Hotărîre nr.33 din 23.07.2012 privind Raportul auditului Raportului Guvernului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2011

CURTEA DE CONTURI

H O T Ă R Î R E

privind Raportul auditului Raportului Guvernului privind executarea

bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2011

nr. 33  din  23.07.2012

 (în vigoare 24.08.2012) 

Monitorul Oficial nr.177-180 art.25 din 24.08.2012

* * *

Curtea de Conturi, în prezenţa consultantului Comisiei permanente a Parlamentului economie, buget şi finanţe dna S.Sagaidac, ministrului muncii, protecţiei sociale şi familiei dna V.Buliga, viceministrului finanţelor dna M.Cărăuş, preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări Sociale dna M.Bortă, vicepreşedintelui Casei Naţionale de Asigurări Sociale dl A.Sîci, vicepreşedintelui Casei Naţionale de Asigurări Sociale dna T.Popa, şefului Inspectoratului Fiscal Principal de Stat dl N.Platon, precum şi a altor persoane cu funcţii de răspundere, călăuzindu-se de art.2 alin.(1) şi art.4 alin.(1) lit.a) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008¹, a examinat Raportul auditului Raportului Guvernului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2011, efectuat la Casa Naţională de Asigurări Sociale.

_________________________

¹ Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008 (cu modificările şi completările ulterioare).

Misiunea de audit s-a desfăşurat conform Programul activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2012², avînd drept obiectiv obţinerea asigurării rezonabile precum că Raportul privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2011 (în continuare – BASS), prezentat Guvernului de către Casa Naţională de Asigurări Sociale (în continuare – CNAS), este întocmit în conformitate cu cerinţele regulamentare şi oferă o imagine reală şi fidelă, sub toate aspectele semnificative.

_________________________

² Hotărîrea Curţii de Conturi nr.80 din 22.12.2011 “Privind aprobarea Programului activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2012”.

Auditul a fost efectuat în conformitate cu Standardele de audit ale Curţii de Conturi³. Reieşind din nivelul materialităţii stabilit şi din riscurile identificate, pentru auditare au fost selectate componentele semnificative din Raportul privind executarea BASS.

_________________________

³ Hotărîrea Curţii de Conturi nr.58 din 28.12.2009 “Despre aprobarea Standardelor generale de audit şi Standardelor auditului regularităţii”.

Metodologia de audit a constat din acţiuni de colectare a probelor, obţinute prin examinarea documentelor primare, registrelor de evidenţă, rapoartelor lunare, trimestriale şi anuale privind executarea de casă a BASS prin sistemul trezorerial etc. Au fost aplicate proceduri de analiză a indicatorilor şi elementelor de importanţă semnificativă.

Examinînd rezultatele auditului, audiind raportul prezentat şi explicaţiile persoanelor cu funcţii de răspundere prezente în şedinţa publică, Curtea de Conturi

A CONSTATAT:

CNAS este o instituţie publică autonomă, de nivel naţional, care administrează şi gestionează sistemul public de asigurări sociale. În conformitate cu statutul CNAS⁴, aceasta exercită funcţii de acumulare (pe baza codului individual de asigurări sociale) şi distribuire a mijloacelor financiare provenite din achitarea de către asiguraţi şi asiguratori a contribuţiilor de asigurări sociale de stat.

_________________________

⁴ Hotărîrea Guvernului nr.739 din 25.07.2000 “Cu privire la aprobarea Statutului Casei Naţionale de Asigurări Sociale a Republicii Moldova”.

Raportul privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2011 oferă o imagine fidelă şi reală, sub toate aspectele semnificative.

În acelaşi timp, rezultatele auditului denotă rezerve şi deficienţe atît la capitolul planificarea veniturilor BASS, cît şi la executarea acestora, care se exprimă prin următoarele:

♦ Lipsa unei metodologii şi a procedurilor exhaustiv stabilite privind planificarea veniturilor proprii ale BASS a determinat elaborarea BASS în condiţii neuniforme pe tipuri de venituri şi a condus la neidentificarea tuturor rezervelor de acumulare a veniturilor.

Veniturile BASS pentru anul 2011 iniţial au fost aprobate în sumă de 9162,4 mil.lei, ulterior fiind precizate în sumă de 9122,8 mil.lei, executate fiind în sumă de 9089,9 mil.lei sau în proporţie de 99,6%. Comparativ cu anul 2010, veniturile BASS au crescut cu 672,9 mil.lei, sau cu 8 la sută.

Veniturile proprii formează partea semnificativă a BASS (circa 72,3%) în structura veniturilor bugetului asigurărilor sociale de stat, cu o creştere de 1,1% faţă de anul 2010, însă cu o reducere de 1,8% faţă de anul 2009. Cota preponderentă a veniturilor proprii o constituie contribuţiile de asigurări sociale de stat (99,9%).

Executarea la nivel de 99,8% a veniturilor proprii indică încasarea doar a veniturilor precizate, dar nu şi a celor calculate. Existenţa datoriilor la finele anului 2011, în sumă de 851,6 mil.lei, cu o majorare faţă de anul 2010 cu 111,7 mil.lei relevă că au fost calculate contribuţii într-un cuantum mai mare decît a fost încasat efectiv în BASS.

Acest fapt denotă şi rezervele autorităţilor privind acumularea veniturilor precizate, adică chiar dacă planul a fost rectificat în sensul diminuării cu 257,0 mil.lei, acesta n-a fost executat cu 14,3 mil.lei.

♦ Factorii responsabili de administrarea veniturilor au rezerve în activitate, exprimate prin acţiuni insuficiente de popularizare şi motivare a angajaţilor şi angajatorilor în vederea declarării şi achitării obligaţiilor.

Analizînd evoluţia contribuţiilor de asigurări sociale de stat (prezentată în tabelul de mai jos), s-a constatat un trend pozitiv al acestora, datorat creşterii bazei de calcul, chiar dacă numărul scriptic al salariaţilor s-a redus.

Totodată, analizînd evoluţia ponderii veniturilor proprii în PIB, acestea, în anul 2011 au constituit 8,0 la sută, faţă de 8,3 la sută în anul 2010 şi 9,3 – în anul 2009, ceea ce scoate în evidenţă tendinţa de descreştere a acestor venituri, adică ritmul de creştere a PIB (136,1%) este mai mare cu 19,1 puncte procentuale comparativ cu ritmul de creştere a încasării veniturilor proprii (117,0%). Acest fapt denotă că autorităţile publice de resort dispun de rezerve la capitolul acumularea veniturilor proprii, iar măsurile întreprinse în vederea identificării zonelor şi factorilor de risc – generatori de evaziune şi raportare neautentică, nu sînt la nivelul cuvenit. Astfel, se relevă o potenţială situaţie de nedeclarare a veniturilor real obţinute de contribuabili – persoane fizice.

♦ În condiţiile de administrare a uneia şi aceleiaşi plăţi de către două autorităţi cu funcţii de administrare fiscală, care trebuie să conlucreze eficient şi să genereze valoare adăugată, nu s-a atins rezultatul scontat, deoarece contribuabilii raportează unei autorităţi, pe cînd plăţile sînt administrate de alta. Mecanismele aplicate de organele abilitate în vederea administrării plăţilor nu contribuie la acumularea obligaţiilor faţă de BASS în termen şi în cuantum deplin.

S-a stabilit un grad redus al disciplinei de raportare a contribuabililor. În anul 2011, obligaţia de a prezenta Forma 4-BASS au avut-o 131733 de contribuabili, inclusiv cei care nu au înregistrat activitate. Conform informaţiei prezentate auditului de către CNAS, obligaţiunea de a prezenta Declaraţia F-4 BASS o deţin 84796 de contribuabili, deoarece 46937 de contribuabili au fost calificaţi ca “inactivi”.

În acest context, se relevă lacune în conlucrarea organelor abilitate cu identificarea agenţilor economici şi verificarea activităţii acestora.

Contribuabilii nu-şi onorează obligaţiile faţă de BASS, determinînd formarea restanţelor (cu sancţiuni financiare), care, la situaţia din 01.01.2011, au constituit 739,9 mil.lei, iar la 01.01.2012 – 851,6 mil.lei, înregistrînd o creştere de 111,7 mil.lei. Cu toate că datoriile faţă de BASS sînt majore, organele abilitate nu întreprind măsuri de rigoare privind încasarea majorărilor de întîrziere aferente.

În acelaşi timp, s-a constatat o divergenţă de 4,1 mil.lei între soldul datoriilor aferente contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii înregistrat la CNAS (717,9 mil.lei) şi cel de la IFPS (713,8 mil.lei). În condiţiile respective necorespunderea datelor privind restanţele faţă de BASS determină administrarea neeficientă a mijloacelor BASS prin neacumularea deplină a acestora.

Faptul că organele abilitate n-au întreprins măsuri suficiente întru încasarea datoriilor depline, contribuabilii avînd datorii faţă de BASS în sume semnificative, a determinat CNAS să apeleze la creditare (194,6 mil.lei).

♦ Neacumularea corespunzătoare a veniturilor proprii determină solicitarea transferurilor majorate pentru acoperirea deficitului bugetar.

La acest capitol au fost constatate deficienţe privind estimarea sumei pentru acoperirea din bugetul de stat a deficitului BASS. Astfel, cu toate că, conform situaţiei reale, cheltuielile de asigurări sociale au fost executate cu 70,4 mil.lei mai puţin, iar veniturile proprii au fost încasate cu 14,2 mil.lei mai puţin, CNAS a primit transferuri de la bugetul de stat pentru acoperirea deficitului BASS în suma precizată (806,7 mil.lei). Aceasta a condiţionat micşorarea deficitului efectiv al BASS de la 180,8 mil.lei la 124,6 mil.lei, sau cu 56,2 mil.lei, suma transferului destinată acoperirii deficitului nefiind ajustată la mărimea reală a acestuia.

Planificarea cuantumului veniturilor proprii în baza analizelor, fără identificarea tuturor rezervelor posibile, generează neîntreprinderea măsurilor de către autorităţile abilitate pentru acumularea potenţialelor mijloace financiare în BASS.

Urmare verificării executării cheltuielilor BASS, de asemenea, se relevă deficienţe privind gestionarea mijloacelor alocate, care se exprimă prin:

♦ Prestaţiile de asigurări sociale se utilizează cu afectarea intereselor beneficiarilor, prin efectuarea plăţii pensiei cu întîrziere, din cauza tergiversării emiterii în termen a deciziilor de acordare a drepturilor la pensie, de pînă la 3 luni.

♦ Formarea soldurilor aferente prestaţiilor de asistenţă socială transferate din bugetul de stat (la 31.12.2011 – 15,4 mil.lei), la conturile deschise în S.A. “Banca de Economii” de către CNAS, ca urmare a neridicării acestor sume de către beneficiari, oferă instituţiei financiare posibilitate de a utiliza aceste mijloace, fără a suporta unele costuri (dobînda). CNAS, pe parcursul perioadei de gestiune, a achitat comisioane pentru serviciile prestate de către instituţia financiară.

♦ La gestionarea mijloacelor financiare alocate pentru întreţinerea CNAS au fost constatate cazuri de utilizare necorespunzătoare la acordarea premiilor unice. În acelaşi timp, nu se planifică şi nu se raportează corespunzător cheltuielile ce ţin de reparaţiile curente, capitale şi de investiţiile capitale.

În cadrul verificării de către audit a regularităţii gestionării mijloacelor BASS au fost identificate şi unele probleme aferente realizării politicii de asigurare socială.

Astfel, un şir de contribuabili care au obligaţia de a prezenta declaraţiile anuale ale persoanelor asigurate (dovadă a achitării contribuţiilor) nu le-au prezentat în termenele stabilite. Acest fapt va periclita procesul de stabilire a drepturilor la pensie ale persoanelor asigurate, prin neincluderea perioadei respective în stagiul de cotizare, micşorarea venitului asigurat şi, respectiv, a mărimii pensiei. Aceeaşi situaţie s-a constatat şi în cazul titularilor de patentă, din motivul neprezentării acestora la Casa Teritorială de Asigurări Sociale (în continuare – CTAS) pentru a se înregistra, contribuţiile achitate de către aceştia nefiind reflectate în contul personal. Totodată, din cauza calculării necorespunzătoare a diferenţelor de tarif, nu va fi luată în calcul perioada respectivă atît pentru titularii de patentă, cît şi pentru persoanele angajate prin contract în străinătate.

Analiza politicii de asigurare benevolă a relevat unele lacune ce ţin de motivarea persoanelor de a se asigura. Astfel, asigurarea individuală nu prevede condiţii avantajoase pentru cetăţeni, deoarece pensia minimă nu este stimulativă.

Cerinţele din hotărîrile precedente ale Curţii de Conturi n-au fost executate pe deplin.

Astfel, cu toate că CNAS şi entităţile vizate în hotărîre au întreprins unele măsuri privind înlăturarea neregulilor depistate, în cadrul misiunii de audit s-a constatat că unele probleme persistă în continuare, acestea fiind reflectate în cadrul prezentului Raport. Totodată, unele cerinţe/recomandări au rămas neexecutate/implementate, după cum urmează:

• Cerinţa nr.4: de către Ministerul Finanţelor şi Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei n-a fost completat şi consolidat cadrul legal şi regulator privind bazele şi politicile bugetar-fiscale de constituire a BASS.

• Recomandarea nr.3: CNAS a înaintat propuneri privind modificarea normei legale, în contextul reexaminării pensiei, care n-au fost aprobate.

• Recomandarea nr.5: CNAS n-a inclus în conţinutul contractului cu Î.S. “Poşta Moldovei” prevederi privind penalizarea părţii contractate pentru nerespectarea clauzelor contractuale.

Au rămas neexecutate şi unele recomandări înaintate în cadrul auditului realizat în anul 2010⁵, ulterior acestea fiind reiterate prin Recomandarea nr.8⁶, astfel:

_________________________

⁵ Hotărîrea Curţii de Conturi nr.37 din 04.06.2010 “Privind Raportul auditului asupra Raportului Guvernului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2009”.

⁶ Hotărîrea Curţii de Conturi nr.43 din 25 august 2011 “Privind Raportul auditului Raportului Guvernului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2010”.

• Ministerul Finanţelor n-a conformat normele de raportare a executării BASS la cerinţele legale, cu toate că CNAS a solicitat iniţierea procedurii de revizuire a rapoartelor privind executarea BASS.

• CNAS n-a definitivat delimitarea teritorială/fizică a bunurilor imobile procurate în anul 2008 pentru CTAS Botanica, în valoare de 47,5 mil.lei, inclusiv construcţii neautorizate (421,3 m²), şi n-a înregistrat drepturile juridice asupra construcţiilor respective în mod regulamentar la organele cadastrale, fiind realizate unele acţiuni procedurale.

Astfel, urmează ca autorităţile responsabile să le execute corespunzător.

Reieşind din cele expuse, în temeiul art.7 alin.(1) lit.a), art.15 alin.(2) şi alin.(4), art.16 lit.c) şi art.34 alin.(3) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008, Curtea de Conturi

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Raportul auditului Raportului Guvernului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2011, care este parte componentă a prezentei Hotărîri.

2. Prezenta Hotărîre şi Raportul anexat se remit:

2.1. Casei Naţionale de Asigurări Sociale, pentru luare de atitudine, conform competenţelor, şi pentru întreprinderea măsurilor în vederea implementării recomandărilor expuse în Raportul de audit;

2.2. Consiliului de Administraţie al Casei Naţionale de Asigurări Sociale, pentru examinare în şedinţă, în scopul evaluării şi eficientizării proceselor de control intern;

2.3. Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, pentru examinare şi luare de atitudine conform competenţelor, şi pentru întreprinderea măsurilor în vederea implementării recomandărilor expuse în Raportul de audit;

2.4. Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, pentru informare şi întreprinderea măsurilor în vederea implementării recomandărilor expuse în Raportul de audit;

2.5. Ministerului Finanţelor, pentru informare şi întreprinderea măsurilor în vederea implementării recomandărilor expuse în Raportul de audit;

2.6. Guvernului:

2.6.1. pentru informare privind rezultatele auditului, în special referitor la:

- măsurile întreprinse de către organele abilitate care n-au contribuit la identificarea tuturor rezervelor de acumulare a veniturilor;

- creşterea restanţelor şi includerea în Raportul prezentat Guvernului a informaţiei neveridice privind datoriile înregistrate în evidenţa specială (în anul 2011 – 45,4 mil.lei);

- dependenţa CNAS de suportul tehnic acordat din exterior la gestionarea sistemului informaţional, care generează cheltuieli din mijloace financiare publice semnificative;

- rezervele condiţionate de existenţa a două autorităţi cu funcţii de administrare fiscală a uneia şi aceleiaşi plăţi;

2.6.2. pentru luare de atitudine, întru:

- fortificarea promovării unui titlu separat în Codul fiscal, la capitolul contribuţii de asigurări sociale de stat;

- autosesizarea privind contribuabilii care n-au prezentat declaraţiile anuale ale persoanelor asigurate, cu întreprinderea măsurilor de rigoare, în special ţinînd cont de faptul că o parte reprezintă instituţii publice din subordinea Guvernului;

- revizuirea politicii de finanţare a domeniului social din bugetul de stat, care ar exclude posibilitatea solicitării excesive a mijloacelor publice, neţinînd cont de soldul disponibil;

- asigurarea efectuării transferurilor destinate acoperirii deficitului BASS în limitele efective, dar nu mai mult decît cele planificate;

- asigurarea reflectării în conturile personale ale titularilor de patentă, neînregistraţi la CNAS, a contribuţiilor achitate de către aceştia;

- consolidarea activităţilor organelor de competenţă, direcţionate la identificarea factorilor generatori de evaziune şi neraportare a obligaţiilor faţă de BASS şi, totodată, întreprinderea măsurilor faţă de agenţii economici care nu prezintă dări de seamă şi sînt calificaţi ca “inactivi”;

2.7. Parlamentului, pentru documentare.

3. Se cere, repetat, Casei Naţionale de Asigurări Sociale, Ministerului Finanţelor şi Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei să execute cerinţele neexecutate anterior din Hotărîrea Curţii de Conturi nr.43 din 25.08.2011 “Privind Raportul auditului Raportului Guvernului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2010”, expuse în prezentul Raport şi reiterate prin prezenta Hotărîre.

4. Despre implementarea recomandărilor auditului, expuse în Raportul anexat, precum şi despre executarea pct.2.1., pct.2.2., pct.2.3., pct.2.4., pct.2.5., pct.2.6. şi pct.3 ale prezentei Hotărîri se va informa Curtea de Conturi în termen de 6 luni.

5. Prezenta Hotărîre se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în conformitate cu art.34 alin.(7) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008.

Aprobat

prin Hotărîrea Curţii de Conturi

nr.33 din 23 iulie 2012

RAPORTUL

auditului Raportului Guvernului privind executarea bugetului

asigurărilor sociale de stat pe anul 2011

I. INTRODUCERE

Auditul Raportului Guvernului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2011 a fost efectuat în temeiul art.28 şi art.31 alin.(2) lit.b) din Legea Curţii de Conturi¹ şi în conformitate cu Programul activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2012².

_________________________

¹ Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008 (cu modificările şi completările ulterioare).

² Hotărîrea Curţii de Conturi nr.80 din 22.12.2011 “Privind aprobarea Programului activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2012”.

Auditul a fost efectuat la Casa Naţională de Asigurări Sociale (în continuare – CNAS), avînd drept obiectiv obţinerea asigurării rezonabile precum că Raportul privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2011 (în continuare – BASS), prezentat Guvernului de către CNAS, este întocmit în conformitate cu cerinţele regulamentare şi oferă o imagine reală şi fidelă, sub toate aspectele semnificative.

Responsabilitatea Casei Naţionale de Asigurări Sociale constă în administrarea şi gestionarea conformă a sistemului public de asigurări sociale; distribuirea mijloacelor bugetului asigurărilor sociale de stat; ţinerea contabilităţii executării BASS potrivit prevederilor legale, prin elaborarea şi asigurarea unui sistem de management financiar eficient şi control intern adecvat, întru realizarea eficientă a obiectivelor instituţiei şi gestionarea corespunzătoare a riscurilor; întocmirea rapoartelor trimestriale şi anuale privind executarea BASS, cu prezentarea, spre examinare şi aprobare Guvernului, în termenele stabilite şi conform cadrului normativ de raportare.

Responsabilitatea echipei de audit a constat în obţinerea probelor de audit suficiente şi adecvate pentru susţinerea constatărilor şi concluziilor asupra veridicităţii indicilor semnificativi din Raportul privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2011 şi asupra regularităţii gestionării mijloacelor BASS. Auditorii nu sînt responsabili de prevenirea fraudei şi erorii, precum şi de corectitudinea calculării cuantumurilor drepturilor sociale.

Auditul a fost efectuat în conformitate cu Standardele de audit ale Curţii de Conturi³. Reieşind din nivelul materialităţii stabilit şi din riscurile identificate, pentru auditare au fost selectate componentele semnificative din Raportul privind executarea BASS.

_________________________

³ Hotărîrea Curţii de Conturi nr.58 din 28.12.2009 “Despre aprobarea Standardelor generale de audit şi Standardelor auditului regularităţii”.

II. PREZENTARE GENERALĂ

CNAS este o instituţie publică autonomă, de nivel naţional, care administrează şi gestionează sistemul public de asigurări sociale. În conformitate cu statutul CNAS⁴, aceasta exercită funcţii de acumulare (pe baza codului individual de asigurări sociale) şi distribuire a mijloacelor financiare provenite din achitarea de către asiguraţi şi asiguratori a contribuţiilor de asigurări sociale de stat.

_________________________

⁴ Hotărîrea Guvernului nr.739 din 25.07.2000 “Cu privire la aprobarea Statutului Casei Naţionale de Asigurări Sociale a Republicii Moldova”.

CNAS este condusă de preşedinte (desemnat de Guvern), care este ordonatorul principal de credite pentru bugetul asigurărilor sociale de stat⁵. Activitatea Casei Naţionale este supravegheată de către Consiliul de Administraţie.

_________________________

⁵ Legea nr.489-XIV din 08.07.1999 “Privind sistemul public de asigurări sociale” (în continuare – Legea privind sistemul public de asigurări sociale).

Conform statutului CNAS, structura organizaţională şi statele de personal sînt determinate de CNAS şi aprobate de Guvern. În aspect organizaţional, CNAS îşi exercită atribuţiile pe întreg teritoriul republicii, prin intermediul a 41 de Case Teritoriale de Asigurări Sociale (în continuare – CTAS), care îşi desfăşoară activităţile ce ţin de deservirea nemijlocită a populaţiei în acest domeniu sub conducerea şi controlul CNAS.

III. CONSTATĂRI, CONCLUZII, RECOMANDĂRI

Sumar al indicatorilor BASS pe anul 2011

Bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2011 a fost aprobat prin Legea nr.54 din 31.03.2011⁶, la venituri în sumă de 9162,4 mil.lei (inclusiv 2325,1 mil.lei transferuri de la bugetul de stat la BASS) şi la cheltuieli – 9343,2 mil.lei, cu un deficit în mărime de 180,8 mil.lei.

_________________________

⁶ Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2011 nr.54 din 31.03.2011 (în continuare – Legea BASS pe anul 2011).

În Tabelul nr.1 (Anexa nr.1 la prezentul Raport) este reflectată evoluţia veniturilor şi cheltuielilor în perioada anilor 2009-2011, precum şi ponderea acestora în PIB.

O pondere semnificativă din veniturile BASS o deţin veniturile proprii, ponderea acestora în PIB grafic fiind prezentată în Figurile 1 şi 2.

Sursă: Tabelul nr.1 (Anexa 1 la prezentul Raport)

În anul 2011 acestea au constituit 8,0 la sută, faţă de 8,3 la sută în anul 2010 şi 9,3 – în anul 2009, ceea ce scoate în evidenţă tendinţa de descreştere a veniturilor respective.

În acest context, în opinia auditului, creşterea PIB în perioada anilor 2009-2011 (136,1%) indică creşterea consumului, adică veniturile posibile ale populaţiei s-au majorat. Astfel, analiza ritmului de creştere a PIB (136,1%), comparativ cu ritmul de creştere a încasării veniturilor proprii (117,0%), denotă o diferenţă de 18,3 puncte procentuale. Acest fapt urma să condiţioneze şi o creştere corespunzătoare a contribuţiilor de asigurări sociale aferente, pe cînd veniturile proprii ale BASS s-au majorat doar cu 17%, ceea ce indică că autorităţile publice de resort dispun de rezerve la capitolul acumulări ale veniturilor proprii şi nu interacţionează pentru a identifica zonele şi factorii de risc – generatori de evaziune şi raportare neautentică, reieşind din ce se relevă o posibilă nedeclarare a veniturilor real obţinute de contribuabili/persoane fizice.

Auditul remarcă că, în perioada anilor 2009-2011, transferurile de la bugetul de stat pentru acoperirea deficitului BASS s-au diminuat neesenţial (17,2 mil.lei sau 2 puncte procentuale), în timp ce transferurile de la bugetul de stat destinate prestaţiilor de asistenţă socială au crescut semnificativ (53,5%, sau cu 586,4 mil.lei), ceea ce denotă asigurarea de către stat a unei politici de protecţie a păturilor social vulnerabile.

Cheltuielile, de asemenea, au înregistrat o creştere, atît cele destinate asigurărilor sociale, cît şi asistenţei sociale (Figura 3).

În suma cheltuielilor BASS, ponderea prestaţiilor de asigurări sociale (plătite din bugetul asigurărilor sociale de stat) constituie 81,8%, ponderea prestaţiilor de asistenţă socială (plătite din bugetul de stat) – 18,2%.

Figura 3

Sursă: Tabelul nr.1 (Anexa 1 la prezentul Raport)

Pentru prestaţiile de asigurări sociale în anul 2011 au fost prevăzute 7602,9 mil.lei, cheltuielile efective constituind 7576,4 mil.lei, sau 98,7% faţă de suma rectificată, înregistrînd o creştere, comparativ cu anul 2010, cu 7,9%.

Pentru plata pensiilor de asigurări sociale de stat în anul 2011 au fost prevăzute 6339,6 mil.lei, cheltuielile efective constituind 6344,9 mil.lei, cu executarea indicatorului planificat la nivel de 100,1%. Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, pensiile de asigurări sociale s-au majorat cu 481,2 mil.lei, sau cu 8,2 la sută mai mult, ca rezultat al indexării anuale a pensiilor cu 7,8% şi majorării numărului de beneficiari de pensii.

Figura 4

Sursă: Raportul privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2011

Pentru plata indemnizaţiilor de asigurări sociale în anul 2011 a fost prevăzut un volum de mijloace financiare în sumă de 1069,9 mil.lei, cheltuielile efective constituind 1046,9 mil.lei, cu executarea indicatorului planificat la nivel de 97,8%. În comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului precedent, aceste plăţi s-au majorat cu 6,1 la sută, sau cu 60,5 mil.lei. Creşterea se explică prin majorarea cuantumului indemnizaţiei unice la naşterea copilului cu 300 lei, precum şi a creşterii numărului de beneficiari ai indemnizaţiei lunare pentru creşterea copilului pînă la vîrsta de 3 ani (cu 444 de persoane) şi ai indemnizaţiei de maternitate (cu 2134 de beneficiari).

Pentru alte prestaţii de asigurări sociale (cheltuieli pentru restabilirea sănătăţii prin tratament balneosanatorial şi de reabilitare persoanelor asigurate) s-au planificat mijloace în sumă de 10,0 mil.lei, dar s-au cheltuit 10,2 mil.lei, cu 0,2 mil.lei mai mult, acestea constituind soldul biletelor pentru tratament balneosanatorial din anul 2010 trecătoare în anul 2011. Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, aceste cheltuieli s-au redus cu 3,6 mil.lei, sau cu 26,2%.

Pentru cheltuielile de organizare şi funcţionare a sistemului public de asigurări sociale s-au preconizat mijloace în sumă de 183,9 mil.lei, cheltuielile efective constituind 174,4 mil.lei. Faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, aceste cheltuieli s-au majorat cu 14,3 mil.lei, sau cu 9,0%.

Cheltuielile bugetului de stat pentru prestaţiile de asistenţă socială, achitate prin intermediul BASS, au fost planificate în sumă de 1700,6 mil.lei, cheltuielile efective au constituit 1670,7 mil.lei, sau 98,2%. Comparativ cu anul 2010, aceste cheltuieli au fost cu 129,1 mil.lei mai mari, sau cu 8,4 la sută.

Prestaţiile de asistenţă socială achitate de la bugetul de stat au fost direcţionate pentru plata compensaţiilor – 38,1%, ajutoarelor băneşti – 19,7%, alocaţiilor – 15,0%, îndemnizaţiilor – 12,4%, pensiilor – 8,9%, altor plăţi – 5,1% şi serviciilor bancare şi poştale – 0,8%.

Figura 5

Sursă: Raportul privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2011

Cele mai mari creşteri ale prestaţiilor, în comparaţie cu anul precedent, s-au înregistrat la ajutoarele băneşti – cu 44,6 mil.lei (inclusiv ajutor social – numărul beneficiarilor în anul 2011 a constituit 36033 de familii, cu 8881 de familii mai mult faţă de anul precedent, mărimea medie a ajutorului social fiind de 817,60 lei) şi pentru plata prestaţiilor sociale incluse în compartimentul altor plăţi – cu 40,2 mil.lei.

3.1. Elaborarea BASS

Conform cadrului legislativ⁷, bugetul asigurărilor sociale de stat face parte din bugetul public naţional şi este independent de bugetul de stat, cuprinde veniturile, cheltuielile şi rezultatele financiare ale sistemului public. Auditul a constatat că pentru estimarea pronosticului contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii, cadrul regulator nu prevede reguli şi proceduri clare şi cuprinzătoare privind evaluările şi estimările bazei de calcul. În condiţiile normelor actuale legale, estimarea se efectuează în temeiul politicii în domeniul asigurării sociale de stat, elaborate de către Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei pe termen mediu, al analizei bazei de calcul a contribuţiilor de asigurări sociale de stat din anii precedenţi, cu aplicarea indicatorilor macroeconomici pe termen mediu prognozaţi de către Ministerul Economiei.

_________________________

⁷ Legea privind sistemul public de asigurări sociale; Legea privind sistemul bugetar şi procesul bugetar nr.847-XIII din 24.05.1996 (în continuare – Legea privind sistemul bugetar şi procesul bugetar).

În baza datelor statistice anuale preliminare, s-a efectuat prognoza tuturor veniturilor şi cheltuielilor BASS, fiind elaborate calcule pentru fiecare prestaţie socială, cu includerea informaţiilor privind dinamica anilor precedenţi şi calculelor pe următorii 3 ani. Astfel, BASS pe anul 2011 la partea de venituri a fost aprobat în sumă de 9162,4 mil.lei şi de cheltuieli – 9343,2 mil.lei, cu o depăşire a cheltuielilor asupra veniturilor de 180,8 mil.lei.

3.1.1. Planificarea veniturilor

În urma modificării şi completării de buget⁸, partea de venituri a fost diminuată cu 39,7 mil.lei, din care:

_________________________

⁸ Legea nr.264 din 19.12.2011 “Pentru modificarea şi completarea Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2011 nr.54 din 31 martie 2011”.

- veniturile proprii s-au micşorat cu 257,0 mil.lei, reieşind din indicii de executate înregistraţi pe parcursul a 10 luni şi cele scontate a fi achitate în lunile noiembrie-decembrie 2011;

- transferurile au fost majorate cu 217,3 mil.lei, fiind condiţionate de creşterea cu 22,7 mil.lei a transferurilor de la bugetul de stat la BASS pentru prestaţii sociale şi a transferurilor de la bugetul de stat pentru acoperirea deficitului BASS cu 194,6 mil.lei.

CNAS a estimat necesitatea mijloacelor suplimentare pentru acoperirea deficitului BASS din contul bugetului de stat în sumă de 194,6 mil.lei, reieşind din prognoza micşorării veniturilor proprii cu 257,0 mil.lei, precum şi a cheltuielilor BASS cu 62,4 mil.lei şi păstrării valorii iniţial planificate a deficitului bugetar la sfîrşitul anului 2011 în sumă de 180,8 mil.lei.

Planificarea veniturilor de către CNAS se efectuează în condiţii neuniforme pe tipuri de venituri.

Potrivit prevederilor cadrului legal⁹, veniturile BASS provin din contribuţiile de asigurări sociale, transferuri de la bugetul de stat şi din alte venituri (dobînzi, majorări de întîrziere).

_________________________

⁹ Legea privind sistemul bugetar şi procesul bugetar nr.847-XIII din 24.05.1996 (art.46).

Veniturile BASS precizate pe anul 2011 sînt în creştere cu 706,8 mil.lei faţă de veniturile executate în anul 2010. Partea esenţială în veniturile BASS o formează veniturile proprii în sumă de 6580,4 mil.lei, care deţin 72,1%, iar transferurilor de la bugetul de stat (2542,4 mil.lei) le revin 27,9%. Din suma totală a transferurilor precizate pentru anul de referinţă, alocaţiile pentru acoperirea deficitului BASS constituie 806,7 mil.lei, sau cu 36,9 mil.lei mai puţin decît s-a executat în anul 2010.

În componenţa veniturilor proprii rămîn a fi preponderente veniturile curente, inclusiv contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii, precizate în anul de referinţă la 6577,0 mil.lei, sau cu 591,7 mil.lei mai mult decît s-a executat în anul precedent.

Obiectivele politice de bază aplicate la calcularea contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii au fost menţinerea din anul 2010 a cuantumului tarifelor contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii de 29%, 33% şi 22% (inclusiv 16% din mijloacele angajatorului şi 6% subvenţionate de la bugetul de stat) la fondul de salarizare şi la alte recompense datorate de angajator pentru asigurarea socială a angajaţilor.

Astfel, potrivit prevederilor din Planul strategic de cheltuieli în domeniul protecţiei sociale, 2008-2010¹⁰, indexarea anuală a cuantumului fix al contribuţiilor se efectuează în funcţie de rata creşterii salariului mediu pe ţară prognozat pentru anul precedent pentru persoanele fizice care îşi desfăşoară activitatea pe cont propriu în sectorul real al economiei naţionale.

_________________________

¹⁰ Hotărîrea Guvernului nr.756 din 02.07.2007 “Cu privire la Cadrul de cheltuieli pe termen mediu (2008-2010)

Baza de calcul a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii individuale calculate de persoanele fizice care desfăşoară activitate pe cont propriu utilizată la planificarea BASS (48,1 mil.lei) diferă de cea prezentată auditului (49,7 mil.lei). Astfel, veniturile BASS planificate la acest capitol au fost diminuate cu 1,7 mil.lei.

Conform explicaţiilor CNAS, fără prezentarea unor probe concrete, la etapa de planificare iniţială n-a fost oportună includerea în calcul a contingentului de persoane fizice, care în anul 2010 şi-au schimbat categoria de plătitori. Datele pentru planificare au fost extrase dintr-o informaţie analitică internă – “Informaţia cu privire la unele categorii de plătitori, persoane fizice, ce îşi organizează şi desfăşoară activitatea pe cont propriu pentru anul 2010”.

În cazul planificării contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii, virate de titularii de patentă de întreprinzător, sumele percepute în avans de la deţinătorii de patentă din motivul că sînt reflectate ca venituri ale perioadei de gestiune, nejustificat participă la estimarea bazei de calcul a obligaţiilor respective pentru anul viitor. Potrivit explicaţiilor entităţii auditate, costul implementării evidenţei separate a veniturilor respective pe perioade de gestiune/an ar fi mai mari decît veniturile ce pot fi acumulate la acest capitol şi în acelaşi timp nu este posibil de organizat din punct de vedere informaţional evidenţa pe datorii şi creanţe.

Totodată, baza de calcul a contribuţiilor de asigurări sociale de stat din Declaraţia privind calcularea şi utilizarea contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii Forma 4-BASS (în continuare – Declaraţia F-4BASS) pentru anul 2010, în temeiul căreia au fost estimate contribuţiile de asigurări sociale obligatorii, este diminuată şi diferă de situaţia reală privind obligaţiile contribuabililor faţă de BASS, deoarece nu toţi contribuabilii au prezentat aceste declaraţii, suma datoriilor BASS faţă de contribuabili, la 01.01.2011, aferentă neprezentării Formei 4-BASS constituind 13,5 mil.lei.

În opinia CNAS, analiza evoluţiei bazei de calcul a contribuţiilor din perioadele precedente n-a relevat posibilitatea de extindere a acesteia, totodată, executarea planului precizat la contribuţii demonstrează că planul n-a fost subestimat, executarea constituind 99,8%, sau neexecutarea fiind de 14,4 mil.lei.

În acest aspect, auditul ţine să remarce că executarea la un nivel de 99,8% a veniturilor proprii indică încasarea doar a veniturilor precizate, dar nu a celor calculate. Existenţa datoriilor la finele anului 2011, în sumă de 851,6 mil.lei, care s-au majorat faţă de anul 2010 cu 111,7 mil.lei relevă că au fost calculate contribuţii într-un cuantum mai mare decît s-a încasat efectiv în BASS, ceea ce demonstrează existenţa rezervelor la acest capitol.

În acelaşi context, se remarcă că la estimarea veniturilor aferente contribuţiilor datorate de angajatori pentru persoanele angajate la lucrarea terenului agricol sau creşterea animalelor (16%) şi a celor compensate din bugetul de stat (6%) nu s-a luat în calcul indicatorul macroeconomic pe termen mediu “prognoza preliminară de creştere a fondului de remunerare a muncii” de 114% ce urma a fi aplicat la baza de calcul şi a dus la diminuarea contribuţiilor la aceste capitole cu 12,8 mil.lei (16%) şi, respectiv, cu 4,8 mil.lei (6%), ci a fost prognozat în mărimea anului precedent.

CNAS a motivat neindexarea şi păstrarea bazei de calcul la nivelul anului 2010 prin faptul că baza de calcul a fost în descreştere în anii 2008 şi 2009 şi în creştere nesemnificativă (1%) în anul 2010.

Incerte sînt şi criteriile în baza cărora CNAS a estimat veniturile de 2,6 mil.lei privind contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii individuale, virate de persoanele fizice proprietari de terenuri agricole (restanţe), în condiţiile cînd, la situaţia din 01.01.2011, ele constituiau 101,5 mil.lei. Potrivit explicaţiilor persoanelor responsabile de procesul de planificare a BASS, aceste venituri reprezintă suma aşteptată a fi achitată pentru restanţele la plata contribuţiilor de asigurări sociale de către persoanele fizice proprietari de terenuri agricole, în condiţiile cînd dinamica achitării indică descreşterea acestora. Estimarea sumei contribuţiilor din contul restanţei înregistrate din anii precedenţi de către persoanele fizice proprietari de terenuri agricole a fost efectuată reieşind din analiza dinamicii descrescătoare a încasărilor anilor precedenţi: anul 2009 – 18,4 mil.lei; anul 2010 – 7,3 mil.lei. Ulterior, aceste venituri au fost precizate în sumă de 5,6 mil.lei, executate fiind 6,0 mil.lei.

La planificarea capitolului de venituri s-a ţinut cont de veniturile de bază, fără a studia soldul de datorii ale contribuabililor la finele anului 2010, data formării acestora, precum şi termenele de întîrziere, pentru a prevedea şi majorările de întîrziere pentru neplata în termen a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii, care sînt parte componentă a acestora. Executarea veniturilor la acest capitol denotă că au fost calculate şi încasate 63,3 mil.lei şi, respectiv, 19,7 mil.lei.

Lipsa metodologiei şi procedurilor exhaustive privind planificarea veniturilor proprii ale BASS determină elaborarea BASS în condiţii neuniforme pentru tipurile de venituri, ceea ce a condus la neidentificarea tuturor rezervelor de acumulare a veniturilor.

Transferurile de la bugetul de stat la BASS au fost precizate în volum de 2542,4 mil.lei.

Transferurile de la bugetul de stat la BASS pentru prestaţii sociale precizate la nivel de 1700,6 mil.lei sînt în cuantumul cheltuielilor planificate pentru aceste prestaţii sociale.

Compensarea de către bugetul de stat a diferenţei de tarife de asigurări sociale de stat obligatorii în sectorul agrar în sumă de 34,2 mil.lei, este estimată cu 4,8 mil.lei mai puţin, deoarece nu s-a luat în calcul prognoza preliminară de creştere a fondului de remunerare a muncii de 114% la baza de calcul, din motivul creşterii nesemnificative în anul 2010 a bazei de calcul.

Compensarea sumelor anuale ale contribuţiilor de asigurări sociale de stat se acordă deţinătorilor de terenuri agricole situate după traseul Rîbniţa–Tiraspol, în cazul limitării accesului la aceste terenuri, pînă la înlăturarea consecinţelor limitării referitor la terenurile menţionate, conform prevederilor legale¹¹, fiind planificată de către CNAS în sumă de 0,9 mil.lei, conform calculelor prezentate de primării.

_________________________

¹¹ Legea nr.39-XVI din 02.03.2006 “Privind instituirea unor măsuri suplimentare de susţinere a activităţii de întreprinzător desfăşurate în localităţile din stînga Nistrului ale raionului Dubăsari” şi Hotărîrea Guvernului nr.567 din 21.05.2007 “Pentru aprobarea Regulamentului privind modul de compensare a veniturilor bugetelor locale, bugetului asigurărilor sociale de stat şi fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală, ratate în legătură cu scutirea deţinătorilor de terenuri agricole situate după traseul Rîbniţa–Tiraspol de plata impozitului funciar, plata contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii şi plata primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală”.

Transferurile de la bugetul de stat pentru acoperirea deficitului BASS de 806,7 mil.lei au fost prognozate ca diferenţa dintre cheltuielile şi veniturile planificate şi nivelul deficitului permis de 180,8 mil.lei.

Conform situaţiei reale, cheltuielile de asigurări sociale au fost executate cu 70,4 mil.lei mai puţin, iar veniturile proprii au fost încasate cu 14,2 mil.lei mai puţin. Aceasta a condiţionat micşorarea deficitului BASS de la 180,8 mil.lei la 124,6 mil.lei, sau cu 56,2 mil.lei. Cu toate acestea, CNAS a primit transferuri de la bugetul de stat pentru acoperirea deficitului BASS în suma precizată (806,7 mil.lei, inclusiv în luna decembrie – 194,6 mil.lei). În context, în opinia auditului, suma transferului destinată acoperirii deficitului urma a fi ajustată la mărimea reală a acestuia, adică CNAS urma să încaseze din bugetul de stat cu 56,2 mil.lei mai puţin.

De menţionat că cadrul normativ nu prevede expres stabilirea modului de estimare a sumei pentru acoperirea din bugetul de stat a deficitului BASS.

Deşi CNAS a înaintat propuneri de modificare şi completare a legislaţiei, aceasta n-a fost ajustată în conformitate cu recomandările auditului Curţii de Conturi privind elaborarea politicii de alocare a transferurilor de la bugetul de stat pentru acoperirea deficitului BASS, cu prevederi distincte de echilibrare a veniturilor şi cheltuielilor efective.

Suma de 194,6 mil.lei a fost primită de la bugetul de stat în baza modificării Legii bugetului de stat pe anul 2011, anterior aprobării şi intrării în vigoare precizărilor BASS pentru anul 2011. Se relevă că aceste mijloace au fost utilizate pentru rambursarea împrumuturilor solicitate. Astfel, în timp ce contribuabilii au înregistrate datorii faţă de BASS în sume semnificative, organele abilitate n-au întreprins măsuri suficiente în încasarea datoriilor depline, ceea ce determină CNAS să apeleze la creditare (septembrie-decembrie – 194,6 mil.lei).

3.1.2. Planificarea cheltuielilor

La planificarea cheltuielilor, de asemenea, s-au constatat următoarele:

♦ Planificarea cheltuielilor BASS pentru pensii se efectuează în conformitate cu Legea privind sistemul public de asigurări sociale, care întruneşte prevederi generale la acest capitol. Totodată, CNAS nu dispune de metodologii şi proceduri scrise, exhaustive şi transparente de planificare, ceea ce nu i-a permis auditului de a se expune asupra corectitudinii planificării.

♦ Planificarea cheltuielilor pentru prestaţiile de asistenţă socială s-a efectuat în baza prognozei numărului de beneficiari şi a bugetului necesar pentru ajutorul social şi ajutorul în perioada rece a anului, în lipsa unor date explicite care ţin de identificarea potenţialilor beneficiari, iar valorile planificate au fost calculate avînd ca bază valoarea prestaţiei pentru perioadele anterioare.

♦ Cheltuielile pentru întreţinerea CNAS au fost planificate în lipsa unor calcule şi justificări: (i) există deficienţe în planificarea procurărilor de mijloace fixe, realizată de CNAS; (ii) contractarea lucrărilor de reparaţie pe lucrări separate pe subobiective (etaj, subsol, acoperiş) pentru unul şi acelaşi imobil denotă lipsa unor proceduri concrete privind planificarea necesităţilor de reparaţii şi tipul acestora (curente sau capitale).

♦ Cheltuielile pentru dezvoltarea şi ţinerea Registrului de stat al evidenţei individuale în sistemul de asigurări sociale s-au planificat în lipsa propunerilor şi calculelor bine argumentate privind volumul şi valoarea lucrărilor informatice, reieşind din necesităţile de întreţinere a sistemului informaţional (suport tehnic).

CONCLUZII:

Cu toate că la planificarea indicatorilor generali ai BASS pe anul 2011 CNAS s-a condus de actele legislative şi normative, de analiza tendinţelor şi performanţelor înregistrate în anii precedenţi şi de indicatorii macroeconomici, analiza de către audit a indicatorilor înaintaţi la elaborarea Legii BASS a scos în evidenţă unele deficienţe la capitolul planificarea părţii de venituri. Cadrul regulator nu prevede reguli şi proceduri clare şi cuprinzătoare privind evaluările şi estimările bazei de calcul raportate în cazurile cînd contribuabilii nu declară integral sau nu prezintă Declaraţia F-4BASS.

În acelaşi timp, diminuarea planificării unor capitole de venituri a determinat majorarea transferurilor de la bugetul de stat pentru acoperirea deficitului BASS.

Planificarea cheltuielilor, în lipsa unor calcule şi argumentări, condiţionează efectuarea nerezonabilă sau exagerată a acestora.

RECOMANDĂRI:

Casei Naţionale de Asigurări Sociale:

1. La planificarea BASS, atît la capitolul venituri, cît şi la capitolul cheltuieli, să asigure efectuarea unor calcule şi analize, cu argumentarea şi justificarea necesităţilor.

Ministerului Finanţelor, Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei şi Casei Naţionale de Asigurări Sociale:

2. Să examineze situaţia privind acoperirea deficitului din bugetul de stat şi să determine posibilităţile privind ajustarea mărimii transferului destinat acoperirii acestuia conform executării reale a BASS (care urma să fie încasat cu 56,2 mil.lei mai puţin).

3.2. Executarea BASS pe anul 2011

CNAS, în coordonare cu Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei şi cu Ministerul Finanţelor, întocmeşte Raportul anual privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi îl prezintă, pînă la data de 1 mai a anului următor celui de gestiune, Guvernului, spre examinare şi aprobare. Guvernul aprobă Raportul şi îl prezintă Parlamentului pînă la data de 1 iunie.

3.2.1. Executarea veniturilor

Măsurile întreprinse de organele abilitate n-au generat rezultatele scontate, restanţele contribuabililor fiind în creştere.

În aspectul colectării contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii, controlul corectitudinii calculării şi virării lor în termen la bugetul asigurărilor sociale de stat şi sancţionarea în cazul nerespectării termenelor de plată a contribuţiilor de asigurări sociale conform prevederilor legale¹² ţin de competenţa Serviciului Fiscal de Stat.

_________________________

¹² Legea privind sistemul public de asigurări sociale.

Prin prisma Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2011, CNAS îi revine doar funcţia de prezentare Inspectoratului Fiscal Principal de Stat (în continuare – IFPS) a informaţiei privind calcularea şi utilizarea contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii.

Veniturile BASS pentru anul 2011 iniţial au fost aprobate în sumă de 9162,4 mil.lei, ulterior fiind precizate în sumă de 9122,8 mil.lei, executate fiind în sumă de 9089,9 mil.lei, sau în proporţie de 99,6%, detaliat fiind prezentate în Tabelul nr.2 (Anexa nr.2 la prezentul Raport). Astfel, prevederile bugetare privind veniturile proprii pentru anul 2011 n-au fost realizate în cuantumul precizat, nivelul indicatorului nefiind atins cu 14,3 mil.lei, sau cu 0,2%.

Veniturile proprii formează partea esenţială (circa 72,2%) în structura veniturilor bugetului asigurărilor sociale de stat, partea preponderentă a acestora constituind contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii virate de angajatori (78,3%). În acest aspect, auditul remarcă necesitatea intensificării activităţilor de administrare a acestor venituri.

O parte în veniturile BASS îi revine transferurilor de la bugetul de stat (27,8%), care pentru anul 2011 au fost aprobate în sumă de 2325,1 mil.lei, precizate în sumă de 2542,4 mil.lei. Reieşind din necesarul de mijloace financiare şi conform planurilor de finanţare din suma totală de transferuri, 1681,0 mil.lei (66,6%) au fost direcţionate pentru prestaţiile sociale. Transferurile de la bugetul de stat pentru acoperirea deficitului BASS au constituit 806,7 mil.lei (32%).

Prezentarea dărilor de seamă de către contribuabili nu se efectuează pe deplin.

Datoriile BASS înregistrate faţă de contribuabili au fost cauzate de neprezentarea de către aceştia a Declaraţiei privind calcularea şi utilizarea contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii Forma 4-BASS (în continuare – Declaraţia F-4BASS).

În anul 2011, obligaţia de a prezenta Forma 4-BASS au avut-o 131733 de contribuabili. Totodată, e de menţionat că, potrivit legislaţiei, contribuabilii au obligaţia de a prezenta dări de seamă chiar şi în lipsa activităţii, declarînd sume zero.

Conform informaţiei prezentate auditului de către CNAS, obligaţiunea de a prezenta Declaraţia F-4 BASS o au 84796 de contribuabili, deoarece 46937 de contribuabili au fost calificaţi ca “inactivi”.

Cu referire la calificarea contribuabililor “inactivi”, potrivit informaţiei prezentate de CNAS, precum şi ca rezultat al realizării recomandărilor Curţii de Conturi, s-au revizuit listele contribuabililor care au obligaţiunea de a prezenta Declaraţia F-4BASS. Din numărul total au fost identificaţi 46937 de contribuabili, care n-au prezentat declaraţiile o perioadă mai îndelungată de un an. Pentru o mai bună gestionare a sistemului informaţional au fost efectuate modificările necesare prin atribuirea de către CNAS acestor contribuabili a unui statut nou – “inactiv”, cu întocmirea listelor respective. În scopul evidenţei univoce a contribuabililor, CNAS, în comun cu reprezentanţii organelor fiscale, a efectuat confruntarea datelor din bazele informaţionale. În afară de aceasta, la 19954 de contribuabili li s-au atribuit statutul “lichidat” şi la 3168 de entităţi – statutul “suspendarea activităţii”, în legătură cu faptul că aceştia sînt în stare de insolvabilitate sau luaţi la evidenţa specială.

Datoriile faţă de BASS ale contribuabililor înregistrează creşteri an de an.

Neonorarea obligaţiilor de către contribuabili a determinat formarea restanţelor (cu sancţiuni financiare), la situaţia de 01.01.2011, în sumă de 739,9 mil.lei, iar la 01.01.2012 – 851,6 mil.lei, înregistrînd o creştere de 111,7 mil.lei.

Auditul relevă că CNAS a raportat în Parlament restanţe la contribuţii sociale de stat, la data de 31.12.2011, în mărime de 806,2 mil.lei, neraportînd suma restanţelor de 45,4 mil.lei, ce reprezintă datoriile luate la evidenţa specială.

Conform explicaţiilor CNAS, suma menţionată reprezintă restanţele care se sting prin scădere în baza prevederilor Codului fiscal (art.206) şi ale Regulamentului privind evidenţa specială a obligaţiei fiscale, aprobat prin Decizia Colegiului Ministerului Finanţelor nr.4/2 din 01.04.2003. Acestea reprezintă restanţa întreprinderilor insolvabile, care nu dispun de bunuri materiale, a persoanelor decedate, declarate moarte, dispărute fără veste etc. şi este imposibilă să fie încasarea prin executarea silită, fiind luate la o evidenţă specială prin scăderea din suma restanţelor totale.

Auditul remarcă că analiza evoluţiei în perioada anilor 2009-2011, reflectată în Tabelul nr.3 (Anexa 3 la prezentul Raport), a restanţelor faţă de BASS, comparativ cu evoluţia plăţilor calculate spre plată obligatorie în BASS, denotă o situaţie alarmantă. Astfel, obligaţiunile contribuabililor calculate la BASS au înregistrat o creştere de 118,7% (de la 5616,4 mil.lei în anul 2009, pînă la 6664,6 mil.lei în anul 2011), pe cînd restanţele contribuabililor faţă de BASS, în aceeaşi perioadă, au crescut cu 133,3% (de la 638,6 mil.lei pînă la 851,6 mil.lei). Astfel, ritmul de acumulări la BASS în anul 2011, în raport cu anul 2010, este mai mic decît ritmul de creştere a restanţelor, cu 14,6 puncte procentuale.

Analiza evoluţiei datoriilor contribuabililor faţă de BASS, în perioada anilor 2006-2011 (Figura 6), denotă o situaţie problematică la capitolul administrarea veniturilor BASS. Astfel, practica acumulării datoriilor de către unii contribuabili faţă de BASS în condiţii de neimpunere şi neîncasare strictă, conform normelor legale, determină creşterea continuă, semnificativă a acestora şi o insuficienţă de mijloace BASS, acoperirea cărora este compensată din mijloacele bugetului de stat.

Evoluţia datoriilor contribuabililor faţă de BASS

în perioada anilor 2006-2011

Figura 6

Sursă: Declaraţiile F-4 BASS pe anii 2006-2011

Conform procedurii prestabilite, CNAS transmite IFPS informaţia privind calcularea, modificarea şi stingerea obligaţiilor BASS. În actul de primire-predare a informaţiei privind transmiterea soldurilor la IFPS se reflectă cuantumul cumulativ al obligaţiei, care include restanţele şi sumele plătite în plus.

Potrivit informaţiei CNAS, datoriile contribuabililor faţă de BASS, la 01.01.2012, constituiau 851,6 mil.lei. Acest sold include 45,4 mil.lei, datorii la evidenţă specială, precum şi 1,0 mil.lei contribuţii individuale, care nu se transmite la IFPS. De menţionat că, conform acesteia, soldul datoriilor aferent contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii constituie 717,9 mil.lei. În acelaşi timp, potrivit datelor oferite de IFPS, soldul datoriilor aferente contribuţiilor constituie 713,8 mil.lei.

Astfel, s-a constatat o divergenţă dintre date, la capitolele contribuţii, de 4,1 mil.lei. În aceste condiţii, auditul remarcă că necorespunderea datelor privind restanţele faţă de BASS va determina neadministrarea eficientă a mijloacelor BASS prin neacumularea deplină a acestora.

RECOMANDARE:

Casei Naţionale de Asigurări Sociale, în comun cu Inspectoratul Fiscal Principal de Stat:

3. Să identifice motivele necorespunderii datelor privind soldurile înregistrate în sistemele informaţionale, avînd ca scop eliminarea şi evitarea pe viitor a acestor situaţii.

Cu toate că datoriile faţă de BASS sînt majore, organele abilitate nu întreprind măsuri suficiente privind încasarea corespunzătoare a majorărilor de întîrziere aferente.

Conform prevederilor legale¹³, neplata contribuţiei de asigurări sociale în termenele stabilite atrage după sine majorări calculate pentru fiecare zi de întîrziere, pînă la data plăţii sumei datorate, care se fac venit la BASS. Calcularea majorării de întîrziere se efectuează de către CNAS¹⁴, iar pentru contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii calculate în urma controlului fiscal – de către Serviciul Fiscal de Stat.

_________________________

¹³ Art.28 (1) din Legea privind sistemul public de asigurări sociale.

¹⁴ Art.10 (2) din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2011.

Astfel, în perioada auditată, s-au calculat majorări de întîrziere la 41633 contribuabili, în sumă de 63,3 mil.lei. De asemenea, auditul menţionează că în anul 2011 li s-au efectuat recalculare a majorărilor de întîrziere la 503 plătitori la BASS, din care în sensul diminuării în sumă de 7,9 mil.lei.

Auditul menţionează că CNAS nu dispune de reglementări depline ale procedurilor la acest capitol (de la calcularea majorărilor de întîrziere, pînă la informarea şi raportarea acestor sume de către contribuabili), ceea ce creează precondiţii de neîncasare a acestor venituri la BASS şi posibile recalculări spre diminuare.

Aceste circumstanţe au determinat situaţii de neadministrare şi neîncasare a acestor obligaţiuni. Datoriile contribuabililor la capitolul majorări de întîrziere, la finele anului 2011, însumau 93,2 mil.lei, înregistrînd o creştere de 36,8 mil.lei, comparativ cu anul 2010, şi de 91,0 mil.lei, faţă de anul 2009. Astfel, auditul relevă o rată de încasare la un nivel scăzut a acestor venituri, care în anul 2009 a constituit 30%, iar în anul 2011 – 17,6%. În aceste condiţii, se atestă că, pe parcursul anului 2011, recalculările majorărilor de întîrzieri efectuate (7,9 mil.lei) au constituit 12,5 puncte procentuale faţă de suma total calculată.

De menţionat că în cadrul deplasărilor la agenţii economici, care au înregistrat datorii la plăţile de bază şi la majorări de întîrziere, la sfîrşitul anului 2011, auditul a constatat că majorările nu sînt înregistrate în evidenţa contabilă a contribuabililor, cum ar fi: Teatrul Naţional de Operă şi Balet (710,9 mii lei), Î.S. “Regia Transport Electric” (865,3 mii lei), S.A. “Topaz” (14,3 mii lei). Ca rezultat al acţiunilor de audit (iunie-iulie 2012), Î.S. “Regia Transport Electric” a transferat datorii privind contribuţiile de asigurări sociale de stat la BASS în sumă de 1,5 mil.lei.

Concluzie:

Tendinţa de creştere a majorărilor de întîrziere denotă o administrare neeficientă a plăţilor la BASS, precum şi o colaborare redusă a organelor abilitate cu contribuabilii în sensul acumulării în termen a obligaţiilor faţă de BASS. Măsurile întreprinse de CNAS, prin aplicarea doar a majorărilor de întîrziere, nu sînt rezultative, deoarece nu disciplinează agenţii economici în aspectul onorării obligaţiilor faţă de BASS, datoriile înregistrînd o creştere continuă, menţinîndu-se situaţia privind înregistrarea şi raportarea neveridică de către agenţii economici a situaţiei privind obligaţiile faţă de BASS.

Acumularea restanţelor la acest capitol indică şi faptul că pîrghiile legale existente nu sînt eficiente şi nu se soldează cu efectul aşteptat, adică nu motivează pe deplin contribuabilii să-şi onoreze obligaţiile în termen.

Imposibilitatea identificării la momentul potrivit a persoanelor înregistrate ca titulari de patentă care au achitat contribuţii condiţionează înregistrarea acestor sume la contul plăţilor neidentificate şi, respectiv, poate influenţa asupra dreptului persoanelor de a beneficia de prestaţii sociale.

Conform art.17 alin.(1) din Legea nr.93-XIV din 15.07.1998 “Cu privire la patenta de întreprinzător”, titularii de patentă trebuie să achite contribuţia de asigurare socială de stat, cu excepţia pensionarilor şi invalizilor de toate grupele. Achitarea acestei contribuţii îi asigură titularului de patentă dreptul la pensia minimă pentru limită de vîrstă şi la ajutor de deces prevăzute de legislaţie. Durata activităţii desfăşurate în baza patentei se include în vechimea în muncă a titularului de patentă, cu condiţia achitării contribuţiilor de asigurări sociale de stat.

CNAS nu deţine informaţia integrală cu privire la numărul titularilor de patente eliberate şi nu dispune de pîrghii de a înregistra toate persoanele care au achitat contribuţii de asigurări sociale la momentul obţinerii patentei. Astfel, sumele achitate de aceşti contribuabili (deţinători de patentă de întreprinzător, care nu s-au înregistrat la CNAS) se reflectă de către CNAS la contul plăţilor neidentificate “999”. Acest fapt are un impact negativ asupra procesului de stabilire a drepturilor acestor titulari de patentă la pensie de asigurări, deoarece perioada dată nu se ia în considerare la stabilirea stagiului de cotizare.

De asemenea, dările de seamă ale CNAS nu conţin datele veridice privind datoriile titularilor de patentă faţă de BASS, deoarece nu este prevăzută modalitatea şi momentul aplicării diferenţei de tarif la trecerea dintr-un an în altul şi, respectiv, nu se întreprind măsuri privind încasarea acestora, în cazul cînd aceste persoane nu se adresează pentru prelungirea patentei. Totodată, CNAS nu deţine o informaţie generalizată privind datoriile atît debitoare, cît şi creditoare aferente contribuţiilor calculate şi achitate de titularii de patentă.

Luînd în consideraţie că Legea BASS pe anul 2011 a fost publicată şi, respectiv, pusă în aplicare din 20.04.2011, menţionăm că, deşi au fost perfectate precizări în actele interne privind aplicarea diferenţei de tarif, CTAS au aplicat neuniform calcularea diferenţei de sumă la deţinătorii de patentă asiguraţi şi înregistraţi la CNAS. Astfel, la unii titulari de patentă s-a aplicat de către CTAS calculul de la 01.01.2011, la alţii – de la 01.04.2011 şi chiar de la 01.05.2011. Conform explicaţiilor CNAS, titularii de patentă aveau obligaţia de a achita diferenţa de tarif începînd cu 1 mai 2011, însă n-a fost prezentat temeiul juridic.

Modalitatea aplicată de către CNAS privind calcularea diferenţei de sumă titularilor de patentă generează nu doar nereflectarea datoriilor contribuabililor, ci şi riscul neluării în calcul a perioadei respective la calcularea stagiului de cotizare şi, totodată, pune în situaţii neegale contribuabilii prin aplicarea neuniformă a acestei diferenţe (numărul de luni pentru care se achită diferenţa).

Prevederile contradictorii ale cadrului legal determină neasigurarea persoanelor angajate prin contracte în străinătate.

Conform Legii BASS, persoanele angajate prin contracte în străinătate sînt obligate să înregistreze contractele la CNAS şi să achite tariful unic – 4368 lei pentru anul 2011, pentru perioada contractului.

CNAS nu deţine pîrghii de identificare a tuturor persoanelor ce pleacă la muncă peste hotare. Astfel, persoanele ce pleacă peste hotare puteau înregistra contractul de muncă la Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei şi la Agenţia Naţională de Ocupare a Forţei de Muncă doar după înregistrarea acestuia la CNAS şi achitarea contribuţiilor aferente.

Totodată, art.16 din Legea nr.180-XVI din 10.07.2008 “Cu privire la migraţia de muncă” nu prevede obligaţia, ci doar dreptul de a înregistra contractul de muncă la CNAS. Astfel, la finele anului 2011, s-a creat situaţia cînd persoanele fizice nu mai înregistrau contractele la CNAS.

De asemenea, conform procedurilor, încasarea diferenţelor de tarif pentru persoanele care au încheiat contracte pentru o perioadă ce depăşeşte anul bugetar, trebuia să se efectueze la întoarcerea în ţară.

CNAS nu reflecta sumele aferente diferenţei de tarif ca datorie la contul contribuabililor (titularii de patentă şi persoanele angajate prin contracte în străinătate) şi, astfel, IFPS n-a întreprins măsuri pentru încasarea acestora. CNAS a explicat nereflectarea datoriilor prin imposibilitatea de a organiza evidenţa separată pe fiecare beneficiar, precum şi a cheltuielilor suplimentare de întreţinere a sistemului informaţional.

Concluzie:

Executarea veniturilor privind contribuţiile achitate de titularii patentei de întreprinzător şi persoanele angajate prin contracte în străinătate se efectuează cu unele rezerve. Lipsa pîrghiilor de înregistrare a persoanelor care au achitat contribuţii de asigurări sociale la momentul obţinerii patentei, incertitudinea constatată în anul 2011 privind aplicarea diferenţelor de tarif, precum şi mecanismul care se aplică la momentul actual, din motivul indisciplinei contribuabililor, va determina dificultăţi la stabilirea drepturilor acestora de a beneficia de pensie, din cauza neluării în calcul a perioadei pentru care nu s-a reflectat la contul personal contribuţia achitată şi nu s-a achitat diferenţa de tarif.

RECOMANDĂRI:

Casei Naţionale de Asigurări Sociale şi Inspectoratului Fiscal Principal de Stat:

4. Să asigure soluţionarea problemelor ce ţin de reflectarea diferenţelor de tarif.

Casei Naţionale de Asigurări Sociale:

5. Să elaboreze proceduri interne privind modalitatea de utilizare şi analiză a informaţiei oferite de IFPS.

3.2.2. Executarea cheltuielilor

A. Prestaţiile de asigurări sociale de stat

Prin tergiversarea emiterii deciziilor de acordare a drepturilor la pensiile pentru limită de vîrstă, de urmaş şi de invaliditate de către CNAS, plata pensiei se efectuează cu întîrziere, fiind afectate respectiv interesele beneficiarilor.

Potrivit art.30 (1) din Legea nr.156-XIV din 14.10.1998 “Privind pensiile de asigurări sociale de stat”¹⁵, responsabili de stabilirea şi plata pensiilor sînt organele de asigurări sociale (CNAS şi CTAS).

_________________________

¹⁵ Legea nr.156-XIV din 14.10.1998 “Privind pensiile de asigurări sociale de stat” (în continuare – Legea privind pensiile de asigurări sociale de stat)

Modalitatea de calcul a pensiilor pentru limită de vîrstă este diferenţiată în funcţie de perioada realizării venitului asigurat: pînă la 01.01.1999, pînă la şi după 01.01.1999, şi după 01.01.1999. Astfel, la stabilirea pensiei se aplică formule complexe, fiind luaţi în calcul un şir de indicatori.

Auditul remarcă că modalitatea de calculare a pensiei este una destul de complicată şi neclară pentru beneficiari, generînd astfel în rîndurile pensionarilor un şir de nemulţumiri, obiecţii şi dezacorduri cu cuantumul pensiei. În acest aspect, auditul a constatat că, pe parcursul anului 2011, în legătură cu acest fapt, în adresa CNAS au parvenit 1091 de petiţii, iar în adresa CTAS – 257 de petiţii.

Pensia se acordă la cererea persoanei care a obţinut dreptul la pensie sau a tutorelui (curatorului) acesteia. Cererea de pensionare şi actele necesare se depun la organul teritorial de asigurări sociale (CTAS) de la domiciliul asiguratului, unde se înregistrează în mod obligatoriu. Acordarea drepturilor la pensie sau respingerea cererii de pensionare urmează a fi efectuată prin decizie, emisă de CTAS şi semnată de conducătorul acesteia, în termen de 15 zile de la data depunerii cererii cu toate actele necesare.

Astfel, pe parcursul anului 2011 au fost stabilite 50480 de pensii. Urmare a verificării dosarelor de pensionare de către Direcţia generală control şi aplicarea legislaţiei pentru drepturi sociale din cadrul CNAS în cuantum mai mare de 1000 lei (în număr de 15276), în aspectul regularităţii stabilii lor, pe parcursul anului 2011, celor 41 de CTAS le-au fost restituite 577 de dosare de pensionare, ca rezultat al stabilirii erorilor de următoarea natură: stabilirea neconformă, calcularea incorectă a stagiului de cotizare, calcularea incorectă a venitului asigurat, calcularea incorectă a mărimii pensiei, depăşirea termenelor de stabilire. Astfel, nivelul general de “rebut” identificat de CNAS şi înlăturat a constituit 3,5%.

În cadrul CNAS este instituit un sistem de control intern complex, care prevede controlul dosarelor la diferite niveluri: aparatul central şi CTAS, elemente de control intern integrate în sistemul informaţional, controlul corectitudinii acordării drepturilor sociale cetăţenilor, controlul veridicităţii datelor incluse în documentele prezentate de beneficiari ce confirmă stagiul de cotizare şi venitul asigurat etc. Astfel, prin controalele sale, Direcţia generală control şi aplicarea legislaţiei din cadrul CNAS acoperă circa 30% din totalul numărului de pensii stabilite pe parcursul anului 2011.

Analiza acestor activităţi denotă intensitatea şi rezultativitatea acţiunilor CNAS de identificare a erorilor. Conform informaţiei CNAS, Casele Teritoriale cu cel mai mare nivel al rebutului au fost: Dubăsari (25,0%); Vulcăneşti (12,3%); Cahul (7,8%); Glodeni (7,7%); Rîşcani şi Cantemir (7,0%); Rezina (6,6%) şi Căuşeni (6,4%).

Totodată, pe parcursul anului 2011, de către Direcţie au fost prevenite 321 de cazuri de supraplăţi ale pensiei din BASS, în sumă de 899,9 mii lei, şi 176 de cazuri de plată incompletă a pensiei în valoare de 148,5 mii lei.

În cadrul activităţilor de audit în teritoriu la CTAS Ciocana, Orhei, Străşeni şi Anenii Noi auditul a verificat dosarele de pensionare întocmite pe parcursul anului 2011, selectate pentru testare în aspectul respectării termenului de emitere a deciziei de acordare a drepturilor la pensiile pentru limită de vîrstă, de urmaş şi de invaliditate (15 zile), prevăzut prin art.31 alin.(3) din Legea privind pensiile de asigurări sociale de stat. Ca rezultat, au fost stabilite cazuri de nerespectare a termenului de emitere a deciziei de acordare a drepturilor la: pensia pentru limită de vîrstă – 62,5% (50 de cazuri din 80 de cazuri verificate), pensia de invaliditate – 46% (35 de cazuri din 76 verificate) şi pensia de urmaş – 49% (28 de cazuri din 57 verificate).

În contextul celor expuse, se remarcă o tendinţă de întîrziere a emiterii în termen a deciziilor de acordare a drepturilor la pensie, de pînă la 3 luni, astfel fiind afectate interesele beneficiarilor prin efectuarea plăţii pensiei cu întîrziere.

Potrivit explicaţiilor CNAS, organele de asigurări sociale, în temeiul art.30 din Legea nr.156-XIV din 14.10.1998, au dreptul de a efectua controlul asupra autenticităţii actelor ce confirmă stagiul de cotizare şi venitul asigurat, eliberate de organele abilitate. Astfel, actul de verificare în care sînt constatate rezultatele controlului reprezintă document necesar la stabilirea pensiei şi, respectiv, termenul de emitere a deciziei de 15 zile decurge din data perfectări actului de verificare a documentelor, care este documentul final ce confirmă/infirmă veridicitatea certificatelor de salariu prezentate.

RECOMANDARE:

Casei Naţionale de Asigurări Sociale:

6. Să prestabilească proceduri scrise interne privind emiterea deciziilor de acordare a drepturilor la pensii, în termenele stabilite conform legislaţiei, cu specificarea perioadei de efectuare a verificărilor de rigoare, întru responsabilizarea persoanelor implicate în aceste procese referitor la înlăturarea tergiversărilor.

Procedura de achitare a pensiilor

Potrivit prevederilor legale¹⁶, plata pensiilor se efectuează prin intermediul Î.S. “Poşta Moldovei” şi a instituţiilor financiare selectate în bază de concurs, potrivit contractului încheiat cu CNAS.

_________________________

¹⁶ Hotărîrea Guvernului nr.929 din 15.08.2006 “Pentru aprobarea Regulamentului privind modul de plată a pensiilor stabilite în sistemul public de asigurări sociale de stat şi alocaţiilor sociale de stat”.

Pe parcursul anului 2011, plata pensiilor s-a efectuat de către Î.S. “Poşta Moldovei”, în baza contractelor încheiate cu CNAS.

Concomitent, auditul a constatat că CNAS, fără a desfăşura licitaţie publică, a încheiat cu S.A. “Banca de Economii” contractul privind plata pensiei, indemnizaţiei şi alocaţiei sociale beneficiarilor CNAS prin intermediul instituţiilor S.A. “Băncii de Economii” şi contractul privind plata pensiei, indemnizaţiei şi alocaţiei sociale beneficiarilor CNAS prin intermediul conturilor speciale de card, în anul 2010. Acţiunea acestor contracte a fost prelungită şi pentru anul 2011 în baza acordurilor adiţionale din 31.12.2010. CNAS a motivat situaţia prin faptul că beneficiarii îşi selectează de sine stătător instituţia financiară în care doresc să se deservească.

Auditul remarcă că Instrucţiunea privind plata pensiilor şi alocaţiilor sociale de stat de către Î.S. “Poşta Moldovei”, a fost aprobată de către Consiliul de Administraţie al CNAS, prin Decizia nr.8 din 28.12.2004. Astfel, CNAS, contrar prevederilor regulamentare¹⁷, nu dispune de o instrucţiune coordonată cu Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor.

_________________________

¹⁷ Pct.4 din Regulamentul privind modul de plată a pensiilor stabilite în sistemul public de asigurări sociale de stat şi alocaţiilor sociale de stat, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.929 din 15.08.2006.

De asemenea, CNAS n-a dispus de instrucţiune privind modul de plată a pensiilor şi alocaţiilor prin intermediul instituţiilor financiare, aceasta fiind elaborată în 2012.

În urma verificării respectării condiţiilor contractuale de către Î.S. “Poşta Moldovei” privind restituirea CNAS în ultima zi lucrătoare a lunii a mijloacelor băneşti neutilizate din prestaţii sociale ce depăşesc suma de 10,0 mii lei de la Centrele de poştă, iar în mun.Chişinău – 30,0 mii lei, în mun.Bălţi – 20,0 mii lei, s-a constatat că, pe parcursul anului 2011, la contul CNAS n-au fost rambursate în termenele stabilite mijloace băneşti neutilizate în sumă totală de circa 2123,3 mii lei. Sumele cele mai semnificative nerambursate în termenele stabilite de către Centrele de poştă au fost înregistrate în următoarele raioane: Sîngerei – 272,3 mii lei, Hînceşti – 244,1 mii lei; Chişinău – 51,5 mii lei; Ungheni – 97,1 mii lei; Cantemir – 74,2 mii lei; Teleneşti – 60,1 mii lei; Soroca – 43,8 mii lei; Ocniţa – 40,2 mii lei; Briceni – 122,2 mii lei; Comrat – 58,4 mii lei; Orhei – 50,5 mii lei; Şoldăneşti – 141,1 mii lei; Leova – 181,7 mii lei; Făleşti – 64,7 mii lei; Teleneşti – 101,5 mii lei.

Auditul remarcă că, la acest capitol, n-a fost implementată recomandarea auditului precedent. Astfel, contractele încheiate de CNAS cu Î.S. “Poşta Moldovei” nu conţin clauze care ar prevedea penalizarea prestatorului de servicii (Î.S. “Poşta Moldovei”) pentru nerespectarea condiţiilor contractuale, adică rambursarea mijloacelor băneşti neutilizate în ultima zi lucrătoare a lunii la contul CNAS. Totodată, în această situaţie, CNAS este lipsită de pîrghii de constrîngere şi penalizare a prestatorului de servicii (Î.S. “Poşta Moldovei”) şi, respectiv, nu poate asigura utilizarea şi gestionarea eficientă a mijloacelor BASS.

Urmare a verificării monitorizării de către CTAS şi CNAS a regularităţii plăţii pensiilor de asigurări sociale, potrivit informaţiilor acestora, pe parcursul anului 2011, de către colaboratorii CNAS şi CTAS, în comun cu reprezentanţii Centrelor de poştă, au fost efectuate 1140 de controale la oficiile poştale din republică privind corectitudinea plăţii pensiilor. Ca rezultat, s-au constatat unele nereguli, cum ar fi: lipsa în dispoziţia de plată a datelor privind buletinul de identitate şi modelul semnăturii beneficiarului în rubrica stabilită; necorespunderea semnăturii în primirea pensiei cu modelul semnăturii în dispoziţia de plată; achitarea pensiei în baza procurii cu termen expirat; nerespectarea datei de plată stabilită pentru beneficiari.

RECOMANDARE:

Casei Naţionale de Asigurări Sociale:

7. Să elaboreze un mecanism de responsabilizare a entităţilor prin intermediul cărora se achită pensiile, în scopul respectării prevederilor prestabilite la plata acestora.

B. Prestaţiile de asistenţă socială

În cadrul prestaţiilor de asistenţă socială, CNAS intervine ca intermediar responsabil de achitarea plăţilor de asistenţă socială şi nu dispune de pîrghii de a verifica corectitudinea stabilirii acestor plăţi.

În procesul de elaborare a proiectului de buget la acest compartiment un rol important îi revine Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei (în continuare – MMPSF), care determină priorităţile anuale ale politicii sociale, iar în conformitate cu acordul de colaborare cu CNAS îi revine responsabilitatea pentru elaborarea politicii şi metodologiei de implementare a Legii nr.133-XVI din 13.06.2008 “Cu privire la ajutorul social”.

Mecanismul existent de stabilire a prestaţiilor sociale presupune riscuri la identificarea beneficiarilor şi cuantumului aferent. Responsabilitatea de a verifica aceste procese revine MMPSF, ca o măsură de asigurare a regularităţii acestor plăţi fiind crearea Inspecţiei Sociale.

Astfel, la planificarea cheltuielilor aferente ajutorului social şi a ajutorului pentru perioada rece a anului, MMPSF înaintează propuneri către Ministerul Finanţelor privind necesarul de mijloace pentru aceste tipuri de prestaţii.

Finanţarea ajutorului social, destinat familiilor defavorizate, se efectuează din mijloacele bugetului de stat, prin intermediul BASS.

În perioada anului 2011, comparativ cu anul 2010, se constată o majorare a cheltuielilor efective cu 44,6 mil.lei (16%), valoarea totală a cărora a constituit 326,4 mil.lei.

Conform Raportului privind executarea BASS la partea de cheltuieli, datoria înregistrată faţă de beneficiarii de ajutor social a constituit 3,5 mil.lei, ca urmare a calculării şi neridicării de către 3441 de beneficiari, aceasta constituind soldul sumei neachitate faţă de beneficiari de către S.A. “Banca de Economii”.

Sporul cheltuielilor pentru ajutorul social s-a datorat majorării continue a numărului de beneficiari, precum şi a nivelului venitului lunar minim garantat (diferenţa dintre venitul real şi cel garantat).¹⁸ Astfel, numărul mediu de beneficiari în anul 2011 a constituit 32706, adică cu 6668 de beneficiari mai mult faţă de anul 2010.

_________________________

¹⁸ Pentru determinarea cuantumului ajutorului social în conformitate cu Legea nr.133-XVI din 13 iunie 2008 “Cu privire la ajutorul social”, a fost stabilit (potrivit Legii bugetului de stat pe anul 2011 nr.52 din 31.03.2011) pe anul 2011 nivelul venitului lunar minim garantat în perioada ianuarie-iunie 2011 în mărime de 530 de lei, iar începînd cu 1 iulie 2011 – de 575 de lei.

Evoluţia numărului de beneficiari şi mijloacelor utilizate în aceste scopuri se prezintă în Diagramele ce urmează (Figura 7 şi Figura 8).

Ajutorul social transferat de CNAS, mii lei

Figura 7

Sursă: Comenzile CNAS (perioada 2010-2011)

privind transferarea mijloacelor băneşti.

Numărul de beneficiari de ajutor social

Figura 8

Sursă: Comenzile CNAS (perioada 2010-2011)

privind transferarea mijloacelor băneşti.

CNAS şi CTAS oferă servicii de prelucrare şi gestionare a plăţii ajutorului social, acestea neavînd atribuţii privind stabilirea beneficiarilor, responsabilitatea, în acest caz, revenind specialiştilor Direcţiilor/Secţiilor de asistenţă socială¹⁹.

_________________________

¹⁹ Hotărîrea Guvernului nr.1167 din 16.10.2008 “Pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de stabilire şi plată a ajutorului social”.

În rezultatul vizitei în cadrul Direcţiilor/Secţiilor de asistenţă socială, s-a constatat că CTAS doar acumulează de la acestea informaţia privind numărul de beneficiarilor şi valoarea aferentă plăţilor de ajutor social, controlul limitîndu-se la aplicarea de modificări în Registrul de Stat al evidenţei individuale şi atribuirea de coduri personale de asigurări sociale (CPAS) solicitanţilor care nu dispun de acestea.

În luna mai CNAS, dispunînd de sold de mijloace băneşti obţinute din bugetul de stat şi destinat plăţilor de ajutor social, a solicitat şi a primit mijloace de la acesta, neluînd în calcul valoarea acestuia.

În acest context, în mai 2011, CNAS, dispunînd de un sold de 916,7 mii lei, a solicitat din sursele bugetului de stat o finanţare pentru plăţile de ajutor social în valoare de 30,4 mil.lei, conform planului de finanţare. Astfel, nesolicitarea de către beneficiari a ajutoarelor pe parcursul anului condiţionează formarea unor solduri semnificative la conturile CNAS în S.A. “Banca de Economii”.

Valoarea mijloacelor precizate pentru prestaţiile de asistenţă socială în perioada rece a anului 2011 a constituit 227,8 mil.lei, cheltuielile efective alcătuind 218,0 mil.lei.

Conform Raportului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat la partea de cheltuieli, la situaţia din 1 ianuarie 2012, datoria faţă de beneficiari a constituit 913,0 mii lei, sumă care reprezintă mijloacele calculate şi neridicate de către beneficiari, inclusiv pentru:

• compensaţii sociale în perioada rece – 31,5 mii lei;

• ajutor social în perioada rece – 815,3 mii lei;

• compensaţii sociale unice – 66,2 mii lei.

În vederea monitorizării plăţilor ce ţin de ajutorul în perioada rece, specialiştii CNAS au supus controlului unele aspecte care ţin de operativitatea plăţilor, corectitudinea utilizării mijloacelor financiare transferate şi corectitudinea achitării plăţilor în baza procurilor. Controalele au fost efectuate la nivelul instituţiei financiare, distribuitor al prestaţiei sociale. Ca rezultat, au fost depistate încălcări ce ţin de achitarea compensaţiilor în lipsa prezentării procurii şi neachitarea tuturor prestaţiilor sociale pentru lunile precedente.

Verificarea autenticităţii informaţiilor prezentate pentru stabilirea ajutorului social se efectuează nemijlocit de către organul care a stabilit ajutorul social, deoarece CNAS, în condiţiile legii, este instituţia care doar distribuie acest tip de prestaţie.

În cazul compensaţiilor sociale în perioada rece a anului se constată o diminuare continuă a numărului de beneficiari şi a sumelor calculate aferente acestei plăţi. Acest fapt se datorează micşorării numărului de persoane care întrunesc criteriile prevăzute pentru stabilirea acestui tip de prestaţie. Astfel, dacă în ianuarie 2011, numărul de beneficiari a constituit 9351 şi suma calculată – 1807,5 mii lei, atunci în decembrie numărul acestora a constituit 126 de beneficiari cu suma calculată – 37,3 mii lei.

Totodată, valoarea sumelor rambursate de S.A. “Banca de Economii” pentru prestaţiile neachitate către beneficiari a constituit 7803,0 mii lei, aceştia fiind în drept de a solicita prestaţia în decurs de 3 ani din luna stabilirii. Este de remarcat că partea cea mai semnificativă a acestor restituiri o constituie sumele calculate aferente anului 2010 (restituiri în lunile februarie şi martie 2011 – 6191,3 mii lei şi, respectiv, 1217,6 mii lei). Acest fapt a permis formarea unui sold în sumă de 4263,3 mii lei, conform situaţiei din 30.12.2011.

În opinia auditului, situaţia privind formarea soldurilor indică că beneficiarii nu ridică în termen aceste mijloace. Astfel, valoarea medie a soldului lunar la conturile instituţiei financiare privind ajutorul social a constituit 3579,7 mii lei.

Totodată, soldul aferent tuturor prestaţiilor de asistenţă socială transferate din bugetul de stat, la 31.12.2011, a constituit 15414,6 mii lei.

Se relevă că soldul menţionat este disponibil la conturile deschise în S.A. “Banca de Economii” de către CNAS, acest fapt oferindu-i băncii posibilitate de a utiliza mijloacele respective, fără a-i impune unele costuri (dobîndă). De menţionat că CNAS, pe parcursul perioadei de gestiune, a achitat comisioane pentru serviciile băncii.

RECOMANDARE:

Casei Naţionale de Asigurări Sociale:

8. Să asigure includerea în clauzele contractuale cu instituţiile financiare, prestatoare de servicii de distribuire a plăţilor sociale, a prevederii privind achitarea dobînzii la soldul disponibil la cont, precum şi a responsabilizării întru respectarea reglementărilor la plata prestaţiilor sociale.

C. Întreţinerea CNAS

CNAS a gestionat mijloacele financiare alocate pentru întreţinere cu unele rezerve, admiţînd cazuri de utilizare necorespunzătoare a mijloacelor financiare şi raportînd neadecvat unele cheltuieli.

Retribuirea muncii

În urma verificărilor efectuate, s-a constatat că reflectarea şi raportarea cheltuielilor s-a efectuat regulamentar, însă există rezerve privind regularitatea calculării şi plăţii premiilor, sporurilor, precum şi pentru munca suplimentară efectuată în zile de odihnă.

Salariul funcţiei este stabilit conform legislaţiei, totodată, s-a constatat că CNAS mai practică remunerarea muncii suplimentare (pentru sîmbete şi duminici), care a fost condiţionată de activităţile urgente.

Premiile lunare şi sporurile ca cuantum se încadrează în limitele stabilite, însă nu există o reglementare a indicatorilor măsurabili la evaluarea performanţelor angajaţilor, fapt ce generează achitarea, pentru perioada auditată, a sporurilor şi suplimentelor pentru înaltă eficienţă, complexitate şi intensitatea muncii în condiţii subiective. De asemenea, se achită pe destinaţii necorespunzătoare unele dintre care ţin de exercitarea nemijlocită a atribuţiilor de serviciu. Totodată, conform Hotărîrii Guvernului 525 din 16.05.2006 “Privind salarizarea funcţionarilor publici şi persoanelor care efectuează deservirea tehnică”, angajaţilor CNAS li se achită un spor de 20% pentru exercitarea atribuţiilor în termene restrînse. Aceste sporuri şi premii se aprobă lunar de către conducere la propunerea şefilor de subdiviziuni. Astfel un şir de sporuri şi premii se suprapun ca destinaţie.

În acelaşi timp, lucrătorilor TI, în legătură cu sporirea volumului de lucru pentru implementarea noului sistem informaţional, li s-au achitat pentru anul 2011 sporuri prestabilite valoric în sumă de 210,0 mii lei.

Pe parcursul anului 2011, s-a constatat achitarea necorespunzătoare a premiilor unice, acestea fiind stabilite în unele cazuri pentru realizarea indicatorilor de activitate.

Analizînd structura cheltuielilor privind retribuirea muncii, s-a constatat că din totalul cheltuielilor pentru retribuirea muncii ponderea cea mai mare revine salariului funcţiei (inclusiv sporului pentru vechime în muncă şi grad) – 43,1%, suplimentelor – 40,15%, fiind urmate de premiile unice – 26,4% şi premiile lunare – 21,1%.

Numărul statelor aprobate au constituit în total 1333 de unităţi, numărul efectiv de unităţi fiind cu 130 de unităţi mai puţin (1203). Astfel, numărul total de unităţi aprobate, conform statelor de personal, a fost completat la nivel de 90,3%. Pentru anul 2011, potrivit schemei de încadrare, statele de personal ale aparatului central au fost aprobate în număr de 395 de unităţi, din care: 104 unităţi conducători şi 279 – funcţionari publici de execuţie. Efectiv statele de personal, la 31.12.2011, au fost completate, conform calculelor auditului, la nivel de 84,3% faţă de cele planificate, numărul mediu realizat fiind de 333 de unităţi. La analiza schemei de încadrare s-a constatat că cota personalului de conducere în cadrul aparatului central a constituit 29%.

În condiţiile existenţei posturilor vacante nominalizate se creează premise de formare a economiilor la fondul de remunerare a muncii, precum şi persistă riscul de exercitare necalitativă şi în termen a atribuţiilor de serviciu. În acelaşi timp, se suportă cheltuieli suplimentare pentru munca exercitată peste program de angajaţi.

Regularitatea achiziţiilor publice

În cadrul auditării procedurilor de achiziţii pentru procurările de mijloace fixe de către CNAS abateri de la prevederile legale n-au fost stabilite, totodată constatîndu-se unele nereguli.

Astfel, la finele anului 2010 a fost achitată în avans suma de 1323,3 mii lei pentru achiziţionarea unui server, cu toate că, conform clauzelor contractuale, suma urma a fi transferată după livrarea obiectului. De asemenea, s-a constatat achitarea sumei de 16,0 mii lei, la data de 24.12.2010, pentru achiziţionarea unei piese de schimb, care a fost livrată la data de 10.02.2011, adică cu o întîrziere de 19 zile.

Auditul relevă că la planificarea cheltuielilor destinate procurărilor de mijloace fixe au fost aprobate mijloace în sumă de 6814,6 mii lei, pe cînd au fost utilizate mijloace în sumă de 4279,8 mii lei, ceea ce a condiţionat imobilizarea mijloacelor publice în sumă de 2534,8 mii lei şi indică repetat rezervele existente la planificare.

De menţionat că lista mijloacelor fixe la capitolul denumiri se întocmeşte conform specificaţiilor din facturile fiscale şi, în unele cazuri, nefiind clar determinat obiectul. Acest fapt creează dificultăţi la atribuirea corectă a mijloacelor fixe, stabilirea perioadei de utilizare, în scopul calculări uzurii, precum şi la asigurarea integrităţii.

Regularitatea cheltuielilor aferente locaţiunii

CNAS n-a înregistrat regulamentar la organul cadastral contractul privind preluarea în locaţiune a încăperilor din cadrul unui imobil.

În scopul derulării activităţii curente a CNAS, instituţia a recurs la preluarea în locaţiune a unor spaţii de la persoane terţe. Astfel, potrivit situaţiei din 31.12.2011, suprafaţa încăperilor închiriate de către CNAS constituia 10564 metri pătraţi. În conformitate cu Raportul privind executarea bugetului instituţiei publice din contul cheltuielilor de bază, la situaţia din 01.01.2012, cheltuielile efective aferente locaţiunii bunurilor au constituit 2060,1 mii lei, sau cu 64,1 mii lei mai mult (3,2%) decît în anul 2010. Potrivit condiţiilor contractului de arendă din 06.09.2006, CNAS a preluat în arendă încăperi situate la primul etaj în clădirea de pe strada Gh.Tudor 3, or.Chişinău, cu suprafaţa de 145 metri pătraţi. Plata de locaţiune a unui metru pătrat a constituit 126 lei. Termenul de arendare a fost stabilit pentru perioada 01.01.2007-01.01.2020 (18 ani). Conform prevederilor regulamentare, contractul de locaţiune a unui bun imobil pe un termen ce depăşeşte 3 ani trebuie înscris în registrul bunurilor imobile. Potrivit informaţiei prezentate de către CNAS, contractul de locaţiune nu este înregistrat la organul cadastral teritorial, fapt care contravine art.876 alin.(2) din Codul civil. Totodată, neînregistrarea contractului de locaţiune la organul cadastral teritorial contravine şi art.43 din Legea cadastrului bunurilor imobile²⁰ care prevede că dreptul de folosinţă de arendă asupra bunului imobil pe un termen mai mare de 3 ani este supus înregistrării obligatorii. Este de menţionat că nerespectarea acestor prevederi are ca efect inopozabilitatea (nu poate fi invocat, nu are putere juridică) contractului faţă de un terţ. Totodată, aceasta determină riscul continuităţii activităţii CNAS în încăperile preluate în locaţiune.

_________________________

²⁰ Legea cadastrului bunurilor imobile nr.1543-XIII din 25.02.1998.

Se relevă că, deşi în unele cazuri (CTAS Orhei) la preluarea în locaţiune a încăperilor în calculul suprafeţelor a fost inclusă şi cota-parte din scară şi coridorul de uz comun cu alţi locatari, în cazul predării în locaţiune a birourilor din clădirea cu adresa Burebista 108, or.Chişinău, CNAS n-a examinat şi n-a înaintat predarea coridorului (80,7 metri pătraţi) proporţional cu suprafeţele ocupate de locatari.

De remarcat că CNAS în acelaşi timp predă în locaţiune încăperi şi la comparaţia preţurilor s-a constatat că acestea, în unele cazuri, sînt mai mici decît în cazul preluării. Astfel, în cadrul verificării selective a unor contracte s-a constatat că la transmitere în locaţiune CNAS nu ţine cont de preţurile de piaţă şi nu aplică coeficienţi mai mari. Totodată, e de menţionat că cadrul regulator nu prevede obligativitatea şi stabilirea exhaustivă a limitelor cuantumului plăţilor la preluarea în locaţiune.

RECOMANDARE:

Casei Naţionale de Asigurări Sociale:

9. Să instituie proceduri interne de asigurare a sistemului de control intern (o comisie) care să asigure eficienţa tranzacţiilor de luare/predare în locaţiune.

Cheltuielile privind reparaţiile curente, capitale şi investiţiile capitale

Cheltuielile privind reparaţiile curente, capitale şi investiţiile capitale n-au fost planificate regulamentar şi corespunzător destinaţiei, aceasta determinînd şi raportarea neadecvată a acestora.

În anul 2011, CNAS a executat lucrări de reparaţii curente, capitale, precum şi investiţii capitale.

Pentru perioada auditată, au fost precizate mijloace în sumă de 7425,9 mii lei, acestea nefiind valorificate pe deplin (7086,0 mii lei), sau cu 339,9 mii lei.

În cadrul analizei de către audit a devizelor pentru lucrări s-a constatat că CNAS nu reflectă uniform lucrările executate pe tipuri. Astfel, acelaşi tip de lucrări, în unele cazuri, se reflectă ca reparaţii curente, iar în altele – ca reparaţii capitale. Această situaţie cauzează necapitalizarea cheltuielilor ce urmau a fi reflectate la majorarea costului clădirilor şi invers majorarea cu costuri ce nu reprezintă reparaţii capitale.

De asemenea, s-a constatat că cheltuielile privind investiţiile capitale nu reprezintă în sine lucrări de investiţii, ci reparaţii. În acelaşi timp, cu toate că au fost reflectate ca investiţii, aceste cheltuieli n-au fost înregistrate ca construcţii în curs de execuţie, ci la cheltuieli curente.

Auditul efectuat asupra verificării articolelor de cheltuieli destinate reparaţiilor şi investiţiilor a constatat unele neregularităţi care ţin de: lipsa recepţiei la terminarea lucrărilor şi a recepţiei finale a obiectelor, neaplicarea penalizărilor prevăzute de contract pentru neexecutarea în termen a volumelor de lucrări.

RECOMANDARE:

Casei Naţionale de Asigurări Sociale:

10. Să elaboreze proceduri interne privind planificarea corespunzătoare a cheltuielilor privind reparaţiile curente, capitale şi investiţiile capitale, care să asigure raportarea acestora conform destinaţiei efective a acestora.

Cheltuieli privind dezvoltarea şi întreţinerea sistemului informaţional

Cheltuielile privind dezvoltarea şi întreţinerea sistemului informaţional sînt semnificative, CNAS nu dispune de capacitatea de administrare de sine stătător.

Un loc separat în cheltuielile CNAS îl ocupă cheltuielile privind dezvoltarea şi întreţinerea sistemului informaţional (SI). CNAS utilizează atît Sistemul informaţional “Protecţia Socială” (SPIS), actualmente implementat, cît şi alte module elaborate anterior, care urmează a fi integrate într-un tot întreg.

SPIS constituie elementul central al sistemului de asigurări sociale, obiectivul principal al căruia este stabilirea şi menţinerea sistemului de contribuţii, de atribuire şi plată a pensiilor, compensaţiilor şi altor plăţi pentru persoanele asigurate, de a asigura respectarea legislaţiei privind asigurările sociale şi de a îmbunătăţi sistemul de asigurări sociale. Suplimentar, acesta are ca funcţie prezentarea propunerilor privind bugetul asigurărilor sociale de stat şi formarea rapoartelor cu privire la executarea bugetului.

SPIS a fost dezvoltat pentru a integra toate bazele de date gestionate de către CNAS într-un sistem, asigurînd excluderea dublării datelor şi implementarea business-proceselor optimizate, pentru o gestionare eficientă şi raportare rapidă.

În acelaşi timp, conform actelor normative²¹, este creat Registrul de stat al evidenţei individuale în sistemul public de asigurări sociale (REVIND) – bază unică de date vizînd persoanele fizice şi juridice contribuabile la BASS, precum şi vizînd beneficiarii de prestaţii sociale. Crearea, implementarea şi asigurarea funcţionării Registrului se efectuează din contul BASS.

_________________________

²¹ Hotărîrea Guvernului nr.418 din 03.05.2000 “Cu privire la crearea Registrului de stat al evidenţei individuale în sistemul public de asigurări sociale”.

S-a constatat că, reieşind din situaţia actuală a sistemului informaţional, REVIND nu reprezintă o parte separată, ci este parte componentă a întregului SI şi, respectiv, nu pot fi divizate cheltuielile aferente.

Planificarea mijloacelor financiare aferente acţiunilor strategice necesare pentru susţinerea şi dezvoltarea SI se efectuează în întregime, fără diferenţiere separată a cheltuielilor pentru ţinerea şi dezvoltarea REVIND.

La analiza Rapoartelor privind executarea BASS pentru anul 2011 (Formularul 2 şi 2-REVIND) s-a stabilit că ambele conţin mijloace destinate cheltuielilor privind lucrările de informatică (art.113.30), neexistînd o concepţie privind reflectarea diferenţiată a cheltuielilor.

Deoarece SI este foarte complex, iar baza de date este de o importanţă naţională, este necesar un suport tehnic 24 din 24 de ore.

Cu toate că cuantumul lucrărilor urma să fie reflectat diferenţiat în Rapoartele corespunzătoare şi au fost planificate separat, CNAS a organizat o achiziţie publică a lucrărilor informatice integral pe tot volumul.

În Forma 2-REVIND se reflectă nu doar cheltuieli ce ţin de acesta, ci şi alte cheltuieli administrative, precum şi procurări de mijloace fixe, care nu pot fi atribuite la cheltuieli privind ţinerea Registrului. CNAS nu deţine o metodologie determinată privind reflectarea cheltuielilor ce ţin de suportul tehnic pentru sistemul informaţional.

Sistemul informaţional al CNAS a fost elaborat într-un mod complicat astfel încît CNAS nu poate asigura suportul tehnic de sine stătător, fiind pus în situaţia de a achiziţiona aceste lucrări la preţul impus de agentul care a elaborat sistemul. Totodată, pe parcursul auditului, s-a constatat dependenţa CNAS de suportul tehnic acordat din exterior. Lucrările de suport se efectuează de două companii care au elaborat sistemul informaţional. În viziunea auditului, această situaţie prezintă un risc de imposibilitate de administrare a SI conform necesităţilor neprevăzute în activitatea curentă a CNAS şi presupune cheltuieli semnificative continue.

RECOMANDARE:

Casei Naţionale de Asigurări Socială:

11. Să perfecteze modificările ce ţin de întreţinerea REVIND, cu ajustarea la situaţia actuală şi cu elaborarea procedurilor de planificare şi reflectare a cheltuielilor

3.3. Evidenţa contabilă şi raportarea indicatorilor

CNAS deţine un sistem de evidenţă contabilă individual, avînd Planul de conturi propriu. Deoarece la momentul efectuării auditului sistemul informaţional privind ţinerea evidenţei contabile nu era integru, aceasta era organizată în diverse programe (module), separat pe salariu şi alte tipuri de cheltuieli.

A rămas neschimbată situaţia privind prezentarea unui raport financiar, cu bilanţ contabil, care ar reflecta imaginea reală şi integrală a activelor şi pasivelor CNAS înregistrate la sfîrşitul perioadei de gestiune. Această situaţie se datorează faptului că n-au fost operate modificări în cadrul legislativ-normativ privind reglementarea raportării executării BASS.

3.4. Executarea Hotărîrii precedente a Curţii de Conturi

Constatarea implementării recomandărilor şi executării cerinţelor din Hotărîrea nr.43 din 25 august 2011 “Privind Raportul auditului Raportului Guvernului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2010” s-a efectuat prin analiza şi generalizarea documentelor justificative parvenite la adresa Curţii de Conturi, acestea, în vederea obţinerii unei viziuni veridice, fiind coordonate cu echipa de audit care a efectuat misiunea de audit.

Astfel, cu toate că CNAS şi entităţile vizate în hotărîre au întreprins unele măsuri privind înlăturarea neregulilor depistate, în cadrul misiunii de audit s-a constatat că unele probleme persistă, acestea fiind reflectate în cadrul prezentului Raport. Totodată, unele cerinţe/recomandări au rămas neexecutate/implementate, după cum urmează:

• Cerinţa nr.4: de către Ministerul Finanţelor şi MMPSF n-a fost completat şi consolidat cadrul legal şi regulator privind bazele şi politicile bugetar-fiscale de constituire a BASS.

• Recomandarea nr.3: CNAS a înaintat propuneri privind modificarea normei legale în contextul reexaminării pensiei, care n-au fost aprobate.

• Recomandarea nr.5: CNAS n-a inclus în conţinutul contractului cu Î.S. “Poşta Moldovei” prevederi privind penalizarea părţii contractate pentru nerespectarea clauzelor contractuale.

Au rămas neimplementate şi unele recomandări înaintate în cadrul auditului realizat în anul 2010²², ulterior acestea fiind reiterate prin Recomandarea nr.8²³.

_________________________

²² Hotărîrea Curţii de Conturi nr.37 din 04.06.2010 “Privind Raportul auditului asupra Raportului Guvernului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2009”.

²³ Hotărîrea Curţii de Conturi nr.43 din 25 august 2011 “Privind Raportul auditului Raportului Guvernului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2010”.

Astfel:

• Ministerul Finanţelor n-a conformat normele de raportare a executării BASS la cerinţele legale, cu toate că CNAS a solicitat iniţierea procedurii de revizuire a rapoartelor privind executarea BASS.

• CNAS n-a definitivat delimitarea teritorială/fizică a bunurilor imobile procurate în anul 2008 pentru CTAS Botanica, în valoare de 47,5 mil.lei, inclusiv construcţii neautorizate (421,3 m²), şi n-a înregistrat drepturile juridice asupra construcţiilor respective în mod regulamentar la organele cadastrale, fiind realizate unele acţiuni procedurale.

RECOMANDARE:

Ministerului Finanţelor, Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei şi Casei Naţionale de Asigurări Sociale:

12. Să întreprindă măsurile necesare în vederea asigurării executării/implementării integrale a cerinţelor/recomandărilor menţionate în acest capitol.

3.5. Realizarea obiectivelor de protecţie socială de către CNAS

Asigurarea socială este sistemul de protecţie socială a persoanelor asigurate, constînd în acordarea de indemnizaţii, ajutoare, pensii, de prestaţii pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi recuperarea capacităţii de muncă şi de alte prestaţii, prevăzute de legislaţie.

Pentru a fi persoană asigurată şi pentru a beneficia de protecţie socială este necesar de a achita contribuţii în BASS. Ca dovadă a achitării acestor plăţi serveşte declaraţia persoanelor asigurate (REV5) sau, după caz, fişa contului întocmită de CNAS, ce servesc ca temei de formare a fondului de pensii. Obligaţia de a prezenta Declaraţiile o au contribuabilii care întocmesc Declaraţia F-4 BASS.

La acest capitol s-au constatat unele rezerve. Astfel, din totalul contribuabililor (64535), care au prezentat pe parcursul anului 2011 Declaraţiile F-4BASS şi au declarat contribuţii de asigurări sociale, nu şi-au onorat obligaţia de a prezenta declaraţiile anuale ale persoanelor asigurate 589 de contribuabili. Totodată, contribuabilii care nu prezintă Declaraţiile F-4BASS nu prezintă nici declaraţiile anuale ale persoanelor asigurate, aceştia fiind în număr de 5078 de contribuabili.

Auditul a analizat informaţia prezentată de către CNAS şi a stabilit că cei mai mulţi agenţi economici care n-au prezentat declaraţiile persoanelor asigurate sînt la CTAS: sect.Rîşcani – 103 contribuabili; CTAS sect.Buiucani – 24; CTAS sect.Centru – 21; CTAS Anenii Noi – 29; CTAS Comrat – 36; CTAS Glodeni – 26; CTAS Floreşti – 19 ş.a. N-au prezentat declaraţiile anuale ale persoanelor asigurate următorii agenţi economici, printre care şi instituţii publice: Colegiul Naţional de Viticultură şi Vinificaţie (pentru perioada 1999-2005); Colegiul pedagogic “Alexei Mateevici” (pentru perioada 1999-2006); Colegiul politehnic (pentru perioada 2002-2004; 2006-2007); Universitatea de Stat din Moldova (pentru perioada 1999-2000); Ministerul Educaţiei şi Tineretului (pentru perioada 2006-2009); Ministerul Culturii (pentru perioada 2004-2010); Ministerul Justiţiei (pentru perioada 1999-2002) etc.

Reieşind din cele expuse, auditul menţionează că lipsa informaţiei şi a documentelor privind evidenţa individuală a angajaţilor asiguraţi are un impact negativ asupra stabilirii drepturilor la pensie ale persoanelor asigurate, prin neincluderea perioadei respective în stagiul de cotizare, micşorarea venitului asigurat şi, respectiv, micşorarea mărimii pensiei.

Totodată, persoanele, care n-au obligaţia de a achita contribuţii de asigurări sociale, dar doresc să beneficieze de prestaţii de asigurării sociale, pot opta pentru asigurarea benevolă.

Asigurarea individuală nu prevede condiţii avantajoase pentru cetăţeni, aceştia nefiind motivaţi de a încheia contracte cu CNAS.

Legislaţia în vigoare prevede posibilitatea de asigurare a persoanelor pe bază de contract individual încheiat cu Casa Naţională de Asigurări Sociale, plătind contribuţii de asigurări sociale de stat în sumă de 4368 de lei pe an (în anul 2011), iar în cazul persoanelor fizice proprietari sau arendaşi de terenuri agricole, care lucrează terenul în mod individual – în sumă de 1080 de lei pe an (în anul 2011), dar nu mai puţin de 1/12 din sumele respective lunar, ceea ce constituie perioadă asigurată care se include în stagiul de cotizare pentru stabilirea pensiei pentru limită de vîrstă şi a ajutorului de deces.

Astfel, se constată că pensia minimă nu este stimulativă, cu atît mai mult că persoanele care nu dispun de pensie beneficiază de alocaţii sociale şi în acelaşi timp de ajutoare şi compensaţii.

De asemenea, există posibilitatea de a achita contribuţii de asigurări sociale de stat în sumă de 39633 de lei pe an, dar nu mai puţin de 1/12 din această sumă lunar, şi plătitorului i se va lua în calcul această sumă la determinarea venitului mediu lunar asigurat pentru stabilirea pensiei pentru limită de vîrstă. Analizînd calculul şi temeiul, s-a constatat că persoanele nu sînt motivate să achite suma respectivă. Aceasta este confirmat şi de faptul că în anul 2011 n-au fost încheiate contracte la valoarea ce depăşeşte tariful minim.

Conform datelor statistice, la 01.01.2011, populaţia aptă de muncă a constituit 2374,7 mii persoane, iar numărul de persoane asigurate în sistemul CNAS a constituit 1566,1 mii. Astfel, circa 809 mii de persoane nu sînt asigurate, adică nu contribuie la formarea BASS şi, respectiv, în viitor nu vor beneficia de prestaţii sociale. Acest fapt indică încă o dată că persoanele care n-au obligaţia de a achita contribuţii, nu sînt motivate de a se asigura benevol.

O altă modalitate de protecţie socială a persoanelor o constituie încheierea acordurilor internaţionale cu alte state în scopul permiterii cetăţenilor de a beneficia de prestaţiile cuvenite.

În scopul protejării drepturilor sociale ale cetăţenilor Republicii Moldova, aflaţi atît temporar, cît şi cu traiul permanent pe teritoriul altor ţări, pînă în prezent Guvernul Republicii Moldova a semnat şi ratificat 14 Acorduri internaţionale în domeniul asigurărilor/securităţii sociale, privind garanţiile drepturilor cetăţenilor în domeniul asigurărilor sociale şi asigurărilor cu pensii. Potrivit explicaţiilor CNAS, aceste acorduri sînt aplicate la stabilirea drepturilor la pensie. Acordurile încheiate şi aplicate se divizează în 2 categorii, după modalitatea de calculare şi stabilire a pensiei, în acorduri bazate pe principiul teritorialităţii (cu: Federaţia Rusă, Ucraina, Republica Belarus, Republica Azerbaidjan) şi în acorduri bazate pe principiul proporţionalităţii (cu Republica Bulgaria, Republica Portugheză, România, Marele Ducat de Luxemburg, Republica Austria, Republica Estonia, Republica Cehă).

Pe parcursul anului 2011, în baza Acordurilor internaţionale menţionate, au fost importate pensii din Bulgaria în sumă de 17,6 mii lei pentru 2 beneficiari, totodată, au fost exportate pensii în Bulgaria în sumă de 241,9 mii lei pentru 29 de beneficiari şi în Ucraina – pentru 2 beneficiari în sumă de 9,7 mii lei.

Totodată, auditul remarcă că Guvernul nu are încheiate acorduri în scopul protejării drepturilor sociale ale cetăţenilor Republicii Moldova cu state în care, de asemenea, migrează cetăţenii, aşa ca Italia, Spania, Franţa, Germania, Anglia.

Astfel, drepturile în domeniul asigurărilor sociale ale cetăţenilor Republicii Moldova sînt asigurate în limita acordurilor internaţionale încheiate, adică cetăţenilor care au activat şi au achitat contribuţii de asigurări sociale în BASS şi s-au stabilit cu traiul permanent sau temporar în statele cu care Republica Moldova nu are încheiate acorduri internaţionale în domeniul asigurărilor/securităţii sociale, nu le sînt garantate drepturile în domeniul asigurărilor sociale.

Opinie fără rezerve privind raportarea executării BASS:

În opinia echipei de audit, bazată pe activităţile de audit efectuate, Rapoartele CNAS, sub toate aspectele semnificative, oferă o imagine reală şi fidelă a executării BASS, la situaţia din 31.12.2011.

Opinie cu rezerve privind regularitatea:

În opinia echipei de audit, utilizarea mijloacelor BASS în anul 2011, sub toate aspectele semnificative, ce ţin de atribuţiile legal stabilite CNAS, s-a efectuat regulamentar, cu excepţia rezervelor privind stabilirea pensiilor în termenele regulamentare şi a gestionării mijloacelor destinate întreţinerii CNAS.