Hotărîre nr.31 din 18.06.2013 cu privire la Raportul auditului Raportului Guvernului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2012

CURTEA DE CONTURI

H O T Ă R Î R E

cu privire la Raportul auditului Raportului Guvernului privind executarea

bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2012

nr.31  din  18.06.2013

 (în vigoare 26.07.2013) 

Monitorul Oficial nr.161-166 art.26 din 26.07.2013

* * *

Curtea de Conturi, în prezenţa viceministrului muncii, protecţiei sociale şi familiei, dna R.Glavan, preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări Sociale, dna M.Borta, vicepreşedintelui Casei Naţionale de Asigurări Sociale, dna T.Popa, şefului adjunct al Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, dl Gh.Cojocari, şefului adjunct al Direcţiei finanţele ocrotirii sănătăţii şi protecţiei sociale a Ministerului Finanţelor, dna N.Chihai, şefului Inspecţiei Sociale, dl M.Grigorev, consultantului principal în Direcţia reforma administraţiei publice centrale a Cancelariei de Stat, dna L.Coptileţ, precum şi a altor persoane cu funcţii de răspundere, călăuzindu-se de art.2 alin.(1) şi art.4 alin.(1) lit.a) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008¹, a examinat Raportul auditului Raportului Guvernului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2012, efectuat la Casa Naţională de Asigurări Sociale.

___________________

¹ Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008 (cu modificările şi completările ulterioare).

Misiunea de audit s-a realizat în temeiul prevederilor art.28 şi art.31 din Legea Curţii de Conturi şi în conformitate cu Programul activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2013², avînd drept scop evaluarea, prin prisma indicatorilor semnificativi, a plenitudinii Raportului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2012, prezentat Guvernului de către CNAS.

___________________

² Hotărîrea Curţii de Conturi nr.54 din 04.12.2012 “Privind aprobarea Programului activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2013”.

Auditul a fost efectuat în conformitate cu Standardele de audit ale Curţii de Conturi³. Probele de audit au fost obţinute în urma examinării actelor normative interne relevante domeniului auditat, rapoartelor privind execuţia bugetului asigurărilor sociale de stat (în continuare – BASS), contractelor încheiate; verificării documentelor primare, actelor de recepţie a lucrărilor ce ţin de valorificarea investiţiilor şi reparaţiilor capitale; analizei indicatorilor şi a unor date semnificative, cu calcularea şi confruntarea informaţiilor; observărilor directe, precum şi prin solicitarea explicaţiilor de la persoanele responsabile; colectarea informaţiilor de la terţe persoane etc.

___________________

³ Hotărîrea Curţii de Conturi nr.58 din 28.12.2009 “Despre aprobarea Standardelor generale de audit şi Standardelor auditului regularităţii”.

Examinînd rezultatele auditului şi audiind raportul prezentat, precum şi explicaţiile persoanelor cu funcţii de răspundere prezente în şedinţa publică, Curtea de Conturi

A CONSTATAT:

Bugetul asigurărilor sociale de stat la venituri şi cheltuieli, potrivit Legii privind sistemul public de asigurări sociale⁴, este administrat şi gestionat de CNAS care, conform statutului⁵, exercită atribuţii de acumulare (pe baza codului individual de asigurări sociale) şi distribuire a mijloacelor financiare provenite din achitarea de către asiguraţi şi asiguratori a contribuţiilor de asigurări sociale de stat.

___________________

⁴ Legea nr.489-XIV din 08.07.1999 privind sistemul public de asigurări sociale (în continuare – Legea privind sistemul public de asigurări sociale).

⁵ Hotărîrea Guvernului nr.739 din 25.07.2000 “Cu privire la aprobarea Statutului Casei Naţionale de Asigurări Sociale a Republicii Moldova”.

Datele înregistrate în Raportul privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2012, ţinînd cont de indicatorii semnificativi, reflectă o situaţie integrală a veniturilor şi cheltuielilor realizate în perioada de raportare. Concomitent, se denotă că executarea veniturilor şi cheltuielilor BASS nu a atins nivelul stabilit (9881,1 mil.lei).

Veniturile BASS aprobate pentru anul 2012 în sumă de 9825,9 mil.lei au avut o tendinţă de majorare cu 7,2%, comparativ cu anul precedent, ca rezultat al creşterii bazei de calcul a veniturilor proprii. Acestea au fost executate (9721,5 mil.lei) cu 159,6 mil.lei sub nivelul precizat (9881,1 mil.lei), ca urmare a neîncasării veniturilor proprii (58,0 mil.lei) şi diminuării transferurilor de la bugetul de stat pentru prestaţii sociale (101,6 mil.lei). Astfel, din suma veniturilor aferente contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii, care a constituit 7223,9 mil.lei, efectiv au fost acumulate 7154,1 mil.lei, nefiind colectate 69,8 mil.lei. Neîncasarea acestor venituri a condus la amplificarea restanţelor contribuabililor cu 67,2 mil.lei şi înregistrarea lor la finele anului 2012 în sumă de 918,8 mil.lei, ceea ce determină insuficienţa de mijloace financiare BASS şi influenţează sustenabilitatea sistemului. Totodată se constată că, după anularea sumelor calculate şi restante (amnistia fiscală din 2007), restanţele la acest buget au crescut (cu 538,7 mil.lei).

Situaţia în cauză generează dezechilibre pentru BASS, care implicit afectează şi bugetul de stat, transferurile pentru substituirea deficitului contribuţiilor sociale atestînd un trend de sporire.

Mecanismele existente de urmărire a obligaţiunilor la BASS nu exclud diminuarea bazei de calcul (veniturilor încasate şi achitate), astfel încît s-a stabilit un grad redus de declarare şi achitare a contribuţiilor în unele domenii auditate de către Curtea de Conturi (pînă la 1,7% din baza de calcul a contribuţiilor). În acest context se relevă că contribuabilii nu-şi onorează obligaţiunile faţă de BASS, ca urmare nefiind declarate veniturile aferente contribuţiilor şi confirmate veniturile asigurate ale salariaţilor, fapt prin care se diminuează veniturile BASS şi ulterior poate influenţa cuantumul prestaţiilor sociale.

Existenţa în continuare a situaţiilor de neraportare regulamentară de către contribuabili a obligaţiunilor la BASS (5,8% din totalul contribuabililor activi) determină neidentificarea potenţialelor venituri ale BASS şi urmărirea acumulării lor.

În scopul responsabilizării contribuabililor, Casa Naţională de Asigurări Sociale şi Inspectoratul Fiscal Principal de Stat au întreprins acţiuni de competenţă la acest capitol, rezultatele soldîndu-se cu recalcularea plăţilor (21,6 mil.lei) şi calculări ale majorărilor de întîrziere (65,0 mil.lei). Cu toate acestea, măsurile întreprinse pentru remedierea problemelor existente la administrarea şi declararea veniturilor nu asigură pe deplin excluderea fenomenului de neonorare a obligaţiunilor faţă de BASS.

Cheltuielile BASS pe anul 2012 au fost executate cu 125,9 mil.lei mai puţin faţă de planul precizat (9881,1 mil.lei), situaţie determinată de diminuarea cheltuielilor la capitolele de prestaţii de asigurări sociale (cu 24,3 mil.lei) şi de prestaţii de asistenţă socială (cu 101,6 mil.lei). Totodată, acestea au crescut cu 993,1 mil.lei faţă de anul precedent, fiind orientate preponderent beneficiarilor de prestaţii de asigurări sociale (84,6%), inclusiv pentru achitarea pensiilor.

Majorarea numărului de beneficiari de pensii cu 11684 de persoane şi indexarea acestor prestaţii cu 9,6% a determinat creşterea cheltuielilor efective la acest capitol cu 633,3 mil.lei. În contextul expus, se atestă o situaţie de neasigurare pe viitor a stabilităţii sistemului de asigurare cu pensii, reieşind din tendinţa de descreştere continuă a raportului dintre numărul persoanelor asigurate şi numărul pensionarilor, care în anul de raportare a constituit 1,28:1.

O situaţie problematică se denotă pentru unele prestaţii de asistenţă socială acordate din bugetul de stat prin intermediul BASS, pentru care CNAS asigură plata, iar determinarea beneficiarilor şi cuantumului, precum şi controlul asupra corectitudinii stabilirii şi utilizării mijloacelor sînt efectuate de alte autorităţi. Astfel, planificarea şi acordarea ajutorului social (aprobat/precizat – 437,6 mil.lei, efectiv – 377,0 mil.lei) şi ajutorului pentru perioada rece a anului (aprobat/precizat – 102,3 mil.lei, efectiv – 82,0 mil.lei) sînt determinate de Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, şi, respectiv, de Direcţia asistenţă socială şi protecţie a familiei (teritorială), ceea ce condiţionează o planificare irelevantă şi stabilirea eronată a drepturilor la aceste prestaţii, iar în cazul indemnizaţiilor viagere sportivilor de performanţă (cheltuieli precizate – 700,6 mii lei, efective – 698,6 mii lei, determinate de Ministerul Tineretului şi Sportului) – lipsa elementelor de control privind plenitudinea şi corectitudinea stabilirii acestora.

La gestionarea mijloacelor financiare pentru întreţinerea CNAS au fost constatate unele nereguli admise la achiziţionarea şi contractarea lucrărilor de reparaţii şi investiţii capitale, precum şi a serviciilor de pază, determinate de insuficienţa elementelor de control intern la acest capitol.

Reieşind din cele expuse, în temeiul art.7 alin.(1) lit.a), art.15 alin.(2) şi alin.(4), art.16 lit.c), art.34 alin.(3) şi alin.(7) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008, Curtea de Conturi

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Raportul auditului Raportului Guvernului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2012, anexat la prezenta Hotărîre.

2. Prezenta Hotărîre şi Raportul de audit se remit:

2.1. Casei Naţionale de Asigurări Sociale, pentru luare de atitudine, conform competenţelor, şi întreprinderea măsurilor în vederea eliminării neregulilor constatate şi implementării recomandărilor înaintate;

2.2. Consiliului de Administraţie al Casei Naţionale de Asigurări Sociale, pentru examinarea rezultatelor auditului în cadrul şedinţei, cu monitorizarea implementării recomandărilor;

2.3. Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, pentru examinare, conform competenţelor, şi se cere să înainteze, de comun cu organele interesate (Ministerul Finanţelor, Ministerul Tineretului şi Sportului etc.), propuneri de determinare a autorităţilor în seama cărora urmează a fi pus controlul asupra corectitudinii stabilirii, achitării şi utilizării, conform destinaţiei, a mijloacelor financiare pentru unele prestaţiile sociale;

2.4. Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, pentru informare, şi se cere să asigure, potrivit competenţelor, acumularea veniturilor, inclusiv a restanţelor la bugetul asigurărilor sociale de stat; întreprinderea măsurilor referitor la agenţii economici care diminuează baza de calcul şi contribuţiile BASS; eficientizarea activităţii tuturor subdiviziunilor sale teritoriale;

2.5. Ministerului Finanţelor, pentru informare şi monitorizarea activităţii autorităţilor fiscale privind acumularea şi urmărirea veniturilor bugetului asigurărilor sociale de stat, şi se cere, repetat, să asigure conformarea normelor de raportare a executării BASS la cerinţele legale.

3. Prezenta Hotărîre şi Raportul de audit se remit Parlamentului Republicii Moldova, Comisiei permanente parlamentare economie, buget şi finanţe, precum şi Guvernului, pentru documentare.

4. Dat fiind reiterarea cerinţelor neexecutate şi a recomandărilor neimplementate din precedenta misiune de audit extern, se exclude din regim de monitorizare Hotărîrea Curţii de Conturi nr.33 din 23.07.2012 “Privind Raportul auditului Raportului Guvernului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2011”.

5. Despre implementarea recomandărilor auditului, precum şi despre măsurile întreprinse pentru executarea subpct.2.1. – 2.5. din prezenta Hotărîre, Curtea de Conturi va fi informată în termen de 4 luni.

6. Prezenta hotărîre se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în conformitate cu art.34 alin.(7) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008.

Aprobat

prin Hotărîrea Curţii de Conturi

nr.31 din 18 iunie 2013

RAPORTUL

auditului Raportului Guvernului privind executarea bugetului

asigurărilor sociale de stat pe anul 2012

I. INTRODUCERE

Auditul Raportului Guvernului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2012 a fost efectuat în temeiul art.28 şi art.31 alin.(2) lit.b) din Legea Curţii de Conturi¹ şi în conformitate cu Programul activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2013².

___________________

¹ Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008 (cu modificările şi completările ulterioare).

² Hotărîrea Curţii de Conturi nr.54 din 04.12.2012 “Privind aprobarea Programului activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2013”.

Auditul a fost efectuat la Casa Naţională de Asigurări Sociale, avînd drept scop evaluarea, prin prisma indicatorilor semnificativi, a plenitudinii Raportului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2012, prezentat Guvernului de către CNAS.

Responsabilitatea Casei Naţionale de Asigurări Sociale constă în administrarea şi gestionarea conformă a sistemului public de asigurări sociale; ţinerea contabilităţii executării BASS potrivit prevederilor legale, prin asigurarea unui sistem de management financiar eficient şi control intern adecvat, pentru realizarea eficientă a obiectivelor instituţiei şi gestionarea relevantă a riscurilor.

Responsabilitatea echipei de audit a constat în obţinerea probelor de audit suficiente şi adecvate pentru formularea şi susţinerea constatărilor şi concluziilor asupra veridicităţii indicilor semnificativi din Raportul privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2012 şi asupra regularităţii gestionării mijloacelor BASS, cu exprimarea concluziilor de audit. Auditorii nu sînt responsabili de prevenirea fraudei şi erorii.

Metodologia de audit. Auditul a fost efectuat în corespundere cu Standardele de audit ale Curţii de Conturi³, cu abordarea bazată pe evaluarea riscurilor. Probele de audit au fost colectate la faţa locului cu aplicarea procedurilor de fond, fiind folosite tehnici şi metode, inclusiv: examinarea cadrului regulator, analiza documentelor relevante şi a rapoartelor privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat. De asemenea, au fost solicitate informaţii oficiale de la terţe persoane, inclusiv de la Serviciul Fiscal Principal de Stat, Inspecţia Socială etc.

___________________

³ Hotărîrea Curţii de Conturi nr.58 din 28.12.2009 “Despre aprobarea Standardelor generale de audit şi Standardelor auditului regularităţii”.

Reieşind din nivelul materialităţii stabilit, precum şi urmare a identificării ca zone cu probabilitate de apariţie a riscurilor, pentru auditare au fost selectate componentele semnificative din Raportul privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2012, constatările şi concluziile asupra cărora se expun în compartimentele corespunzătoare ale prezentului Raport de audit.

II. PREZENTARE GENERALĂ

Casa Naţională de Asigurări Sociale (în continuare – CNAS sau Casa Naţională) este instituţie publică autonomă, de nivel naţional, care administrează şi gestionează sistemul public de asigurări sociale⁴ şi totodată exercită funcţii de acumulare (pe baza codului individual de asigurări sociale) şi distribuire a mijloacelor financiare provenite din achitarea de către asiguraţi şi asiguratori a contribuţiilor de asigurări sociale de stat⁵.

___________________

⁴ Legea nr.489-XIV din 08.07.1999 privind sistemul public de asigurări sociale (în continuare – Legea privind sistemul public de asigurări sociale).

⁵ Hotărîrea Guvernului nr.739 din 25.07.2000 “Cu privire la aprobarea Statutului Casei Naţionale de Asigurări Sociale a Republicii Moldova”.

Conform statutului, structura organizaţională şi efectivul-limită ale CNAS sînt aprobate de Guvern. În aspect organizaţional, instituţia îşi exercită atribuţiile pe întreg teritoriul republicii, prin intermediul a 41 de Case Teritoriale de Asigurări Sociale (în continuare – CTAS sau Case Teritoriale), ce deservesc nemijlocit populaţia în acest domeniu, sub conducerea şi controlul CNAS.

Casa Naţională este condusă de preşedinte – ordonatorul principal de credite pentru bugetul asigurărilor sociale de stat⁶ (în continuare – BASS), care se află la baza sistemului financiar al CNAS, activitatea entităţii fiind supravegheată de către Consiliul de Administraţie.

___________________

⁶ Legea privind sistemul public de asigurări sociale.

Veniturile BASS provin din contribuţii de asigurări sociale, transferuri din bugetul de stat şi din alte venituri (din dobînzi, din majorări de întîrziere) prevăzute de lege⁷.

___________________

⁷ Art.11 din Legea privind sistemul public de asigurări sociale.

III. CONSTATĂRI, CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

3.1. Sinteza veniturilor şi cheltuielilor BASS

Executarea BASS pe anul 2012 la venituri şi cheltuieli nu a atins nivelul prognozat.

BASS pe anul 2012 a fost aprobat prin Legea nr.270 din 23.12.2011⁸, veniturile constituind 9825,9 mil.lei, cheltuielile fiind în aceeaşi sumă. Echilibrul dintre veniturile şi cheltuielile BASS a fost asigurat de transferurile de la bugetul de stat pentru acoperirea deficitului BASS (950,8 mil.lei).

___________________

⁸ Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2012 nr.270 din 23.12.2011 (în continuare – Legea BASS pe anul 2012).

Pe parcursul anului de referinţă, Legea BASS a fost modificată şi completată de 2 ori⁹, iniţial în scopul aducerii în concordanţă a indicatorilor BASS cu indicatorii rectificaţi ai Legii bugetului de stat, ulterior în scopul precizării veniturilor şi cheltuielilor BASS, ca rezultat al executării reale, precum şi în legătură cu actualizarea prognozei indicatorilor macroeconomici pentru anii 2012-2015. Astfel, principalii indicatori ai BASS pe anul 2012 se prezintă în tabelul din Anexa la prezentul Raport.

___________________

⁹ Legea nr.203 din 27.09.2012 pentru modificarea Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2012 nr.270 din 23 decembrie 2011; Legea nr.309 din 26.12.2012 pentru modificarea Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2012 nr.270 din 23 decembrie 2011.

Potrivit datelor reflectate în anexă, se denotă că în anul 2012 au fost acumulate venituri de 9721,5 mil.lei şi executate cheltuieli de 9755,2 mil.lei, depăşind veniturile cu 33,7 mil.lei, sursa de acoperire fiind soldul mijloacelor băneşti disponibile ale CNAS. Astfel, veniturile proprii şi cheltuielile privind prestaţiile de asigurări sociale (achitate din sursele BASS) au fost executate sub nivelul planului precizat şi au constituit, respectiv, 99,2% (cu 58,0 mil.lei mai puţin) şi 99,7% (cu 24,3 mil.lei mai puţin).

Executarea veniturilor provenite din contribuţii sociale şi executarea cheltuielilor pentru prestaţiile de asigurări sociale, în raport cu PIB-ul, în perioada 2010-2012 au avut o dinamică de creştere, situaţii prezentate în Figurile nr.1 şi nr.2.

Sursă: Raportul privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2012

(Tabelul din Anexa la prezentul Raport); Tabelul nr.1 din Raportul auditului Raportului

Guvernului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2011,

aprobat prin Hotărîrea Curţii de Conturi nr.33 din 23.07.2012.

După cum denotă datele din figura nr.2, în anul 2012, veniturilor provenite din contribuţii sociale, în raport cu PIB-ul, au înregistrat o uşoară creştere cu 0,1 puncte procentuale, faţă de anul 2011, şi o descreştere cu 0,2 puncte procentuale, comparativ cu anul 2010. Respectiv, cheltuielile pentru asigurări sociale au înregistrat o creştere, faţă de anul 2011, cu 0,2 puncte procentuale şi o descreştere, faţă de anul 2010, cu 0,6 puncte procentuale.

3.2. Cu privire la evaluarea, formarea şi executarea veniturilor

CNAS realizează politica în domeniul asigurărilor sociale de stat prin elaborarea propunerilor de buget anual şi pe termen mediu. Principalul document de planificare managerială şi strategică este Programul de dezvoltare strategică al CNAS pentru anii 2012–2014 (în continuare – PDS), aprobat de Consiliul de Administraţie, care prevede direcţiile de activitate axate pe priorităţile de politici aprobate de Guvern şi planifică, pe termen mediu, activitatea sa.

Veniturile BASS pe anul 2012 (9825,9 mil.lei) au fost prognozate cu o creştere de 7,2% faţă de veniturile aprobate pe anul 2011, ulterior fiind precizate pînă la 9881,1 mil.lei. Sursa principală au constituit veniturile proprii care, după precizare, au atins nivelul de 73,0% din veniturile totale, sau cu 0,7 puncte procentuale mai puţin decît planul aprobat iniţial. Astfel, ca rezultat al precizării indicatorilor macroeconomici şi analizei creşterii fondului de remunerare a muncii pe parcursul anului 2012 (declarat în 9 luni), faţă de anul 2011, la rectificarea BASS acestea au fost diminuate cu 25,8 mil.lei.

Planificarea veniturilor proprii (contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii) a fost efectuată reieşind din analiza bazei de calcul a contribuţiilor din anii precedenţi, ţinînd cont de indicatorii macroeconomici pentru anul 2011 (revizuiţi) şi pentru anul 2012 (estimaţi), cu excepţia contribuţiilor datorate de angajatorii din agricultură, şi, respectiv, a celor individuale datorate de salariaţi, care au fost planificate fără aplicarea indicelui de creştere a fondului de remunerare a muncii, ca rezultat al tendinţelor înregistrate în ultimii ani.

Veniturile BASS pe anul 2012 au fost executate în sumă de 9721,5 mil.lei, sau în proporţie de 98,4% faţă de planul precizat, nefiind atins nivelul stabilit cu 159,6 mil.lei. În structura acestora, partea esenţială o constituie veniturile proprii cu o pondere de 73,6% (7154,2 mil.lei), care, la rîndul lor, sînt formate preponderent din contribuţiile de asigurări sociale de stat (7150,1 mil.lei), acestea fiind executate la nivel de 99,2%. Ultimele au fost acumulate din contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii virate de angajatori (5606,3 mil.lei, sau 78,4%), urmate de contribuţiile individuale de asigurări sociale de stat obligatorii (1504,2 mil.lei, sau 21,0%), precum şi alte categorii de contribuţii (39,6 mil.lei, sau 0,6%).

În contextul încasării regulamentare a veniturilor, se relevă o tendinţă de creştere a restanţelor contribuabililor către BASS. Analizînd informaţia privind soldul datoriilor respective, auditul a constatat că la 01.01.2012 acesta a înregistrat suma de 851,6 mil.lei, iar la 31.12.2012 – 918,8 mil.lei, majorîndu-se cu 67,2 mil.lei (inclusiv cu risc de nerecuperare – 83,5 mil.lei). La aceeaşi dată, BASS a înregistrat datorii faţă de contribuabili în sume, corespunzător, de 124,3 mil.lei şi de 121,7 mil.lei. Analiza cuantumului mijloacelor bugetului de stat alocate pentru acoperirea deficitului BASS în anul 2012, în raport cu restanţele faţă de acesta, denotă că în cazul încasării regulamentare acestea puteau diminua deficitul cu 77,7%.

Totodată, auditul relevă creşterea semnificativă continuă a restanţelor (cu 538,7 mil.lei), comparativ cu situaţia din anul 2007, cînd a avut loc amnistia fiscală, fiind anulate 947,9 mil.lei (inclusiv: contribuţii datorate de angajator – 514,3 mil.lei; contribuţii individuale – 221,1 mil.lei; penalităţi şi amenzi – 212,5 mil.lei).

Pentru luarea în calcul la determinarea venitului mediu lunar asigurat în cadrul stabilirii pensiei pentru limită de vîrstă în cazul asigurării pe bază de contract individual, au fost stabilite contribuţii de 42633 lei anual. În acest context se relevă că, în perioada auditată, nu au parvenit solicitări din partea cetăţenilor de a încheia astfel de contracte, norma respectivă nefiind inclusă în Legea BASS pe anul 2013.

O altă componentă semnificativă a veniturilor BASS au fost transferurile de la bugetul de stat, care, potrivit legislaţiei, sînt orientate inclusiv pentru achitarea prestaţiilor sociale, acestea atingînd nivelul de circa 61,8%. Totodată, în condiţiile nesoluţionării situaţiei privind alocarea din bugetul de stat a transferurilor pentru acoperirea deficitului BASS, în vederea echilibrării veniturilor cu cheltuielile necesare, prin modificarea Legii BASS, mijloacele financiare pentru această componentă au fost majorate cu 74,3 mil.lei (de la 950,8 mil.lei pînă la 1025,1 mil.lei). Real, transferurile de la bugetul de stat pentru acoperirea deficitului BASS au constituit 1025,1 mil.lei, sau 39,9% din totalul transferurilor.

La procesul de înregistrare şi evidenţă a contribuabililor în sistemul informaţional al CNAS, auditul a constatat că pentru acesta sînt aprobate reglementări interne provizorii¹⁰. În cadrul verificării la CTAS sect.Centru şi la CTAS Nisporeni, auditul nu a constatat abateri de la aceste prevederi, înregistrarea efectuîndu-se în sistemul de asigurări sociale de stat prin intermediul schimbului automatizat de date dintre CNAS şi Î.S. Centrul Resurselor Informaţionale de Stat “Registru” şi prin înscrierile manuale din Registrul de evidenţă a plătitorilor de contribuţii în sistemul public de asigurări sociale de stat. Datorită existenţei acestui proces, CNAS dispune de posibilitatea identificării contribuabililor care au obligaţiunea de a prezenta Declaraţia privind calcularea şi utilizarea contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii Forma 4-BASS (în continuare – Forma 4-BASS). Dinamica contribuabililor la BASS, în perioada 2010 – 2012, se prezintă în Tabelul nr.1.

___________________

¹⁰ Regulamentul provizoriu privind evidenţa plătitorilor de contribuţii de asigurări sociale de stat, aprobat prin Ordinul CNAS din 14.12.2010.

Datele din tabel denotă că, la finele anului 2012, în evidenţă se aflau 89695 de plătitori, care aveau obligaţia de a prezenta declaraţia Forma 4-BASS, numărul lor fiind în creştere faţă de anul precedent cu 4899 de contribuabili (5,8%). Din numărul total al acestora, în anul de referinţă au prezentat regulamentar dări de seamă 84517 de contribuabili, ceea ce denotă o creştere a nivelului prezentării declaraţiilor cu 6,0% în raport cu anul precedent. Ponderea, în numărul total, a contribuabililor ce au prezentat darea de seamă denotă o tendinţă pozitivă de declarare a contribuţiilor (a.2010 – 51,0%; a.2011 – 60,5%; a.2012 – 60,9%), totodată crescînd şi numărul contribuabililor “inactivi” – de la 46937 în anul 2011 pînă la 49107 în anul 2012, sau cu 4,6%.

În acest context, auditul relevă că CNAS a atribuit calificativul “inactivi” contribuabililor care în decurs de 12 luni nu au prezentat dările de seamă Forma 4-BASS. În vederea remedierii situaţiei, precum şi ţinînd cont de recomandările Curţii de Conturi, pe parcursul anului 2013 Casa Naţională a elaborat şi înaintat către Inspectoratul Fiscal Principal de Stat proiectul de ordin privind principiile de colaborare în vederea executării prevederilor Legii privind sistemul public de asigurări sociale.

Potrivit datelor declarate de contribuabili în Forma 4-BASS, contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii au fost calculate în sumă de 7223,9 mil.lei, achitate fiind 7154,1 mil.lei, sau la nivel de 99,0% (cu 69,8 mil.lei mai puţin). Auditul denotă că, potrivit prevederilor regulamentare¹¹, CNAS deţine atribuţia de bază de exercitare a controlului asupra modului de constituire şi virare a contribuţiilor datorate de contribuabili, concomitent fiind reglementat şi pentru organele Serviciului Fiscal de Stat controlul corectitudinii calculării contribuţiilor¹² şi aplicarea măsurilor de executare silită, în cazul neplăţii¹³.

___________________

¹¹ Statutul Casei Naţionale de Asigurări Sociale a Republicii Moldova, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.739 din 25.07.2000.

¹² Art.35 alin.(1) din Legea privind sistemul public de asigurări sociale.

¹³ Art.30 din Legea privind sistemul public de asigurări sociale.

Pentru remedierea problemelor/situaţiilor nominalizate la administrarea veniturilor, CNAS şi IFPS au realizat acţiuni de verificare a autenticităţii rapoartelor prezentate de contribuabili. Ca rezultat, în anul 2012, CNAS a calculat majorări de întîrziere în total pe republică în sumă de 65,0 mil.lei, achitate fiind 23,7 mil.lei, sau la nivel de 36,5%. Reieşind din soldul majorărilor de întîrziere, înregistrat la 01.01.2012 (93,2 mil.lei), la finele perioadei auditate, acesta a înregistrat o creştere de 44,4%, constituind 134,5 mil.lei, situaţie generată de nivelul scăzut de achitare.

În cadrul a 4454 de controale privind corectitudinea utilizării mijloacelor din BASS pentru plata indemnizaţiilor de incapacitate temporară de muncă, efectuate de CNAS la agenţii economici, au fost restituite la BASS 3,7 mil.lei.

De asemenea, în cadrul a 1075 de controale efectuate de către Serviciul Fiscal de Stat, au fost depistate încălcări ce ţin de corectitudinea calculării şi achitării contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii, în urma cărora au fost recalculate plăţi în sumă de 17,9 mil.lei, inclusiv plăţi de bază – 7,2 mil.lei şi sancţiuni – 10,7 mil.lei.

Astfel, controalele efectuate de către CNAS şi IFPS au ca rezultat restabilirea plăţilor obligatorii, fiind o premisă pentru majorarea veniturilor BASS, precum şi a sumelor distribuite pe conturile personale ale angajaţilor, cu asigurarea de perspectivă a viabilităţii fondurilor prestaţiilor sociale pentru aceştia.

Referitor la stabilirea bazei de calcul pentru determinarea contribuţiilor obligatorii de către angajatori, care este factorul determinant pentru veniturile proprii ale BASS, precum şi pentru determinarea cuantumului prestaţiilor sociale, se relevă următoarele.

Calcularea şi virarea contribuţiilor se efectuează în conformitate cu prevederile Legii privind sistemul public de asigurări sociale¹⁴, Legii BASS pe anul 2012 şi altor acte legislative. Baza de calcul a contribuţiilor datorate de către angajatori şi salariaţi o constituie fondul de salarizare şi alte recompense.

___________________

¹⁴ Legea privind sistemul public de asigurări sociale.

În context, din experienţa de audit a Curţii de Conturi, au fost constatate fapte de diminuare a fondului de remunerare a muncii înregistrat în evidenţa contabilă a unor agenţi economici (ulterior declarat la Serviciul Fiscal de Stat), comparativ cu cel din documentele ce atestă salarizarea lucrătorilor (de exemplu, procesele-verbale privind recepţia lucrărilor în cadrul investiţiilor capitale).

În baza eşantionului selectat de audit (9 antreprenori), care au declarat la CNAS contribuţii de asigurări obligatorii, auditul a constatat la 2 agenţi economici, care au executat lucrări de reparaţie şi construcţie la o societate pe acţiuni cu cota majoritară de stat, existenţa divergenţelor semnificative dintre suma fondului de salarizare reflectată în evidenţa contabilă a acestora (ulterior declarată în Forma 4-BASS) şi cea inclusă în procesele-verbale privind executarea lucrărilor, acceptată şi achitată de beneficiar, situaţie redată în Tabelul nr.2.

Datele tabelului denotă că baza de calcul a contribuţiilor şi contribuţiile obligatorii (23% şi, respectiv, 6%), înregistrate în evidenţa contabilă de către un antreprenor, sînt cu 3626,3 mii lei şi, respectiv, cu 1051,6 mii lei mai mici, comparativ cu cele reflectate în procesele-verbale privind executarea lucrărilor. De asemenea, la un alt antreprenor acestea sînt mai mici, respectiv, cu 7256,6 mii lei şi cu 2104,4 mii lei. Situaţia a fost motivată de responsabilii acestor antreprenori prin transmiterea executării unor lucrări către terţi (subantreprenori).

În context, auditul a contrapus fondul de salarizare în sumă de 3716,9 mii lei, care, potrivit informaţiei prezentate de antreprenorul general, urma a fi declarat de către 10 subantreprenori, cu cuantumul venitului îndreptat spre achitare, conform bazei de date a Serviciului Fiscal de Stat. Ca urmare, s-a constatat nedeclararea de către subantreprenori a bazei de calcul în sumă de 2820,9 mii lei (75,9%), ceea ce a determinat necalcularea şi neachitarea contribuţiilor în sumă de 818,1 mii lei (23% + 6%), în timp ce suma de 648,8 mii lei (23%), inclusă în procesele-verbale privind executarea lucrărilor, a fost încasată de la societatea pe acţiuni (beneficiar). În aşa mod, unii subantreprenori au declarat doar 1,7% din baza de calcul a contribuţiilor, din care au calculat şi, respectiv, au achitat plăţi, în timp ce de la beneficiar au fost încasate contribuţii din baza de calcul de 100%.

Astfel, în situaţia în care angajatorul diminuează calculele/plăţile contribuţiilor obligatorii la BASS, în consecinţă sînt afectate interesele angajatului la acordarea prestaţiilor sociale şi conduce la neconfirmarea venitului asigurat şi la diminuarea cuantumului pensiei.

Cu referire la aplicarea măsurilor de sancţionare aferente contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii, ţinînd cont de restanţele semnificative înregistrate care au avut tendinţa de creştere, auditul menţionează unele rezerve.

În context se relevă că amenzile şi sancţiunile administrative sînt o componentă a veniturilor curente, care în anul 2012 au fost planificate în sumă de 1,6 mil.lei, fiind acumulate în sumă de 1,4 mil.lei, sau la nivel de 87,5%.

Verificările auditului au constatat că CTAS-urile au perfectat procese-verbale asupra 2087 de cazuri de contravenţii, din care 151 de cazuri (7,2%) au fost dispuse de către instanţa de judecată, decizii de încetare a procesului contravenţional, fiind invocat neunivoc, preponderent, motivul inexistenţei faptului contravenţional. Cererile de recurs au fost înaintate de către CNAS în 31 (20,5%) de cazuri, fiind 2 admise şi 7 remise la rejudecare. Astfel, potrivit Dării de seamă privind procesele-verbale cu privire la contravenţii, în baza hotărîrilor definitive ale instanţei de judecată (1809 de cazuri), suma spre încasare pentru anul 2012 constituia 0,6 mil.lei.

Totodată, în urma verificărilor la faţa locului, auditul a constatat că la CTAS sect.Centru au fost întocmite şi înregistrate, conform cerinţelor stabilite, 282 de procese-verbale (13,7% din totalul de cazuri de contravenţii stabilite pe republică), la CTAS Nisporeni – 150 de procese-verbale (7,2%) şi la CTAS Străşeni – 59 de procese-verbale (2,8%).

Informaţia privind procesele-verbale cu privire la contravenţiile constatate în anul 2012 este prezentată în anul 2012 este prezentată în Tabelul nr.3.

Datele din tabel denotă că, în condiţiile dispunerii de aceleaşi competenţe, pîrghii şi indicatori, şi, respectiv, administrării şi gestionării unui număr de contribuabili şi datorii ale acestora, similar, CTAS-urile au aplicat diferit drepturile de constatare a contravenţiilor.

În aspect de încălcări comise prin prisma Codului contravenţional (în continuare – CC), auditul menţionează că în 1910 cazuri (93,2%) contravenţia a fost constatată pentru neprezentarea în termenul stabilit a declaraţiilor privind calcularea şi utilizarea contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii sau a declaraţiilor privind evidenţa nominală a asiguraţilor, precum şi a documentelor ce se referă la ţinerea evidenţei individuale (art.294 alin.(1) din CC).

Totodată, nu au fost constatate cazuri de încălcare a art.296 alin.(1) din CC referitor la prezentarea în instituţia financiară a documentelor în vederea primirii de mijloace pentru retribuirea muncii fără documentul ce confirmă transferul contribuţiei de asigurări sociale, cît şi a art.296 alin.(2) privitor la eliberarea, de către instituţia financiară, contribuabilului din sistemul public de asigurări sociale a mijloacelor pentru retribuirea muncii, fără ca acesta să prezinte, în modul stabilit de legislaţie, documentul ce confirmă transferul contribuţiei de asigurări sociale.

La solicitarea echipei de audit, CNAS a motivat această situaţie prin faptul că instituţiile financiare urmăresc virarea contribuţiilor în BASS la eliberarea mijloacelor financiare pentru plata salariilor, precum şi prin lipsa prevederilor în Codul muncii a unei date fixe de achitare a salariilor. În aceste circumstanţe, CNAS, prin avizul la proiectul Legii privind modificarea şi completarea Codului contravenţional, a propus excluderea art.296.

În context, auditul denotă că neexercitarea de către CNAS a dreptului acordat de art.296, ori excluderea acestuia, ar conduce la apariţia riscului de evitare a achitării contribuţiilor la BASS, risc care există în cazurile achitării plăţilor salariale de către contribuabili prin intermediul casieriilor.

Analiza mărimilor sancţiunilor aplicate denotă că acestea, în majoritate, se aplică de instanţa de judecată persoanelor cu funcţii de răspundere, dar nu şi/sau persoanelor ce au admis neregula, fapt ce determină cuantumul sancţiunii şi minimizează disciplina financiară a contribuabililor.

O situaţie problematică, în viziunea auditului, există în cazurile în care instanţele de judecată, în urma aplicării sancţiunilor contravenţionale, dispun plata pe alt cont din bugetul de stat decît cel indicat de CTAS-uri în documentele remise spre examinare (CTAS sect. Centru). Acest factor condiţionează pentru CNAS nedispunerea de date integrale privind suma sancţiunilor administrative ce urmează a fi încasată, ceea ce influenţează plenitudinea veniturilor BASS.

Concluzii:

Veniturile BASS în anul 2012, în sumă de 9825,9 mil.lei, au avut o tendinţă de creştere cu 7,2%, comparativ cu anul precedent, ca rezultat al creşterii bazei de calcul a veniturilor proprii.

Majorarea transferurilor din bugetul de stat cu 81,0 mil.lei a fost condiţionată de necesitatea majorării transferurilor pentru acoperirea deficitului cu 74,3 mil.lei, ca urmare a revizuirii coeficientului de indexare a pensiilor mai mare (9,6%) faţă de cel prognozat (7,85%), şi, respectiv, a prestaţiilor de asistenţă socială cu 6,7 mil.lei, astfel încît să fie garantată protecţia socială a cetăţenilor.

Neobţinerea veniturilor, determinată de factori externi, precum şi descreşterea numărului scontat al beneficiarilor unor prestaţii, ca urmare a modificării condiţiilor de acordare, a determinat diminuarea veniturilor proprii şi, respectiv, a prestaţiilor de asigurări sociale cu 25,8 mil.lei.

Încasarea veniturilor aferente contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii sub nivelul celor calculate cu 69,8 mil.lei determină insuficienţa veniturilor necesare BASS.

Înregistrarea contribuabililor ce nu prezintă regulamentar dările de seamă privind calcularea veniturilor BASS, declaraţi “inactivi”, nu soluţionează declararea, calcularea şi încasarea integrală a veniturilor BASS.

O problemă semnificativă la administrarea veniturilor este existenţa restanţelor contribuabililor faţă de BASS, care la 31.12.2012 au însumat 918,8 mil.lei (13% în totalul veniturilor proprii), înregistrînd o creştere cu 67,2 mil.lei faţă de anul precedent şi cu 538,7 mil.lei, comparativ cu situaţia din anul 2007 cînd a avut loc amnistia fiscală, fiind anulate 947,9 mil.lei.

Controalele efectuate de CNAS şi IFPS privind responsabilizarea contribuabililor faţă de BASS a determinat calcularea majorărilor de întîrziere în sumă de 65,0 mil.lei, achitarea fiind la un nivel redus (36,5%), precum şi recalcularea contribuţiilor la BASS în sumă de 21,6 mil.lei (17,9 + 3,7), neasigurînd diminuarea nivelului contribuabililor ce nu prezintă regulamentar dările de seamă, precum şi a celor “inactivi”.

În urma aplicării amenzilor şi sancţiunilor administrative, unele decizii ale instanţelor de judecată determină neîncasarea unor venituri posibile.

Diminuarea plăţilor la BASS în sume semnificative de către contribuabili determină situaţii de risc de neasigurare a beneficiarilor/angajaţilor la drepturi de prestaţii sociale, precum şi lipseşte BASS de venituri.

Recomandări Casei Naţionale de Asigurări Sociale:

1. Să asigure o planificare, bazată pe analiza complexă a tuturor componentelor veniturilor BASS, ţinînd cont de indicatorii macroeconomici şi de factorii externi;

2. Să intensifice, în cadrul CTAS-urilor, activităţile de disciplinare a contribuabililor prin intermediul măsurilor respective, conform competenţelor;

3. Să finalizeze, de comun cu Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, acţiunile privind stabilirea responsabililor şi termenelor concrete, orientate spre: asigurarea evidenţei contribuabililor, inclusiv a celor “inactivi”; administrarea eficientă a veniturilor BASS, cu neadmiterea nedeclarării veniturilor şi diminuării restanţelor.

3.3. Cu privire la planificarea şi executarea cheltuielilor

În anul 2012, cheltuielile BASS au fost aprobate în sumă de 9825,9 mil.lei şi au înregistrat o creştere cu 5,2% faţă de anul 2011 (9343,2 mil.lei), fiind determinate de dinamica contigentului de beneficiari de prestaţii sociale şi de mărimea medie lunară a acestora.

Componenta principală a cheltuielilor rămîn a fi cheltuielile de asigurări sociale de stat în sumă de 8226,6 mil.lei (83,7% din totalul cheltuielilor), care, de asemenea, au fost în creştere faţă de anul precedent cu 7,3%.

Plăţile prestaţiilor de asigurări sociale au fost direcţionate preponderent pentru achitarea pensiilor de asigurări sociale – 83,9% (6902,3 mil.lei) şi indemnizaţiilor de asigurări sociale – 14,0% (1105,2 mil.lei). Ultimele au fost cu 30,4 mil.lei (2,7%) mai puţin decît în anul 2011, fiind influenţate de micşorarea cheltuielilor privind indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă, cu 107,4 mil.lei (21,7%), şi ajutorul de şomaj şi prestaţiile de asigurări sociale şomerilor, cu 1,7 mil.lei (2,6%).

Cheltuielile privind indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă au descrescut din cauza schimbării modului de stabilire şi plată a indemnizaţiei prin majorarea numărului de zile plătite din contul mijloacelor angajatorului. Cheltuielile privind ajutorul de şomaj şi prestaţiile de asigurări sociale şomerilor, prognozate de către Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, au fost influenţate de reducerea cheltuielilor pentru plata ajutorului de şomaj, odată cu schimbarea modalităţii de calcul a acestuia.

Cheltuielile aferente pensiilor de asigurări sociale (6902,3 mil.lei) au fost precizate pînă la 6977,2 mil.lei, efective fiind de 6978,2 mil.lei, acestea majorîndu-se cu 633,3 mil.lei (10,0%), comparativ cu anul precedent, ca rezultat al indexării anuale cu 9,6% şi majorării numărului de beneficiari cu 11684 de persoane. Structura cheltuielilor efective privind pensiile de asigurări sociale se prezintă în Diagrama nr.1.

Sursă:Raportul privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2012.

Potrivit datelor din diagramă, ponderea cea mai semnificativă în structura cheltuielilor revine pensiilor pentru limită de vîrstă (78,5%), urmate de pensiile de invaliditate (17,1%), pensiile de urmaş (1,6%), pensiile funcţionarilor publici (1,6%), pensiile pentru vechime în muncă (0,6%) şi pensiile procurorilor şi judecătorilor (0,2 %).

Se menţionează că pentru unele categorii de beneficiari (funcţionari publici, procurori şi judecători) pensiile se achită proporţional din BASS şi din bugetul de stat (50%). Verificarea prin eşantion a dosarelor de pensionare a acestor categorii, stabilite în anul 2012, nu a determinat erori privind cuantumul pensiilor.

Cetăţenilor, care au atins vîrsta de pensionare conform legislaţiei în vigoare, dar nu îndeplinesc condiţiile pentru obţinerea dreptului la pensie de asigurări sociale de stat şi nu se află la întreţinerea deplină a statului, potrivit normelor legale¹⁵, li se stabilesc de către CTAS alocaţii sociale, care se achită din mijloacele bugetului de stat prin intermediul BASS.

___________________

¹⁵ Legea privind alocaţiile sociale de stat pentru unele categorii de cetăţeni nr.499-XIV din 14.07.1999.

În anul 2012, coeficientul indexării pensiilor a fost stabilit¹⁶ de 9,6%, reieşind din creşterea anuală a indicelui preţurilor de consum cu 7,6% şi a salariului mediu pe ţară în anul precedent cu 11,6%, iar coeficientul de indexare a alocaţiilor sociale de stat a fost de 7,6%, reieşind din media creşterii anuale a indicelui preţurilor de consum pentru anul precedent.

___________________

¹⁶ Hotărîrea Guvernului nr.157 din 12.03.2012 “Cu privire la indexarea prestaţiilor de asigurări sociale şi a unor prestaţii sociale de stat”.

Mărimea medie lunară a pensiei (total), a minimului de existenţă şi a salariului mediu lunar pe economie pentru perioada 2009-2012 se prezintă în Diagrama nr.2.

Sursă: Datele Biroului Naţional de Statistică.

Din diagramă se observă că mărimea medie a pensiei lunare stabilite în anul 2009 a constituit 65,3% din cuantumul minim de existenţă şi 28,2% din salariul mediu pe economie. Pe parcursul anilor ulteriori, raportul dintre aceşti indicatori s-a micşorat, astfel încît în anul 2012 mărimea medie a pensiei a descrescut pînă la 63,5% din minimul de existenţă şi pînă la 27,5% faţă de salariul mediu pe economie. Această situaţie a fost determinată preponderent de creşterea cu ritmuri mai rapide a minimului de existenţă (26,9%) şi a salariului mediu pe economie (26,6%) faţă de mărimea medie a pensiei (23,5%).

Unul dintre obiectivele principale ale sistemului public de asigurări sociale de stat este acordarea unor prestaţii persoanelor asigurate aflate în imposibilitatea obţinerii veniturilor salariale (inclusiv, din cauza îmbătrînirii) şi se bazează pe colectarea contribuţiilor de la angajatori şi de la persoanele asigurate, cît şi pe distribuirea către beneficiari. Evoluţia numărului de persoane asigurate, inclusiv încadrate în cîmpul muncii, şi a numărului de pensionari se prezintă în Diagrama nr.3.

Sursă : Datele prezentate de CNAS.

Potrivit diagramei de mai sus, raportul dintre numărul persoanelor asigurate şi numărul pensionarilor indică o descreştere continuă din anul 2009 de la 1,33 pînă la 1,28 în anul 2012, ceea ce denotă o situaţie alarmantă privind durabilitatea sistemului, inclusiv capacitatea de plată. Potrivit Strategiei naţionale de dezvoltare “Moldova 2020”¹⁷, pentru o funcţionare stabilă a sistemelor de pensii de tip solidar este necesară menţinerea raportului dintre numărul de contribuabili şi numărul de pensionari în jur de 4:1-5:1. Auditul menţionează că la evidenţă în sistemul public de asigurări sociale, la situaţia din 31.12.2012, pe republică erau încadraţi în cîmpul muncii 114,8 mii de persoane-beneficiare de pensii pentru toate categoriile (17,7% din totalul pensionarilor), inclusiv funcţionari publici – 3,5 mii, aceştia rămînînd plătitori de impozit pe venit, contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii şi prime de asigurări obligatorii de asistenţă medicală, totodată, nedispunînd de dreptul la recalcularea pensiilor.

___________________

¹⁷ Legea nr.166 din 11.07.2012 pentru aprobarea Strategiei naţionale de dezvoltare “Moldova 2020”.

Ţinînd cont de recomandările Curţii de Conturi la capitolul regularităţii stabilirii pensiei pentru limită de vîrstă în cadrul auditurilor precedente, s-a constatat că, Casa Naţională a înaintat propuneri de modificare a termenului de stabilire a pensiei, prevăzut de legislaţie (15 zile). Totodată, s-a elaborat şi implementat o instrucţiune internă, prin care, după depunerea documentelor necesare stabilirii pensiei, CTAS-urile examinează dreptul la pensie în baza documentelor prezentate şi emite decizia de stabilire/respingere a cererii în termenul stipulat de lege, iar după verificarea veridicităţii actelor prezentate, pensia se ajustează.

În urma verificării unor dosare de pensionare, selectate pentru toate tipurile de pensii pe un eşantion de 43 de beneficiari, întocmite pe parcursul anului 2012 de către CTAS sect. Centru, sect.Buiucani, sect.Rîşcani şi sect.Ciocana, auditul a constatat, în 14 cazuri, nerespectarea termenului de emitere a deciziei, aceasta motivîndu-se prin volumul mare de lucru (verificarea certificatelor de salariu şi confirmarea stagiului de cotizare) etc.

Pe parcursul anului 2012 au fost stabilite 49157 de pensii, inclusiv 12544 (25,5%) în cuantum mai mare de 1000 lei, care au fost ulterior verificate de către CNAS. În urma verificărilor au fost restituite spre reexaminare 528 de dosare, din motivul stabilirii incorecte a stagiului de cotizare, a venitului asigurat şi a mărimii pensiei. Majoritatea erorilor au fost identificate la CTAS: Dubăsari (15,3%); Cantemir (9,2%); Taraclia (9,1%); Donduşeni (7,7%); Cahul (7,2%); Sîngerei (6,9%); Anenii Noi (6,8%); Basarabeasca (5,9%); Ocniţa (5,8%); Comrat şi Nisporeni (5,7%); Ialoveni (5,4%); Călăraşi (5,3%); Căuşeni şi Ştefan-Vodă (5,1%).

Totodată, pe parcursul anului 2012, în urma acţiunilor întreprinse de către CNAS, au fost prevenite 263 de cazuri de supraplată a pensiei, în sumă de 1,0 mil.lei, şi 208 de cazuri de plată incompletă a pensiei, în sumă de 0,2 mil.lei.

La capitolul stabilirea indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă şi diminuarea plăţilor către BASS, cele mai mari cheltuieli au fost aprobate pentru indemnizaţiile de incapacitate temporară de muncă şi pentru indemnizaţiile de maternitate. Structura indemnizaţiilor de asigurări sociale efective se prezintă în Diagrama nr.4.

Sursă: Darea de seamă privind îndeplinirea planului de contingente şi beneficiarii

plăţilor din bugetul asigurărilor sociale de stat pentru anul 2012.

Pînă la 10.04.2012, indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă, calculate de către agenţii economici, au fost stabilite pentru prima zi din contul angajatului, următoarele 3 zile – din contul angajatorului şi, începînd cu a 5-a zi – din BASS. Din 10.04.2012, în legătură cu modificarea art.(4) din Legea privind indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale¹⁸, primele 3 zile calendaristice urmau a fi plătite din mijloacele angajatorului şi din ziua a 4 – din BASS.

___________________

¹⁸ Legea nr.202 din 27.09.2012 privind modificarea articolului 4 din Legea nr.289-XV din 22 iulie 2004 privind indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale.

În urma analizei indemnizaţiilor de asigurări sociale, declarate de contribuabili în Forma 4-BASS, auditul a selectat declaraţiile a 10 plătitori. Ca urmare, auditul a constatat că cele mai semnificative sume au fost calculate pentru indemnizaţiile de maternitate.

Ca rezultat al modificării cadrului legal şi recalculării indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă, efectuate de angajatori, cheltuielile BASS în acest scop s-au diminuat cu 61,1 mil.lei, acestea fiind achitate din contul angajatorilor.

Pentru anul 2012, prin intermediul BASS au fost aprobate cheltuieli din bugetul de stat în sumă de 1599,2 mil.lei, sau 16,3% în totalul cheltuielilor BASS, fiind cu 78,7 mil.lei (4,7%) mai mici decît în anul 2011. Acestea au fost condiţionate preponderent de micşorarea cuantumului planificat al compensaţiilor nominative, cu 102,9 mil.lei (35,8%), şi a ajutoarelor pentru perioada rece a anului, cu 116,2 mil.lei (53,2%).

Prestaţiile de asistenţă socială au fost executate în proporţie de 93,4 la sută. Structura acestora se prezintă în Tabelul nr.4.

Astfel, ponderea cea mai semnificativă o deţin ajutoarele băneşti (30,8%), inclusiv ajutorul social şi ajutorul pentru perioada rece a anului. Pentru plata ajutorului social s-au prognozat mijloace băneşti pentru 55,0 mii de familii, în sumă de 437,6 mil.lei, ceea ce este în creştere faţă de anul 2011 cu 25,0 mii de familii şi cu 81,2 mil.lei (22,8%). Concomitent, ajutorul pentru perioada rece a anului a fost planificat pentru 110,0 mii de beneficiari, în sumă de 102,3 mil.lei, sau mai puţin în comparaţie cu anul precedent cu 437,8 mii de beneficiari şi cu 116,2 mil.lei.

Cheltuielile pentru ajutoarele băneşti şi ajutorul pentru perioada rece a anului au fost planificate de către Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei (în continuare – MMPSF) şi coordonate cu Ministerul Finanţelor (în continuare – MF), similar anului precedent. Deşi, Curtea de Conturi anterior¹⁹ a menţionat că planificarea cheltuielilor pentru prestaţiile de asistenţă socială s-a efectuat în lipsa unor date explicite care ţin de identificarea potenţialilor beneficiari, situaţia a rămas neschimbată şi pentru anul auditat.

___________________

¹⁹ Hotărîrea Curţii de Conturi nr.33 din 23.07.2012 “Privind Raportul auditului Raportului Guvernului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2011”.

Potrivit prevederilor Legii cu privire la ajutorul social nr.133-XVI din 13.06.2008, ajutorul social şi/sau ajutorul pentru perioada rece a anului sînt stabilite de către direcţia/secţia asistenţă socială şi protecţie a familiei (în continuare – DASPF), iar plata se efectuează lunar de către CNAS, prin intermediul instituţiei financiare.

Cheltuielile efective pentru ajutorul social au constituit 377,0 mil.lei, sau cu o executare a planului de 86,2 la sută. Această situaţie a fost condiţionată de faptul că numărul beneficiarilor la 31.12.2012 a constituit 32 mii de familii, sau cu 23 mii de familii mai puţin decît numărul planificat.

Acelaşi caracter de planificare se atestă şi în cazul determinării beneficiarilor privind ajutorul pentru perioada rece a anului. Astfel, cheltuielile efective pentru acest tip au însumat 82,0 mil.lei, sau cu o executare a planului de 80,2 la sută. Numărul beneficiarilor la 31.12.2012 a fost de 59,3 mii de persoane, sau cu 50,7 mii de persoane mai puţin decît numărul planificat.

În contextul celor expuse mai sus, auditul consideră că nevalorificarea integrală a mijloacelor financiare prevăzute la aceste capitole (finanţat ajutor social – 377,9 mil.lei, ajutor pentru perioada rece a anului – 82,0 mil.lei) denotă că au fost utilizate insuficient pîrghiile de acordare a acestor prestaţii sau în procesul de planificare indicatorii respectivi au fost supraestimaţi.

Odată cu instituirea, la finele anului 2011, a Inspecţiei Sociale în subordinea MMPSF (în continuare – Inspecţia) şi cu aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare²⁰, acesteia ia revenit misiunea inspectării modului de aplicare corectă şi unitară a cadrului legal, care reglementează acordarea acestor tipuri de prestaţii.

___________________

²⁰ Hotărîrea Guvernului nr.802 din 28.10.2011 “Cu privire la instituirea Inspecţiei Sociale”.

Potrivit informaţiei prezentate Curţii de Conturi, Inspecţia, pe parcursul anului de referinţă, a efectuat 24 de inspectări în 295 de localităţi, în urma cărora, din suma ajutorului social şi ajutorului pentru perioada rece a anului, supuse verificării (13,9 mil.lei), suma estimată ca fiind achitată cu încălcare flagrantă a legislaţiei a constituit 4,8 mil.lei (34,7%).

Principalele nereguli în acordarea ajutorului social au fost: declararea eronată sau tăinuirea veniturilor familiei; eliberarea de către unele primării a certificatelor neveridice cu privire la mărimea terenurilor; modificarea intenţionată a datelor din cererile de ajutor social de către unii specialişti ai DASPF, care au dus la schimbarea cuantumului prestaţiilor sociale.

Conform informaţiei Inspecţiei Sociale, la 31.12.2012, din sumele plătite nejustificat au fost restituite de către beneficiari în bugetul de stat 585,7 mii lei.

În viziunea auditului, cuantumul şi natura încălcărilor constatate de Inspecţie denotă că modalitatea existentă de stabilire a prestaţiilor sociale este una complexă şi vulnerabilă, ce nu asigură necesitatea reală şi justă a beneficierii de aceste plăţi. Totodată, auditul menţionează că pentru unele prestaţii de asistenţă socială (indemnizaţii viagere sportivilor de performanţă: cheltuieli precizate – 700,6 mii lei, efective – 698,6 mii lei) pînă în prezent nu sînt determinate expres organele abilitate cu funcţii de control asupra corectitudinii stabilirii, achitării şi utilizării conform destinaţiei a mijloacelor financiare²¹, ceea ce nu asigură justificarea cheltuielilor la aceste capitole.

___________________

²¹ Hotărîrea Guvernului nr.1322 din 29.11.2007 “Pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de stabilire şi de plată a indemnizaţiei viagere sportivilor de performanţă”.

În Raportul privind executarea BASS la partea de cheltuieli, la situaţia din 31.12.2012, (Formularul nr.2.1.CNAS) nu sînt reflectaţi unii indicatori privind executarea divizată pe tipuri de cheltuieli, situaţie constatată şi în rapoartele precedente ale Curţii de Conturi.

Sistarea plăţii pensiei sau alocaţiei sociale în cazul decesului beneficiarilor se efectuează în urma prezentării la CTAS, de către persoana îndreptăţită, a setului de documente pentru a primi ajutorul unic de deces, cît şi primirii lunare de la Oficiile Stării Civile (în continuare – OSC) a listelor, pe suport de hîrtie, a persoanelor decedate. Suplimentar, verificarea datelor se efectuează şi prin contrapunerea informaţiei, primite în mod electronic, de la Î.S. “CRIS “Registru”.

În urma contrapunerii informaţiei prezentate pe parcursul anului 2012 la CTAS sect.Centru, CTAS sect.Rîşcani şi CTAS sect.Ciocana, auditul a constatat 8 cazuri în care datele cu privire la persoanele decedate au fost primite de la OSC şi de la ÎS “CRIS “Registru” cu întîrziere, ceea ce determină riscul suportării nejustificate a unor cheltuieli din BASS.

Cu referire la achiziţionarea serviciilor de distribuire a drepturilor sociale, se denotă că, conform actelor normative²², 6 tipuri de prestaţii sociale urmează să fie distribuite prin instituţia financiară (“Banca de Economii” S.A.), iar altele 4 – prin instituţia financiară selectată (din 11 verificate). Totodată, plata pensiilor şi alocaţiilor se efectuează prin intermediul Î.S. “Poşta Moldovei” şi a instituţiilor financiare selectate în bază de concurs²³. În aceste condiţii, CNAS a achiziţionat, prin licitaţie publică, serviciile de distribuire a tuturor drepturilor sociale, contractînd cu Î.S. “Poşta Moldovei” servicii de organizare a achitării pensiilor, indemnizaţiilor, alocaţiilor sociale, plăţilor periodice capitalizate şi a ajutoarelor de deces, iar cu “Banca de Economii” S.A. a încheiat 11 contracte privind plata diferitor prestaţii sociale. Concomitent, fără licitaţie, pe motiv că beneficiarii îşi selectează de sine stătător instituţia financiară prin care doresc să se efectueze plăţile, CNAS a încheiat cu “Banca de Economii” S.A. încă 3 contracte privind plata altor drepturi sociale.

___________________

²² Hotărîrea Guvernului nr.761 din 31.07.2000 “Cu privire la compensaţiile nominative pentru unele categorii de populaţie”; Hotărîrea Guvernului nr.1189 din 22.10.2008 “Pentru aprobarea Regulamentului privind modul de stabilire şi plată a compensaţiei băneşti lunare în schimbul asigurării cu produse alimentare şi suplimente alimentare”; Hotărîrea Guvernului nr.228 din 06.04.2011 “Pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de stabilire şi plată a compensaţiei sociale unice” etc.

²³ Pct.2 din Regulamentul privind modul de plată a pensiilor stabilite în sistemul public de asigurări sociale de stat şi alocaţiilor sociale de stat, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.929 din 15.08.2006.

Pentru prestarea acestor servicii, în contractele semnate au fost stabilite tarifele prevăzute de Legea BASS, cheltuielile efective pentru aceste servicii constituind 83,7 mil.lei.

Auditul a analizat soldul mijloacelor băneşti la finele lunilor ianuarie, iunie şi decembrie, rămase în posesia oficiilor poştale, şi relevă că din cauza netransferării sau transferării neintegrale a sumelor ce depăşesc limita permisă, în 4 cazuri soldul mijloacelor a depăşit limita contractuală de 10 ori, acesta variind de la 105,6 mii lei pînă la 195,8 mii lei. În procesul verificărilor, auditul a constatat că CNAS, în majoritatea cazurilor, datora oficiilor poştale mijloace financiare în sume de pînă la 703,0 mii lei, ceea ce denotă că ultimele creditează BASS.

Această situaţie este condiţionată de nesolicitarea, de către oficiile poştale, a sumei insuficiente care apare în urma achitării prestaţiilor pentru perioadele anterioare, a prestaţiilor noi stabilite, a ajutoarelor de deces etc.

În urma verificării restituirii de către “Banca de Economii” S.A. a soldurilor mijloacelor băneşti, auditul a constatat că la conturile CNAS lunar au fost restituite sumele prestaţiilor sociale neachitate în decursul perioadelor prevăzute de actele normative şi sumele achitate neregulamentar. Potrivit prevederilor Legii nr.160 din 05.07.2012²⁴, începînd cu 1 ianuarie 2013, persoanele care nu şi-au ridicat sumele compensaţiilor nominative rambursate la contul CNAS, au pierdut dreptul de a primi aceste plăţi. Astfel, la finele anului 2012, suma compensaţiilor nominative neachitate de 209,3 mii lei a fost restituită la contul CNAS, iar la 12.04.2013, după semnarea actului de verificare cu Ministerul Finanţelor, CNAS a restituit către bugetul de stat soldul mijloacelor băneşti, format la situaţia din 01.01.2013, de 1,6 mil.lei aferent compensaţiilor nominative.

___________________

²⁴ Legea nr.160 din 05.07.2012 pentru modificarea, completarea şi abrogarea unor acte legislative.

Auditul a constatat că neridicarea de unii beneficiari a mijloacelor financiare pentru 7 prestaţii sociale verificate de audit a dus la formarea soldurilor la finele anului 2012, care au variat între 10,8 mil.lei şi 23,2 mil.lei. În acest sens, anterior Curtea de Conturi a recomandat Casei Naţionale să asigure includerea în clauzele contractuale cu instituţiile financiare a prevederii privind achitarea dobînzii la soldul disponibil la cont. La solicitarea CNAS de implementare a acestei recomandări, instituţia financiară a explicat imposibilitatea calculării dobînzii, pe motiv că ultima poate fi calculată la soldurile din conturile clientului, şi nu la conturile interne ale băncii unde sînt plasate mijloacele aferente prestaţiilor sociale, dat fiind faptul că achitarea plăţilor nu poate fi efectuată direct din contul CNAS.

Pentru asigurarea corectitudinii şi în termenele stabilite a plăţilor prestaţiilor sociale, pe parcursul anului 2012, specialiştii CNAS/CTAS au efectuat 1148 de controale la centrele de poştă şi 146 de controale la filialele şi reprezentanţele “Băncii de Economii” S.A.

Ca urmare, la centrele de poştă au fost constatate un şir de nereguli în procesul de plată a pensiilor şi alocaţiilor sociale, şi anume: nerespectarea datei de plată a drepturilor sociale; lipsa specimenului de semnătură a beneficiarului şi a procurilor la dispoziţiile de plată; achitarea în baza procurilor expirate; achitarea în lipsa procurii.

În pofida faptului că, anterior, conducerii Î.S. “Poşta Moldovei” i s-au adus la cunoştinţă încălcările ce se admit la plata prestaţiilor sociale, cu solicitarea de întreprindere a măsurilor faţă de persoanele ce se fac vinovate de admiterea lor, în continuare au avut loc aceleaşi încălcări, ceea ce denotă că măsurile întreprinse nu sînt suficiente şi eficiente.

În urma controalelor efectuate în filialele şi reprezentanţele “Băncii de Economii” S.A., angajaţii CNAS au depistat: cazuri de imprimare a listelor de plată cu întîrziere pînă la 90 de zile; achitarea după decesul beneficiarului sau după blocarea plăţilor, în lipsa permisiunii eliberate de CTAS; efectuarea neintegrală a plăţilor; achitarea prestaţiilor sociale în baza procurilor în care lipseşte semnătura mandantului sau cu termenul expirat; achitarea plăţilor unor persoane neîmputernicite cu acest drept; nerespectarea graficului de achitare; lipsa semnăturilor beneficiarilor pentru prestaţiile achitate.

Rezultatele controalelor au fost aduse la cunoştinţa conducerii instituţiei financiare, iar pentru respectarea condiţiilor contractuale privind plata prestaţiilor sociale şi înlăturarea încălcărilor depistate CNAS a înaintat filialelor “Băncii de Economii” S.A. măsuri concrete, ce urmau a fi întreprinse.

Concluzii:

Cheltuielile BASS în anul 2012 au avut o tendinţă de creştere, comparativ cu anul 2011 cu 482,7 mil.lei (9825,9 – 9343,2), fiind orientate preponderent beneficiarilor de prestaţii sociale. Managementul şi sistemul de control intern asigură relevanţa efectuării cheltuielilor la executarea BASS.

Pentru anul 2012 a fost caracteristică majorarea numărului de beneficiari de pensii de asigurări sociale, precum şi indexarea acestei prestaţii care a determinat creşterea cheltuielilor la acest capitol cu 10,0% (cu 633,3 mil.lei), cheltuielile efective atingînd suma de 6978,2 mil.lei.

Totodată, se atestă că în perioada auditată ritmul creşterii mărimii medii a pensiei este mai lent decît ritmul creşterii cuantumului minim de existenţă (cu 3,5 puncte procentuale) şi decît ritmul creşterii salariului mediu pe economie (cu 3,1 puncte procentuale). O situaţie problematică constă în asigurarea stabilităţii sistemului de asigurare cu pensii, pentru care raportul dintre numărul persoanelor asigurate şi numărul pensionarilor este în descreştere continuă, comparativ cu anul 2009.

Ca rezultat al modificării cadrului legal privind modul de calculare a indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă, plăţile din BASS la această componentă s-au diminuat cu 61,1 mil.lei, acestea fiind suportate de contribuabili.

CNAS asigură plata prestaţiilor de asistenţă socială acordate din bugetul de stat prin intermediul BASS, pentru unele din ele calcularea fiind efectuată de către autorităţile publice locale/centrale, iar controlul asupra corectitudinii stabilirii şi utilizării conform destinaţiei este atribuit altor organe.

Recomandări Casei Naţionale de Asigurări Sociale:

4. Să consolideze sistemul de control intern în vederea respectării termenului de stabilire a pensiei, verificării şi justificării cuantumului pensiilor.

3.4. Cu privire la planificarea şi executarea cheltuielilor pentru întreţinerea CNAS

Cheltuielile pentru întreţinerea CNAS în anul 2012 au fost aprobate în sumă de 113,7 mil.lei, ulterior fiind precizate pînă la 107,2 mil.lei, structura cărora se prezintă în Tabelul nr.5.

Astfel, potrivit datelor din tabel, cheltuielile au fost executate la nivel de 94,8% din cele precizate, sau cu 5,6 mil.lei mai puţin. Ponderea preponderentă de 73,0% o deţin cheltuielile destinate remunerării muncii şi aferente acestora, fiind urmate de cheltuielile pentru plata mărfurilor şi serviciilor – 20,2%. De asemenea, CNAS a planificat pentru necesităţile subdiviziunilor sale cheltuieli destinate reparaţiilor/investiţiilor capitale şi procurării mijloacelor fixe în sumă de 7,2 mil.lei, care, ţinînd cont de riscurile aferente, au fost supuse auditării.

În context, auditul menţionează că cheltuielile pentru reparaţii curente, reparaţii şi investiţii capitale au fost estimate de entitate reieşind din suma costului lucrărilor planificate pentru anul de referinţă. Totodată, la recomandarea Curţii de Conturi, la finele anului 2012 CNAS a aprobat Regulamentul provizoriu privind modul de elaborare şi termenele de aprobare a devizului de cheltuieli pentru întreţinerea CNAS, care prevede proceduri interne de determinare a cheltuielilor, inclusiv la capitolele menţionate.

Cheltuielile pentru retribuirea muncii au fost precizate în sumă de 59,7 mil.lei şi executate în proporţie de 96,1 la sută (57,4 mil.lei), cheltuielile efective nedepăşind limita stabilită (59,4 mil.lei).

Conform structurii efectivului-limită de personal, aprobate regulamentar²⁵, numărul de unităţi pentru activitatea CNAS în toate subdiviziunile teritoriale a fost de 1333 de unităţi, efectiv constituind 1193 de angajaţi, sau la nivel de 89,5%. În scopul soluţionării problemelor ce ţin de insuficienţa de personal, în anul 2012 au fost plasate pe pagina web şi pe avizierul instituţiei 201 de anunţuri, după care s-au desfăşurat 29 de concursuri, în urma cărora au fost angajaţi 127 de specialişti (inclusiv 111 debutanţi), nefiind asigurată pe deplin completarea unităţilor de personal (cu 140 de unităţi). Astfel, neîncadrarea personalului necesar condiţionează formarea economiilor de mijloace financiare, care se utilizează pentru achitarea sporurilor şi premiilor (34,5%), inclusiv pentru munca suplimentară prestată în zile de sîmbătă şi duminică.

___________________

²⁵ Hotărîrea Guvernului nr.256 din 09.03.2006 “Privind aprobarea structurii şi efectivului-limită ale Casei Naţionale de Asigurări Sociale”.

Verificarea prin eşantion a regularităţii salariilor de funcţie a 21 de persoane a constatat că acestea au fost stabilite în conformitate cu legislaţia²⁶. Odată cu aprobarea Legii privind sistemul de salarizare a funcţionarului public²⁷, noile salarii de funcţii ale personalului CNAS au fost stabilite în conformitate cu prezenta lege, funcţiile şi salariile fiind aprobate regulamentar prin ordine, auditul neconstatînd abateri.

___________________

²⁶ Legea nr.355-XVI din 23.12.2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar; Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007.

²⁷ Legea nr.48 din 22.03.2012 privind sistemul de salarizare a funcţionarilor publici.

Pentru executarea lucrărilor de investiţii/reparaţii capitale şi pentru procurarea de mijloace fixe au fost precizate mijloace financiare în sumă de 7,3 mil.lei, fiind valorificate 6,8 mil.lei (93,8%).

În cadrul verificării achiziţiilor de mijloace fixe, auditul relevă că acestea s-au efectuat în limita alocaţiilor stabilite (2,8 mil.lei), abateri de la normele legale nefiind constatate.

Cu referire la activitatea grupului de lucru pentru achiziţii publice, auditul menţionează că atribuţiile şi funcţiile fiecărui membru au fost specificate la general în cadrul unei şedinţe a grupului de lucru (proces-verbal din 30.12.2011), acestea nefiind stabilite prin ordinul conducerii CNAS²⁸. De asemenea, în cadrul fiecărei proceduri de achiziţii desfăşurate, membrii grupului de lucru nu au semnat, pe propria responsabilitate, declaraţia de confidenţialitate şi imparţialitate, încălcînd norma legală²⁹, acestea fiind depuse pentru toată perioada anului 2012.

___________________

²⁸ Hotărîrea Guvernului nr.1380 din 10.12.2007 “Privind aprobarea Regulamentului cu privire la activitatea grupului de lucru pentru achiziţii”.

²⁹ Art.14 din Legea privind achiziţiile publice.

Notă: Pe parcursul realizării auditului, CNAS, prin Ordinul nr.140-A din 24.05.2013, a stabilit atribuţiile fiecărui membru al grupului de lucru. De asemenea, pentru fiecare procedură de achiziţii desfăşurate ulterior constatărilor efectuate de echipa de audit, membrii grupului de lucru au semnat declaraţiile de confidenţialitate şi imparţialitate înainte de şedinţa de deschidere a ofertelor.

La determinarea ofertantului cîştigător pentru executarea lucrărilor de construcţie a blocului administrativ al CTAS Străşeni (cheltuieli de casă de 1,3 mil.lei din 4,4 mil.lei contractate), auditul a constatat următoarele nereguli:

- ofertele depuse au fost comparate cu valoarea estimativă a lucrărilor, determinată de entitate, care include unele costuri neprevăzute în caietul de sarcini (204,1 mii lei), ceea ce a condiţionat respingerea³⁰ a 2 oferte (din 3 depuse);

___________________

³⁰ Art.46 alin.(1) lit.d) din Legea privind achiziţiile publice.

- la determinarea în calitate de cîştigător a operatorului economic, nu au fost contrapuse volumele de lucrări din ofertă cu cele din caietul de sarcini, nefiind stabilită necorespunderea acestora la 3 poziţii, entitatea motivînd această situaţie prin eroarea admisă în documentaţia de proiect;

- acceptarea neregulamentară³¹ a ofertei cu valoarea diminuată cu 104,0 mii lei (urmare a unei greşeli aritmetice, nestabilită în procesul evaluării) şi contractarea ei ulterioară, situaţie motivată prin luarea la bază a calculelor confirmate de către ofertant;

___________________

³¹ Art.44 alin.(3) din Legea privind achiziţiile publice; Hotărîrea Guvernului nr.834 din 13.09.2010 “Pentru aprobarea Regulamentului privind achiziţiile publice de lucrări” (în continuare – Regulamentul privind achiziţiile publice de lucrări).

- încheierea contractului după expirarea valabilităţii ofertei³², cu modificarea modului de constituire a garanţiei de bună execuţie a contractului³³ oferit de contractant, precum şi a perioadei de garanţie a lucrărilor.

În context, auditul relevă că, în decembrie 2012, CNAS a efectuat transferul avansului în cuantum de 30% (1,3 mil.lei) din valoarea contractului, pînă în prezent nefiind recepţionate lucrări la acest obiect, situaţie determinată de factorii climaterici şi externi. Vizualizarea la faţa locului a stabilit că lucrările au demarat.

___________________

³² Pct.140 din Regulamentul privind achiziţiile publice de lucrări.

³³ Art.47 alin.(4) din Legea privind achiziţiile publice.

La capitolul cheltuieli privind reparaţiile capitale la obiectele CTAS Leova, CTAS sect.Ciocana, CTAS sect.Buiucani, auditul a constatat că lucrările suplimentare, apărute pe parcursul executării contractului, nu au fost contractate conform normelor stabilite³⁴, fiind înregistrate neconform³⁵. Entitatea a motivat că pentru obiectele de la CTAS sect.Ciocana şi CTAS sect.Buiucani valoarea totală a lucrărilor nu a depăşit suma contractată.

___________________

³⁴ Art.53 alin.(4) lit.a) din Legea privind achiziţiile publice şi Hotărîrea Guvernului nr.1407 din.10.12.2008 “Pentru aprobarea Regulamentului privind realizarea achiziţiilor publice dintr-o singură sursă”.

³⁵ Art.24 lit.f) din Legea privind calitatea în construcţii nr.721-XIII din 02.02.1996.

De asemenea, auditul menţionează că unicul specialist din cadrul CNAS, implicat în verificarea calităţii şi recepţionarea lucrărilor de construcţie, a deţinut certificat de atestare tehnică cu valabilitatea pînă în iunie 2011. Pentru verificarea lucrărilor de construcţii în afara mun.Chişinău, CNAS a contractat persoane atestate în construcţii.

Întocmirea şi păstrarea dosarelor de achiziţii publice se efectuează cu nerespectarea normelor regulamentare³⁶, astfel încît nu se asigură integritatea dosarelor şi nu se exclude posibilitatea sustragerii sau înlocuirii înscrisurilor pe care acestea le conţin.

___________________

³⁶ Hotărîrea Guvernului nr.9 din 17.01.2008 “Pentru aprobarea Regulamentului cu privire la întocmirea şi păstrarea dosarului achiziţiei publice”.

La achiziţionarea serviciilor de pază pentru Casele Teritoriale, cu angajarea prin contract a persoanelor fizice, auditul a constatat că CNAS a contractat servicii nelicenţiate³⁷, motivînd prin costul mai mic al acestora.

___________________

³⁷ Art.(5) alin.(1) şi alin.(2) din Legea nr.283-XV din 04.07.2003 privind activitatea particulară de detectiv şi de pază.

Notă: În devizul de cheltuieli pentru întreţinerea CNAS în anul 2014 au fost prevăzute mijloace financiare pentru servicii de pază licenţiate.

Concluzii:

Efectuarea cheltuielilor pentru întreţinerea CNAS nu au depăşit limita stabilită, preponderent fiind orientate la retribuirea muncii şi cheltuielile aferente.

Unele neajunsuri depistate în cadrul procedurilor de achiziţii publice necesită intensificarea elementelor sistemului de control intern la acest capitol.

Recomandări Casei Naţionale de Asigurări Sociale:

5. Să întreprindă măsuri privind responsabilizarea activităţii grupului de lucru pentru achiziţii.

3.5. Cu privire la sistemul de control intern

În vederea consolidării sistemului de control intern, în cadrul CNAS au fost identificate şi descrise mai multe procese de activitate, inclusiv: procesul de stabilire a pensiilor funcţionarilor publici; controlul corectitudinii stabilirii pensiei funcţionarilor publici şi perfectării plăţii pensiei; auditarea procesului de stabilire, reexaminare, calculare şi plată a pensiilor pentru limita de vîrstă etc.

Descrierea acestor procese a oferit posibilitate managementului instituţiei să identifice şi să testeze funcţionalitatea lor. Astfel, CNAS a stabilit erorile admise de către CTAS-uri la determinarea cuantumului pensiilor; a evitat plata incorectă a plăţilor; a restabilit veniturile BASS în cazurile determinării incorecte de către contribuabili a indemnizaţiilor de incapacitate de muncă; a întreprins măsuri în vederea respectării drepturilor beneficiarilor la încasarea plăţilor acordate etc.

Totodată, auditul relevă că pentru unele prestaţii sociale, CNAS deţine elemente de control doar asupra etapelor acestui proces atribuite regulamentar (plata prestaţiei şi raportarea cheltuielilor), deoarece atribuţiile de determinare a beneficiarilor şi a cuantumului acestor prestaţii, precum şi funcţia de control asupra corectitudinii stabilirii, achitării şi utilizării conform destinaţiei a mijloacelor financiare, sînt prevăzute pentru alte autorităţi.

Concluzii:

Activităţile sistemului de control intern, precum şi descrierea şi asigurarea consecutivităţii elementelor acestuia sînt premise pentru diminuarea riscurilor aferente executării BASS.

3.6. Implementarea recomandărilor înaintate de auditul precedent al Curţii de Conturi

În urma verificării implementării recomandărilor şi executării cerinţelor înaintate prin Hotărîrea nr.33 din 23 iulie 2012 “Privind Raportul auditului Raportului Guvernului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2011”, auditul a constatat că factorii de decizie respectivi (CNAS, MF, IFPS şi MMPSF) au întreprins un şir de măsuri în vederea conformării la cerinţele şi recomandările Curţii de Conturi, care au avut ca scop îmbunătăţirea/perfecţionarea procesului de administrare şi gestionare a sistemului public de asigurări sociale de stat, prin asigurarea unui management financiar şi control intern eficient şi adecvat. Astfel, se pot menţiona ajustările cadrului normativ intern al CNAS:

♦ Regulamentul provizoriu privind modul de elaborare şi termenele de aprobare a devizului de cheltuieli pentru întreţinerea CNAS (Ordinul Preşedintelui CNAS nr.220-A din 01.10.2012);

♦ Regulamentul provizoriu privind modul de elaborare şi termenele de aprobare a devizului de cheltuieli pentru mentenanţa şi dezvoltarea Sistemului Informaţional “Protecţia Socială” şi altor componente informaţionale (Ordinul Preşedintelui CNAS nr.219-A din 01.10.2012);

♦ Instrucţiunea privind modul de perfectare a dosarelor de stabilire a pensiilor (Ordinul Preşedintelui CNAS nr.287-A din 24.12.2012).

Totodată, auditul denotă că, deşi au fost întreprinse măsuri, unele probleme persistă şi în perioada auditată, şi anume la capitolele de planificare a veniturilor şi a cheltuielilor BASS, precum şi de respectare a termenului de stabilire a cuantumului pensiilor. În context, aspectele vizate au fost abordate în cadrul misiunii de audit respective, fiind reiterate în recomandările din Raportul de audit la compartimentele corespunzătoare.

De asemenea, se relevă că nici în anul 2012 nu s-a reuşit:

- înregistrarea dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile procurate în anul 2008 pentru CTAS sect.Botanica, procedura fiind iniţiată, însă tergiversată din diferite motive ce ţin de necesitatea instalării sistemului antiincendiar, sistemului de aprovizionare cu apă, obţinerea avizelor de la autorităţile competente etc.;

- actualizarea şi unificarea actelor normative privind procedura de transmitere şi de verificare a informaţiilor privind contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii, deşi CNAS a elaborat şi înaintat către IFPS un proiect de ordin în acest sens;

- definitivarea consolidării cadrului legal privind bazele şi politicile bugetar-fiscale de constituire a BASS, proiectul Legii finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale fiind adoptat în prima lectură;

- conformarea la normele de raportare a executării BASS la cerinţele legale, deşi, în vederea iniţierii procedurii de revizuire a rapoartelor privind executarea BASS, MF a elaborat proiectul ordinului privind aprobarea formularelor raportului respectiv şi modului de întocmire şi prezentare a acestora.

Recomandări Casei Naţionale de Asigurări Sociale:

6. Să întreprindă măsurile necesare în vederea înregistrării dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile procurate în anul 2008.

CONCLUZII GENERALE DE AUDIT

Reieşind din constatările expuse în prezentul Raport de audit, auditul concluzionează că datele înregistrate în Raportul privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2012, ţinînd cont de indicatorii semnificativi, reflectă o situaţie integrală a veniturilor şi a cheltuielilor realizate în perioada de raportare. Suma raportată la partea de venituri a fost influenţată nesemnificativ de neexecutarea deplină a veniturilor precizate, determinate de neacumularea contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii şi de reducerea transferurilor de la bugetul de stat pentru prestaţii sociale. Respectiv, cheltuielile BASS au fost executate sub nivelul precizat, situaţie determinată de diminuarea cheltuielilor pentru prestaţiile de asigurări sociale şi pentru prestaţiile de asistenţă socială.

Cheltuielile pentru întreţinerea Casei Naţionale de Asigurări Sociale s-au efectuat în limita stabilită, fiind admise unele neregularităţi la procedurile de achiziţii publice, determinate de insuficienţa elementelor de control intern la acest capitol.