosire a terenurilor a provocat exploatarea resurselor naturale cu excluderea ilegală a terenurilor din circuitul agricol. Astfel, potrivit cadrului legal⁴, în cazul în care zăcămintele minerale se află sub terenuri agricole, beneficiarii subsolului trebuie să achite pierderile cauzate de excluderea terenurilor din categoriile de terenuri cu destinaţie agricolă. În pofida celor menţionate, primăria com.Bogdăneşti, prin admiterea folosirii de către un agent economic a 6 terenuri cu destinaţie agricolă, cu o suprafaţă de 15,4 ha⁵, pentru extragerea zăcămintelor minerale utile, nu a asigurat modificarea regulamentară a destinaţiei terenurilor agricole nominalizate, precum şi achitarea pierderilor agricole.

• Nihilismul juridic al AAPL din or.Lipcani şi din s.Şirăuţi la delimitarea unor terenuri ale UAT, a cauzat formarea teritoriilor litigioase (intercalate) între localităţile respective, fapt ce a determinat imposibilitatea înregistrări legale a drepturilor patrimoniale din domeniul public şi cel privat, cît şi dificultăţi la evaluarea adecvată a bazei impozabile a AAPL nominalizate. Astfel, CO Lipcani⁶ şi CS Şirăuţi⁷, ignorînd pct.2 şi pct.8 din Regulamentul aprobat prin Legea nr.741-XIII din 20.02.1996⁸, potrivit cărora modificarea hotarelor UAT se hotărăşte de Parlament, bazîndu-se numai pe o serie de fapte⁹, precum şi pe cererea unui grup de cetăţeni¹⁰, în anul 2014, printr-un act de transmitere-predare a unor terenuri¹¹, în mod arbitrar au fost modificate hotarele UAT respective cu suprafaţa de 33,4 ha destinate pentru 115 case individuale de locuit/loturi, cu informarea de ambele părţi a OCT Briceni în privinţa acestor modificări. Cu toate acestea, gospodăriile nominalizate au fost incluse în Registrul funciar ale primăriei s.Şirăuţi. Ca urmare, organul cadastral, avînd date contradictorii, a stopat înregistrarea drepturilor patrimoniale asupra bunurilor imobile amplasate pe aceste terenuri şi, respectiv, evaluarea lor în scopul impozitării, respectiv, AAPL din or.Lipcani şi din s.Şirăuţi nu au avut posibilităţi legale de a evalua/impozita aceste bunuri imobile (terenuri, construcţii, încăperi) evaluate la circa 8,0 mil.lei.

___________________________

¹ Anexa nr.3 la Raportul de audit.

² Art.10¹ alin.(1) din Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997 privind preţul normativ şi modul de vînzare-cumpărare a pămîntului (în continuare – Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997).

³ Anexa nr.3 la Raportul de audit.

⁴ Art.8, art.15, art.71, art.83 şi art.99 din Codul funciar nr.828-XII din 25.12.1991; art.6 din Legea nr.91-XVI din 05.04.2007 privind terenurile proprietate publică şi delimitarea lor (în continuare – Legea nr.91-XVI din 05.04.2007); art.6 şi art.14 din Legea nr.121-XVI din 04.05.2007 privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii (în continuare – Legea nr.121-XVI din 04.05.2007); art.12 şi art.14 din Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997.

⁵ Cod cadastral 14141109083 – 4,1858 ha; cod cadastral 14141109084 – 2,0932 ha; cod cadastral 14141109085 – 2,0933 ha; cod cadastral 14141109086 – 2,0931 ha; cod cadastral 14141109087 – 1,0449 ha; fără cod cadastral – 3,9 ha.

⁶ Decizia CO Lipcani nr.5/3 din 25.06.2014 “Cu privire la transmiterea unor terenuri”.

⁷ Decizia CS Şirăuţi nr.1/3 din 07.05.2014.

⁸ Regulamentul cu privire la modul de soluţionare a chestiunilor organizării administrativ-teritoriale a Republicii Moldova, aprobat prin Legea nr.741-XIII din 20.02.1996.

⁹ Organizarea administrativ-teritorială a RSSM din anul 1973.

¹⁰ Proces-verbal din 11.10.2013 al adunării cetăţenilor din s.Şirăuţi ale căror terenuri destinate caselor individuale de locuit şi loturi sînt incluse în UAT Lipcani (52 de reprezentanţi).

¹¹ Actul din 30.06.2014 privind transmiterea-predarea unor terenuri cu includerea lor în hotarele UAT respective.

♦ Referitor la administrarea fondului apelor

• Incertitudinile regimului juridic privind proprietatea de stat şi proprietatea UAT a afectat evaluarea potenţialului economico-financiar al APL, fiind generate atît neacumularea veniturilor pasibile, cît şi condiţii de promovare a concurenţei neloiale. Astfel, din totalitatea terenurilor sub bazine acvatice din raionul Briceni destinate pisciculturii, cu suprafaţa de 1355 ha, UAT aparţin cu dreptul de proprietate 1002,0 ha (74%), 353,0 ha (26%) fiind înregistrate ca proprietate de stat. Testările de audit privind administrarea patrimoniului în cauză au identificat unele deficienţe în acest sens, care au condiţionat gestionarea neconformă a patrimoniului public, afectarea potenţialului economic al APL, totodată fiind admisă neloialitate în activitatea de antreprenoriat. Pentru susţinerea celor expuse, se exemplifică următoarele.

Coliziunile juridice privind dreptul de proprietate asupra terenurilor bazinelor acvatice au creat premise de eschivare de la plăţile cuvenite pentru folosinţa acestor terenuri publice, astfel fiind lipsite de venituri pasibile atît bugetele locale, cît şi bugetul de stat. Prin urmare, 3 agenţi economici privaţi din domeniul pisciculturii¹², folosindu-se în mod gratuit de 18 bazine acvatice proprietate publică cu suprafaţa de 353,0 ha, situate în hotarele administrative ale 10 primării¹³, desfăşoară activitate de antreprenoriat cu scopul de a-şi asigura o sursă permanentă de venituri¹⁴. În pofida celor relatate, agenţii economici nominalizaţi nu recunosc dreptul de administrare al AAPL şi refuză formalizarea şi, respectiv, plata pentru folosirea patrimoniului public, motivînd că drepturile de proprietate pentru aceste bunuri, potrivit cadastrului, sînt înregistrate după “Republica Moldova”. Reieşind din cele menţionate, pentru acest tip de antreprenori sînt create condiţii favorabile pentru dezvoltarea concurenţei neloiale şi o oportunitate de eschivare de la plăţile corespunzătoare la buget.

Se relevă că, deşi înregistrarea acestor bazine acvatice ca proprietate a statului a fost efectuată în anul 2003 în temeiul unei Hotărîri a Guvernului, care, ulterior, încă în anul 2005, a fost declarată neconstituţională¹⁵, pe parcursul a mai mult de 10 ani atît AAPL, cît alte organe centrale de resort nu au iniţiat modificarea drepturilor patrimoniale în conformitate cu cerinţele Curţii Constituţionale. Totodată, potrivit prevederilor legale¹⁶, terenurile ocupate de obiectivele acvatice (ne)artificiale constituie proprietate publică a UAT, iar APL îi revine obligaţiunile şi drepturile de identificare, delimitare şi cadastrare a terenurilor pe care sînt situate obiectivele acvatice şi să asigure perfectarea relaţiilor de arendă cu agentul economic care le utilizează în activitatea de producţie, ceea ce nu a fost efectuat, impactul fiind afectarea veniturilor bugetelor UAT.

AAPL nu au asigurat conformitatea¹⁷ la transmiterea în arendă a bazinelor acvatice¹⁸, nefiind luate în considerare construcţiile hidrotehnice ale bazinelor acvatice, obligaţiuni ce revin şi arendaşilor, care urmează să obţină în mod obligatoriu dreptul de folosinţă asupra terenurilor şi construcţiilor hidrotehnice, pentru eliberarea/deţinerea autorizaţiei de mediu, pentru folosinţa specială a apei. Mai mult decît atît, neelucidarea situaţiilor privind construcţiile hidrotehnice, precum şi neconfirmarea înregistrării în evidenţă a dreptului de proprietate şi de folosinţă asupra acestora, generează o gestionare neconformă a patrimoniului.

___________________________

¹² SA cod fiscal 1004604001950 – 287,5 ha; SA cod fiscal 1003604012179 – 24 ha; AO cod fiscal 1014620004510 – 41,5 ha.

¹³ Primăriile: com.Bălcăuţi – 37,3 ha; s.Bulboaca – 20,9 ha; com.Colicăuţi – 96,4 ha; s.Cotiujeni – 29,7 ha; com.Mărcăuţi – 47,7 ha; com.Mihăileni – 48,8 ha; s.Trebisăuţi – 17,3 ha; com.Halahora de Sus – 24,0 ha; or.Lipcani – 18,4 ha; or.Briceni – 12,6 ha.

¹⁴ Art.1 alin.(1) din Legea nr.845-XII din 03.01.1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi.

¹⁵ HG nr.959 din 04.08.2003 “Cu privire la delimitarea terenurilor proprietate publică în unele unităţi administrativ-teritoriale ale Republicii Moldova”, abrogată la 14.10.2005 prin HG nr.1026 din 03.10.2005 “Cu privire la modificarea şi abrogarea unor hotărîri ale Guvernului”, în temeiul Hotărîrii Curţii Constituţionale nr.12 din 21.04.2005 “Pentru controlul constituţionalităţii unor dispoziţii legale şi normative privind terenurile proprietate publică şi delimitarea lor”.

¹⁶ Art.5 alin.(1) lit.f) din Legea nr.91-XVI din 05.04.2007; art.14 din Legea nr.436-XVI din 28.12.2006; art.9 şi art.10 din Codul funciar.

¹⁷ Conform art.33 din Legea apelor nr.272 din 23.12.2011 şi Anexei nr.6 la HG nr.72 din 30.01.2004 “Privind implementarea Legii cu privire la arenda în agricultură”.

¹⁸ Primăria com. Mărcăuţi: neîntocmite 7 contracte pentru construcţiile hidrotehnice, plata de arendă 5,8 mii lei/anual (anii 2013-2015: 17,4 mii lei).

♦ Referitor la administrarea fondului forestier

• O problemă identificată de audit constituie gestionarea neconformă a fondului forestier de către AAPL din raionul Briceni. Astfel, neevaluarea fondului forestier pe suprafeţele împădurite (inclusiv nou create din contul mijloacelor bugetare) au ca efect neînregistrarea corespunzătoare în evidenţa contabilă a UAT a bunurilor publice vizate. Astfel, fondul forestier proprietate a UAT reprezintă un segment al economiei naţionale cu potenţial profitabil nevalorificat, respectiv, subevaluat, managementul AAPL nefiind interesat de realizarea obiectivelor cost-beneficiu, precum şi a standardelor de cultură a serviciilor în detrimentul intereselor cetăţenilor. În acelaşi timp, pădurile UAT (inclusiv nou create) nu numai că nu sînt administrate, dar nu există nici un sistem sancţionatoriu eficient pe măsura delictelor silvice care au obţinut caracter de proporţii. Prin urmare, ignorarea de către AAPL a responsabilităţilor ce le revin referitor la gestiunea conformă şi integritatea masivelor forestiere condiţionează atît risipa de mijloace folosite pentru împădurire, cît şi degradarea fizică ulterioară a acestora, cu costurile aferente. Pentru susţinerea celor expuse, se exemplifică următoarele.

Potrivit datelor din darea de seamă funciară pe anul 2015, AAPL deţin în proprietate 2015,3 ha de terenuri acoperite cu păduri, sau 22% din fondul forestier al raionului (9268,63 ha). În conformitate cu prevederile legale¹⁹, gestionarii de terenuri din fondul forestier sînt obligaţi să asigure regenerarea, paza, protecţia pădurilor, îngrijirea şi sporirea productivităţii lor; organizarea folosirii şi ţinerea evidenţei pădurilor; folosirea raţională a produselor pădurii etc. Însă, în pofida celor menţionate, AAPL nu au organizat evaluarea, contabilizarea şi raportarea conformă a fondului silvic, cauza fiind lipsa: resurselor financiare necesare pentru întocmirea amenajamentelor silvice; specialiştilor responsabili de administrarea fondului forestier public; cunoştinţelor în domeniu. Mai mult decît atît, în aceste păduri nu se respectă regimul silvic, acestea fiind afectate de: tăieri ilicite, păşunat abuziv, transmitere în proprietate privată în mod gratuit. Spre exemplu, 2 AAPL din raionul Briceni, nerespectînd prevederile legale²⁰ privind nepasibilitatea privatizării terenurilor din fondul forestier, în anii 2013-2015 au comercializat persoanelor fizice 3 loturi de teren împădurit cu suprafaţa totală de 1,7 ha²¹.

• Administrarea ineficientă a fondului forestier proprietate publică locală şi carenţele de ordin regulator au împiedicat atingerea obiectivelor privind regenerarea terenurilor degradate din cadrul UAT, unele cheltuieli bugetare investite pe parcursul anilor 2002-2014 în acest domeniu fiind ineficiente. Potrivit informaţiei Întreprinderii de Silvicultură Edineţ, în perioada 2002-2014, în cadrul a 17 UAT din raionul Briceni au fost împădurite terenuri degradate pe o suprafaţă totală de 558,06 ha, fiind suportate cheltuieli din bugetul de stat în sumă totală de 4,5 mil.lei. Se relevă că AAPL din cadrul a 8 UAT nu au modificat registrul cadastral al localităţilor, neintroducînd circa 195,1 ha în categoria terenurilor silvice (la situaţia din 01.01.2016 rămînînd înregistrate ca terenuri degradate), pentru împădurirea cărora au fost suportate cheltuieli în sumă totală de 1,5 mil.lei, fapt ce limitează monitorizarea conformă a gestiunii acestor fonduri publice. Totodată, auditul menţionează că actele de primire-predare (de retrocedare) a terenurilor împădurite către APL conţin numai date superficiale aferente suprafeţei de teren şi culturii silvice plantate (speciei), nefiind indicată suma cheltuielilor suportate la împădurirea acestora şi neobligînd beneficiarii cu exercitarea unor responsabilităţi în administrarea şi păstrarea bunului nou creat din banii publici. În sensul celor evocate, auditul relevă următoarele:

√ nerespectînd prevederile legale²² şi cu acordul tacit al unor AAPL, Întreprinderea de Silvicultură a împădurit terenuri private (terenuri agricole în număr de 243 de loturi) cu o suprafaţă de cca 40,4 ha²³, în consecinţă utilizînd mijloace bugetare pentru împădurirea acestora în sumă de 0,3 mil.lei. Se menţionează că proprietarii terenurilor, profitînd de împădurirea gratuită a terenurilor, mai beneficiază şi de scutiri de impozite, ceea ce influenţează negativ acumularea veniturilor la bugetele UAT;

√ urmare a selectării materialului săditor necorespunzător/necalitativ, pe o suprafaţă de 55,3 ha²⁴ au fost aplicate procedurii repetate de împădurire a terenurilor din cadrul UAT, prin urmare scopul de extindere a fondului forestier nu a fost atins, mijloacele bugetare în suma de 0,4 mil.lei fiind utilizate în acest scop neeficient;

√ contrar prevederilor legale²⁵, terenurile împădurite din contul mijloacelor bugetului de stat, după retrocedarea acestora AAPL, au fost lăsate fără supraveghere. Ca rezultat, terenurile menţionate de pe o suprafaţă de 22 ha, pentru amenajarea cărora au fost utilizate mijloace bugetare în sumă de 0,2 mil.lei, sînt lipsite de vegetaţie forestieră, cauza fiind tăierile ilicite, păşunatul neautorizat etc²⁶.

• Unele neconformităţi au fost identificate în administrarea plantaţiilor perene. Astfel, unele autorităţi locale administrează plantaţii pomicole, fără să asigure o documentare/contabilizare conformă în evidenţa contabilă a acestor fonduri patrimoniale, ceea ce afectează buna gestiune a acestora şi lipsesc bugetele UAT de venituri pasibile. Prun urmare, potrivit prescripţiilor din Catalogul mijloacelor fixe²⁷, precum şi Instrucţiunii aprobate prin Ordinul ministrului Finanţelor nr.94 din 19.07.2010²⁸, plantaţiile pomicole sînt atribuite la categoria fondurilor fixe şi, respectiv, urmează să fie înregistrate în evidenţă. În acest sens, misiunea de audit relevă că 3 AAPL²⁹, cu toate că înregistrează venituri din transmiterea în arendă a plantaţiilor pomicole (4,5 mii nucari), obţinînd venituri din folosinţa acestora per copac (ce a variat pe AAPL de la 1 leu pînă la 50 lei pe an), nu dispun de înregistrare regulamentară în evidenţa contabilă a plantaţiilor respective, fie au o valoare semnificativ diminuată. Situaţia creată este condiţionată de absenţa în sectorul public a unor reglementări exhaustive (cadru metodologic) privind evidenţa acestor plantaţii, precum şi de lipsa unui mecanism bine definit de evaluare.

Ca rezultat, neevaluarea fondului forestier şi a plantaţiilor pomicole, pentru asigurarea unei valori de bilanţ juste, determină imposibilitatea aprecierii valorii prejudiciilor în caz de sustragere a acestor bunuri.

___________________________

¹⁹ Art.29 din Codul silvic nr.887-XIII din 21.06.1996 (în continuare – Codul silvic).

²⁰ Art.13 alin.(1) şi lit.(f) din Legea nr.121-XVI din 04.05.2007.

²¹ Primăriile: com. Colicăuţi – 2 terenuri împădurite cu suprafaţa de 1,0 ha; s. Tabani – un lot cu suprafaţa de 0,7 ha.

²² Art.11 alin.(1) din Legea nr.1041-XIV din 15.06.2000 pentru ameliorarea prin împădurire a terenurilor degradate.

²³ Localităţile: s. Criva – 69 de loturi cu suprafaţa de 16,6 ha; s. Drepcăuţi – 146 de loturi cu suprafaţa de 17,8 ha; s. Teţcani – 28 de loturi cu suprafaţa de 6,0 ha.

²⁴ Primăriile: s. Teţcani – 14,9 ha; s. Criva – 13,5 ha; com. Larga – 26,9 ha.

²⁵ Art.56 din Codul silvic.

²⁶ Primăriile: com. Medveja – 7,4 ha; s. Balasineşti – 1,4 ha; com. Halahora de Sus – 2,0 ha; s. Beleavinţi – 11,5 ha.

²⁷ Catalogul mijloacelor fixe şi activelor nemateriale, aprobat prin HG nr.338 din 21.03.2003.

²⁸ Ordinul ministrului Finanţelor nr.94 din 19.07.2010 “Cu privire la aprobarea Instrucţiunii cu privire la evidenţa contabilă în contabilităţile centralizate din cadrul primăriilor satelor (comunelor), oraşelor” (în continuare – Instrucţiunea aprobată prin Ordinul nr.94 din 19.07.2010).

²⁹ Primăriile: com. Larga; com. Mărcăuţi; com. Halahora de Sus.

♦ Referitor la administrarea fondului bunurilor imobiliare

• Tergiversarea excesivă a finalizării obiectului “Construcţia anexei cu două nivele cu 14 clase şi blocul de sport la şcoala medie or.Lipcani” cu valoarea de 12,6 mil.lei, cauzată atît de incertitudinea asigurării cu mijloace financiare, cît şi de lentitudinea oficialilor din cadrul AAPL nivelul I şi nivelul II (situaţii ce vin să confirme riscurile menţionate anterior în rapoartele Curţii de Conturi), nu permite utilizarea obiectului nou construit în scopul prevăzut, impactul exprimîndu-se prin condiţii nefavorabile de desfăşurare a procesului didactic. Astfel, deşi construcţia (prin divizarea proiectului în 2 etape (I – blocul de studii; II – blocul de sport), la iniţiativa AAPL) anexei cu două niveluri pentru 14 clase la şcoala medie or.Lipcani a fost finalizată în anul 2016³⁰, urmare a neexecutării unor lucrări neesenţiale (montarea sistemelor de ventilare şi de securitate antiincendiară, cu valoarea estimativă de circa 47,0 mii lei), pînă la finalizarea misiunii de audit construcţia nominalizată nu a fost recepţionată, nefiind utilizată în procesul didactic. De menţionat că, potrivit explicaţiilor managementului instituţiei, dar şi examinărilor efectuate de echipa de audit, anexa cu două niveluri este construită în conformitate cu normele stabilite, asigurată cu sisteme de încălzire şi iluminare, cu mobilier didactic. Cu toate acestea, gimnaziul din or.Lipcani, cu un efectiv de 163 de elevi şi 30 de cadre didactice, este nevoit se efectueze procesul didactic în 2 schimburi în clădirea veche (anul construcţiei 1958), în lipsa condiţiilor necesare activităţii.

• CR nu a asigurat argumentarea oportunităţii de dezvoltare a proiectului investiţional privind construcţia locuinţelor sociale prin parteneriat public-privat, cu efectuarea unei analize cost-beneficiu şi cu selectarea celui mai eficient model de realizare, orientat spre beneficiile societăţii şi atingerea obiectivelor stabilite. Astfel, ca urmare a realizării scopului stabilit la cooperarea între UIP II şi CR, cu finanţarea din partea BDCE, raionul Briceni urma să beneficieze de un bloc de locuit cu 40 de apartamente destinat închirierii de către reprezentanţii categoriilor socialmente vulnerabile, valoarea proiectului constituind circa 1,35 mil.euro, din care 479,1 mii euro reprezentînd valoarea constricţiei nefinisate. Testările de audit privind realizarea proiectului în cauză au identificat nerealizarea în volum deplin a scopului stabilit, ce se exprimă prin următoarele.

Deşi potrivit condiţiilor Acordului menţionat, la finalizarea construcţiei casei de locuit raionul urma să beneficieze de 40 de apartamente pentru reprezentanţii categoriilor socialmente vulnerabile, APL a beneficiat numai de 25 de apartamente. Astfel, CR Briceni, în calitate de beneficiar al proiectului, contrar art.5 alin.(3) din Legea cu privire la activitatea de evaluare³¹, nu a iniţiat evaluarea obligatorie a obiectului investiţiei (“bloc locativ nefinalizat cu 40 apartamente”), limitîndu-se numai la datele prezentate de proprietar³² şi acceptînd în mod unilateral valoarea obiectului, nu a asigurat o sursă credibilă şi finală condiţionată, implicînd ca urmare riscuri în administrarea neconformă a fondurilor publice. Ca rezultat al acţiunilor de audit, se menţionează că CR Briceni a comercializat în anul 2006 obiectul aceluiaşi agent economic, la un preţ de 346,5 mii lei, ca mai apoi în anul 2013, printr-un contract de colaborare, clădirea să fie inclusă în proiect cu valoarea de 7588,3 mii lei (479,1 mii euro), sau de 22 de ori mai scumpă. Datorită acestui fapt, agentul economic a obţinut în proprietate 15 apartamente finalizate, fără anumite condiţii privind reprezentanţii categoriilor socialmente vulnerabile, pentru care a fost edificat blocul respectiv.

De menţionat că lipsa studiilor de (pre)fezabilitate din partea CR în privinţa beneficiarilor potenţiali şi necesităţii de edificare a blocului social, inexistenţa la moment a definiţiilor clare referitor la condiţiile obligatorii pentru solicitanţii de locuinţe sociale, concomitent cu tergiversarea stabilirii cuantumului chiriei, s-au soldat cu lipsa de solicitare a locuinţelor sociale. Astfel, în lipsa informaţiilor clare şi definitive, CR din start (iunie 2012) nu a determinat modul de repartizare a locuinţelor sociale, Regulamentul³³ în domeniu fiind elaborat peste 2 ani (în mai 2014). La fel, din diferite motive, AAPL de nivelul II a aprobat cuantumul chiriei abia în aprilie 2016 (peste 6 luni de la finalizarea proiectului). Drept urmare, la situaţia din 01.06.2016, din totalul apartamentelor sociale (25), sînt redistribuite numai 7.

• Unele AAPL nu şi-au exercitat întocmai funcţiile atribuite de cadrul legal³⁴ privind managementul eficient al fondului locativ. Astfel, misiunea de audit denotă că APL nu au asigurat identificarea şi administrarea eficientă a fondului locativ public, ceea ce contravine prescripţiilor cadrului normativ, nefiind stabilită plata de chirie pentru acumularea mijloacelor necesare efectuării lucrărilor de întreţinere şi de reparaţie a blocurilor de locuit, în scopul prevenirii uzurii premature a apartamentelor şi încăperilor locuibile şi menţinerii indicilor de exploatare a elementelor constructive. În susţinerea celor consemnate, se exemplifică următoarele:

√ AAPL din or.Briceni nu au oficializat relaţiile cu locatarii a 32 de apartamente neprivatizate, bugetul orăşenesc fiind lipsit de venituri din locaţiunea bunurilor imobile nominalizate. Mai mult decît atît, nu au stabilit plata pentru chirie, precum şi nu au prevăzut încasarea veniturilor din această sursă pe anul 2015. De menţionat că relaţiile de locaţiune pentru încăperile respective nu au fost oficializate, iar Consiliul orăşenesc nu s-a pronunţat asupra clauzelor de folosinţă de mai departe a acestei încăperi;

√ primăria s.Şirăuţi nu a asigurat administrarea adecvată şi integritatea a două clădiri proprietate publică a APL cu suprafaţa totală de 171,6 m², acestea fiind transmise în locaţiune în lipsa contractelor de locaţiune şi a deciziei CL de stabilire a plăţii de chirie, auditul neavînd posibilitatea de a evalua veniturile neîncasate din sursa în cauză;

√ AAPL din or.Lipcani, avînd în proprietate fondul locativ neprivatizat (46 de apartamente cu suprafaţa totală de 1238,5 m²), nu şi-au asumat o preocupare relevantă în privinţa acumulării veniturilor din administrarea acestor active. Misiunea de audit a constatat că plata pentru chiria apartamentelor neprivatizate nu este fundamentată prin decizia CO Lipcani, această plată fiind stabilită în mărime de 0,15 lei/1 m² pe lună, nefiind ajustată mai mult de 20 ani. Ca urmare, AAPL din or. Lipcani nu au asigurat fundamentarea economică şi juridică cuvenită în scopul adaptării taxei pentru chirie la cerinţele legale în vigoare.

• Unele AAPL de nivelul I nu au întreprins măsurile de rigoare privind asigurarea integrităţii patrimoniului public gestionat, aceasta fiind în deteriorare continuă. Astfel, urmare a neexploatării îndelungate a imobilelor, precum şi neîntreprinderii măsurilor de rigoare în vederea efectuării reparaţiilor capitale ale acestora, la situaţia din 01.01.2016 la 11 primării din raion erau înregistrate 24 de obiecte/bunuri în valoare totală de circa 4,2 mil.lei³⁵, în stare de degradare.

___________________________

³⁰ Proces-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor nr.005 din 10.02.2016.

³¹ Legea nr.989-XV din 18.04.2002 cu privire la activitatea de evaluare.

³² SRL, cod fiscal 1003602033255.

³³ Regulamentul cu privire la modul şi condiţiile de desfăşurare a Proiectului de construcţie a locuinţelor pentru păturile social/economic vulnerabile II, aprobat prin ordinul ministrului Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor nr.75 din 14.05.2014.

³⁴ Art.3 alin.(2) din Legea nr.121-XVI din 04.05.2007.

³⁵ Anexa nr.3 la Raportul de audit.

♦ Referitor la administrarea obiectelor infrastructurii tehnico-edilitare

Testările efectuate de misiunea de audit la acest compartiment au identificat multiple nereguli şi deficienţe admise de AAPL din raion la administrarea, evidenţa şi înregistrarea corespunzătoare a infrastructurii tehnico-edilitare (drumuri locale, gazoducte), această situaţie generînd impedimente în valorificarea mijloacelor publice, totodată afectînd creşterea veniturilor din proprietate în folosul comunităţii locale, ce se exprimă prin următoarele.

√ Lipsa evidenţei veridice a drumurilor locale, comunale şi a străzilor, administrate de APL, generează prezentarea unor date eronate referitor la situaţiile patrimoniale în acest domeniu. Astfel, în temeiul Legii drumurilor³⁶, administrarea drumurilor comunale şi a străzilor se asigură de către AAPL de nivelul I. Totodată, în conformitate cu pct.4 din Hotărîrea Guvernului nr.1323 din 29.12.2000, pînă la 01.07.2001 AAPL urmau să asigure întocmirea listelor nominale şi inventarierea străzilor şi drumurilor aflate în administrarea lor. Potrivit informaţiilor prezentate spre audiere, în raionul Briceni, la situaţia din 01.01.2016, erau înregistrate drumuri locale asfaltate de însemnătatea raională cu lungimea de 250,7 km, drumuri asfaltate ale localităţilor – 190,7 km, drumuri pietruite ale localităţilor – 544,2 km. Însă, contrar normelor regulamentare nominalizate, pînă la momentul actual AAPL din raion nu au întocmit listele respective, ceea ce a generat o evidenţă incorectă privind lungimea drumurilor locale. Ca rezultat, verificările asupra informaţiilor prezentate ME cu cele ale AAPL au demonstrat neraportarea drumurilor localităţilor: asfaltate – cu 110,7 km (19 AAPL)³⁷, pietruite – cu 421,0 km (23 AAPL)³⁸. Mai mult decît atît, deşi CR Briceni în fiecare an repară şi deserveşte drumurile locale de însemnătate raională în număr de 30 de tronsoane, cu o lungime de circa 250,7 km, pînă în prezent acest patrimoniu public local nu este cadastrat şi contabilizat în modul stabilit în evidenţa APL. Aceste situaţii negative sînt cauzate, în principal, de neasigurarea unei evidenţe şi administrări conforme a obiectelor infrastructurii tehnico-edilitare³⁹.

√ Discrepanţe între prevederile legale şi situaţia reală privind proprietatea, contabilizarea şi responsabilitatea de administrare a drumurilor la nivel local, cauzează denaturarea valorilor şi situaţiilor patrimoniale. Cu toată că Legea drumurilor⁴⁰ stipulează dreptul de proprietate asupra drumurilor locale după UAT, iar Legea privind descentralizarea administrativă⁴¹ stabileşte că construcţia, administrarea şi repararea drumurilor locale sînt domenii proprii de activitate ale APL, acest patrimoniu, potrivit informaţiilor MTID, efectiv se află la balanţa şi în administrarea ÎS ASD. Prin urmare, contradicţiile juridice nominalizate creează anumite incertitudini, cum ar fi:

√ CR Briceni numai în anul 2015 din contul taxei pentru folosirea drumurilor a utilizat circa 4,2 mil.lei pentru deservirea şi repararea drumurilor locale, contabilizate în practică de ÎS ASD, în lipsa unor prevederi exhaustive ce ar asigura divizarea atribuţiilor, drepturilor şi obligaţiunilor, cît şi a modului de distribuire a cheltuielilor. Se relevă, că lucrările de reparaţie şi întreţinere a drumurilor din raion au fost efectuate fără întocmirea proceselor-verbale cu privire la examinarea stării tehnice a infrastructurii rutiere şi fără criteriile de stabilire a priorităţilor de reparaţie (cum ar fi, gradul de deteriorare a drumurilor), cu luarea în considerare a defectelor existente la căile de comunicaţii (drumuri, borduri, trotuare), la construcţiile artificiale (poduri, noduri rutiere) etc.;

√ din cauza neclarităţilor în privinţa proprietăţii şi modului de contabilizare a drumurilor locale, în cadrul implementării proiectului “Reparaţia sectorului de drum local L-37 Lipcani-Balasineşti-Corjeuţi-Tîrnova”, realizat în anul 2013 cu suportul ADR Nord, valoarea sectorului de drum reabilitat “Corjeuţi-Trinca” (7,7 km) neîntemeiat a fost diminuată cu 0,6 mil.lei. Astfel, primăria s. Corjeuţi, nefiind proprietarul acestui drum local, a acţionat ca solicitant al proiectului, prin urmare, în 2013 a beneficiat de lucrări de reparaţie de la ADR Nord în sumă de 51,3 mil.lei fără contabilizarea lor, cu toate că ulterior (în 2015) a transmis aceleaşi lucrări ÎS ASD, cu valoarea de 50,7 mil.lei, prin aceasta afectînd valoarea totală a drumurilor locale.

• Coliziunile juridice şi carenţele de ordin regulator, neargumentarea efectului economic în favoarea bugetelor locale prin prisma unei analize cost-beneficiu au generat slăbiciuni instituţionale în administrarea reţelelor de gaze proprietate publică locală, creînd premise de pierdere a patrimoniului nominalizat, precum şi a veniturilor (atît directe, cît şi indirecte) pasibile încasării în bugetele UAT din cauza nevalorificării potenţialului profitabil. Astfel,

√ potrivit pct.3 din HG nr.683 din 18.06.2004⁴², AAPL şi alţi beneficiari urmau să contabilizeze, să înregistreze la organele cadastrale şi să transmită toate reţelele de gaze la deservire tehnică, în bază de contract, întreprinderilor din subordinea SA “Moldovagaz”. Totodată, în contextul art.4 alin.(6) din Legea nr.1543-XIII din 25.02.1998, reţelele tehnico-edilitare din intravilanul localităţii nu cad sub incidenţa legii nominalizate, nereprezentînd obiecte de înregistrare a drepturilor patrimoniale. Ca rezultat al incoerenţei prevederilor cadrului regulator, se generează situaţii incerte referitor la confirmarea dreptului proprietarului care predă reţelele de gaze la deservire, ceea ce poate determina atestarea contractelor respective drept nule, cît şi pierderea reţelelor propriu-zise, inclusiv în baza art.332 din Codul civil⁴³ (dacă o persoană, fără să fi dobîndit dreptul de proprietate, a posedat cu bună-credinţă sub nume de proprietar un bun imobil pe parcursul a 15 ani, aceasta devine proprietarul bunului respectiv);

√ din cauza carenţelor de ordin regulator, între întreprinderea de gaze⁴⁴ şi AAPL ca proprietar nu există nici o relaţie contractuală, decît deservirea tehnică. Astfel, întreprinderea de gaze, prin deservirea tehnică a gazoductelor, exploatează astfel proprietatea care nu îi aparţine. În special, întreprinderea de gaze, fiind agent economic cu forma organizatorico-juridică SRL, îşi desfăşoară activitatea de antreprenoriat cu scopul de a-şi asigura o sursă permanentă de venituri⁴⁵, şi anume; furnizarea contra plată a gazelor naturale consumătorilor finali (inclusiv AAPL) prin utilizarea gratuită a patrimoniului proprietate publică locală. Ca urmare, 26 de conducte de gaze proprietate a AAPL, cu lungimea de 477,9 km, în valoare totală de 40,2 mil.lei şi construite integral sau parţial din bugetul de stat şi din bugetele locale, sînt utilizate efectiv în scopuri proprii de un agent economic, fără ca statul sau UAT să obţină avantaj economic sub forma veniturilor directe.

___________________________

³⁶ Art.5 alin.(3) din Legea drumurilor nr.509-XIII din 22.06.1995 (în continuare – Legea nr.509-XIII din 22.06.1995).

³⁷ Anexa nr.3 la Raportul de audit.

³⁸ Anexa nr.3 la Raportul de audit.

³⁹ HG nr.133 din 24.02.2014 “Cu privire la crearea sistemului informaţional automatizat “Registrul obiectelor de infrastructură tehnico-edilitară”.

⁴⁰ Art.2 alin.(3) din Legea nr.509-XIII din 22.06.1995.

⁴¹ Art.4 alin.(2) lit.c) şi alin.(3) lit.d) din Legea nr.435-XVI din 28.12.2006 privind descentralizarea administrativă (în continuare – Legea nr.435-XVI din 28.12.2006.

⁴² HG nr.683 din 18.06.2004 “Despre aprobarea Regulamentului privind modul de transmitere a reţelelor de gaze întreprinderilor de gaze ale Societăţii pe Acţiuni “Moldovagaz” la deservire tehnică”.

⁴³ Codul civil al Republicii Moldova nr.1107-XV din 06.06.2002 (în continuare – Codul civil).

⁴⁴ SRL, cod fiscal 1003604013084.

⁴⁵ Art.1 alin.(1) din Legea nr.845-XII din 03.01.1992.

Subobiectivul 1.2. Eficienţa/eficacitatea gestiunii activelor economice transmise în administrarea entităţilor fondate de AAPL

AAPL în calitate de fondatori ai întreprinderilor municipale şi instituţiilor publice din cadrul raionului Briceni nu şi-au onorat cu prudenţă atribuţiile, nu au supravegheat în mod constant şi solidar implementarea de către entităţile fondate a unui management responsabil şi eficient în privinţa administrării bunurilor publice transmise în gestiune economică corporativă şi raportarea lor. În consecinţă, administrarea patrimoniului şi gestiunea economică, au fost realizate cu efecte păguboase. În acest sens, se relevă următoarele.

• La unele ÎM reglementările din statutele de funcţionare nu întrunesc rigorile legal-normative, generînd astfel premise de eschivare a fondatorilor de la responsabilităţile aferente unei gestionări conforme/prudente a patrimoniului public în detrimentul comunităţii în ansamblu. Astfel, contrar prevederilor cadrului normativ existent⁴⁶, la 13 IM⁴⁷ nu sînt stabilite expres drepturile şi obligaţiile fondatorului şi ale administratorului în gestiunea întreprinderii, valoarea şi nomenclatorul patrimoniului cu care entitatea răspunde pentru angajamentele/obligaţiunile sale; modul de formare şi modificare a capitalului social; modul de aprobare a planurilor de dezvoltare strategică, a business-planurilor, respectiv, a indicilor economici; modul de repartizare a venitului (beneficiului net) şi de acoperire a pierderilor; modul de exercitare a monitoringului financiar, fapt ce nu asigură un management corporativ/financiar exigent.

• Unele reglementări din contractele individuale de muncă ale administratorilor ÎM sînt neactualizate, nu întrunesc clauzele administrative aferente unei gestiuni economice orientate spre cost-beneficiu, creînd astfel condiţii pentru înregistrarea unor rezultate păguboase. Astfel,

√ nerespectînd cadrul legislativ-normativ⁴⁸, 11 ÎM⁴⁹ nu deţin contractul individual de muncă încheiat între fondator (AAPL) şi administratorul acesteia, care ar confirma drepturile şi obligaţiile reciproce, iar la 11 ÎM⁵⁰ nu este stabilit modul în care conducătorii îşi exercită atribuţiile de administratori ai bunurilor entităţii şi, nu în ultimul rînd, răspunderea pentru neexecutarea/executarea neconformă a obligaţiunilor lor, precum şi termenul de valabilitate, condiţiile de modificare şi reziliere a contractului;

√ deşi, potrivit pct.19 din Regulamentul-model aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.387 din 06.06.1994, administratorul întreprinderii poartă răspundere de modul în care întreprinderea gestionează patrimoniul proprietate publică, contractele individuale de muncă încheiate între fondatorii şi administratorii a 5 ÎM⁵¹ nu întrunesc condiţiile de rigoare, precum şi bunelor practici etc., neavînd anexat nomenclatorul patrimoniului aflat în gestiunea economică a ÎM la data numirii în funcţie a administratorului, ceea ce poate condiţiona dificultăţi în determinarea ulterioară a existenţei/cauzării prejudiciilor.

• Fondatorii ÎM nu au stabilit/aprobat indicii respectivi pentru gestiunea economică a ÎM orientată spre rezultate şi eficienţă, nu au asigurat supravegherea pe măsură a respectării de către entităţile fondate a clauzelor statutare, inclusiv în materie de gestiune raţională şi de integritate. Probele de audit acumulate la acest compartiment denotă că cadrul normativ/regulator existent nu conţine reglementări exhaustive şi prompte referitor la modul, procedura şi responsabilităţile cu privire la stabilirea indicatorilor economici ai activităţii ÎM. În consecinţă, misiunea de audit constată că, pentru anul 2015, numai 1 din 17 ÎM⁵² dispuneau de indicatori economico-financiari (aprobaţi) relevanţi evaluării şi responsabilizării managementului corporativ privind gestionarea prudentă şi eficientă a resurselor şi patrimoniului administrat. Lipsa la fondatori a politicii economice care echilibrează interesul public în activitatea entităţilor fondate, drepturile întreprinderilor de a practica activitatea din proprie iniţiativă, pe riscul propriu şi răspunderea lor patrimonială şi restricţiile aferente gestionării patrimoniului public nu contribuie la orientarea managementului ÎM spre atingerea obiectivelor statutare ţinînd cont de principiile cost-eficienţă.

• Potrivit pct.30 din Regulamentul-model, controlul asupra activităţii financiare şi economice a întreprinderii este exercitat de fondator, totodată fiind verificată sistematic de către comisia de revizie (de cenzori) sau revizorul (cenzorul) întreprinderii ori de către o societate de audit. Cu toate acestea, fondatorii nu s-au asigurat de respectarea prescripţiilor menţionate, în consecinţă, pe parcursul anului 2015, nu au fost efectuate revizii asupra activităţii economico-financiare la 15 ÎM⁵³ supuse auditării, ceea ce denotă lipsa unui control riguros asupra activităţii financiare şi economice din partea fondatorului.

• Nerespectînd prevederile art.16 din Legea nr.113-XVI din 27.04.2007, la 11 ÎM care au desfăşurat activitate economico-financiară în perioada supusă auditului nu a fost elaborată şi aprobată politica de contabilitate, astfel nefiind stabilită totalitatea principiilor, convenţiilor, regulilor şi procedeelor adoptate de conducerea întreprinderii pentru ţinerea contabilităţii şi întocmirea rapoartelor financiare⁵⁴.

• Contrar prevederilor legale⁵⁵, 9 ÎM nu au prezentat fondatorilor rapoarte financiare, iar fondatorii, la rîndul lor, nu au întreprins măsurile de rigoare pentru evaluarea managementului întreprinderilor şi performanţelor obţinute în urma activităţii economico-financiare⁵⁶.

• AAPL din raion nu au analizat cauzele care generează pierderi la întreprinderile fondate, cu aprobarea unui plan de redresare a situaţiei. Astfel, deşi la situaţia din 01.01.2016, 7 ÎM au înregistrat pierderi din activitatea operaţională în sumă totală de 932,3 mii lei⁵⁷, nici AAPL şi nici managementul ÎM nu au revizuit atribuţiile şi responsabilităţile privind implementarea standardelor de bună guvernare şi de management financiar axat pe cost-eficienţă şi rezultate.

• AAPL din raionul Briceni nu au elaborat şi aprobat reglementări exhaustive referitor la stabilirea cotei-părţi de defalcare în bugetul a veniturilor din profitul net al ÎM, în perioada supusă auditării nefiind prevăzute venituri bugetare la compartimentul respectiv. Potrivit Regulamentului-model aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.387 din 06.06.1994, în statutul întreprinderii urmau să fie incluse aspectele privind cota-parte şi metoda de repartizare a profitului net în bugetul local. În pofida celor nominalizate, la elaborarea statutelor a 9 ÎM⁵⁸, fondatorii acestora nu au asigurat includerea aspectelor privind cota-parte şi metoda de repartizare a profitului net în bugetul local, prin ce nu au fost respectate prevederile normative⁵⁹, afectînd în aşa mod o sursă de venituri pasibile pentru bugetele locale.

• Slăbiciuni instituţionale, exprimate prin nereglementarea aspectelor importante ce ţin instituţionalizarea cooperării, nu permit atingerea obiectivelor stabilite la realizarea unui proiect implementat cu asistenţa patrimonială a PNUD. Deşi legislaţia actuală⁶⁰ prevede expres dreptul APL de a coopera atît în apărarea intereselor comune, cît şi în realizarea de lucrări şi prestarea de servicii publice de interes comun, prevederile legale nu reglementează unele aspecte importante ce ţin de mecanismul de instituţionalizare a cooperării, în special, de creare a ACI fără personalitate juridică. Mai mult decît atît, primăriile-partenere, fiind participante în procesul de cooperare, în condiţiile unei reglementări legislative neclare, nu au proiectat şi aplicat modelul clar şi definitiv de instituţionalizare a cooperării intercomunitare.

Astfel, la cooperarea localităţilor în clusterul Lipcani - Criva - Drepcăuţi - Hlina - Şirăuţi - Slobozia-Şirăuţi, formalizată printr-un acord comun, cu sprijinul PNUD-Moldova, în valoare de 144,6 mii USD (echivalentul a 2,4 mil.lei), a fost creat serviciul multifuncţional de servicii comunale ACI Lipcani fără personalitate juridică, avînd scop realizarea serviciilor de întreţinere a drumurilor şi de amenajare a gunoiştilor în localităţile arondate. Prestarea serviciilor multifuncţionale publice în cadrul ACI, potrivit acordului, a fost delegată ÎM “Comprod-Lipcani”. Misiunea de audit constată că la realizarea proiectului au fost întîmpinate multiple dificultăţi, inclusiv în administrarea serviciului, fiind denaturate principiile cooperării, fapt ce a condus la o existenţă formală a ACI. În acest context, misiunea de audit relevă următoarele:

√ deşi CO Lipcani, la cererea PNUD, a iniţiat reorganizarea ÎM “Comprod-Lipcani”, în anul 2015 fiind aprobat statutul întreprinderii în redacţie nouă, în realitate modificările s-au rezumat numai la modificarea nesemnificativă a unor genuri de activitate. În special, au fost adăugate trei genuri de activitate, cum ar fi: colectarea deşeurilor nepericuloase (cod CAEM⁶¹ 38.11), tratarea şi eliminarea deşeurilor nepericuloase (38.21), comerţul cu amănuntul al cartofilor, legumelor şi fructelor proaspete (52.21). Pe cînd, statutul nou, păstrînd un singur fondator – CO Lipcani, nu a diferenţiat activităţile ÎM ca entităţi fondate de către AAPL din or.Lipcani, precum şi entităţi care îşi desfăşoară activitatea în cadrul ACI;

√ patrimoniul primit pentru asigurarea activităţii ACI în cadrul acestui proiect, în detrimentul celorlalţi parteneri, a revenit exclusiv AAPL din or.Lipcani, şi anume: nemijlocit ca proprietate a primăriei, valoarea fiind 1,5 mil.lei (echivalentul a 100,0 mii USD), cît şi proprietatea ÎM “Comprod-Lipcani” (entitatea afiliată) cu valoarea de 0,9 mil.lei (echivalentul a 44,6 mii USD);

√ contrar prevederilor art.20 din Legea nr.1402-XV din 24.10.2002⁶², AAPL-parteneri nu au formalizat delegarea gestiunii cu operatorul care prestează servicii de ACI, prin încheierea unui contract, nereglementînd astfel aspecte principale, cum ar fi: politica tarifară, de investiţii, amortizarea, modul de reziliere, răspunderea etc.

Generalizînd cele expuse, se relevă că necompetenţele nominalizate au denaturat principiile cooperării intercomunale, au cauzat beneficiu numai unui partener, iar celelalte primării-partenere, neavînd pîrghii funcţionale şi efective la administrarea ACI, respectiv, a patrimoniului obţinut pentru cooperare, au fost puse în condiţii inegale.

• Unele AAPL nu au monitorizat activitatea întreprinderilor fondate, iar administrarea bunurilor publice din gestiunea acestora poartă un caracter mai mult superficial, în unele cazuri activitatea întreprinderilor poartă un caracter (semi)ilicit, respectiv, acestea în nici un caz nu contribuie la o gestiune exigentă, nu asigură integritatea şi folosirea eficientă a bunurilor. Astfel, lipsa acţiunilor manageriale eficiente şi adecvate situaţiei create a generat în anumite cazuri efecte negative, precum şi a condiţionat premise pentru stimularea unor activităţi tenebre/ilicite. Prin urmare,

√ un exemplu elocvent în acest sens poate servi activitatea necontrolată şi administrarea ilegală a ÎM “Arhproiect-Grup”, fondată de CR cu scopul de a desfăşura activităţi în domeniul arhitecturii şi ingineriei. Astfel, fondatorul de mai mulţi ani s-a eschivat de la administrarea entităţii fondate, neexercitînd controlul asupra activităţi financiare şi economice a acesteia. De exemplu, ignorînd prevederile legale⁶³, activitatea entităţii nu a fost supusă monitoringului financiar; statutul nu a fost ajustat în concordanţă cu Regulamentul-model⁶⁴; nu a fost efectuată numirea şi eliberarea din funcţie a managerilor acesteia din partea APL; nu au fost aprobate în modul stabilit schemele de încadrare, tarifele pentru prestarea serviciilor etc. Cu toate acestea, activitatea ÎM “Arhproiect-Grup” este ilegal gestionată de arhitectul-şef al raionului din cadrul Consiliului raional, care, deţinînd statutul de funcţionar public, profitînd de neactualizarea statutului⁶⁵ şi bazîndu-se pe o decizie a CR Briceni din anul 2006⁶⁶, practic, a uzurpat drepturile atît ale fondatorului în privinţa administrării ÎM, cît şi ale managerului acesteia (cu salarizarea respectivă). Astfel, persoana nominalizată, la propria discreţie, a desemnat/eliberat în/din funcţie atît managerii ÎM, inclusiv pe sine (pînă în anul 2015), cît şi pe alte persoane apropriate (soţia, pînă în anul 2016), o altă persoana (pînă în luna martie 2016), cît şi alt personal; aprobînd statele de personal, schemele de încadrare, cu emiterea ordinelor de activitate/de personal, reprezintînd ÎM ca manager în diferite organe de stat/de control etc. De menţionat că, potrivit datelor IFS, persoana nominalizată, fiind funcţionar public, contrar prevederilor Legii nr.158-XVI din 04.07.2008⁶⁷, a desfăşurat activităţi remunerate în cadrul societăţilor comerciale de drept privat, a căror activitate este de competenţa autorităţii în care acesta este angajat, iar din anul 2009 este angajat (salariat) al unei întreprinderi individuale⁶⁸, fondate de către o persoană apropiată (soţia), în domeniul arhitecturii şi ingineriei;

√ un alt exemplu este la APL din s.Tabani, unde la fondarea unor entităţi nu au fost puse la bază fundamentări tehnico-economice clare privind conformitatea constituirii acestora, neasigurînd o administrare integră a patrimoniului. Astfel, APL din s.Tabani, în lipsa oricărui temei şi analize exhaustive a situaţiilor patrimoniale, în anul 2013, prin una şi aceeaşi decizie, a fondat două întreprinderi municipale cu acelaşi gen de activitate şi a oferit acestora patrimoniu (cîte un turn de apă şi un apeduct) cu valoarea totală de 1643,7 mii lei⁶⁹, neţinînd cont că existenţa a două întreprinderi nu asigură administrarea integrală a fondurilor fixe, dublează cheltuielile administrative şi majorează costul serviciilor comunale prestate. Se remarcă că, despre existenţa şi activitatea întreprinderii ÎM “Apă-Tabani”, în gestiunea căreia se află patrimoniu cu valoarea de 1135,6 mii lei, APL din s.Tabani a aflat doar în cadrul misiunii de audit. Cu toate acestea, nepreocuparea deplină a factorilor decizionali a condiţionat ca întreprinderile fondate să desfăşoare activitate de antreprenoriat contrar prevederilor legale⁷⁰, fără organizarea contabilităţii şi raportării situaţiilor financiare în modul stabilit, în lipsa conturilor bancare şi a maşinii de casă şi control.

Situaţiile negative menţionate denotă un grad redus de responsabilitate a decidenţilor din cadrul AAPL din raion în materie de administrare a fondurilor publice, care ar contribui la acumularea veniturilor respective, în scopul administrării eficiente a patrimoniului gestionat, precum şi neadmiterii unor activităţi ilicite în activitatea de antreprenoriat.

Recomandări:

1. Preşedintele raionului, primarii or.Briceni şi or.Lipcani, satelor/comunelor Balasineşti, Beleavinţi, Bălcăuţi, Berlinţi, Bogdăneşti, Bulboaca, Caracuşenii Vechi, Colicăuţi, Corjeuţi, Coteala, Cotiujeni, Criva, Drepcăuţi, Grimăncăuţi, Halahora de Sus, Hlina, Larga, Mărcăuţi, Medveja, Mihăileni, Pererita, Şirăuţi, Slobozia-Şirăuţi, Tabani, Teţcani şi Trebisăuţi să întreprindă măsurile de delimitare şi evaluare a proprietăţii publice, cu întreprinderea acţiunilor de rigoare în vederea înlăturării iregularităţilor constatate de audit.

2. Primarii or.Lipcani şi s.Şirăuţi să asigure delimitarea terenurilor între localităţi în conformitate cu prevederile legale.

3. Primarul or. Lipcani, de comun cu primarii satelor/comunelor Criva, Drepcăuţi, Hlina, Şirăuţi şi Slobozia-Şirăuţi să asigure cooperarea intercomunitară în condiţii egale pentru toţi partenerii, inclusiv în vederea repartizării proprietăţii obţinute în cadrul proiectului investiţional.

4. Preşedintele raionului, primarii or.Briceni şi or.Lipcani, satelor/comunelor Balasineşti, Corjeuţi, Cotiujeni, Criva, Larga, Medveja, Şirăuţi, Tabani şi Teţcani să întreprindă măsuri pentru organizarea activităţii întreprinderilor fondate în concordanţă cu norma legală, să asigure inventarierea exhaustivă şi contabilizarea conformă a patrimoniului public transmis în administrarea lor, şi elaborarea, în comun cu administratorii întreprinderilor fondate, a unor planuri manageriale de redresare a situaţiei financiare/patrimoniale a întreprinderilor.

___________________________

⁴⁶ HG nr.387 din 06.06.1994 “Cu privire la aprobarea Regulamentului-model al întreprinderii municipale” (în continuare – Regulamentul-model aprobat prin HG nr.387 din 06.06.1994).

⁴⁷ Anexa nr.4 la Raportul de audit.

⁴⁸ Art.2 alin.(1) din Legea nr.845-XII din 03.01.1992; art.22 din Legea nr.847-XV din 14.02.2002; pct.17 şi pct.18 din Regulamentul-model aprobat prin HG nr.387 din 06.06.1994

⁴⁹ Anexa nr.4 la Raportul de audit.

⁵⁰ Anexa nr.4 la Raportul de audit.

⁵¹ Anexa nr.4 la Raportul de audit.

⁵² Anexa nr.4 la Raportul de audit.

⁵³ Anexa nr.4 la Raportul de audit.

⁵⁴ Anexa nr.4 la Raportul de audit.

⁵⁵ Art.38 din Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007.

⁵⁶ Anexa nr.4 la Raportul de audit.

⁵⁷ Anexa nr.4 la Raportul de audit.

⁵⁸ Anexa nr.4 la Raportul de audit.

⁵⁹ Pct.10 alin.(5) din Regulamentul-model aprobat prin HG nr.387 din 06.06.1994.

⁶⁰ Art.14 alin.(2) lit.j) din Legea nr.436-XVI din 28.12.2006; art.3 lit.h) din Legea nr.435-XVI din 28.12.2006.

⁶¹ Clasificatorul Activităţilor din Economia Moldovei din 09.02.2000.

⁶² Legea serviciilor publice de gospodărie comunală nr.1402-XV din 24.10.2002.

⁶³ Art.21 alin.(2) din Legea nr.121-XVI din 04.05.2007.

⁶⁴ Regulamentul-model aprobat prin HG nr.387 din 06.06.1994.

⁶⁵ Pct.5.2 din Statutul ÎM (aprobat prin decizia CR nr.13/4 din 17.02.2005, p.3) a stipulat că “reprezentantul fondatorului în relaţiile ce ţin de gestionarea întreprinderii este arhitectul-şef al raionului”.

⁶⁶ Decizia CR nr.13/4 din 17.02.2005 (p.4) prevede că “arhitectul-şef al raionului se abilitează cu dreptul de dirijare a întreprinderii şi gestionare a mijloacelor financiare”.

⁶⁷ Art.25 alin.(2) lit.c) din Legea nr.158-XVI din 04.07.2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public.

⁶⁸ Cod fiscal 1004604004892.

⁶⁹ ÎM “Apă-Tabani” c/f 1013604000876 – 1135,6 mii lei; ÎM “Tabani-Service” c/f 1013604000887 – 508,1 mii lei.

⁷⁰ Art.7 alin.(2) din Legea nr.113-XVI din 27.04.2007; pct.12 din Normele pentru efectuarea operaţiunilor de casă în economia naţională a Republicii Moldova, aprobate prin HG nr.764 din 25.11.1992.

Obiectivul II. AAPL şi entităţile de resort din raionul Briceni au înregistrat, contabilizat şi raportat în mod corespunzător situaţiile patrimoniale?

Neconformităţile constatate la entităţile auditate au ţinut de nerespectarea cadrului legal, acestea fiind determinate, în acelaşi timp, şi de nivelul scăzut al controlului intern din partea executorilor primari de buget în domeniul gestiunii patrimoniului public. Prin urmare, abaterile de la evidenţa regulamentară a bunurilor publice afectează autenticitatea şi exactitatea situaţiilor patrimoniale raportate de către AAPL, respectiv, generează o probabilitate de nivel înalt de dezintegrare şi/sau pierdere în viitor a activelor din posesie.

Misiunea de audit relevă că unele AAPL din raion nu au asigurat înregistrarea totală a bunurilor imobile gestionate la organul cadastral, formarea regulamentară şi reflectarea corectă în evidenţa contabilă a capitalului social al ÎM şi a bunurilor materiale date în gestiunea persoanelor juridice de drept public, pentru realizarea obiectivelor statutare. În acest context, se relevă următoarele.

Subobiectivul 2.1. Impactul sistemului de cadastru al bunurilor imobile la gestionarea eficientă şi utilizarea raţională a patrimoniului public local

Aplicarea incompletă a prevederilor legale⁷¹: a) identificarea bunurilor imobile, precum şi înregistrarea drepturilor titularilor asupra lor; b) exercitarea împuternicirilor statului privind administrarea resurselor funciare, ocrotirea intereselor publice şi private în raporturile juridice ce ţin de bunurile imobile; c) ocrotirea titularilor de drepturi patrimoniale asupra bunurilor imobile etc., în realitate nu asigură pe deplin sarcinile atribuite, astfel fiind afectate de un şir de deficienţe şi lacune, ce se exprimă prin: neînregistrarea drepturilor patrimoniale asupra bunurilor publice administrate de AAPL; imposibilitatea administrării patrimoniului cauzată de incertitudini ale regimului juridic al proprietăţii de stat şi al proprietăţii UAT.

♦ Referitor la respectarea prevederilor legale în privinţa obligativităţii înregistrării drepturilor de proprietate şi (re)evaluării situaţiilor patrimoniale

• Contrar prevederilor cadrului legal⁷², ARFC, în comun cu AAPL, nu au finalizat delimitarea terenurilor proprietate publică prin acţiuni de identificare şi formare a acestora în modul stabilit. Astfel, la primăriile or.Briceni şi or.Lipcani nu sînt identificate terenurile din domeniul public şi cel privat, nefiind stabilit statutul juridic al acestora. Astfel, sînt stabilite 1256 loturi de teren cu suprafaţa de 239,6 ha⁷³ proprietate comună (exprimată prin procentaj) fără delimitarea lor în natură. Ca rezultat, auditul atestă acest fapt drept unul îngrijorător, respectiv, contrar legii, ceea ce, cu certitudine, conduce la fragmentarea şi/sau înregistrarea incompletă a terenurilor publice. De asemenea, auditul relevă că una din cauzele principale este nerealizarea Programului de delimitare a terenurilor proprietate publică⁷⁴, fiind necesară (re)actualizarea acestuia în conformitate cu prevederile Legii nr.296 din 21.12.2012⁷⁵, fapt ce ar asigura executarea lucrărilor respective pînă în 2018.

• AAPL, în comun cu organul cadastral, nu au asigurat înregistrarea primară masivă a bunurilor imobile. Deşi potrivit art.55 din Legea cadastrului⁷⁶ şi Hotărîrii Guvernului nr.1030 din 12.10.1998⁷⁷ ARFC, pînă în anul 2010, urma să asigure înregistrarea primară masivă a bunurilor imobile în scopul creării cadastrului exhaustiv, probele de audit denotă că în 15 UAT⁷⁸ din raion nu a fost efectuată înregistrarea imobilelor proprietate publică, cauza fiind neconlucrarea între OCT şi AAPL vizate.

• AAPL (de nivelul I şi nivelul II) din raion prin neasigurarea prevederilor Legii cadastrului nu au asigurat înregistrarea obligatorie a drepturilor asupra bunurilor imobile (clădiri şi construcţii speciale) în valoare de peste 93,2 mln.lei, afectînd astfel buna gestiune şi integritatea acestuia. Prin urmare, din totalul de 344 de bunuri imobile proprietate publică, aflate la balanţa a 33 AAPL (de nivelul I şi nivelul II), la 19 administraţii locale nu sînt înregistrate în mod regular 114 de bunuri imobile în valoare de 77,4 mil.lei⁷⁹. De asemenea, nu sînt înregistrate toate cele 20 de bunuri imobile proprietate a CR Briceni şi gestionate de IMSP din raion, valoarea fiind de 15,8 mil.lei⁸⁰. În pofida faptului că AAPL justifică situaţiile prin costul majorat al serviciilor de înregistrare prestate de OCT şi prin lipsa resurselor financiare şi a documentelor justificative privind unele imobile, acestea nu şi-au asumat responsabilităţile atribuite conform legii cu privire la înregistrarea primară a bunurilor respective în Registrul bunurilor imobile, neutilizînd instrumentele legale pentru asigurarea integrităţii patrimoniului public.

• Deşi conform prevederilor Codului fiscal⁸¹ organele cadastrale sînt responsabile în mod legal⁸² de (re)evaluarea bunurilor imobiliare o dată la 3 ani, precum şi de prezentarea anuală către organele fiscale a informaţiilor cu privire la fiecare obiect şi subiect în scopul impozitării lor, în practică evaluarea mai multor obiecte (înregistrate la OCT Briceni) nu a fost efectuată. Astfel, examinarea la 9 AAPL a relevat lipsa evaluărilor a 386 unităţi de teren⁸³ (20% din totalul bunurilor imobile înregistrate), suprafaţa acestora fiind de 230 ha, precum şi a 63 unităţi de construcţii cu suprafaţa de 11,9 mii m.p.⁸⁴ (54% din totalul înregistrat). Ca rezultat, AAPL, fiind limitate administrativ şi financiar în privinţa evaluărilor complete a bunurilor imobile în scopuri fiscale, nu deţin informaţii adecvate pentru asigurarea şi susţinerea sistemului de impozitare, influenţează negativ acumularea veniturilor la bugetele UAT.

___________________________

⁷¹ Art.3 alin.(1) din Legea cadastrului bunurilor imobile nr.1543-XIII din 25.02.1998 (în continuare – Legea nr.1543-XIII din 25.02.1998).

⁷² Art.3 alin.(2) şi alin.(4¹) din Legea nr.91-XVI din 05.04.2007.

⁷³ Primăria or. Briceni – 35 de loturi cu suprafaţa de 31,8 ha; primăria or. Lipcani – 1221 de loturi cu suprafaţa de 207,5 ha.

⁷⁴ Programul de delimitare a terenurilor proprietate publică, aprobat prin HG nr.1528 din 29.12.2007.

⁷⁵ Legea nr.296 din 21.12.2012 pentru modificarea şi completarea Legii nr.91-XVI din 5 aprilie 2007.

⁷⁶ Legea nr.1543-XIII din 25.02.1998.

⁷⁷ HG nr.1030 din 12.10.1998 “Despre unele măsuri privind crearea cadastrului bunurilor imobile”.

⁷⁸ Anexa nr.5 la Raportul de audit.

⁷⁹ Anexa nr.5 la Raportul de audit.

⁸⁰ Anexa nr.5 la Raportul de audit.

⁸¹ Art.279 alin.(5) din Codul fiscal.

⁸² Art.285 alin.(1) din Codul fiscal.

⁸³ Anexa nr.5 la Raportul de audit.

⁸⁴ Anexa nr.5 la Raportul de audit.

♦ Referitor la incertitudinile regimului juridic al proprietăţii de stat şi al proprietăţii UAT

• Practica de înregistrare a drepturilor patrimoniale asupra unor terenuri publice fără concretizarea administratorului real şi neclarităţile juridice în privinţa terenurilor publice înregistrate ca proprietate a “Republicii Moldova” au generat formarea unui grup semnificativ de patrimoniu public care a fost exclus din zona de influenţă a organelor de stat şi, ca urmare, creează condiţii favorabile pentru extinderea “zonei cenuşii”. Astfel, pe teritoriile a 14 AAPL din raionul Briceni conform datelor ARFC sînt înregistrate 106 cazuri de exploatare a terenurilor publice (proprietatea “Republicii Moldova”) în scopuri de producţie din diferite domenii de activitate (piscicultură, agricultură, exploatări miniere), cît şi în scopuri private (case de locuit, grădini), cu suprafaţa totală de 536,3 ha⁸⁵. Spre exemplu, în situaţiile menţionate sînt terenurile înregistrate pentru utilizare cu destinaţiile: fondul apelor, utilizatori fiind 3 agenţi economici⁸⁶ a 18 loturi de teren cu suprafaţa de 353,0 ha; exploatări miniere, 2 agenţi economici⁸⁷, 9 terenuri cu suprafaţa de 169,1 ha; agricultură – un teren cu suprafaţa de 4,2 ha (un agent economic⁸⁸), precum şi case de locuit, grădini, în total 82 loturi de teren cu suprafaţa de 10,0 ha (proprietari persoane fizice). Cu toate acestea, nici într-un caz nu este concretizat administratorul terenurilor publice nominalizate, nu este formalizată utilizarea acestora prin contracte de folosinţă, respectiv, nu sînt stabilite condiţiile de exploatare a lor, nu sînt apreciate drepturile şi obligaţiile entităţilor utilizatori ai patrimoniului public, nu sînt stabilite condiţiile de plată etc. Ca rezultat, neadministrarea drepturilor patrimoniale a condiţionat acordarea preferinţelor economice sub formă de înlesniri neîntemeiate la plăţi pentru folosinţa terenurilor publice, crearea condiţiilor inegale faţă de alţi utilizatori din domeniile respective, neaplicarea pîrghiilor legale, inclusiv în organele judiciare, pentru administrarea acestor bunuri imobile, cît şi restrîngerea randamentului bugetului local sau/şi de stat.

___________________________

⁸⁵ Anexa nr.5 la Raportul de audit.

⁸⁶ SA cod fiscal 1004604001950 – 287,5 ha; SA cod fiscal 1003604012179 – 24 ha; AO cod fiscal 1014620004510 – 41,5 ha.

⁸⁷ SA cod fiscal 1002604000074 – 111,3 ha; SRL cod fiscal 1002600055881 – 57,8 ha.

⁸⁸ ÎI cod fiscal 1002604002230.

♦ Referitor la unele aspecte ale ţinerii cadastrului şi monitoringului funciar

• Lipsa unei abordări punctuale de evidenţă a patrimoniului public din partea AAPL nu asigură evaluarea şi înregistrarea completă în evidenţă a terenurilor proprietate publică. Astfel, potrivit prevederilor legale⁸⁹, AAPL urmează să asigure evidenţa patrimoniului UAT şi exercitarea controlului asupra integrităţii şi folosirii eficiente a acestuia. Ţinerea evidenţei tuturor categoriilor de terenuri, a cadastrului funciar, întocmirea şi prezentarea dărilor de seamă cu privire la disponibilitatea şi folosirea terenurilor reprezintă o importanţă şi o componentă indispensabilă a administrării eficiente şi conforme, în scopul folosirii raţionale a patrimoniului public. Însă, AAPL nu au asigurat evidenţa analitică a terenurilor proprietate a UAT⁹⁰, ca rezultat Cadastrul funciar al unor AAPL nu corespunde situaţiei reale. Prin urmare, în susţinerea celor menţionate, se relevă:

√ potrivit cadastrului funciar al AAPL din com.Mărcăuţi cu situaţia la 01.01.2016, în fondul de rezervă erau înregistrate terenuri agricole cu suprafaţa de 71,29 ha, inclusiv 56,29 ha care, în lipsa unei descifrări, au fost aprobate în anul 2006 prin decizia CC Mărcăuţi⁹¹ de modificare a dfestinaţiei din pămînt arabil în păşuni. Auditarea acestei componente denotă că datele cadastrului funciar nu sînt justificate prin asigurarea unei evidenţe analitice pe toate categoriile/deţinătorii de terenuri, ceea ce invocă riscul utilizării neautorizate şi raportării neadecvate a situaţiilor patrimoniale. Prin urmare, suprafaţa terenurilor agricole din fondul de rezervă de 15,0 ha nu este argumentată, deoarece doar în arendă au fost transmise 27 ha, iar 12,0 ha nu sînt înregistrare/raportare ca terenuri proprietate publică şi, totodată, acest fapt nu permite de a estima corect veniturile şi denaturează datele dării de seamă funciare ale primăriei;

√ în alte cazuri, conform dărilor de seamă funciare ale primăriei c. Mărcăuţi pe anul 2015, au fost excluse din proprietatea UAT 2 terenuri pentru construcţii proprietate publică din intravilanul localităţii, cu suprafaţa de 0,07 ha⁹², care de facto nu au fost procurate şi/sau sînt înregistrate ca proprietate privată;

√ nu deţine la moment primăria şi o justificare a suprafeţei de teren de 26,86 ha din intravilanul localităţii cu destinaţia construcţii din rezerva primăriei.

Aceste date eronate incluse în darea de seamă funciară denotă atitudinea iresponsabilă a AAPL la monitorizarea şi raportarea proprietăţii publice.

• La nivelul autorităţilor locale se atestă incoerenţe semnificative în asigurarea identificării şi evidenţei autentice a fondurilor patrimoniale ale UAT, care sînt generate, pe de o parte, de nivelul scăzut al controlului din partea administratorilor de buget, precum şi de lipsa unui cadru metodologic⁹³ privind evidenţa proprietăţii publice, pe de altă parte. În acest context, se relevă următoarele.

Asigurarea unor reglementări juridice conforme privind regimul de folosire a fondului imobiliar constituie un factor primordial în asigurarea unei gestionări corespunzătoare a acestuia, atribuţii care revin potrivit art.88 alin.(1) Cod funciar⁹⁴ şi AAPL. De reţinut că înregistrarea dreptului de proprietate, în condiţiile legii, asupra imobilelor constituie o condiţie obligatorie pentru înstrăinarea acestora sau încheierea altor tranzacţii. Iar conform art.497 alin.(1) Cod civil⁹⁵, înscrierile făcute în Registrul bunurilor imobile se prezumă autentice şi complete pînă la proba contrară.

În contextul celor menţionate, se constată că unele AAPL din raionul Briceni nu au asigurat conformitatea identificării şi delimitării patrimoniului proprietate publică. De exemplu, potrivit datelor Registrului bunurilor imobile, 3 terenuri (12,47 ha) şi clădiri/construcţii (2,4 mii m.p.)⁹⁶ sînt înregistrate ca proprietate publică a UAT din com.Mărcăuţi, care de fapt nu sînt administrate de AAPL din com.Mărcăuţi şi nici înregistrate în evidenţa primăriei. Conform explicaţiilor verbale ale factorilor de decizie ai primăriei, clădirile fie au fost vîndute de autoritate în anii precedenţi, fie aparţin unor agenţi economici care nu au înregistrat drepturile respective la OCT, ceea ce afectează buna gestiune a patrimoniului şi ratarea veniturilor (ne)fiscale ca urmare a acestor nereguli (48,7 mii lei).

___________________________

⁸⁹ Art.9 alin.(2) lit.i) şi lit.j) din Legea nr.121-XVI din 04.05.2007.

⁹⁰ Pct.18 şi pct.22 din Regulamentul cu privire la conţinutul documentaţiei cadastrului funciar, aprobat prin HG nr.24 din 11.01.1995.

⁹¹ Decizia CC Mărcăuţi nr.2/1 din 27.01.2006.

⁹² Notă: SA cod fiscal 1002600048836 – 0,0133 ha; APL – 0,0533 ha.

⁹³ Art.13 din Legea nr.523-XIV din 16.07.1999 cu privire la proprietatea publică a unităţilor administrativ-teritoriale.

⁹⁴ Codul funciar nr.828-XII din 25.12.1991.

⁹⁵ Codul civil.

⁹⁶ 1 clădire (0,7 mii m²) comercializată în anul 2009 de APL; alte 3 imobile de 1,1 mii m² ca fiind procurate de unii agenţi economici (0,8 mii m²) sau ca urmare a restructurării gospodăriei agricole (0,4 mii m²), alte construcţii (0,1 mii m²) ca edificate de arendaş.

Subobiectivul 2.2. Conformitatea managementului financiar-contabil al fondurilor proprietate publică locală şi veridicitatea raportărilor financiare

Evaluările auditului au relevat o stare defectuoasă a managementului financiar-contabil, exprimată prin evidenţă şi raportare neautentică, care nu oferă o imagine fidelă a patrimoniului din gestiunea UAT. Situaţia menţionată a fost generată de: necunoaşterea reglementărilor legale în domeniul contabilităţii şi raportării financiare, interpretarea eronată a prevederilor legale, pregătirea insuficientă a personalului din AAPL (de nivelul I şi nivelul II); absenţa unei evidenţe conforme a patrimoniului public şi a raportării veridice a situaţiilor patrimoniale; necuprinderea în operaţiunea de inventariere a tuturor elementelor patrimoniale; nerespectarea prevederilor regulamentare, ceea ce condiţionează o raportare eronată a situaţiilor patrimoniale.

În urma verificărilor efectuate, misiunea de audit a stabilit următoarele.

♦ Referitor la raportarea situaţiilor patrimoniale către APP

• Darea de seamă a CR Briceni privind patrimoniul gestionat de entităţile fondate (la situaţia din 01.01.2016) prezentată APP nu se întemeiază pe documente justificative, ceea ce a cauzat înscrierea unor date neconcludente şi neveridice în Registrul patrimoniului public⁹⁷. Deşi prevederile legale⁹⁸ stipulează competenţa AAPL în privinţa contabilizării patrimoniului UAT şi exercitării controlului asupra integrităţii şi folosirii eficiente a acestuia, auditul denotă denaturări la raportarea situaţiilor patrimoniale. Astfel,

√ la situaţia din 01.01.2016, din 17 ÎM înregistrate la CÎS, APR a raportat APP doar 9, neraportînd 8 ÎM⁹⁹ cu valoarea capitalului propriu în sumă de 1,3 mil.lei şi valoarea mijloacelor fixe gestionate de 3,9 mil.lei, ceea ce, la rîndul său, a determinat înscrierea unor date neconcludente şi neveridice în Registrul patrimoniului public;

√ ca urmare a contrapunerii datelor din Raportul privind patrimoniul gestionat de către AAPL pe anul 2015 (prezentat APP de către CR) cu datele din rapoartele financiare ale APL şi ale altor entităţi (IMSP, ÎM) din raion, s-a constatat o diminuare a valorii mijloacelor fixe aflate în gestiunea a 4 entităţi, în sumă totală de circa 2,2 mil.lei¹⁰⁰, în timp ce la altele 6 – majorarea cu peste 31,2 mil.lei¹⁰¹, fapt ce denotă raportarea eronată a situaţiilor patrimoniale.

___________________________

⁹⁷ Regulamentul cu privire la Registrul patrimoniului public, aprobat prin HG nr.675 din 06.06.2008.

⁹⁸ Art.9 alin.(2) lit.i) şi lit.j) din Legea nr.121-XVI din 04.05.2007.

⁹⁹ ÎM “Balasineşti-Service” (fondator CS Balasineşti); ÎM “Arhproiect-Group” (CR Briceni); ÎM “Meleag Natal” (CR Briceni); ÎM “Tabani-Service” (CS Tabani); ÎM “Apă-Tabani” (CS Tabani); ÎM “Servcom-Corjeuţi” (CS Corjeuţi); ÎM “Şirăuţi-Service” (CS Şirăuţi); ÎM “Cotiujeni-Service” (CC Cotiujeni).

¹⁰⁰ ÎM “Capiteli” – cu 75,4 mii lei; IM “Comprod Lipcani” – cu 1523,5 mii lei; IMSP CS Corjeuţi – cu 502,6 mii lei; IMSP CS Lipcani – cu 126,9 mii lei.

¹⁰¹ ÎM “Gospodăria locativ-comunală or.Briceni” – cu 6988,5 mii lei; ÎM “Teţcaniservice” – cu 404,4 mii lei; ÎM “Prestservicii-Nord” – cu 1658,8 mii lei; ÎM “Medveja-Service” – cu 47,2 mii lei; IMSP CS Briceni – cu 6521,4 mii lei; IMSP SR Briceni – cu 15614,0 mii lei.

♦ Referitor la contabilizarea şi raportarea situaţiilor patrimoniale ale AAPL

Misiunea de audit menţionează că contabilizarea neregulamentară, superficialitatea inventarierii anuale, neluarea justificată în evidenţă a bunurilor materiale care aparţin AAPL diminuează valoarea patrimoniului public, afectează buna gestionare a acestuia şi certitudinea raportării financiare.

Potrivit bilanţului executării bugetului autorităţilor/instituţiilor publice (f. 1) la situaţia din 01.01.2016, valoarea totală a mijloacelor fixe (010-019) constituie 553,9 mil.lei, iar a investiţiilor pe termen lung în părţi legate/nelegate (135/136) – 75,3 mil.lei. Potrivit cadrului legal-normativ, sînt stabilite regulile corespunzătoare privind ţinerea evidenţei contabile a situaţiilor patrimoniale. Însă, ca urmare a nerespectării prevederilor nominalizate, autorităţile administrative şi serviciile contabile au admis un şir de iregularităţi, care au condiţionat prezentarea dărilor de seamă anuale cu date eronate semnificativ, fiind denaturate elementele patrimoniale şi contabile, iregularităţile însumînd circa 63,3 mil.lei. Prin urmare,

Nepreocuparea punctuală a unor AAPL de nivelul I din raionul Briceni privind deţinerea informaţiilor veridice şi complete asupra bunurilor imobile proprietate UAT manifestată prin necoordonarea cu organele cadastrale a situaţiilor patrimoniale proprii, nerespectarea Legii contabilităţii¹⁰² şi normelor de efectuare a inventarierii¹⁰³ au cauzat necontabilizarea şi raportarea patrimoniului cu valoarea de 34,7 mil.lei (6,3% din valoarea raportată).

Astfel, în urma confruntării selective (efectuate de către audit, prin contrapunerea datelor OCT cu informaţia APL privind contabilizarea patrimoniului respectiv pe anul 2015) pe un eşantion de 22 de administraţii locale, s-a constatat necontabilizarea dreptului de proprietate asupra bunurilor publice (conform Cadastrului bunurilor imobile) deţinute de AAPL respective. Astfel, 9 AAPL, fiind înregistrate ca proprietari ai patrimoniului şi, respectiv, avînd titlurile de proprietate aferente, nu au evidenţiat 1611 terenuri cu suprafaţa totală de 261,4 ha, valoarea cadastrală de 22,9 mil.lei¹⁰⁴; 9 AAPL nu au contabilizat 27 unităţi de clădiri şi construcţii legate solid de pămînt cu suprafaţa de 10,2 mii m.p., cu valoarea cadastrală de 3,4 mil.lei¹⁰⁵; 3 AAPL nu au înregistrat în evidenţa contabilă 138 de încăperi izolate (inclusiv apartamente) cu suprafaţa de 5,9 mii m.p., valoarea fiind de 3,2 mil.lei¹⁰⁶. Cele mai multe neînregistrări sînt stabilite la administraţiile locale din or.Lipcani şi or.Briceni, şi anume:

√ primăria or.Lipcani, deşi este înregistrată ca proprietar a 1526 unităţi de bunuri imobile cu valoarea cadastrală de 17,6 mil.lei, nu a asigurat contabilizarea acestor bunuri, inclusiv: 1500 unităţi de terenuri publice (187,3 ha) cu valoarea estimată în sumă de 17,0 mil.lei; 8 unităţi de construcţii (446,9 m.p.) cu valoarea de 0,2 mil.lei; 18 unităţi de încăperi de locuit şi încăperi nelocuibile (757 m.p.) cu valoarea de 0,4 mil.lei;

√ primăria or.Briceni nu a înregistrat 193 unităţi de bunuri imobile proprii (conform Cadastrului bunurilor imobile) cu valoarea estimativă de 9,3 mil.lei, inclusiv: 66 loturi de pămînt (12,9 ha) cu valoarea de 4,9 mil.lei; 8 unităţi de construcţii (4158 m.p.) cu valoarea de 1,6 mil.lei; 119 unităţi de încăperi (4858 m.p.) cu valoarea de 2,8 mil.lei.

• Neasigurarea contabilizării distincte a patrimoniului public transmis în gestiunea ÎM ca urmare ignorării de către AAPL a prevederilor legale respective, precum şi lipsa unui control eficient în acest domeniu au generat neconcordanţă în evidenţa contabilă la acest tip de proprietate publică, fiind denaturată raportarea financiară cu 17,8 mil.lei. Astfel,

√ în conformitate cu pct.128 din Instrucţiunea aprobată prin Ordinul ministrului Finanţelor nr.94¹⁰⁷, informaţiile privind existenţa şi mişcarea investiţiilor pe termen lung în părţi legate se generalizează la subcontul 136 “Investiţii pe termen lung în părţi legate”, iar evidenţa analitică a acestora se ţine pe tipuri şi clase de investiţii, pe emitenţi sau pe întreprinderi în care au fost investite mijloace. În pofida acestor prevederi, 6 AAPL au contabilizat şi raportat valoarea patrimoniului public transmis în gestiunea ÎM fondate, în sumă totală de 8,5 mil.lei¹⁰⁸, la conturile mijloacelor fixe proprii (010-015), fiind denaturat semnificativ raportul financiar la situaţia din 01.01.2016;

√ APR Briceni şi 6 CL, în calitate de fondatori ai ÎM, la situaţia din 31.12.2015 nu aveau înregistrate în evidenţa contabilă patrimoniul public transmis întreprinderilor în gestiune economică, valoarea fiind de 9,3 mil.lei¹⁰⁹.

• Lipsa evidenţei analitice a contului 135 “Investiţii pe termen lung în părţi nelegate” în contabilitatea fondatorului (APR) a condiţionat raportarea eronată a patrimoniului transmis în gestiune IMSP, diferenţă fiind de 8,5 mil.lei. Auditul relevă că CR şi APR nu au ţinut cont de recomandările auditului precedent al Curţii de Conturi şi nu au întreprins măsurile de rigoare în vederea înlăturării diferenţelor dintre datele de evidenţă a patrimoniului public transmis în gestiunea IMSP, prin ce nu s-a asigurat atribuirea conformă a situaţiilor patrimoniale respective, totodată fiind admisă denaturarea rapoartelor financiare ale aceloraşi bunuri. Astfel, deşi CR a fondat 5 IMSP din raion¹¹⁰, serviciul contabil al acestuia, nerespectînd prevederile legale¹¹¹, nu a asigurat contabilizarea analitică a bunurilor transmise şi valoarea acestora pe fiecare subiect separat. Astfel, la situaţia din 01.01.2016, în evidenţa contabilă a APR erau înregistrate bunurile proprietate publică transmise în gestiune IMSP în valoare totală de 48,9 mil.lei. Totodată, IMSP a raportat bunuri proprietate publică ale fondatorului în sumă totală de 57,4 mil.lei, sau cu o diferenţă de 8,5 mil.lei. Un exemplu elocvent în acest sens poate servi administrarea neconformă a patrimoniului din partea CR şi APR, exprimată prin necontabilizarea edificiilor IMSP SR Briceni, neînregistrarea conformă a drepturilor de proprietate a lor, fapt ce poate cauza pierderea lor. Astfel, potrivit datelor evidenţei IMSP SR Briceni şi a fondatorului (CR), nu este confirmată înregistrarea clădirilor¹¹² amplasate pe teritoriul SR cu suprafaţa de 308,2 m² şi, respectiv, de 383,4 m². Mai mult decît atît, ca urmare a neînregistrării regulamentare a drepturilor în Registrul bunurilor imobile asupra clădirii cu suprafaţa de 308,2 m², încă din anul 2009, aceasta este înregistrată cu dreptul de proprietate după o persoană fizică, care a procurat doar subsolul acestui imobil. Înstrăinarea pe parcursul anilor precedenţi a mai multor clădiri fără determinarea modului de folosinţă şi de acces/servitute către proprietăţile din gestiunea IMSP SR Briceni, va genera în continuare noi inconsecvenţe în asigurarea integrităţii, gestionării prudente şi eficiente a resurselor şi patrimoniului administrat.

√ APL de nivelul I, în calitate de proprietari ai patrimoniului public, nu au administrat regulamentar bunurile transmise în gestiunea instituţiilor de învăţămînt, ceea ce nu asigură integritatea patrimoniului public. Astfel, potrivit art.14 din Legea nr.436-XVI din 28.12.2006, administrarea bunurilor domeniului public ţine de competenţa consiliului local. Prin urmare, 3 AAPL¹¹³ nu s-au conformat cerinţelor legale menţionate, fiind efectuată transmiterea bunurilor instituţiilor în valoare de 10,6 mil.lei de la primării către DÎTS, în lipsa deciziilor CL.

Contrar prevederilor legale¹¹⁴, DÎTS, deţinînd fonduri publice în sumă de 138,7 mil.lei, primite prin contracte de comodat de la AAPL de nivelul I, nu a asigurat documentarea şi reflectarea acestora în contabilitate, cu efectuarea înregistrărilor corespunzătoare în evidenţa extrabilanţieră (inclusiv a valorii cheltuielilor capitale).

• Includerea în evidenţa patrimoniului public în pofida prevederilor legale¹¹⁵ a valorii patrimoniului ce nu le aparţin a denaturat darea de seamă şi a condiţionat o raportare neautentică a patrimoniului public administrat de către UAT. Astfel,

√ primăria s.Drepcăuţi nu a exclus din evidenţa contabilă fondul locativ privatizat (27 case de locuit), care, la situaţia din 01.01.2016, a constituit suma totală de 1,3 mil.lei;

√ primăria s.Tabani nu a scos din evidenţă patrimoniul comercializat în anul 2015 (tabăra de odihnă), cu valoarea de 0,07 mil.lei;

√ primăria s.Corjeuţi a contabilizat valoarea proiectului de reabilitare a drumului local L-37 Lipcani-Balasineşti-Corjeuţi-Tîrnova, în sumă de 0,9 mil.lei, care nu constituie patrimoniul APL.

___________________________

¹⁰² Art.17 alin.(1) şi alin.(4) din Legea nr.113-XVI din 27.04.2007.

¹⁰³ HG nr.162 din 19.02.2004 “Despre unele măsuri privind inventarierea bunurilor imobile proprietate a unităţilor administrativ teritoriale şi a statului”.

¹⁰⁴ Anexa nr.5 la Raportul de audit.

¹⁰⁵ Anexa nr.5 la Raportul de audit.

¹⁰⁶ Anexa nr.5 la Raportul de audit.

¹⁰⁷ Instrucţiunea aprobată prin Ordinul nr.94 din 19.07.2010.

¹⁰⁸ Anexa nr.5 la Raportul de audit.

¹⁰⁹ Anexa nr.5 la Raportul de audit.

¹¹⁰ IMSP: SR Briceni c/f 1003604150552; CS Briceni c/f 1007604006440; CS Lipcani c/f 1012604002046; CS Larga c/f 1010604002640; CS Corjeuţi c/f 1010604000141.

¹¹¹ Art.17 alin.(1) din Legea nr.113-XVI din 27.04.2007.

¹¹² Cod cadastral 1401102151.32 – clădirea depozitului de materiale (308,2 m²); cod cadastral 1401102151.16 – cazangeria (383,4 m²).

¹¹³ Primăriile satelor/comunelor: Bogdăneşti – 2,3 mil.lei; Cotiujeni – 6,6 mil.lei; Mărcăuţi – 1,7 mil.lei.

¹¹⁴ Art.17 alin.(1) din Legea nr.113-XVI din 27.04.2007.

¹¹⁵ Art.17 alin.(1) din Legea nr.113-XVI din 27.04.2007; art.14 alin.(1) din Legea privatizării fondului de locuinţe nr.1324-XII din 10.03.1993.

√ Referitor la contabilizarea şi raportarea patrimoniului public aflat în gestiunea economică a entităţilor fondate

• Contabilizarea neregulamentară a fondului statutar al ÎM, lipsa la fondator a evidenţei investiţiilor alocate, neînregistrarea conformă în evidenţa contabilă a patrimoniului aflat în gestiunea acestor entităţi generează prezentarea unor date eronate referitor la activele întreprinderilor. Astfel,

√ valoarea capitalului statutar a 10 ÎM înregistrat la CÎS este cu peste 0,4 mil.lei mai mare¹¹⁶, iar la alte 2 ÎM – cu 3,4 mil.lei mai mic decît valoarea acestuia, înregistrat în evidenţa contabilă a întreprinderilor¹¹⁷;

√ unii fondatori şi unele ÎM au efectuat înregistrarea tranzacţiilor de primire-transmitere a patrimoniului administrat cu abateri de la prevederile actelor normative în vigoare, ceea ce a generat raportarea eronată a situaţiilor patrimoniale. Astfel, primăria or.Lipcani, în calitate de fondator, a transmis ÎM “Comprod-Lipcani” active pe termen lung în valoare de 7,7 mil.lei, nestabilind titlul acestora. Ca urmare, întreprinderea a contabilizat eronat patrimoniul primit la contul 539 “Alte datorii pe termen scurt”, care este destinat generalizării informaţiei privind situaţia decontărilor întreprinderii aferente pretenţiilor, amenzilor, penalităţilor etc;

√ ÎM “Arhproiect-Grup” nu a contabilizat patrimoniul gestionat, deşi conform inventarierii efectuate pe parcursul auditului valoarea acestuia a constituit 40,8 mii lei.

Recomandări:

5. Preşedintele raionului, primarii satelor/comunelor Balasineşti, Tabani, Corjeuţi, Şirăuţi şi Cotiujeni să determine gradul de responsabilitate al persoanelor implicate în procesul de raportare patrimonială a entităţilor fondate, cu stabilirea unor măsuri concrete în scopul remedierii deficienţelor constatate de audit.

6. Preşedintele raionului, primarii or. Briceni şi or. Lipcani, satelor/comunelor Balasineşti, Beleavinţi, Bogdăneşti, Bulboaca, Caracuşenii Vechi, Colicăuţi, Cotiujeni, Criva, Drepcăuţi, Grimăncăuţi, Halahora de Sus, Hlina, Mărcăuţi, Medveja, Mihăileni, Şirăuţi, Slobozia-Şirăuţi şi Tabani să asigure înregistrarea conformă în evidenţa contabilă şi la organele cadastrale a drepturilor asupra patrimoniului public local, inclusiv a patrimoniului public transmis în administrarea întreprinderilor fondate.

7. Direcţia Finanţe să asigure suportul metodologic şi monitorizarea în sensul asigurării veridicităţii raportării patrimoniale a AAPL de nivelul I şi nivelul II din raion.

___________________________

¹¹⁶ ÎM “Briceni-Info” – cu 91,4 mii lei; IM“Prestservicii-Nord” – cu 219,9 mii lei; IM “Cricom-Service” – cu 15,0 mii lei; IM “Comprod Lipcani” – cu 43,1 mii lei; ÎM “Gospodăria locativ-comunală or.Lipcani” – cu 3,5 mii lei; ÎM “Arhproiect-Group” – cu 12,4 mii lei; ÎM “Meleag Natal” – cu 5,0 mii lei; ÎM “Servcom Corjeuţi” – cu 5,0 mii lei; IM “Şirăuţi-Service” – cu 0,5 mii lei; IM “Cotiujeni-Service” – cu 1,0 mii lei.

¹¹⁷ ÎM “Gospodăria locativ-comunală or.Briceni” – cu 3034,3 mii lei; ÎM “Medveja-Service” – cu 328,3 mii lei.

III. EVALUAREA CONFORMĂRII ŞI IMPLEMENTĂRII CERINŢELOR/

RECOMANDĂRILOR ANTERIOARE ALE CURŢII DE CONTURI

Verificările asupra conformării cerinţelor şi recomandărilor expuse în Raportul auditului asupra regularităţii executării bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale şi gestionării patrimoniului public din raionul Briceni pe anul 2011 şi în Raportul auditului legalităţii administrării mijloacelor financiare în cadrul unor entităţi din raionul Briceni în perioada anilor 2005-2011, adoptate prin Hotărîrea Curţii de Conturi nr.13 din 10.04.2012, relevă că managementul AAPL din raion nu a fost exigent în remedierile de rigoare. Astfel, măsurile întreprinse au fost superficiale, ceea ce a contribuit la perpetuarea unui management financiar/operaţional contraperformant, fapt atestat şi în Raportul actual de audit, fiind remarcată prezenţa aceloraşi probleme.

În urma verificărilor efectuate la compartimentul respectiv, auditul relevă că AAPL din raionul Briceni nu au întreprins toate măsurile necesare în vederea remedierii iregularităţilor constatate anterior, fapt atestat şi în prezentul Raport de audit. Astfel, din totalul recomandărilor înaintate, au fost executate doar 2, executate parţial –3, neexecutate – 15, ceea ce nu asigură continuitatea în acţiunile de remediere şi de perfecţionare a managementului financiar. Ca rezultat al verificărilor de audit, a fost relevată persistenţa aceloraşi probleme, exprimate prin:

√ evidenţa neconcludentă, administrarea şi gestionarea defectuoasă a patrimoniului public;

√ ţinerea neconformă a evidenţei contabile, precum şi raportarea eronată a unor situaţii financiare etc.;

√ nefinalizarea procesului de identificare, delimitare, înregistrare şi evidenţă a patrimoniului public local;

√ deficitul/absenţa de supraveghere din partea APL asupra activităţii economico-financiare a ÎM.

Astfel, măsurile întreprinse au fost superficiale, ceea ce a contribuit la perpetuarea unui management financiar/operaţional contraperformant, fapt atestat şi în Raportul actual de audit, fiind remarcată prezenţa aceloraşi probleme.

IV. CONCLUZIE CU REZERVE

În urma misiunii de audit desfăşurate, echipa de audit atestă un cumul de factori generatori de abateri şi deficienţe în procesul de gestionare a fondurilor publice de către entităţile auditate. Astfel, managementul existent la nivelul AAPL din raion a generat: neimplementarea unui control intern adecvat care să asigure condiţiile optime pentru evaluarea, stabilirea, urmărirea şi încasarea integrală a veniturilor proprii ale entităţilor publice, precum şi neîndeplinirea atribuţiilor în domeniu de către personalul de specialitate.

Totodată, s-a constatat o preocupare insuficientă a managementului unor entităţi privind gestionarea conformă a patrimoniului public, fiind admise nereguli şi deficienţe care se exprimă prin: lipsa evidenţei conforme a patrimoniului public şi raportării veridice a situaţiilor patrimoniale; neasigurarea înregistrării integrale a drepturilor asupra bunurilor imobile în Registrul bunurilor imobile şi asigurarea realităţii şi acurateţei datelor din situaţiile financiare.

Auditul rezumă că autorităţile publice locale continuă să manifeste atitudine contraindicată în materie de funcţionalitate a ÎM şi IMSP, respectiv, de gestiune defectuoasă a fondurilor publice aflate în posesie. De rînd cu aceasta, se invocă perpetuarea, iar în unele cazuri amplificarea factorilor generatori de gestiune economică ineficientă, management corporativ nestandardizat şi contraperformant, cu efecte păguboase intereselor publice.

Notă: Prezentul Raport de audit a fost întocmit în baza probelor acumulate de echipa de audit în următoarea componenţă: Victor Gamulinschii, controlor de stat superior/auditor public (şef de echipă); Aurica Rusu, controlor de stat principal/auditor public; Vitalie Cornovanu, controlor de stat/auditor public.