Hotărîre nr.31 din 26.07.2016 privind Rapoartele auditului conformităţii exerciţiului bugetar şi gestionării patrimoniului public în cadrul entităţilor publice locale din UTA Găgăuzia pe anii 2014-2015

CURTEA DE CONTURI

H O T Ă R Î R E

privind Rapoartele auditului conformităţii exerciţiului bugetar

şi gestionării patrimoniului public în cadrul entităţilor publice

locale din UTA Găgăuzia pe anii 2014-2015

nr. 31  din  26.07.2016

 (în vigoare 26.08.2016) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 277-287 art. 25 din 26.08.2016

* * *

Curtea de Conturi, în prezenţa deputatului în Parlamentul Republicii Moldova, dl Corneliu Dudnic, guvernatorului (başcanul) UTA Găgăuzia, dna Irina Vlah, prim-vicepreşedintelui Comitetului executiv al UTA Găgăuzia, dl Vadim Ceban, şefului Direcţiei Generale Finanţe (UTA Găgăuzia), dna Tatiana Donceva, şefului Inspectoratului Fiscal de Stat (UTA Găgăuzia), dna Natalia Comarova, şefului Direcţiei administrarea proprietăţii publice în cadrul Agenţiei Proprietăţii Publice de pe lîngă Ministerul Economiei, dl Mihai Doruc, şefului Oficiului cadastral teritorial Comrat, dl Vladimir Marcovschi, şefului Direcţiei Generale ocrotirea sănătăţii şi asigurări sociale (UTA Găgăuzia), dl Alexei Zlatovcean, şefului interimar al Direcţiei generale a complexului agroindustrial (UTA Găgăuzia), dl Alexandru Chendighelean, preşedinţilor raioanelor: Comrat, dl Vladimir Garcev, Ceadîr-Lunga, dl Valentin Cara, vicepreşedintelui raionului Vulcăneşti, dl Ion Rotaru, şi primarilor: mun. Comrat, dl Serghei Anastasov, or. Ceadîr-Lunga, dl Anatoli Topal, or. Vulcăneşti, dl Victor Petrioglu, călăuzindu-se de art.2 alin.(1) şi art.4 alin.(1) lit.a) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008¹, a examinat Raportul auditului conformităţii exerciţiului bugetar în cadrul autorităţilor publice locale din UTA Găgăuzia pe anii 2014-2015, precum şi Raportul auditului conformităţii gestionării patrimoniului public în cadrul entităţilor publice din UTA Găgăuzia pe anii 2014-2015.

____________________________

¹ Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008 (în continuare – Legea nr.261-XVI din 05.12.2008).

Misiunile de audit au fost realizate în temeiul art.28, art.30 şi art.31 din Legea nr.261-XVI din 05.12.2008 şi în conformitate cu Programul activităţii de audit al Curţii de Conturi pe anul 2016². În ansamblu, misiunile de audit au vizat problemele ce ţin de respectarea de către autorităţile administraţiei publice locale (în continuare – AAPL) a legalităţii şi regularităţii procesului bugetar, precum şi de gestionarea prudentă şi economă a patrimoniului public.

____________________________

² Hotărîrea Curţii de Conturi nr.46 din 14.12.2015 “Privind aprobarea Programului activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2016”.

Auditurile au fost efectuate conform standardelor internaţionale³ aplicate de Curtea de Conturi, probele de audit fiind obţinute prin examinarea rapoartelor privind execuţia bugetară, rapoartelor financiare ale entităţilor supuse auditării, registrelor contabile; verificarea documentelor primare; analiza indicatorilor şi a unor date semnificative; observaţii directe, precum şi prin analiza explicaţiilor persoanelor cu funcţii de răspundere din cadrul entităţilor supuse auditării. La fel, au fost examinate deciziile şi dispoziţiile Comitetului executiv şi ale guvernatorului UTA Găgăuzia, actele organelor deliberative şi executive ale unităţilor administrativ-teritoriale (în continuare – UAT) de nivelul I.

____________________________

³ Hotărîrea Curţii de Conturi nr.60 din 11.12.2013 “Cu privire la aplicarea Standardelor Internaţionale de Audit ale Instituţiilor Supreme de Audit de nivelul 3 – ISSAI 100, ISSAI 200, ISSAI 300, ISSAI 400 în cadrul misiunilor de audit ale Curţii de Conturi”; Hotărîrea Curţii de Conturi nr.7 din 10.03.2014 “Cu privire la aplicarea Liniilor Directoare de Audit (ISSAI 1000-9999) în cadrul auditului public”.

Examinînd rezultatele auditului şi audiind Rapoartele prezentate, precum şi explicaţiile persoanelor cu funcţii de răspundere prezente în şedinţa publică, Curtea de Conturi

A CONSTATAT:

evaluările auditului public extern elucidează reuşite în administrarea fondurilor publice, dar, în acelaşi timp, invocă şi unele nereguli cauzate de folosirea iraţională a mijloacelor alocate. Astfel, abaterile şi iregularităţile admise de administraţiile locale din UTA Găgăuzia în procesele bugetare din 2014 şi 2015 atestă că acestea nu şi-au asumat obiective clare pentru consolidarea bazei financiare a bugetelor locale, în special din contul (re)evaluării materiei impozabile, implicit, a surselor de venituri proprii, proiecţiile fiscal-bugetare neîntrunind plenitudinea şi încrederea de rigoare, precum şi neasigurînd sustenabilitatea bugetelor UAT de toate nivelurile. Totodată, modul de gestionare a cheltuielilor bugetare şi a patrimoniului proprietate publică nu întruneşte criterii de prudenţialitate şi economicitate. Administrarea patrimoniului public nu contribuie la consolidarea bazei financiare a autorităţilor locale, fondurile fixe şi activele gestionate de către entităţile fondate nu generează veniturile corespunzătoare.

Deficienţele identificate de misiunea de audit se exprimă prin:

• neaplicarea măsurilor de dezvoltare instituţională a sistemelor de control intern, precum şi interacţiunea slabă dintre autorităţile de resort (financiare, economice, fiscale, statistice şi cadastrale) nu au permis inventarierea şi (re)evaluarea materiei impozabile, respectiv, mărimea taxelor şi impozitelor necuantificate, dar evaluate de audit, constituind (2014-2015) nu mai puţin de 71,6 mil.lei şi, respectiv, 60,8 mil.lei (TVA – 26,5 mil.lei/10,7 mil.lei; accize – 14,7 mil.lei/36,1 mil.lei; impozitele pe bunurile imobiliare – 6,6 mil.lei/5,4 mil.lei; taxa pentru amenajarea teritoriului – 1,7 mil.lei/1,6 mil.lei; taxa pentru unităţile comerciale şi/sau prestări servicii de deservire socială – 1,3 mil.lei/0,9 mil.lei; impozitul pe venit din activitatea de întreprinzător – 15,1 mil.lei/0,6 mil.lei; veniturile din gestiunea terenurilor şi bunurilor publice – 5,7 mil.lei/5,5 mil.lei);

• managementul cheltuielilor nu corespunde rigorilor, astfel fiind admise multiple abateri şi nereguli care au diminuat eficienţa alocaţiilor bugetare, exprimate prin:

√ planificarea cu abateri de la cadrul normativ a numărului de copii, ceea ce a condiţionat majorarea transferurilor cu destinaţie specială pentru învăţămîntul preşcolar din bugetul de stat pentru 2014 cu suma totală de 8,3 mil.lei şi, respectiv, pentru 2015 – cu suma totală de 10,3 mil.lei;

√ neaprobarea statelor de personal pentru perioada supusă auditului, ceea ce a determinat cheltuieli neregulamentare în sumă totală de 70,39 mil.lei;

√ includerea unui număr majorat de unităţi în statele de personal pentru anul 2014, ceea ce a generat cheltuieli suplimentare pentru remunerarea muncii (art.111) în sumă totală de 9,34 mil.lei;

√ utilizarea neregulamentară a mijloacelor bugetare privind retribuirea muncii în sumă totală de 1561,4 mii lei (inclusiv contribuţiile aferente);

√ alimentarea gratuită a elevilor claselor I-IV din şcolile primare, gimnazii şi licee sub nivelul normelor aprobate cu suma totală de 0,35 mil.lei, precum şi a copiilor din instituţiile preşcolare – cu sumă totală de 3,70 mil.lei;

√ nevalorificarea integrală a mijloacelor financiare publice pentru cheltuielile capitale în sumă totală de 8,9 mil.lei;

√ neînregistrarea regulamentară în evidenţa contabilă a majorării valorii obiectelor reparate, rezultate din cheltuielile capitale în sumă totală de 5,67 mil.lei;

√ modificarea neregulamentară a elementelor contractuale prin introducerea unor elemente noi, majorînd valoarea iniţială a ofertelor cu 0,14 mil.lei;

√ neelaborarea planurilor de achiziţii publice de bunuri, lucrări şi servicii în sumă de 14,6 mil.lei;

√ nepublicarea în anunţul de intenţie a achiziţiilor de bunuri, lucrări şi servicii în sumă totală de 31,4 mil.lei;

√ utilizarea mijloacelor financiare în scopuri ce nu au un caracter excepţional în sumă totală de 2,8 mil.lei;

√ controlul necorespunzător şi neiniţierea acţiunilor de monitorizare din partea factorilor de decizie din cadrul AAPL privind utilizarea ajutoarelor umanitare s-au soldat cu: neînregistrarea în evidenţa contabilă a soldurilor motorinei în cantitate de 43,2 tone şi a grîului alimentar în cantitate de 2721,5 tone; nerestituirea loturilor de combustibil şi grîu alimentar, alocate agenţilor economici cu titlu de împrumut, în valoare totală de 14,9 mil.lei; netransmiterea AAPL, pentru capitalizarea/înregistrarea obiectelor reparate/construite, a cheltuielilor în sumă de 2,30 mil.lei; utilizarea ajutoarelor umanitare în alte scopuri decît cele prevăzute în documentele de distribuire, în sumă totală de 0,12 mil.lei etc.;

• activitatea neconformă a factorilor de decizie din cadrul AAPL (de nivelul I şi nivelul II) în vederea asigurării regularităţii şi legalităţii administrării patrimoniului public, managementul necorespunzător al gestionării acestuia, nerespectarea prevederilor legislaţiei în vigoare şi lipsa la AAPL a unui cadru de reglementare a modului de gestionare a patrimoniului public s-au soldat cu:

√ prezentarea neveridică Agenţiei Proprietăţii Publice a Raportului privind patrimoniul public aflat în administrarea AAPL, cu diminuarea valorii mijloacelor fixe din gestiunea a 13 entităţi în anul 2014 şi 23 entităţi în anul 2015, cu suma totală, respectiv, de 90,2 mil.lei şi de 96,75 mil.lei, şi majorarea la alte 21 de entităţi în anul 2014 şi 27 entităţi în anul 2015, respectiv, cu 159,9 mil.lei şi cu 142,55 mil.lei;

√ neînregistrarea şi necontabilizarea corespunzătoare de către 10 UAT a patrimoniului public în valoare de 127,12 mil.lei, transmise în gestiune instituţiilor medico-sanitare publice;

√ neasigurarea evidenţei conforme a patrimoniului public în valoare de 230,97 mil.lei, transmis în gestiune economică întreprinderilor municipale, şi neexcluderea din evidenţa fondului locativ a imobilelor privatizate în valoare de 309,92 mil.lei;

√ înregistrarea de către întreprinderile municipale a pierderilor neacoperite în sumă totală de 65,06 mil.lei, ca urmare a activităţii operaţionale ineficiente;

√ neînregistrarea primară masivă a imobilelor proprietate publică, a sectoarelor de teren de pe lîngă casele de locuit şi a celor de grădini din cadrul a 3 UAT;

√ neefectuarea/nefinalizarea delimitării terenurilor proprietate publică a UAT din domeniul public şi cel privat în toate 26 UAT din UTA Găgăuzia;

√ neasigurarea înregistrării regulamentare în Registrul bunurilor imobile a drepturilor asupra bunurilor imobile în valoare de 124,9 mil.lei şi a terenurilor cu suprafaţa totală de 37,3 mii ha;

• managementul financiar-contabil necorespunzător nu a asigurat în deplină măsură respectarea principiilor de bază ale organizării şi ţinerii evidenţei contabile, precum şi raportarea situaţiilor financiare potrivit normelor stabilite, constatîndu-se înregistrări neconforme ale operaţiunilor financiare, ca urmare fiind raportate eronat situaţiile financiare şi patrimoniale;

• verificările asupra conformării cerinţelor şi recomandărilor expuse în Raportul auditului bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale din UTA Găgăuzia pe anul 2011 şi gestionării patrimoniului public, aprobat prin Hotărîrea Curţii de Conturi nr.24 din 29.05.2012⁴, relevă că managementul AAPL din UTA Găgăuzia nu a fost exigent în remedierile de rigoare. Astfel, recomandările anterioare privind gestionarea patrimoniului public au fost realizate parţial, ceea ce nu asigură continuitatea în acţiunile de remediere şi de perfecţionare a managementului financiar.

____________________________

⁴ În continuare – Hotărîrea Curţii de Conturi nr.24 din 29.05.2012.

Abaterile de la legalitate şi regularitate atestate în administrarea de către AAPL a resurselor şi fondurilor publice exprimă, în mare măsură, gradul redus de coordonare şi supraveghere a implementării instrumentelor de control intern.

Reieşind din cele expuse, în temeiul art.7 alin.(1) lit.a), art.15 alin.(2) şi alin.(4), art.16 lit.c) şi art.34 alin.(3) din Legea nr.261-XVI din 05.12.2008, Curtea de Conturi

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Raportul auditului conformităţii exerciţiului bugetar în cadrul autorităţilor publice locale din UTA Găgăuzia pe anii 2014-2015, precum şi Raportul auditului conformităţii gestionării patrimoniului public în cadrul entităţilor publice din UTA Găgăuzia pe anii 2014-2015, anexate la prezenta Hotărîre.

2. Prezenta Hotărîre şi Rapoartele de audit se remit:

2.1. pentru implementarea recomandărilor indicate în Raportul de audit, cu determinarea acţiunilor concrete în vederea înlăturării deficienţelor constatate, precum şi cu stabilirea termenelor şi a persoanelor responsabile de realizarea acestora:

2.1.1. Adunării Populare a Găgăuziei, Comitetului executiv al UTA Găgăuzia, Guvernatorului UTA Găgăuzia, şefilor: Direcţiei Generale Economice, Direcţiei Generale a complexului agroindustrial, Direcţiei Generale Învăţămînt, Direcţiei Generale Relaţii Externe, Direcţiei Generale Finanţe, consiliilor locale ale mun. Comrat, or. Ceadîr-Lunga şi or. Vulcăneşti, preşedinţilor raioanelor Comrat, Ceadîr-Lunga şi Vulcăneşti, primarilor mun. Comrat, or. Ceadîr-Lunga şi or. Vulcăneşti (Raportul auditului conformităţii exerciţiului bugetar în cadrul autorităţilor publice locale din UTA Găgăuzia pe anii 2014-2015);

2.1.2 Adunării Populare a Găgăuziei, Comitetului executiv al UTA Găgăuzia, Guvernatorului UTA Găgăuzia, şefului Direcţiei Generale Finanţe, preşedinţilor raioanelor Comrat, Ceadîr-Lunga şi Vulcăneşti, primarilor mun. Comrat, or. Ceadîr-Lunga şi or. Vulcăneşti (Raportul auditului conformităţii gestionării patrimoniului public în cadrul entităţilor publice din UTA Găgăuzia pe anii 2014-2015);

2.2. pentru informare şi luare de atitudine privind conformarea la recomandările auditului indicate în Rapoartele de audit, avînd în vedere prezenţa deficienţelor similare constatate în cadrul UAT supuse auditării:

2.2.1. şefilor Direcţiei Generale Tineret şi Sport, Direcţiei Generale Cultură, Direcţiei Generale Sănătate, Direcţiei Generale Construcţii, consiliilor locale şi primarilor satelor/comunelor: Avdarma, Beşalma, Bugeac, Dezghingea, Chirsova, Chioselia Rusă, Congaz, Congazcicul de Sus, Cotovscoe, Svetlîi, Ferapontievca, Cioc-Maidan, Baurci, Beşghioz, Gaidar, Joltai, Cazaclia, Chiriet-Lunga, Copceac, Tomai, Carbalia, Cişmichioi şi Etulia, conducătorilor instituţiilor de învăţămînt preuniversitar⁵ – Raportul auditului conformităţii exerciţiului bugetar în cadrul autorităţilor publice locale din UTA Găgăuzia pe anii 2014-2015;

____________________________

⁵ Licee teoretice: “M. Eminescu” (Comrat); “N. Tretiacova” (Comrat); “D.A. Mavrodi” (Comrat); s.Dezghingea; “M. Tuzlova” (Chirsova); nr.1 s.Congaz; “M. Chesea” (Beşalma); s.Cioc-Maidan; “D. Celenghir” (Avdarma); s.Tomai; s.Beşghioz; “S. Baranovschi” (Copceac); “B. Ianacoglo” (Copceac); s.Cazaclia; nr.2 (Vulcăneşti); “S. Economova” (Etulia); gimnazii: “S. Curoglu” (Comrat); nr.7 (Comrat); “M. Tanasoglo” (Chirsova); “N. Cebanova” (Congaz); nr.3 (Congaz); s.Congazcicul de Sus; s.Cotovscoe; s.Gaidar; “P. Cazmalî” (Ceadîr-Lunga); s.Bugeac; gimnazii-grădiniţe: “Vovcioc” (Ferapontievca); “Sîrmaci” (Ceadîr-Lunga).

2.2.2. consiliilor locale şi primarilor satelor/comunelor: Avdarma; Beşalma; Bugeac; Dezghingea; Chirsova; Chioselia Rusă; Congaz; Congazcicul de Sus; Cotovscoe; Svetlîi; Ferapontievca; Cioc-Maidan; Baurci; Beşghioz; Gaidar; Joltai; Cazaclia; Chiriet-Lunga; Copceac; Tomai; Carbalia; Cişmichioi; Etulia, conducătorilor instituţiilor de învăţămînt preuniversitar şi extraşcolar⁶, şefilor instituţiilor de cultură: Muzeul de Stat istorico-etnografic Comrat; Muzeul Comrat; Muzeul s. Beşalma; Teatrul naţional “D.Tanasoglu”; Centrul didactic de instruire a tineretului din UTA Găgăuzia – Raportul auditului conformităţii gestionării patrimoniului public în cadrul entităţilor publice din UTA Găgăuzia pe anii 2014-2015;

____________________________

⁶ Licee teoretice: “M. Eminescu” (Comrat); “N. Tretiacova” (Comrat); “D.A. Mavrodi” (Comrat); s.Dezghingea; “M. Tuzlova” (Chirsova); nr.1 s.Congaz; “M. Chesea” (Beşalma); s.Cioc-Maidan; “D. Celenghir” (Avdarma); s.Tomai; s.Beşghioz; “S. Baranovschi” (Copceac); “B. Ianacoglo” (Copceac); s.Cazaclia; nr.2 (Vulcăneşti); “S. Economova” (Etulia); internatul sportiv (Comrat); moldo-turc “S. Demirelea” (Congaz); “D. Caraciobanu” (Comrat); “G. Vieru” (Cioselia Rusă); “A. Doljenco” (Vulcăneşti); “D. Tanasoglo” (Chiriet-Lunga); “M. Gluboglo” (Ceadîr-Lunga); gimnazii: “S. Curoglu” (Comrat); nr.7 (Comrat); “P. Cazmalî” (Ceadîr-Lunga); instituţii extraşcolare: Şcoala sportivă nr.1 din Ceadîr-Lunga; Şcoala sportivă Vulcăneşti; Şcoala de muzică din Comrat.

2.3. Oficiului teritorial UTA Găgăuzia al Cancelariei de Stat, pentru informare, şi se cere asigurarea controlului administrativ al activităţii AAPL din UTA Găgăuzia în corespundere cu norma legală, în vederea neadmiterii încălcărilor şi neajunsurilor constatate în Raportul de audit;

2.4. Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, pentru informare, şi se recomandă:

- dispunerea aplicării în practică a managementului informaţional la evaluarea materiei impozabile aferente impozitelor/taxelor locale;

- autosesizarea, conform competenţelor, privind (ne)respectarea de către contribuabilii înregistraţi în localităţile UTA Găgăuzia a regimului fiscal în condiţiile stipulate expres de Codul fiscal în vigoare;

2.5. Inspectoratului Fiscal de Stat pe UTA Găgăuzia, pentru informare, şi se cere confruntarea indicilor din Sistemul informaţional instituţional cu datele primăriilor din UTA privind relevanţa şi plenitudinea materiei impozabile şi sporirea gradului de conformare voluntară;

2.6. Ministerului Finanţelor, pentru informare şi luare de atitudine privind activitatea autorităţilor financiare şi fiscale din UTA Găgăuzia ce ţine de evaluarea şi monitorizarea bazei de impozitare aferente formării şi mobilizării integrale a veniturilor bugetare;

2.7. Ministerului Economiei, pentru informare şi luare de atitudine privind asigurarea raportării corespunzătoare de către AAPL a informaţiilor cu privire la patrimoniul public gestionat, precum şi înregistrarea corespunzătoare a acestuia în Registrul patrimoniului public; pentru documentare în sensul iniţierii procesului de ajustare a cadrului normativ aferent guvernării corporative privind relevanţa stabilirii indicatorilor-cheie adiţionali gestiunii economice în cadrul întreprinderilor municipale, bazaţi pe criterii de cost-beneficiu, eficienţă şi profitabilitate;

2.8. Guvernului Republicii Moldova, pentru informare şi posibilă examinare a impedimentelor în procesul de administrare a proprietăţii publice, generate de anumite conflicte de norme; a gradului de conformare a autorităţilor publice de resort şi a celor locale privind respectarea cadrului legal şi regulator în materie de evidenţă/cadastrare/integritate a patrimoniului public gestionat;

2.9. Parlamentului Republicii Moldova şi comisiilor parlamentare: economie, buget şi finanţe; administraţie publică, dezvoltare regională, mediu şi schimbări climatice, pentru informare şi, după caz, audierea autorităţilor UTA Găgăuzia privind conformarea acestora cadrului juridic naţional aferent impozitelor şi taxelor de stat.

3. Se ia act că, pe parcursul desfăşurării misiunilor de audit, AAPL supuse auditării au întreprins unele măsuri de remediere a neconformităţilor constatate: a fost elaborat proiectul Legii privind investiţiile în UTA Găgăuzia, acesta fiind înaintat spre aprobare Adunării Populare; au fost conformate la cadrul legal-normativ înscrierile contabile privind patrimoniul transmis în gestiune întreprinderilor municipale (242,35 mil.lei) şi instituţiilor medico-sanitare publice (127,12 mil.lei); au fost înregistrate în evidenţa contabilă obiectele în curs de execuţie (6,39 mil.lei); au fost stabilite plăţile pentru terenurile proprietate publică aferente obiectivelor privatizate/întreprinderilor şi obiectivelor private.

4. Dată fiind revendicarea în Rapoartele de audit anexate la prezenta Hotărîre a recomandărilor misiunilor precedente de audit extern, se exclude din regim de monitorizare Hotărîrea Curţii de Conturi nr.24 din 29.05.2012.

5. Despre măsurile întreprinse pentru executarea subpunctelor 2.1, 2.3-2.5 din prezenta Hotărîre, se va informa Curtea de Conturi semestrial, în termen de 18 luni din data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

6. Prezenta Hotărîre se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în conformitate cu art.34 alin.(7) din Legea nr.261-XVI din 05.12.2008.

Aprobat

prin Hotărîrea Curţii de Conturi

nr.31 din 26 iulie 2016

RAPORTUL

auditului conformităţii gestionării patrimoniului public în cadrul entităţilor

publice din unitatea teritorială autonomă Găgăuzia pe anii 2014-2015

I. INTRODUCERE

Prezenta misiune de audit a fost realizată în temeiul prevederilor art.28 şi art.31 din Legea nr.261-XVI din 05.12.2008¹ şi în conformitate cu Programul activităţii de audit al Curţii de Conturi pe anul 2016, avînd drept scop evaluarea conformităţii gestionării patrimoniului public în cadrul entităţilor publice locale din unitatea teritorială autonomă Găgăuzia pe anii 2014-2015.

Informaţiile de rigoare privind UTA Găgăuzia, cadrul normativ/legislativ aferent (care vizează bazele juridice, organizatorice şi financiare de constituire şi utilizare a bugetului UTA Găgăuzia, evidenţa contabilă în cadrul autorităţilor supuse auditării) sînt expuse în Anexa nr.1 la prezentul Raport de audit. Anexa nr.2 cuprinde obiectivele auditului, domeniul de aplicare şi metodologia, iar Anexele nr.3-10 conţin informaţiile cu privire la neregulile şi abaterile sintetizate aferente obiectivelor auditului.

_________________________

¹ Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008.

II. CONSTATĂRI, CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

În limitele teritoriului administrat, în condiţiile legii, activitatea AAPL este exercitată pe principii de autonomie organizaţională, decizională, gestionară şi financiară. Misiunea de audit s-a axat pe verificări privind consolidarea autonomiei şi managementului financiar la nivelul APL, cu garantarea disciplinei financiare, creşterea transparenţei şi participării publice. Totodată, ca şi în misiunile precedente, au fost examinate domeniile afectate de eventuale riscuri de iregularităţi cum ar fi: procesul de delimitare a proprietăţii de stat de cea a UAT, a bunurilor din domeniul public şi privat, precum şi asigurarea mecanismelor de gestionare deplină, eficientă, efectivă şi responsabilă a patrimoniului; organizarea şi managementul serviciilor publice locale adecvate şi de calitate; înregistrarea conformă a tranzacţiilor financiare/patrimoniale şi raportarea veridică a acestora; monitorizarea de către AAPL a capacităţilor de administrare a patrimoniului public transmis în gestiunea entităţilor din subordine etc.

Obiectivul I. Au asigurat AAPL un management financiar-contabil regulamentar al fondurilor proprietate publică şi veridicitatea raportărilor financiare?

Verificările efectuate la nivelul UAT din UTA Găgăuzia au constatat abateri şi nereguli în materie de legalitate şi regularitate, impactul consemnînd cu denaturarea semnificativă a datelor şi informaţiilor cuprinse în situaţiile financiare, astfel condiţionînd raportări eronate a acestora, respectiv, necontribuind în modul adecvat la luarea deciziilor de rigoare şi cauzînd o gestionare neeconomică a bunurilor publice. Astfel,

• AAPL din UTA Găgăuzia nu au asigurat prezentarea veridică la APP a raportului privind patrimoniul public aflat în administrarea acestora.

Urmare a contrapunerii datelor din Raportul privind patrimoniul gestionat de către AAPL pe anii 2014-2015 (prezentat APP de către DGREAPL) cu datele din rapoartele financiare ale UAT, IMSP, şi ÎM din UTA Găgăuzia, s-a constatat o diminuare a valorii patrimoniului aflat în gestiunea a 13 entităţi în anul 2014 şi 23 de entităţi în anul 2015 cu suma totală , respectiv, de 90,2 mil.lei şi de 96,75 mil.lei², în timp ce la alte 21 de entităţi în anul 2014 şi 27 de entităţi în anul 2015 a fost majorat, respectiv, cu 159,9 mil.lei şi cu 142,55 mil.lei³, fapt ce denotă raportarea eronată a situaţiilor patrimoniale şi evidenţă neadecvată a patrimoniului public. Misiunea de audit denotă că, deşi Guvernul a luat atitudine cu privire la raportarea eronată a situaţiilor patrimoniale de către IMSP (problema fiind elucidată în rapoartele anterioare de audit ale Curţii de Conturi), operînd unele modificări şi completări la Hotărîrea Guvernului nr.675 din 06.06.2008⁴, problema în cauză nu a fost soluţionată. Cauzele raportării neveridice este lipsa unor şcolarizări şi ghidări privind conţinutul formularului de raport specific modului de evidenţă şi a formei organizatorico-juridică a IMSP, ceea ce a condiţionat interpretarea diferită (de către contabilii-şefi ai IMSP) a noţiunii patrimoniului public administrat şi raportarea eronată a acestuia. De asemenea, nu a fost asigurată raportarea veridică la APP a profitului net sau a pierderii nete a ÎM, diferinţele faţă de evidenţa contabilă constituind pe anul 2014, respectiv, 7,6 mii lei şi 6633,7 mii lei⁵, iar pe anul 2015, respectiv, 4,8 mii lei şi 335,4 mii lei⁶, prin ce nu au fost respectate prescripţiile cadrului normativ⁷ în vigoare.

_________________________

² Anexa nr.3 la Raportul de audit.

³ Anexa nr.3 la Raportul de audit.

⁴ HG nr.675 din 06.06.2008 “Cu privire la Registrul patrimoniului public” (în continuare – HG nr.675 din 06.06.2008).

⁵ Anexa nr.3 la Raportul de audit.

⁶ Anexa nr.3 la Raportul de audit.

⁷ Pct.19 din Regulamentul cu privire la Registrul patrimoniului public, aprobat prin HG nr.675 din 06.06.2008.

• Evidenţa şi administrarea patrimoniului public transmis în gestiune IMSP nu întrunesc prevederile cadrului legal-normativ în vigoare.

AAPL din UTA Găgăuzia, în calitate de fondatori ai IMSP, au asigurat instituţiile medicale cu patrimoniul necesar desfăşurării activităţii acestora, care le-a fost transmis în gestiune. În acelaşi timp, aceste bunuri sînt proprietatea UAT, a căror evidenţă contabilă urmează a fi ţinută la conturile respective, conform prevederilor regulamentare. Însă, AAPL nu au asigurat o contabilizare conformă a patrimoniului public transmis în gestiune IMSP, fiind admise iregularităţi ce au cauzat denaturarea situaţilor financiare din acest domeniu. Probele de audit acumulate la acest compartiment denotă următoarele:

√ deşi DGF a organizat de mai multe ori seminare cu reprezentanţii serviciului contabil din APL (nivelurile I şi II) ale UTA Găgăuzia privind ţinerea evidenţei contabile a patrimoniului public transmis în gestiune IMSP, pînă la momentul actual, AAPL din raioanele Ceadîr-Lunga şi Vulcăneşti nu au înregistrat în evidenţa contabilă patrimoniul public transmis în gestiune IMSP în sumă totală de 104,2 mil.lei şi, respectiv, 7,6 mil.lei;

√ la situaţia din 01.01.2016, la contul 136 “Învestiţii pe termen lung în părţi legate” în evidenţa contabilă a APL din raionul Comrat sînt înregistrate bunurile proprietate publică transmise în gestiunea IMSP în valoare totală de 75,31 mil.lei. Totodată, IMSP au înregistrat active materiale pe termen lung ale fondatorului în sumă totală de peste 81,93 mil.lei, sau cu o diferenţă de 6,62 mil.lei, cauza fiind necontabilizarea regulamentară de către APL din raionul Comrat a utilajului şi mijloacelor de transport transmise în gestiune IMSP CS Comrat. De asemenea, se relevă transmiterea patrimoniului public în gestiunea a 3 IMSP (CS: Avdarma, Dezghingea, Cioc-Maidan) în sumă totală de 3,56 mil.lei în lipsa contractelor de comodat. Una din cauzele iregularităţilor menţionate este efectuarea formală a inventarierilor anuale a tuturor conturilor bilanţiere de activ şi pasiv de către fondator, nefiind întocmite actele de verificare cu IMSP privind patrimoniul public administrat de acestea;

√ unele AAPL din UTA Găgăuzia nu au soluţionat problema privind transmiterea regulamentară a imobilelor proprietate publică în gestiunea economică a IMSP, totodată nefiind asigurată contabilizarea conformă a acestora. Astfel, 5 UAT⁸ au transmis în gestiunea economică a IMSP, în baza contractelor de comodat şi a actelor de predare-primire a bunurilor, încăperi cu suprafaţa totală de 1268,3 m² în sumă totală de cca 3,38 mil.lei. Totodată, alte 5 UAT⁹ au transmis instituţiilor medicale încăperi cu suprafaţa totală de 1735,95 m² în sumă totală de 1,32 mil.lei, în lipsa contractelor de comodat.

Un exemplu aparte este situaţia la primăria Copceac, care, în lipsa contractelor de comodat şi a actelor de predare-primire, a transmis încăperi cu suprafaţa totală de 1836,0 m² în valoare totală de peste 3,35 mil.lei. De menţionat că, contrar prevederilor regulamentare¹⁰, încăperile în cauză sînt înregistrate în evidenţa contabilă a UAT la contul analitic 01 “Mijloace fixe”, pentru care (în perioada 2014-2015) a fost calculată uzura respectivă în sumă totală de peste 0,33 mil.lei¹¹, ceea ce a condiţionat raportarea eronată a situaţiilor patrimoniale, precum şi neînregistrarea patrimoniului gestionat şi necalcularea uzurii acestuia în cadrul IMSP respective, ceea ce, la rîndul său, a condiţionat neraportarea de către acestea a unor situaţii financiare şi patrimoniale. Totodată, probele de audit acumulate denotă că, primăria Baurci a transmis în gestiune IMSP clădiri cu suprafaţa totală de 1325,3 m² în sumă totală de 0,65 mil.lei, nefiind înregistrate în evidenţa contabilă a primăriei, ceea ce condiţionează atît raportări eronate a situaţiilor patrimoniale, cît şi posibila pierdere a acestui patrimoniu public.

_________________________

⁸ Anexa nr.5 la Raportul de audit.

⁹ Anexa nr.5 la Raportul de audit.

¹⁰ Pct.128 din Instrucţiunea cu privire la evidenţa contabilă în contabilităţile centralizate din cadrul primăriilor satelor (comunelor), oraşelor, aprobată prin Ordinul ministrului Finanţelor nr.94 din 19.07.2010, abrogată din 01.01.2016 prin Ordinul ministrului Finanţelor nr.216 din 28.12.2015 (în continuare – Instrucţiunea aprobată prin Ordinul nr.94 din 19.07.2010).

¹¹ Anexa nr.5 la Raportul de audit.

• Evidenţa neconformă a fondului locativ la unele UAT din UTA Găgăuzia a determinat raportarea neautentică a situaţiilor patrimoniale, cu denaturarea dării de seamă. Misiunea de audit denotă că, AAPL nu au asigurat identificarea şi administrarea eficientă a fondului locativ public, ceea ce contravine prescripţiilor cadrului normativ¹², nefiind stabilită plata de chirie pentru acumularea mijloacelor necesare efectuării lucrărilor de întreţinere şi de reparaţie a blocurilor de locuit, în scopul prevenirii uzurii premature a apartamentelor şi încăperilor locuibile şi menţinerii indicilor de exploatare a elementelor constructive. Astfel, valoarea fondului locativ înregistrată în evidenţa contabilă a AAPL nu este veridică, nefiind diminuată cu valoarea fondului locativ privatizat, prin ce nu au fost respectate prevederile art.17 din Legea nr.113-XVI din 27.04.2007¹³ şi art.14 alin.(1) din Legea nr.1324-XII din 10.03.1993¹⁴. De asemenea, APL nu au întreprins măsurile de rigoare privind înlăturarea iregularităţilor ce ţin de evidenţa, monitorizarea, evaluarea şi administrarea corectă a fondului locativ, nefiind încheiate contracte de locaţiune cu locuitorii, precum şi nefiind stabilite şi încasate plăţile pentru chiria apartamentelor. Astfel,

√ contrar prevederilor legale menţionate, 5 UAT nu au exclus din evidenţa contabilă fondul locativ privatizat cu suprafaţa totală de 8898,45 m², care, la situaţia din 01.01.2016, a constituit suma totală de peste 3,42 mil.lei¹⁵;

√ AAPL din 11 UAT¹⁶ nu au asigurat identificarea şi administrarea eficientă a fondului locativ public, nefiind încheiate contracte de locaţiune cu locatarii acestor apartamente, precum şi nu a fost stabilită şi încasată plata pentru chiria lor, ceea ce a condiţionat neacumularea mijloacelor din gestionarea fondului locativ public. Prin urmare, cele expuse sînt o consecinţă a administrării formale, pe parcursul mai multor ani, a fondului locativ public de către UAT menţionate;

√ pornind de la domeniile de activitate ale AAPL de nivelul I, potrivit prevederilor legale¹⁷, consiliul local decide darea în administrare, concesionarea, darea în arendă ori în locaţiune a bunurilor domeniului public al satului, oraşului, precum şi a serviciilor publice de interes local în condiţiile legii. Însă, AAPL ale 5 UAT nu şi-au exercitat întocmai funcţiile atribuite conform cadrului legal privind administrarea şi exploatarea fondului locativ cu suprafaţa totală de 1719,44 m² şi valoarea de 0,36 mil.lei¹⁸, ca urmare, acesta nefiind folosit după destinaţie sau în alte scopuri pentru a acumula mijloacele speciale, necesare pentru efectuarea lucrărilor de întreţinere şi de reparaţie a fondului locativ respectiv. Astfel, se relevă că pe parcursul a 15-20 de ani nu se întreprind măsuri concrete cu menirea de a preveni uzura prematură a apartamentelor şi încăperilor locuibile din blocuri şi de a menţine indicii de exploatare a tuturor elementelor constructive. În rezultat, clădirile s-au uzat atît moral, cît şi fizic, devenind generatoare de pierderi şi, ca urmare, diminuîndu-se considerabil posibilităţile de dare în arendă/locaţiune/realizare a acestora, ceea ce lipseşte bugetul local de veniturile respective;

√ unele AAPL, în calitate de fondator al ÎM, prin nerespectarea prevederilor regulamentare referitor la evidenţa patrimoniului public transmis în gestiune, au cauzat înregistrarea neconformă în evidenţa contabilă şi în rapoartele financiare a fondului locativ transmis în administrare. Se relevă că, valoarea fondului locativ în mărime de 118,9 mil.lei, înregistrat în evidenţa contabilă a primăriei municipiului Comrat, precum şi a celui neînregistrat de către primăriile oraşelor Ceadîr-Lunga – 115,16 mil.lei şi Vulcăneşti – 78,31 mil.lei, transmis în gestiune ÎM fondate, nu este veridică, deoarece aceasta nu a fost diminuată cu valoarea fondului locativ privatizat în mărime de 306,5 mil.lei¹⁹. În acelaşi timp, nici ÎM nu au diminuat valoarea fondului locativ privatizat, ceea ce a condiţionat raportarea eronată a situaţiilor patrimoniale atît de fondator, cît şi de ÎM. Cele evocate sînt o consecinţă a faptului că UAT menţionate nu au asigurat formarea asociaţiilor de coproprietari în condominiu şi nu au transmis acestora în gestiune valoarea clădirilor privatizate, astfel persoanele responsabile de gestionarea şi evidenţa fondului locativ neexercitîndu-şi adecvat obligaţiile.

_________________________

¹² Regulamentul cu privire la modul de prestare şi achitare a serviciilor locative, comunale şi necomunale pentru fondul locativ, contorizarea apartamentelor şi condiţiile deconectării acestora de la/reconectării la sistemele de încălzire şi alimentare cu apă, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.191 din 19.02.2002.

¹³ Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007 (în continuare – Legea nr.113-XVI din 27.04.2007).

¹⁴ Legea privatizării fondului de locuinţe nr.1324-XII din 10.03.1993.

¹⁵ Anexa nr.6 la Raportul de audit.

¹⁶ Anexa nr.6 la Raportul de audit.

¹⁷ Art.14 alin.(2) lit.c) din Legea privind administraţia publică locală nr.436-XVI din 28.12.2006 (în continuare - Legea nr.436-XVI din 28.12.2006).

¹⁸ Anexa nr.4 la Raportul de audit.

¹⁹ Anexa nr.4 la Raportul de audit.

• Administrarea ineficientă şi lipsa unui control adecvat din partea AAPL asupra patrimoniul public local are ca efect aflarea acestuia într-o stare deplorabilă şi, ca urmare, dezintegrarea (ruinarea) totală sau parţială.

Probele acumulate de audit denotă lipsa, în cadrul AAPL, a unui sistem de reguli şi proceduri privind modul de gestionare a patrimoniului public local, care, nefiind administrat în mod eficient, în consecinţă, lipseşte bugetele UAT de venituri pasibile încasării, acestea fiind şi unele din sursele aferente soluţionării problemelor sociale de ordin local. Astfel,

√ ca urmare a construcţiei unei noi clădiri pentru IMSP CS “Cioc-Maidan”, primăriei Cioc-Maidan i-au fost restituite 2 clădiri (ulterior aflate în gestiunea IMSP) în valoare totală de 2,75 mil.lei, în privinţa cărora, pînă în prezent, AAPL nu a întreprins măsurile de rigoare pentru gestionarea conformă a acestora, ceea ce condiţionează premise de posibile delapidări şi distrugeri ale acestora.

O situaţie similară se atestă şi la AAPL din s.Svetlîi, unde clădirea spitalului (cu 4 construcţii aferente), înregistrate în evidenţa contabilă a primăriei cu valoarea de bilanţ în sumă totală de 0,21 mil.lei, a ajuns într-o stare deplorabilă;

√ la situaţia 01.01.2016, primăria municipiului Comrat are înregistrat în evidenţa contabilă clădirea băii orăşeneşti cu valoarea de bilanţ de 0,68 mil.lei, care nu funcţionează din anul 1996. Deşi prin decizia CM Comrat acest obiect a fost supus licitaţiei (în anul 2013) la un preţ de 260 mii lei (în baza raportului de evaluare – 252 mii lei), vînzarea nu a avut loc. La momentul actual, pentru a gestiona baia orăşenească după destinaţie, se necesită lucrări de reparaţie, ceea ce nu este posibil din cauza lipsei mijloacelor financiare în aceste scopuri. Astfel, diminuarea valorii obiectului este în creştere continuă şi în consecinţă se creează premise de pierdere a acestuia;

√ misiunea de audit denotă că, pînă la momentul actual, AAPL din cadrul a 14 UAT²⁰ nu au soluţionat problemele ce ţin de administrarea patrimoniului public, valoarea căruia depăşeşte suma de 6,7 mil.lei, acestea nefiind gestionate/utilizate/ antrenate totalmente în diferite activităţi pentru a obţine unele beneficii în folosul colectivităţilor locale. Astfel, managementul defectuos al imobilelor, neincluderea îndelungată în procesul de activitate a spaţiilor aflate în gestiune, neîntreprinderea măsurilor eficiente privind integritatea şi asigurarea funcţionalităţii încăperilor duce la distrugerea şi diminuarea valorii acestora.

_________________________

²⁰ Primăriile: Ceadîr-Lunga – 3 obiecte/269,2 mii lei, Budgeac – 7 obiecte/1108,9 mii lei, Etulia – 4 obiecte/ 1136,4 mii lei, Chioselia-Rusă -4 obiecte/157,5 mii lei, Djoltai – 6 obiecte/ 298,0 mii lei, Chirsova – 4 obiecte/ 251,2 mii lei, Chiriet- Lunga – 6 obiecte/ 1014,1 mii lei, Carbalia – 3 obiecte/648,2 mii lei, Tomai – 4 obiecte/194,5 mii lei, Ferapontievca – 3 obiecte/29,0 mii lei, Congaz – 7 obiecte/838,1 mii lei, Gaidar – 2 obiecte/239,7 mii lei, Baurci – 4 obiecte/126,5 mii lei, Congazcicul de Sus – 4 obiecte/397,2 mii lei.

Recomandări:

1. DGREAPL, de comun cu AAPL, să determine gradul de responsabilitate a persoanelor implicate în procesul de raportare financiară şi administrare/gestionare a patrimoniului public, cu stabilirea unor măsuri concrete în scopul remedierii deficienţelor constatate de audit.

2. Preşedinţii raioanelor Comrat, Ceadîr-Lunga şi Vulcăneşti, să efectueze inventarierea patrimoniului public transmis în comodat, în scopul asigurării autenticităţii evidenţei contabile a acestuia atît la fondator, cît şi la IMSP, înregistrarea conformă a acestuia în evidenţa contabilă şi în Registrul bunurilor imobile, cu asigurarea monitorizării eficiente continue a situaţiilor patrimoniale.

3. Primarii municipiului Comrat, oraşelor Ceadîr-Lunga şi Vulcăneşti, să asigure înregistrarea regulamentară în evidenţa contabilă a fondului locativ, transmis în gestiune ÎM, cu elaborarea şi aprobarea unor mecanisme clare şi măsuri de administrare a blocurilor de locuit, care ar asigura exploatarea durabilă a proprietăţii publice în folosul comunităţii locale.

4. DGF, să asigure monitorizarea metodologică şi activitatea de control asupra conformităţii ţinerii evidenţei contabile şi veridicităţii rapoartelor financiare şi patrimoniale ale AAPL de nivelul I şi nivelul II.

Obiectivul II: Au asigurat AAPL eficienţa/eficacitatea gestiunii activelor transmise în administrarea întreprinderilor municipale/comunale?

• AAPL (de nivelurile I şi II) din UTA, în calitate de proprietari ai patrimoniului public, nu au asigurat înregistrarea statutelor întreprinderilor municipale conform legislaţiei în vigoare, evidenţa calitativă, precum şi monitorizarea administrării bunurilor publice transmise în gestiune întreprinderilor municipale.

În cadrul misiunii de audit au fost scoase la iveală nereguli care denotă un control ineficient asupra patrimoniului public transmis în gestiune ÎM, ce se exprimă prin următoarele.

• Deşi problema neajustării reglementărilor din statutele ÎM la prevederile legislaţiei în vigoare a fost elucidată permanent în rapoartele anterioare de audit ale Curţii de Conturi, AAPL de nivelurile I şi II, în calitate de proprietari ai patrimoniului public şi fondatori ai ÎM, nu au ţinut cont de recomandările Curţii în acest domeniu şi nu au întreprins măsuri de rigoare privind remedierea iregularităţilor în cauză. O astfel de situaţie continuă să genereze premise fondatorilor de a se eschiva de la responsabilităţile aferente unei gestionări conforme/prudente a patrimoniului public, în detrimentul comunităţii per ansamblu.

În contextul celor evocate, misiunea de audit atestă că:

√ conform informaţiilor prezentate de către CÎS, la situaţia din 01.01.2016, 26 de AAPL din raion au fondat 55 de întreprinderi municipale²¹, din care 14 ÎM²² nu au desfăşurat activităţi (8 ÎM începînd cu anul 1994 şi pînă în prezent), iar fondatorii acestora nu au luat măsuri în vederea redresării situaţiei în cauză, inclusiv privind radierea lor din Registrul de stat al persoanelor juridice. De menţionat că, 15 ÎM²³ au fost fondate fără formarea capitalului statutar, iar la alte 12 ÎM²⁴ capitalul statutar este format în mărime de doar 0,1 mii lei;

√ valoarea capitalului statutar înregistrat în evidenţa contabilă a 4 ÎM este cu 1,88 mil.lei mai mare, iar la alte 3 ÎM cu 0,49 mil.lei mai mică decît valoarea acestuia, înregistrat la CÎS;

√ fondatorul a 10 ÎM²⁵ nu este consiliul local (la 3 ÎM – primăriile satelor/oraşelor; la 3 ÎM – başcanatul or. Comrat; la 4 ÎM – DGCL), prin ce nu au fost respectate prevederile art.14 alin.(2) lit.i) din Legea nr.436-XVI din 28.12.2006;

√ ca urmare a ignorării din partea AAPL a prescripţiilor cadrului normativ în vigoare²⁶, în statutele a 6 ÎM²⁷ supuse auditului nu au fost incluse datele privind modul de repartizare a venitului (beneficiului net) şi de acoperire a pierderilor, modul de posesiune, de folosinţă şi de dispunere a fondului statutar, precum şi de schimbare a lui. De menţionat că, deşi CO Vulcăneşti a decis modificarea statutului ÎM “GCL Vulcăneşti” (decizia nr.1 din 31.01.2012) cu includerea modului de repartizare a profitului (acoperirea pierderilor, formarea fondului de rezervă, defalcarea dividendelor în bugetul UAT etc.), conducătorul ÎM nu a efectuat modificările nominalizate în statut, cu înregistrarea în modul corespunzător la CÎS. Totodată, fondatorul nu a monitorizat îndeplinirea deciziilor sale şi ca rezultat, la momentul actual, în statutul ÎM nu este specificat modul de promovare a intereselor fondatorului, ceea ce condiţionează neacumularea surselor respective de venit în bugetul local, precum şi utilizarea mijloacelor financiare în alte scopuri decît pentru satisfacerea necesităţilor colectivităţilor locale;

√ în temeiul prescripţiilor pct.16 din Regulamentul-model aprobat prin HG nr.387 din 06.06.1994, prin decizia nr.1 din 31.01.2012, CO Vulcăneşti a aprobat consiliul de administraţie în număr de 7 persoane, precum şi regulamentul de funcţionare al acestuia. Totodată, în baza deciziei nominalizate şi Ordinului nr.10 din 07.03.2012 al ÎM “GLC” Vulcăneşti, la întreprindere a fost format consiliul de administraţie din 5 persoane, nefiind incluşi reprezentanţi din cadrul fondatorului (CO) şi ai primăriei. Mai mult decît atît, de la momentul formării şi pînă în prezent, consiliul de administrare nu s-a întrunit şi nu a petrecut şedinţe, ceea ce denotă caracterul formal al acestuia. În acest context, se relevă că la toate ÎM supuse auditării (cu excepţia ÎM “GLC” Vulcăneşti) nu este prevăzută formarea consiliului director. Ca urmare, situaţia în cauză reduce posibilităţile AAPL de a monitoriza şi a controla gestionarea conformă a patrimoniului UAT, precum şi nu asigură o activitate respectivă a ÎM în beneficiul fondatorului şi colectivităţilor locale;

√ în corespundere cu pct.23 din Regulamentul-model aprobat prin HG nr.387 din 06.06.1994, ÎM îşi organizează activitatea şi îşi determină perspectivele producerii de sine stătător, reieşind din cererea populaţiei şi gospodăriei locale la producţia, lucrările şi serviciile sale, precum şi din necesitatea de a-şi asigura dezvoltarea economică şi socială, precum şi sporirea veniturilor salariaţilor săi. Temelia programelor de producere o constituie contractele încheiate cu beneficiarii producţiei, lucrărilor, serviciilor şi cu furnizorii de resurse tehnico-materiale, alte valori şi materii consumabile. Deoarece cadrul normativ/regulator existent nu conţine reglementări exhaustive şi prompte referitor la modul, procedura şi responsabilităţile cu privire la stabilirea indicatorilor economici ai activităţii ÎM, fondatorul nu a prevăzut procedurile respective în statutul acesteia, iar întreprinderea nu a fost preocupată de planificarea propriei activităţi. Ca urmare, toate ÎM supuse auditului nu au dispus de un program, care ar determina perspectivele de dezvoltare, potrivit prevederilor menţionate, precum şi de un plan anual de activitate, aprobat de fondator, cu includerea indicilor economici de venituri şi cheltuieli, precum şi a rezultatelor financiare care urmau a fi obţinute la finele anului, această situaţie fiind condiţionată de lipsa reglementărilor corespunzătoare;

√ conform cadrului normativ în vigoare²⁸, controlul asupra activităţi economico-financiare a întreprinderii este exercitat de fondator. Activitatea economico-financiară a întreprinderii este verificată sistematic de comisia de revizie (de cenzori) sau revizorul (cenzorul) întreprinderii şi prin efectuarea auditului situaţiilor financiare în baza unui contract de audit încheiat cu o societate de audit. Deşi CO Vulcăneşti (prin Decizia nr.1 din 31.01.2012) a aprobat formarea comisiei de revizie în număr de 3 persoane, iar conducătorul ÎM “GLC” Vulcăneşti (prin Ordinul nr.10 din 07.03.2012) a instituit o asemenea comisie, probele de audit denotă caracterul formal al acesteia, care de la momentul formării şi pînă în prezent nu a efectuat revizii ale activităţii economico-financiare a ÎM, ceea ce denotă lipsa unui control riguros asupra activităţii economico-financiare din partea fondatorului. De menţionat că, probele de audit acumulate denotă lipsa comisiilor de revizie şi a controlului din partea fondatorului asupra activităţii economico-financiare a 6 ÎM²⁹ supuse auditului, limitîndu-se doar la efectuarea unor activităţi parţiale de monitoring financiar (conform Regulamentului aprobat prin HG nr.580 din 08.05.2008) în ceea ce priveşte analiza rapoartelor financiare. Prin urmare, situaţia în cauză reduce posibilităţile AAPL de monitorizare şi control asupra gestionării conforme a patrimoniului UAT, precum şi nu asigură o activitate respectivă a ÎM în beneficiul fondatorului şi colectivităţilor locale.

_________________________

²¹ Anexa nr.4 la Raportul de audit.

²² Anexa nr.4 la Raportul de audit.

²³ Anexa nr.3 la Raportul de audit.

²⁴ Anexa nr.4 la Raportul de audit.

²⁵ Anexa nr.4 la Raportul de audit.

²⁶ Pct.10 subpct.5) din Regulamentul-model al întreprinderii municipale, aprobat prin HG nr.387 din 06.06.1994 (în continuare – Regulamentul aprobat prin HG nr.387 din 06.06.1994).

²⁷ ÎM: “SU-Canal” Comrat; “GLC” Comrat; “RCT” Comrat; “DGCL” Ceadîr-Lunga; “GLC” Vulcăneşti; “Apă-Canal” Vulcăneşti.

²⁸ Pct.30 din Regulamentul aprobat prin HG nr.387 din 06.06.1994.

²⁹ Anexa nr.4 la Raportul de audit.

• Unele ÎM au efectuat înregistrarea tranzacţiilor de primire-transmitere a patrimoniului administrat cu abateri de la prevederile actelor normative în vigoare, ceea ce a generat raportarea eronată a situaţiilor patrimoniale.

Auditul a constatat că, neasigurarea delimitării şi contabilizării distincte a patrimoniului public aflat în gestiunea ÎM reprezintă urmări ale ignorării de către AAPL a prevederilor cadrului legal³⁰ privind inventarierea bunurilor proprietate publică şi delimitarea acestora pe domenii (public/privat), lipsei unor norme de evidenţă contabilă distinctă a acestora, precum şi ale nedeterminării, în deciziile CL privind transmiterea patrimoniului, a drepturilor ÎM asupra lui (posesiune, folosinţă, dispoziţie), indiferent de modul de transmitere (capital statutar, de la balanţă la balanţă, în gestiune etc.). Mai mult decît atît, nereglementarea domeniului de evidenţă a condiţionat contabilizarea neunivocă a patrimoniului transmis ÎM “GCL” Comrat. Astfel, patrimoniul preluat a fost înregistrat de ÎM în creditul diferitor conturi de pasiv şi de venituri, ceea ce nu asigură prezentarea autentică a situaţiilor patrimoniale şi financiare. Misiunea de audit denotă că, conform raportului financiar, la situaţia din 01.01.2016, întreprinderea nominalizată a înregistrat patrimoniul şi mijloacele financiare primite de la fondator la următoarele conturi: 311 “Capital statutar” – 21,2 mii lei; 321 “Rezerve statutare” – 91291,7 mii lei; 323 “ Alte rezerve” –124,4 mii lei; 342 “Subvenţii entităţilor cu proprietate publică” – 4943,7 mii lei; 425 “Finanţări şi încasări cu destinaţie specială” – 2147,4 mii lei. De menţionat că, ÎM nu deţine informaţia privind soldul conturilor contabile nominalizate. De asemenea, ÎM nu deţine evidenţa analitică a conturilor contabile 112 “Imobilizări necorporale” – 4,0 mii lei şi 121 “Imobilizări corporale în curs de execuţie” – 2096,4 mii lei. Conform explicaţiei contabilului-şef al ÎM, sumele conturilor descrise s-au format în rezultatul reorganizării întreprinderii de stat DPGLC cu divizarea acesteia în 2 întreprinderi municipale, documentele primare de constituire a ÎM nefiind transmise din anul 2000 de către fosta conducere a întreprinderii. Deşi Ministerul Finanţelor, la adresarea conducerii ÎM din anul 2009 vis-a-vis de casarea sumelor neconfirmate documentar reflectate în bilanţul contabil, s-a expus asupra necesităţii restabilirii indiscutabile a documentelor primare sau, după caz, să iniţieze proceduri de inventariere privind stabilirea valorii de inventar a activelor fără dreptul de a deconta sumele înregistrate în contabilitate pe perioada cît acestea aduc beneficii economice întreprinderii, factorii de decizie, atît ai fondatorului, cît şi ai ÎM, ignorînd avizul respectiv al MF, practic nu au întreprins nici o acţiune în acest sens. Prin urmare, ani în şir au loc raportări denaturate a situaţiilor financiare şi patrimoniale.

Înregistrări analogice se relevă şi la alte 4 ÎM³¹. Astfel, patrimoniul transmis de fondator cu titlu nedeterminat a condiţionat înregistrări neconforme Planului general de conturi contabile³² şi SNC Capital propriu şi datorii³³, iar modalitatea de evidenţă descrisă nu asigură înregistrarea amplă şi corectă a cotei-părţi a fondatorului în patrimoniul ÎM şi denaturează situaţiile financiare cu privire la mărimea capitalului propriu.

_________________________

³⁰ Art.10¹ şi art.11 din Legea nr.121-XVI din 04.05.2007 privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice (în continuare – Legea nr.121-XVI din 04.05.2007).

³¹ Anexa nr.4 la Raportul de audit.

³² Planul general de conturi contabile, aprobat prin Ordinul Ministerului Finanţelor nr.119 din 06.08.2013.

³³ SNC Capital propriu şi datorii, aprobat prin Ordinul Ministerului Finanţelor nr.118 din 06.08.2013.

• Neînregistrarea conformă în evidenţa contabilă a patrimoniului din cadrul UAT transmis în gestiune întreprinderilor municipale, a cauzat raportarea neveridică a situaţiilor patrimoniale atît în aspectul UAT, cît şi la nivel de UTA Găgăuzia.

Potrivit prevederilor cadrului regulamentar³⁴, informaţia privind existenţa şi mişcarea investiţiilor pe termen lung în părţi legate se generalizează la subcontul 136 “Investiţii pe termen lung în părţi legate”, iar evidenţa analitică a investiţiilor nominalizate se ţine pe tipuri şi clase de investiţii, pe emitenţi sau pe întreprinderi în care au fost investite mijloace. În acelaşi timp, conform prevederilor art.17 alin.(1) din Legea nr.113-XVI din 27.04.2007, se interzice deţinerea de către entitate a activelor cu orice titlu, înregistrarea faptelor economice fără documentarea şi reflectarea lor în contabilitate.

În acest context, auditul relevă că:

√ contrar prevederilor în cauză, 10 UAT care au fondat întreprinderi municipale nu au înregistrat în evidenţa contabilă şi nu au reflectat în bilanţul executării bugetului autorităţilor/instituţiilor publice valoarea capitalului statutar şi a patrimoniului public transmis în gestiunea întreprinderilor fondate în mărime de 230,97 mil.lei³⁵, astfel fiind denaturat semnificativ raportul financiar consolidat pe UTA Găgăuzia la situaţia din 01.01.2016. Deficienţele menţionate sînt rezultatul nerespectării prevederilor actelor normative în vigoare, lipsei evidenţei conforme a patrimoniului public, neasigurării înregistrării integrale a dreptului asupra acestuia şi a modalităţii de raportare a utilizării lui, ceea ce generează premise de pierdere a patrimoniului ca atare;

√ deşi fondator al ÎM “RCT” din Comrat este administraţia raionului Comrat, în evidenţa contabilă a fondatorului nu este înregistrat patrimoniul transmis în gestiune ÎM în sumă totală de peste 8,85 mil.lei, acesta regăsindu-se înregistrat în evidenţa contabilă a primăriei municipiului Comrat, ceea ce denotă raportarea neveridică a situaţiilor patrimoniale în cadrul acestor entităţi;

√ lipsa evidenţei analitice, a verificărilor şi a inventarierii din partea primăriei municipiului Comrat a patrimoniului transmis în gestiune ÎM, necontabilizarea corespunzătoare a tranzacţiilor din acest domeniu, a condiţionat raportarea eronată a situaţiilor patrimoniale. Astfel, în rezultatul contrapunerii datelor privind patrimoniul aflat în gestiune la ÎM “SU-Canal” şi ÎM “GCL” Comrat (subcontul sintetic 136 “Investiţii pe termen lung în părţi legate”) cu datele din evidenţa contabilă a acestora, s-a constatat o diminuare a patrimoniului respectiv în evidenţa contabilă a primăriei cu 2,5 mil.lei.

_________________________

³⁴ Pct.128 din Instrucţiunea aprobată prin Ordinul ministrului Finanţelor nr.94 din 19.07.2010 (abrogată din 01.01.2016 prin Ordinul ministrului Finanţelor nr.216 din 28.12.2015).

³⁵ Primăriile oraşelor: Vulcăneşti – 114200,8 mii lei; Ceadîr-Lunga – 86672,7 mii lei; satelor: Baurci – 12401,2 mii lei; Tomai – 7958,8 mii lei; Congaz – 4007,2 mii lei; Chirsova – 2765,1 mii lei, Dezghingea – 1372,3 mii lei; Etulia – 1356,8 mii lei; Cioc –Maidan – 235,3 mii lei; Congazcic – 0,2 mii lei.

♦ Lipsa la fondatori a unor politici economice pentru echilibrarea interesului public în activitatea entităţilor fondate, drepturile întreprinderilor de a practica activitatea din propria iniţiativă, pe riscul propriu şi răspunderea lor patrimonială şi restricţiile aferente gestionării patrimoniului public nu contribuie la orientarea managementului ÎM spre atingerea obiectivelor statutare ţinînd cont de principiile cost/eficienţă.

• AAPL din UTA Găgăuzia nu au analizat cauzele care generează pierderi la întreprinderile fondate, cu aprobarea unui plan de redresare a situaţiei. Urmare a analizei rapoartelor financiare ale ÎM s-a constatat că, 19 ÎM în anul 2014 şi 20 de ÎM în anul 2015 au înregistrat pierderi din activităţile desfăşurate în sumă totală, respectiv, de 6,34 mil.lei³⁶ şi de 5,14 mil.lei³⁷. Totodată, se relevă că doar 7 ÎM în anul 2014 şi 6 ÎM în anul 2015 au înregistrat profit în sumă totală, respectiv, de 0,63 mil.lei şi de 1,05 mil.lei. Probele de audit acumulate la acest compartiment denotă că:

√ contrar prevederilor legale³⁸, CO Vulcăneşti a aprobat doar unităţile de state pentru anii 2014-2015, dar nu şi schema de salarizare a personalului ÎM “GLC Vulcăneşti”, acestea fiind stabilite în mod unilateral de către conducătorul întreprinderii. Prin urmare, cheltuielile suportate de ÎM în anul 2014 la remunerarea personalului au constituit în total 847,2 mii lei, iar pentru anul 2015 – 931,2 mii lei, ceea ce reprezintă 64,2 % şi respectiv, 63,3 % din totalul costurilor şi cheltuielilor întreprinderii. Totodată, la fondul de salarizare s-au calculat contribuţiile privind asigurările sociale obligatorii de stat (23%) precum şi primele de asigurări medicale (4%). În acest context, se relevă că cheltuielile ce ţin de remunerarea personalului poartă un caracter semnificativ în structura cheltuielilor per ansamblu şi au o influenţă preponderentă la formarea tarifului. Cu toate acestea, CO nu s-a conformat prevederilor cadrului legal privind salarizarea personalului întreprinderii, nu a monitorizat activitatea întreprinderii şi nu a solicitat rapoartele financiare pentru a analiza modul de administrare a patrimoniului transmis în gestiune, precum şi calitatea serviciilor prestate. În consecinţă, activitatea întreprinderii s-a soldat în ultimii 3 ani doar cu pierderi. Situaţii similare se atestă şi la alte 2 ÎM³⁹ supuse auditării.

De menţionat că, fondatorul ÎM “RCT” Comrat a aprobat lista de state şi schema de încadrare doar a personalului de conducere (8 unităţi), dar nu şi a muncitorilor (45 de unităţi). Se relevă şi faptul că, fondul efectiv de salarizare al personalului de conducere în perioada auditată diferă de cel aprobat de fondator, deoarece adaosurile, suplimentele şi alte componente ale fondului de salarizare nu au fost aprobate de fondator. Prin urmare, neprezentarea rapoartelor corespunzătoare fondatorului precum şi lipsa reviziilor asupra activităţii economice a ÎM din partea fondatorului condiţionează necunoaşterea reală a situaţiei privind remunerarea personalului întreprinderii şi, ca rezultat, neluarea unor decizii de rigoare;

√ dezvoltarea durabilă a ÎM şi prestarea calitativă a serviciilor publice de către aceasta sînt strîns legate de politica tarifară aplicată de către fondatorul întreprinderii (CO), care (potrivit prevederilor legale⁴⁰) aprobă tarifele pentru serviciile publice de interes local. În acest sens, auditul relevă că ÎM “GLC Vulcăneşti” nu dispune de reglementări interne distincte/exhaustive privind: modul de calculare a tarifelor pentru fiecare tip de serviciu prestat; modul de determinare a costului serviciilor prestate; periodicitatea de verificare a corespunderii tarifelor costului real suportat. Probele de audit acumulate denotă că, deşi ÎM a prezentat fondatorului calculele tarifelor la serviciile prestate la situaţia din 01.07.2014, reieşind din cheltuielile şi costurile efectiv suportate în anul 2013 şi majorate în proiectul semestrului I al anului 2014, acestea nu au o argumentare bine fundamentată, cu oferirea unei imagini complexe şi fidele a structurii tarifului. Spre exemplu, calculele în cauză nu conţin informaţia privind numărul populaţiei pe domeniile sectorului public şi cel privat, iar tarifele spre aprobare sînt solicitate pentru o persoană/lună din sectoarele nominalizate. Totodată, nu este reglementat modul de repartizare a cheltuielilor generale şi administrative la formarea tarifelor pe tipuri de servicii. De menţionat şi faptul că, ÎM nu dispune de reglementările care ar indica cheltuielile căror subdiviziuni se includ direct în costul lucrărilor şi serviciilor, precum şi cheltuielile căror subdiviziuni se recuperează din profit şi, ca urmare, reglementările privind modalitatea de determinare a mărimii profitului. Mai mult decît atît, în anii 2014-2015, întreprinderea a suportat pierderi de la toate tipurile de servicii prestate, însă nu a prezentat fondatorului calcule relevante care ar fundamenta corespunderea tarifelor costului real suportat şi nu a solicitat modificarea tarifelor în vigoare. În cadrul ÎM nu se practică reglementările privind cazurile şi modul în care se permite compensarea tarifelor la unele servicii din contul tarifelor la alte servicii (subvenţionarea încrucişată), precum şi periodicitatea determinării şi aprobării acestora. În contextul celor expuse, se relevă că lipsa reglementărilor menţionate generează premise ca costurile determinate de ÎM să nu corespundă realităţii, ceea ce, drept consecinţă, influenţează rezultatele activităţii economico-financiare;

√ premierea personalului ÎM “GLC” Vulcăneşti este prevăzută în contractul colectiv de muncă şi s-a efectuat în baza Regulamentului privind premierea personalului ÎM pentru rezultatele muncii, aprobat la data de 15.03.2000 şi elaborat în baza Legii salarizării nr.1305-XII din 25.02.1993, abrogată la 23.12.2005⁴¹. De menţionat că, pînă la momentul actual, Regulamentul în cauză nu a fost ajustat la cadrul legal-normativ în vigoare şi, ca urmare, sistemul de stimulare existent nu este corelat şi concretizat pe rezultate/personal.

♦ Absenţa unor analize ample a activităţii economico-financiare a ÎM fondate, cu luarea deciziilor de rigoare, a condiţionat o administrare defectuoasă a patrimoniului public de către ÎM, care s-a soldat cu pierderi neacoperite la situaţia din 01.01.2016 în sumă totală de peste 65,06 mil.lei⁴². Astfel, analizînd rapoartele financiare la situaţia din 01.01.2016, pe un eşantion de 16 ÎM, misiunea de audit relevă că pierderile neacoperite ale anilor precedenţi au fost în creştere continuă. Cele mai semnificative pierderi au înregistrat ÎM: “SU-Canal” Comrat – cca 36,28 mil.lei; “Apă-Canal“ Vulcăneşti – cca 13,7 mil.lei; “DGLC” Ceadîr-Lunga – 7,11 mil.lei; “RCT” Comrat – cca 5,3 mil.lei. Din cauza preocupării insuficiente a factorilor de decizie ai fondatorului de gestionarea eficientă şi conformă a patrimoniului public, n-au fost întreprinse măsuri de identificare a tuturor rezervelor privind sursele suplimentare de venituri şi oportunităţile de minimizare a costurilor şi cheltuielilor. Unele din cauzele care au generat pierderi din activităţile desfăşurate în cadrul ÎM supuse auditului, în perioada 2014-2015, au fost: recalcularea în anul 2015 a uzurii mijloacelor fixe pentru perioadele precedente în sumă totală de peste 10,53 mil.lei (“Apă-Canal” Vulcăneşti); pierderi de apă în reţelele de distribuire (anul dării în exploatare – 1957) în volume semnificative (în anul 2014 – 933,6 mii m³, sau 71 % din totalul apei captate; în anul 2015 – 341,2 mii m³, sau 27 % din totalul apei captate), precum şi insuficienţa măsurilor de minimizare a acestora (“SU-Canal” Comrat); trecerea la pierderi a creanţelor consumatorilor de servicii prestate în anii precedenţi în sumă de 157,0 mii lei, în lipsa documentelor respective de la organele de resort (“GLC“ Comrat); nemodificarea tarifelor proprii la serviciile prestate în corespundere cu costurile suportate în rezultatul majorării tarifelor la gaz, energie electrică, apă şi canalizare (“RCT” Comrat); majorarea salariilor personalului din cadrul ÎM fără a ţine cont de principiile cost/eficienţă (toate ÎM supuse auditului). Cele relatate sînt cauzate şi de lipsa unor politici investiţionale, menite să asigure eficienţa şi eficacitatea activităţii ÎM, precum şi de faptul că, fondatorul ÎM nu a întreprins măsurile oportune pentru asigurarea unei activităţi relevante a întreprinderilor.

_________________________

³⁶ Anexa nr.4 la Raportul de audit.

³⁷ Anexa nr.4 la Raportul de audit.

³⁸ Art.14 alin.(2) lit.l) din Legea nr.436-XVI din 28.12.2006.

³⁹ ÎM: “DGCL” Ceadîr-Lunga, “Apă-Canal” Vulcăneşti.

⁴⁰ Art.14 alin.(2) lit.q) din Legea nr.436-XVI din 28.12.2006.

⁴¹ Prin Legea cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar nr.355-XVI din 23.12.2005.

⁴² Anexa nr.4 la Raportul de audit.

Recomandări:

5. Preşedinţii raioanelor Comrat, Ceadîr-Lunga şi Vulcăneşti, primarii municipiului Comrat, oraşelor Ceadîr-Lunga şi Vulcăneşti:

5.1 să întreprindă măsuri pentru aducerea în concordanţă cu norma legală a statutelor şi activităţilor întreprinderilor municipale şi instituţiilor fondate;

5.2 să asigure efectuarea inventarierii exhaustive a patrimoniului public transmis în administrarea întreprinderilor fondate, precum şi înregistrarea conformă a acestuia în evidenţa contabilă, inclusiv a drepturilor asupra lui, cu implementarea unor proceduri eficiente de control intern în acest aspect;

5.3 să elaboreze şi să propună, spre aprobare, consiliilor locale modul de furnizare a serviciilor publice de gospodărie comunală, în scopul gestionării eficiente, în condiţiile legii, a patrimoniului public, cu stabilirea unor proceduri de control intern exhaustive.

Obiectivul III: AAPL au asigurat cadastrarea şi contabilizarea tranzacţiilor aferente patrimoniului public în conformitate cu cerinţele cadrului legal în vigoare?

• Auditul a constatat multiple nereguli şi deficienţe admise de către AAPL din UTA Găgăuzia la administrarea, evidenţa şi înregistrarea corespunzătoare a bunurilor publice, care sînt un impediment în creşterea veniturilor din proprietate în folosul comunităţii locale. Astfel,

√ AAPL din UTA Găgăuzia, de comun cu organul cadastral, nu au asigurat înregistrarea conformă a fondului funciar public. Cu toate că, potrivit prevederilor legale⁴³, ARFC pînă în anul 2010 urma să asigure înregistrarea primară masivă a bunurilor imobile, în scopul creării cadastrului exhaustiv, probele de audit denotă că la 3 UAT⁴⁴ din UTA Găgăuzia nu a fost efectuată înregistrarea primară a imobilelor proprietate publică şi a sectoarelor de teren de pe lîngă casele de locuit şi cele de grădini, cauza fiind neconlucrarea între OCT şi AAPL vizate. Totodată, conform cadrului legal⁴⁵, ARFC în comun cu AAPL urmau să efectueze delimitarea terenurilor proprietate publică prin acţiuni de identificare şi formare a acestora în modul stabilit de legislaţie. Însă, probele de audit acumulate denotă că, pînă la momentul actual, la toate 26 de UAT din UTA Găgăuzia nu a fost efectuată delimitarea terenurilor proprietate publică a UAT din domeniul public şi cel privat şi, ca urmare, nefiind stabilit statutul juridic al acestora. Cauzele tergiversării înregistrării conforme a fondului funciar public sînt, lipsa mijloacelor financiare şi neconlucrarea între OCT şi AAPL din UTA Găgăuzia. De asemenea, auditul relevă că, una din cauzele principale este nerealizarea Programului de delimitare a terenurilor proprietate publică⁴⁶, fiind necesară (re)actualizarea acestuia în conformitate cu prevederile Legii nr.296 din 21.12.2012⁴⁷, ce ar asigura executarea lucrărilor respective pînă în anul 2018;

√ AAPL (de nivelul I şi nivelul II) din UTA Găgăuzia nu au asigurat înregistrarea obligatorie a drepturilor asupra bunurilor imobile (clădiri şi construcţii speciale) prin ce nu au fost respectate prevederile art.5 din Legea nr.1543-XIII din 25.02.1998. Astfel, din totalul de 728 de bunuri imobile în valoare totală de 479,6 mil.lei proprietate publică (constatate în urma inventarierii iniţiate la propunerea echipei de audit), aflate la balanţa a 37 AAPL (de nivelurile I şi II), la OCT UTA Găgăuzia nu sînt înregistrate drepturile asupra a 282 de bunuri imobile (clădiri şi construcţii speciale) în valoare totală de 124,9 mil.lei⁴⁸, precum şi asupra terenurilor cu suprafaţa de 37,3 mii ha⁴⁹, sau 89,6% din suprafaţa totală a terenurilor publice, ca urmare, nefiind asigurată recunoaşterea publică a dreptului de proprietate şi a altor drepturi patrimoniale asupra bunurilor imobile, ocrotirea de către stat a acestor drepturi, susţinerea sistemului de impozitare şi a pieţei imobiliare;

√ auditul a stabilit carenţe de ordin regulator şi la modul de administrare şi înregistrare a reţelelor de gaze şi apeducte. Astfel, prin nerespectarea prescripţiilor HG nr.683 din 18.06.2004⁵⁰, 19 UAT (de nivelul I şi nivelul II) din UTA Găgăuzia, care dispun de reţele de gazoduct contabilizate, nu şi-au înregistrat la OCT drepturile de proprietate la reţele de gazoduct cu lungimea de 368,9 km în valoare de 32,4 mil.lei⁵¹. Totodată, se relevă că, 7 UAT (de nivelul I) nu au asigurat reflectarea integrală în evidenţă contabilă şi nu au evaluat reţelele de gaze cu lungimea de 391,4 km⁵², prin ce nu au fost respectate prevederile art.17 alin.(1) din Legea nr.113-XVI din 27.04.2007. Totodată, 13 UAT (de nivelul I) din UTA Găgăuzia nu au asigurat înregistrarea obligatorie a drepturilor asupra a 15 apeducte cu valoare de 46,0 mil.lei⁵³, prin ce nu au fost respectate prevederile art.5 din Legea nr.1543-XIII din 25.02.1998.

_________________________

⁴³ Art.55 din Legea cadastrului bunurilor imobile nr.1543-XIII din 25.02.1998 (în continuare – Legea nr.1543-XIII din 25.02.1998); HG nr.1030 din 12.10.1998 “Despre unele măsuri privind crearea cadastrului bunurilor imobile”.

⁴⁴ Primăriile: or. Vulcăneşti; satelor: Cotovscoie şi Carbalia.

⁴⁵ Art.3 alin.(2) şi art.4¹ din Legea nr.91-XVI din 05.04.2007 privind terenurile proprietate publică şi delimitarea lor.

⁴⁶ Hotărîrea Guvernului nr.1528 din 29.12.2007 “Despre aprobarea Programului de delimitare a terenurilor proprietate publică”.

⁴⁷ Legea nr.296 din 21.12.2012 pentru modificarea şi completarea Legii nr.91-XVI din 5 aprilie 2007 privind terenurile proprietate publică şi delimitarea lor.

⁴⁸ Anexa nr.8 la Raportul de audit.

⁴⁹ Anexa nr.9 la Raportul de audit.

⁵⁰ Regulamentul privind modul de transmitere a reţelelor de gaze întreprinderilor de gaze ale Societăţii pe Acţiuni “Moldovagaz” la deservire tehnică, aprobat prin HG nr.683 din 18.06.2004.

⁵¹ Anexa nr.10 la Raportul de audit.

⁵² Anexa nr.10 la Raportul de audit.

⁵³ Anexa nr.10 la Raportul de audit.

• AAPL din UTA Găgăuzia nu au asigurat o evidenţă conformă a tranzacţiilor de vînzare-cumpărare şi arenda terenurilor proprietate publică, ceea ce a condiţionat o monitorizare ineficientă a îndeplinirii condiţiilor contractuale de către cumpărători şi arendaşi. Astfel, potrivit prevederilor legale⁵⁴, evidenţa proprietăţii publice a UAT se ţine în contabilitate, în mod strict, conform Normelor metodologice elaborate de Ministerul Finanţelor. În condiţiile legale, urmează a fi evaluate şi înregistrate în evidenţa contabilă şi terenurile proprietate publică, însă nedelimitarea clară a acestora, precum şi lipsa unor Norme metodologice privind evidenţa patrimoniului public al UAT, care urmau a fi elaborate de Ministerul Finanţelor şi aprobate de Guvern, fac imposibilă realizarea acestei prevederi. Situaţia dată afectează atît dreptul legal de gestionare a patrimoniului, cît şi contabilizarea tranzacţiilor cu acesta. În această ordine de idei, se relevă că:

√ AAPL din UTA Găgăuzia, prin nerespectarea normelor de evidenţă contabilă în sectorul public⁵⁵, nu au asigurat o contabilizare conformă a tuturor angajamentelor deţinătorilor de terenuri, încasărilor şi soldurilor datoriilor la data raportată; nu deţin evidenţa analitică şi sintetică completă a tranzacţiilor funciare; nu au efectuat inventarierea creanţelor şi întocmirea actelor de verificare cu arendaşii. În cadrul misiunii de audit, la solicitarea echipei de auditori, a fost efectuată inventarierea creanţelor şi datoriilor la plăţile pentru arenda terenurilor proprietate publică la situaţia din 01.01.2016. După sistematizarea datelor prezentate şi a contrapunerii contractelor de arendă cu datele evidenţei contabile, s-a constatat necontabilizarea creanţelor de la arendarea terenurilor proprietate publică a UAT în sumă totală de 4993,7 mii lei, cele mai semnificative fiind la primăriile: Comrat – 1,1 mil.lei, Ceadîr-Lunga – 0,74 mil.lei, Vulcăneşti – peste 0,44 mil.lei, Baurci – peste 0,42 mil.lei, Cazaclia – 0,41 mil.lei, Congaz – cca 0,33 mil.lei.

√ contrar prevederilor regulamentare⁵⁶, AAPL din UTA Găgăuzia nu au asigurat evidenţa conformă a fondului funciar public. Astfel, serviciile pentru reglementarea regimului proprietăţii funciare din cadrul AAPL nu ţin la zi Registrul cadastral al deţinătorilor de terenuri, care stă la baza întocmirii Registrului cadastral al terenurilor (fişei cadastrale centralizatoare). Registrele cadastrale ale terenurilor (fişele cadastrale centralizatoare), care se întocmesc conform situaţiei la 1 ianuarie a fiecărui an şi se prezintă SRFC de către primării, nu oferă o imagine veridică a situaţiilor funciare privind terenurile aflate în proprietatea UAT precum şi repartizarea lor către deţinători. De menţionat că, la solicitarea echipei de audit, AAPL din UTA Găgăuzia au efectuat inventarierea terenurilor aflate în proprietatea acestora la situaţia din 01.01.2016, cu prezentarea rezultatelor echipei de audit. Urmare a contrapunerii datelor cu privire la suprafeţele terenurilor proprietate publică, înregistrate în darea de seamă funciară a UAT cu suprafeţele corespunzătoare, prezentate în informaţiile privind inventarierea s-a constatat că, din suprafaţa totală de 80,78 ha⁵⁷ a terenurilor proprietate publică din cadrul a 9 UAT, 69,78 ha – sînt înregistrate la OCT ca terenuri proprietate privată, iar 11,0 ha – ca terenuri proprietate a statului. Cele relatate denotă că, AAPL ale UAT din UTA Găgăuzia nu deţin date exhaustive privind terenurile administrate totodată, neasigurînd verificările de rigoare privind informaţiile disponibile.

De asemenea, probele de audit acumulate la acest compartiment denotă şi alte iregularităţi. Astfel, deşi conform datelor SIA “Cadastru”, terenurile cu suprafaţa de 4,3 ha aferente construcţiilor sînt proprietatea statului, primăria or. Ceadîr-Lunga a reflectat în bilanţul funciar ca terenuri proprietate publică a UAT. De menţionat că, urmare a comercializării terenurilor proprietate publică, UAT nu au efectuat modificările respective în registrul deţinătorilor de terenuri a cadastrului funciar, ceea ce a cauzat raportarea neautentică a fondului funciar per ansamblu.

_________________________

⁵⁴ Art.13 din Legea nr.523-XIV din 16.07.1999 “Cu privire la proprietatea publică a unităţilor administrative-teritoriale” (în continuare – Legea nr.523-XIV din 16.07.1999).

⁵⁵ Pct.188 din Instrucţiunea aprobată prin Ordinul ministrului Finanţelor nr.94 din 19.07.2010.

⁵⁶ Pct.6 din HG nr.24 din 11.01.1995 “Pentru aprobarea Regulamentului cu privire la conţinutul documentaţiei cadastrului funciar”.

⁵⁷ Primăriile: Comrat – 7,48 ha; Vulcăneşti – 44,0 ha; Ceadîr-Lunga – 14,2 ha; Cazaclia – 5,0 ha; Ferapontievca – 0,04 ha; Dezghinjea – 0,93 ha; Chirsovo – 1,12 ha; Cioc-Maidan – 4,65 ha; Baurci – 3,36 ha.

Recomandări:

6. Primarilor municipiului Comrat, oraşelor Ceadîr-Lunga şi Vulcăneşti, să implementeze procese operaţionale şi proceduri eficiente de control intern care să asigure respectarea cadrului legal-normativ în materie de administrare/gestionare a patrimoniului public local, cu întreprinderea măsurilor de rigoare în vederea înregistrării conforme a patrimoniului proprietate publică la organele cadastrale.

III. EVALUAREA CONFORMITĂŢII ŞI IMPLEMENTĂRII

RECOMANDĂRILOR ANTERIOARE ALE CURŢII DE CONTURI

Verificările efectuate de audit privind implementarea recomandărilor Hotărîrii Curţii de Conturi nr.24 din 29 mai 2012 privind Raportul auditului bugetelor UTA Găgăuzia şi gestionării patrimoniului public pe anul 2011 relevă că, AAPL nu au întreprins măsurile necesare în vederea remedierii iregularităţilor constatate anterior de către Instituţia Supremă de Audit, astfel contribuind la perpetuarea unui management financiar/operaţional contraperformant, atestat şi în prezentul Raport de audit. Astfel, recomandările anterioare privind gestionarea patrimoniului public au fost realizate parţial ceea ce nu asigură continuitatea în acţiunile de remediere şi de perfecţionare a managementului financiar. Actuala misiune de audit denotă persistenţa aceloraşi probleme, care se exprimă prin:

√ evidenţa neconcludentă, administrarea şi gestionarea defectuoasă a patrimoniului public;

√ nefinalizarea procesului de identificare, delimitare, înregistrare şi evidenţă a patrimoniului public local;

√ deficitul/absenţa de supraveghere din partea APL asupra activităţii economico-financiare a ÎM;

√ ţinerea neconformă a evidenţei contabile şi raportarea eronată a unor situaţii patrimoniale.

Prin urmare, recomandările anterioare implementate parţial de către AAPL au fost actualizate şi reiterate în prezentul Raport de audit, pentru o remediere punctuală a neconformităţilor, precum şi întru diminuarea riscurilor evidenţiate.

IV. CONCLUZIE DE AUDIT CU REZERVE

Auditul rezumă prin a atesta că managementul gestionării patrimoniului UAT de toate nivelurile din UTA Găgăuzia nu întruneşte rigorile cadrului legal, acesta fiind afectat de nereguli şi deficienţe, care se exprimă prin: lipsa evidenţei conforme a patrimoniului public şi raportării veridice a situaţiilor patrimoniale; lipsa unor politici economice întemeiate în materie de administrare a întreprinderilor municipale ai căror fondatori sînt AAPL; neasigurarea înregistrării integrale a drepturilor asupra bunurilor imobile în Registrul bunurilor imobil etc. Toate acestea, în viziunea auditorilor, au fost condiţionate de lipsa unui sistem de control intern adecvat pe componentele respective de activităţi, precum şi de responsabilitatea insuficientă a factorilor de decizie la exercitarea atribuţiilor funcţionale.

În consecinţă, concluzionăm că resursele patrimoniale nu sînt evaluate, administrate şi folosite la justa valoare în interes public.

În scopul ameliorării lucrurilor/situaţiilor atestate, auditul public extern oferă recomandările de rigoare pentru o remediere punctuală a deficienţilor, respectiv, pentru diminuarea riscurilor evidente.

Notă: Prezentul Raport de audit a fost întocmit în baza probelor acumulate de echipa de audit, în componenţa: controlorului de stat principal (şef de echipă) Vasile Moşoi, controlorului de stat superior/auditor public Valentina Matei, controlorilor de stat Aurelia Usatîi şi Olesea Chiriac.

Aprobat

prin Hotărîrea Curţii de Conturi

nr.31 din 26 iulie 2016

RAPORTUL

auditului conformităţii exerciţiului bugetar în cadrul autorităţilor

publice locale din UTA Găgăuzia pe anii 2014-2015

I. INTRODUCERE

Prezenta misiune de audit a fost realizată în temeiul prevederilor art.28 şi art.31 din Legea nr.261-XVI din 05.12.2008¹ şi în conformitate cu Programul activităţii de audit al Curţii de Conturi pe anul 2016, avînd drept scop evaluarea conformităţii exerciţiului bugetar, funcţionalităţii procesului bugetar şi asigurării disciplinei financiare.

Informaţiile generale privind UAT Găgăuzia, cadrul normativ şi legislativ relevant (care vizează bazele juridice, organizatorice şi financiare de constituire şi utilizare a bugetului UTA Găgăuzia, precum şi evidenţa contabilă în cadrul autorităţilor publice supuse auditării), derularea procesului bugetar sînt expuse în Anexa nr.1 la prezentul Raport de audit. Anexa nr.2 cuprinde contextul general privind executarea veniturilor şi cheltuielilor bugetelor UAT din UTA Găgăuzia, iar obiectivele auditului, domeniul de aplicare şi metodologia sînt prezentate în Anexa nr.3. În Anexele nr.4-6 sînt indicate, în scop informativ, datele-cheie sintetizate din situaţiile financiare întocmite de AAPL pentru exerciţiul bugetar 2014-2015, în Anexele nr.7-9 sînt prezentate informaţiile cu privire la neregulile şi abaterile sintetizate pe obiectivele auditului, iar în Anexa nr.10 sînt inserate informaţiile cu privire la măsurile întreprinse de AAPL pe marginea Raportului de audit.

_________________________

¹ Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008.

II. CONSTATĂRI, CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Obiectivul I: Au asigurat UAT valorificarea deplină a potenţialului de venituri bugetare, precum şi plenitudinea administrării acestora în conformitate cu cadrul legal în vigoare?

Planificarea şi administrarea veniturilor bugetare în cadrul AAPL reprezintă o dimensiune importantă, dat fiind faptul că domeniul în cauză determină relevanţa bazei de constituire a bugetelor de toate nivelurile, în special a celor locale, pe de o parte, şi indică asupra abilităţilor şi preocupărilor manageriale/instituţionale ale autorităţilor de resort pentru gestionarea eficientă a treburilor comunităţilor administrate, pe de altă parte. Verificările efectuate au demonstrat că şi în cazul unităţii teritoriale autonome Găgăuzia, similar altor administraţii publice locale din republică, mesajele auditurilor publice externe din ultimii ani nu au servit o “foaie de parcurs” pentru a nu repeta erorile statornicite. Acestea, de regulă, se manifestă prin: deficitul de comunicare/interacţiune între autorităţile de resort; neaplicarea instrumentelor analitice de evaluare a materiei impozabile; spiritul de a miza şi a trăi din contul resurselor centralizate şi preocuparea nesistemică a persoanelor cu funcţii de răspundere faţă de procesul bugetar. Totodată, începînd cu 01.01.2015, s-a pus în aplicare un sistem nou de formare a bugetelor locale, noi reguli de relaţii interbugetare şi noi condiţii de administrare a resurselor financiare locale care au fost prevăzute prin Legea nr.267 din 01.11.2013² cu ulterioarele modificări aprobate prin Legile nr.397-XV din 16.10.2003³ şi nr.1163-XIII din 24.04.1997⁴.

Prin urmare, abordarea Obiectivului I al misiunii actuale a fost axată prioritar pe relevanţa şi credibilitatea datelor ce au stat la baza elaborării prognozei bugetare, cît şi pe aspectul procedural al procesului bugetar.

Cele mai semnificative probleme, precum şi aspecte generatoare de nereguli şi riscuri la compartimentul respectiv sînt expuse în subcapitolele următoare.

_________________________

² Legea nr.267 din 01.11.2013 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative.

³ Legea nr.397-XV din 16.10.2003 privind finanţele publice locale (în continuare – Legea nr.397-XV din 16.10.2003).

⁴ Codul fiscal nr.1163-XIII din 24.04.1997 (în continuare – Codul fiscal).

♦ Managementul existent la administrarea veniturilor bugetelor UAT din UTA Găgăuzia nu a asigurat încasarea deplină a tuturor veniturilor planificate. Totodată, executarea veniturilor pe compartimente a variat pentru anul 2014 de la 91,9% pînă la 318,7% şi, respectiv, în 2015 – de la 44,3% pînă la 220%, ceea ce denotă vulnerabilitatea procesului de planificare a veniturilor publice.

Pentru exerciţiul bugetar 2014, bugetul UTA Găgăuzia la partea de venituri a fost aprobat, precizat şi executat în sumă totală, respectiv, de 410,1, 454,7 şi 456,2 mil.lei, iar pentru anul 2015, respectiv, de 487,0, 519,5 şi 518,4 mil.lei, prevederile definitive fiind executate la nivel de 100,3% (2014) şi 99,8% (2015). Analiza structurii veniturilor bugetelor UAT denotă că, în anii 2014-2015, sursa de bază a formării veniturilor au fost transferurile de la bugetul de stat, a căror pondere a constituit 56,2% (256,6 mil.lei) şi, respectiv 58,9% (305,3 mil.lei). Totodată, în anul 2014, ponderea veniturilor curente a fost la nivelul de 41% (sau 186,9 mil.lei), iar în 2015 – 38,9% (sau 201,8 mil.lei).

În urma analizei executării părţii de venituri ale bugetelor UAT (2014-2015), s-a constatat că la 6 şi, respectiv, la 9 categorii de venituri precizate nu au fost acumulate mijloace în sumă de 1,1 mil.lei şi de 1,9 mil.lei, ponderea cea mai mare revenind plăţilor din impozitul funciar pe terenurile cu destinaţie agricolă, cu excepţia impozitului de la gospodăriile ţărăneşti/de fermier (2014 – 0,7 mil.lei, 2015 – 0,1 mil.lei), urmată de TVA (2014 – 0,4 mil.lei); accize la benzină şi motorină (0,7 mil.lei), taxa pentru evacuarea deşeurilor (0,3 mil.lei); mijloace speciale (2015 – 0,6 mil.lei) etc. Concomitent, la 41 categorii de venituri (2014) şi la 37 categorii de venituri (2015) au fost obţinute venituri care depăşesc parametrii precizaţi cu 3,5 mil.lei (inclusiv, la plata pentru arenda terenurilor cu destinaţie agricolă – 0,3 mil.lei, alte venituri din proprietate – 0,6 mil.lei, alte încasări – 0,4 mil.lei) şi, respectiv, cu 16,4 mil.lei (cele mai semnificative fiind înregistrate la impozitul pe venit din activitatea de întreprinzător – 1,8 mil.lei, TVA – 5,2 mil.lei, taxa pentru unităţi comerciale şi/sau de prestări servicii de deservire socială – 0,9 mil.lei, alte încasării – 0,7 mil.lei etc.). În acest sens, auditul atestă că, pentru perioadele fiscale 2014 şi 2015, AAPL (de nivelul I şi nivelul II) din UTA au precizat părţile de venituri prin diminuarea (în 2014 – cu 22,1 mil.lei; în 2015 – cu 2,3 mil.lei) şi, respectiv, majorarea (cu 11,2 mil.lei şi, respectiv, cu 15,3 mil.lei) indicilor aprobaţi, cele mai semnificative rectificări fiind înregistrate la TVA (în 2014 – 8,7 mil.lei); accize la rachiu, lichioruri, divinuri şi alte băuturi spirtoase (în 2014 – 8,9 mil.lei; în 2015 – 1,0 mil.lei); accize la benzină şi motorină (în 2014 – 1,3 mil.lei); taxa pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele înmatriculate în Republica Moldova (în 2014 – 0,7 mil.lei); impozitul funciar pe terenurile cu destinaţie agricolă, cu excepţia impozitului de la gospodăriile ţărăneşti/de fermieri (în 2015 – 0,4 mil.lei); taxa pentru evacuarea deşeurilor (în 2015 – 0,3 mil.lei). Prin urmare, în raport cu indicii aprobaţi, AAPL nu au asigurat colectarea unor tipuri de venituri în sumă totală de 23,0 mil.lei (2014) şi 3,5 mil.lei (2015), la alte tipuri de venituri fiind acumulate supraplan 14,4 mil.lei (2014) şi 30,9 mil.lei (2015), cauza fiind prognozarea vulnerabilă a părţii de venituri din bugetele UAT.

♦ Procesul de prognoză şi planificare a veniturilor proprii este imperfect şi necesită ajustări de fond.

Conform cadrului regulator existent, UAT, dispunînd de autonomie financiară, îşi elaborează şi aprobă propriul buget anual. Urmare a testărilor de audit efectuate, se relevă că deficienţele constatate la prognozarea veniturilor bugetare sînt o consecinţă a preocupării necorespunzătoare din partea AAPL (din UAT de nivelul I şi nivelul II) privind evaluarea exhaustivă a tuturor veniturilor proprii; nerespectării întocmai a legislaţiei cu incidenţă în domeniul finanţelor publice, relaţiilor funciare şi cadastrului; menţinerii unui sistem insuficient de management financiar şi control în entităţile publice, exprimat prin neelaborarea şi neimplementarea unor proceduri ale controlului intern la componentele menţionate, ceea ce nu corespunde prevederilor regulamentare⁵. De asemenea, AAPL ale UAT nu şi-au asumat plenar responsabilităţile şi nu au contribuit adecvat nici la perceperea veniturilor, neasigurînd realizarea unor proceduri şi instrumente eficiente în vederea colectării integrale a veniturilor proprii în bugetele UAT. Această situaţie a fost influenţată de lipsa sau irelevanţa cadrului metodologic corespunzător şi a instrumentelor analitice de evaluare a proiecţiilor fiscal-bugetare aferente formării indicatorilor respectivi şi de exercitarea necorespunzătoare a atribuţiilor de către personalul angajat în acest proces. Ca urmare, deficienţele respective au determinat neluarea în calcul, în anii 2014-2015, la formarea părţii de venituri a bugetelor locale, a veniturilor în sumă totală de minimum 71,6 mil.lei şi, respectiv, 60,8 mil.lei (2014/2015: TVA – 26,5 mil.lei/10,7 mil.lei; accize – 14,7 mil.lei/36,1 mil.lei; impozitele pe bunurile imobiliare – 6,6 mil.lei/5,4 mil.lei; taxa pentru amenajarea teritoriului – 1,7 mil.lei/1,6 mil.lei; taxa pentru unităţile comerciale şi/sau prestări servicii de deservire socială – 1,3 mil.lei/0,9 mil.lei; impozitul pe venit din activitatea de întreprinzător – 15,1 mil.lei/0,6 mil.lei; veniturile din gestiunea terenurilor şi bunurilor publice – 5,7 mil.lei/5,5 mil.lei). În susţinerea celor expuse, se atestă următoarele.

• Procedurile de elaborare a prognozei veniturilor aplicate de AAPL (de nivelul I şi nivelul II) nu întrunesc rigorile cu incidenţă în domeniul finanţelor publice locale. Astfel, misiunea de audit relevă că, managementul DGF, nerespectînd cerinţele/principiile privind controlul financiar public intern stabilit de cadrul legal⁶, nu a constituit şi standardizat proceduri fundamentate şi procese de lucru aferente elaborării prognozei bugetare, ca urmare nefiind asigurată organizarea unui sistem corespunzător, care ar cuprinde totalitatea politicilor, procedurilor, regulilor interne, proceselor şi activităţilor realizate în cadrul entităţii. Ca rezultat, în pofida întreprinderii unor acţiuni de coordonare şi administrare a procesului bugetar la etapa de planificare, DGF a obţinut un rezultat modest, fiind menţinute punctele slabe ale procesului administrat.

Potrivit prevederilor cadrului legal⁷, autorităţile executive ale UAT asigură elaborarea prognozei tuturor tipurilor de impozite şi taxe ce urmează a fi colectate în anul următor în UAT respectivă, precum şi a proiectului bugetului UAT de nivelul I, care se prezintă DGF pentru întocmirea sintezei consolidate a proiectelor de buget. Cadrul metodologic al procesului respectiv se reglementează prin Notele metodologice⁸ elaborate şi remise succesiv de către MF şi DGF. În urma solicitării de informaţii de la 26 de contabili-şefi din primăriile autonomiei Găgăuze, s-a constatat că, deşi AAPL dispun (cu excepţia primăriei or. Ceadîr-Lunga) de listele contribuabililor – persoane juridice care desfăşoară activitate de antreprenoriat, acestea nu au fost aplicate în procesul de prognozare a unor tipuri de venituri. De menţionat că, AAPL nu deţin (sau parţial deţin) informaţii cu privire la baza impozabilă pe capitole de venituri în aspectul agenţilor economici şi nu au elaborat prognoza veniturilor pe estimările bazei fiscale formate la UAT; nu au organizat un sistem de comunicare cu agenţii economici care contribuie semnificativ la formarea bugetului UAT; nu au susţinut prin probe, nu au coordonat cu IFS şi cu organul cadastral respectivul proiect de buget prezentat DGF pentru analiza corectitudinii şi veridicităţii acestuia. În acest context, auditul atestă necesitatea stringentă de consolidare a sistemului de control intern, care ar responsabiliza părţile implicate în procesele menţionate, precum şi de formare profesională continuă a personalului care administrează finanţele publice din cadrul AAPL de nivelul I şi nivelul II.

• Lipsa datelor relevante cu privire la baza impozabilă a determinat estimarea nefundamentată a veniturilor UAT.

Deşi IFPS, care avea drept scop realizarea Hotărîrii Curţii de Conturi nr.37 din 31.07.2012⁹, a plasat în anul 2012, în SIA “Intrare autorizată”, raportul “Evaluarea obiectelor impozabile şi a obligaţiilor fiscale”, destinat să ofere informaţii cu privire la baza de impozitare exhaustivă şi credibilă în aspect administrativ-teritorial şi de categorie de impozit/taxă, testările de audit denotă că datele raportului menţionat sînt inutilizabile, fiind neveridice şi incomplete. Totodată, IFS şi AAPL, necomunicînd eficient între ele, nu au organizat schimbul de informaţii cu privire la formarea bazei de impozitare concludente care generează venituri publice, în consecinţă estimările veniturilor nefiind bazate pe analiza indicatorilor aferenţi potenţialului economic. În acest context, se menţionează exercitarea necorespunzătoare a atribuţiilor regulamentare de către DGF¹⁰ privind estimarea veridică şi economic argumentată a veniturilor şi cheltuielilor bugetului UTA Găgăuzia, prin examinarea sistematică a datelor privind dezvoltarea socioeconomică a UAT, necesare elaborării proiectului de buget, în unele cazuri fiind admisă evaluarea incorectă a prognozei bugetare a părţilor de venituri ale bugetelor UAT de nivelul I şi nivelul II.

Prin urmare, lipsa unor informaţii exhaustive şi credibile referitor la materia impozabilă (fondul de salarizare, valoarea estimată a bunurilor imobile, datele de fond privind obiectele de impozitare cu taxele locale etc.) atît la DGF, cît şi la AAPL, precum şi disfuncţionalitatea reglementărilor existente în domeniu au determinat neidentificarea bazei impozabile şi, respectiv, prognozarea defectuoasă a veniturilor bugetare.

• Evaluările privind baza de impozitare aferentă impozitului pe venitul persoanelor juridice (cap.111/21 şi cap.111/23) nu întrunesc substanţa de analiză economică a componentelor materiei impozabile, ca rezultat al indicatorilor stabiliţi individual. Astfel, conform Notelor metodologice, ca bază pentru calcularea sumei venitului impozabil servesc datele obţinute la prelucrarea de către organele fiscale teritoriale a formularelor VEN 08 şi VEN 12 “Declaraţia cu privire la impozitul pe venit” pe anii 2011-2012, IVAO “Darea de seamă privind impozitul pe venit din activitatea operaţională” pe anul 2012 şi UNIF 07 “Darea de seamă unificată” (prezentată de către întreprinzătorii individuali al căror număr mediu anual de salariaţi nu depăşeşte 3 unităţi şi care nu sînt înregistraţi ca plătitori de TVA pe anii 2011-2012), precum şi indicatorii macroeconomici, unul dintre care este creşterea PIB în termeni nominali¹¹.

În acest sens, probele de audit denotă că, deşi în anii 2012-2013, impozitul pe venitul din activitatea de întreprinzător a fost executat în sumă totală, respectiv, de peste 27,78 mil.lei şi de peste 25,08 mil.lei, veniturile din sursa nominalizată pe anul 2014 au fost planificate în sumă de 26,62 mil.lei, sau cu o micşorare de 1,16 mil.lei (4,2%) faţă de 2012 şi cu o depăşire de cca 1,54 mil.lei (6,1%) faţă de 2013. De menţionat că şi precizările/rectificările de rigoare au fost efectuate în diminuare, executarea veniturilor (31,31 mil.lei) la bugetele UAT din sursa nominalizată fiind cu peste 4,68 mil.lei¹² mai mare faţă de sumele aprobate şi, respectiv, cu cca 0,27 mil.lei faţă de cele precizate. Totodată, veniturile din impozitul pe venitul din activitatea de întreprinzător pentru anul 2015 au fost planificate în sumă totală de 25,65 mil.lei, cu o micşorare de 2,13 mil.lei (7,7%) faţă de 2012 şi cu o depăşire de cca 0,57 mil.lei (2,3%) faţă de 2013, acestea fiind executate în sumă de 28,85 mil.lei, cu o depăşire de peste 3,16 mil.lei¹³ (113%) faţă de suma aprobată (cu excepţia raionului Vulcăneşti, care nu a asigurat îndeplinirea nivelului aprobat cu 51,0 mii lei¹⁴).

Totodată, urmare a analizei datelor în aspectul executorilor de buget, auditul a constatat diferenţe semnificative privind executarea veniturilor din impozitul nominalizat faţă de aprobat, nivelul executării variind pentru anul 2014 de la 111,3% (raionul Vulcăneşti) pînă la 134,5% (raionul Ceadîr-Lunga)¹⁵, iar pentru anul 2015 – de la 96,8% (raionul Vulcăneşti) pînă la 136,1% (raionul Ceadîr-Lunga)¹⁶. În acest sens, auditul relevă că una din cauzele care au generat diferenţele evocate este lipsa informaţiilor necesare pentru estimarea şi prognozarea punctuală a veniturilor la acest capitol, atît la organul fiscal, cît şi la AAPL de nivelul II. Astfel,

√ deşi programele computerizate ale IFS din UTA Găgăuzia dispun de opţiunea de selectare a declaraţiilor VEN12, IVAO şi UNIF 07, aceste posibilităţi nu asigură sinteza electronică a rapoartelor cu privire la venitul aferent subdiviziunilor/filialelor contribuabililor înregistraţi în alte localităţi, ceea ce impune selectarea manuală a informaţiilor de mai multe niveluri (în aspectul subdiviziunilor şi UAT);

√ AAPL şi contribuabilii din teritoriul administrat nu au stabilit o comunicare eficientă în vederea schimbului de informaţii cu privire la programul de activitate al agenţilor economici în anii pentru care se elaborează prognoza bugetară, ceea ce ar contribui la estimarea argumentată a veniturilor publice.

În contextul celor evocate, se relevă că unicul indicator-cheie utilizat la prognozarea veniturilor au fost veniturile executate în anii precedenţi, totodată lipsind fundamentările rezonabile în această privinţă.

• Misiunea de audit denotă şi alte iregularităţi ce ţin de veridicitatea materiei impozabile în procesul de prognozare al veniturilor din impozitul pe venit al persoanelor juridice. În acest sens, misiunea de audit atestă lipsa de veridicitate privind venitul impozabil în procesul de prognozare, această situaţie fiind condiţionată de diferenţele stabilite între datele din declaraţia cu privire la impozitul pe venit (formularul VEN12) pentru perioadele fiscale 2012 şi 2013 a IFS pe UTA Găgăuzia (codul rîndurilor 020, 030 şi 140) şi datele din anexele 1D, 2D şi 4D din declaraţie, acestea nefiind identice. Ca rezultat, lipsa unui control riguros din partea IFS a condiţionat existenţa informaţiilor neveridice privind impozitul pe venit al persoanelor juridice, necesare pentru utilizare de către DGF în procesul de prognozare a veniturilor din sursa nominalizată.

Totodată, se relevă că anexa 4D din formularul VEN12 se completează de către contribuabilii care beneficiază de facilităţi fiscale¹⁷ la plata impozitului pe venit. Facilităţile în cauză se acordă sub formă de scutire a unei părţi a venitului sau a întregului venit (indicatorul rîndului 0902), fiind aprobate de IFPS, cu indicarea codului corespunzător. Contrar acestor prevederi, în anexa 4D pentru perioadele fiscale 2012 şi 2013 au fost reflectate venituri scutite de impozit (peste 7,71 mil.lei – pentru anul 2012, şi cca 18,07 mil.lei – pentru anul 2013), al căror Cod aferent facilităţilor fiscale nu a fost aprobat de IFPS. O situaţie similară se atestă şi pentru anii 2014-2015, veniturile scutite de impozit fiind în mărime, respectiv, de 125,58 mil.lei şi de cca 2,0 mil.lei. De menţionat că, la adresarea echipei de audit de a prezenta informaţiile de rigoare privind facilităţile în cauză pentru perioada supusă auditării, IFS din UTA Găgăuzia nu a reacţionat prompt şi nu a prezentat informaţia solicitată, totodată invocînd neverificarea şi nesistematizarea unei astfel de informaţii în sistemul informaţional fiscal. Prin urmare, deficienţele menţionate au avut ca impact diminuarea nejustificată a veniturilor proprii prognozate/aprobate doar din acest impozit cu cca 15,07 mil.lei – în 2014, şi cu cca 0,24 mil.lei – în 2015, fapt ce a condiţionat stabilirea incorectă şi nefondată (pentru anul 2014) a relaţiilor între bugetul de stat şi bugetul UTA Găgăuzia în materie de transferuri pentru susţinerea financiară a teritoriului, precum şi neacumularea unor venituri pasibile în bugetul local (pentru anul 2015).

_________________________

⁵ Legea nr.229 din 23.09.2010 privind controlul financiar public intern (în continuare – Legea nr.229 din 23.09.2010); Standardele naţionale de control intern în sectorul public, aprobate prin Ordinul ministrului Finanţelor nr.51 din 23.06.2009; Manualul de management financiar şi control.

⁶ Art.5-7 din Legea nr.229 din 23.09.2010.

⁷ Art.19 din Legea nr.397-XV din 16.10.2003 privind finanţele publice locale (în continuare – Legea nr.397-XV din 16.10.2003).

⁸ Note metodologice privind elaborarea de către autorităţile administraţiei publice locale a proiectelor de buget pe anul 2014 şi a estimărilor pe anii 2015-2016 remise prin circulara MF nr.06/2-7 din 14 iunie 2013 şi, respectiv, Notele pe anul 2015 şi a estimărilor pentru anii 2016-2017 remise prin circulara MF nr.06/2-7 din 12 iunie 2014 (în continuare – Notele metodologice).

⁹ Hotărîrea Curţii de Conturi nr.37 din 31.07.2012 “Privind Raportul auditului bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale şi gestionării patrimoniului public în mun. Chişinău în perioada 2010-2011”.

¹⁰ Regulamentul DGF din UTA Găgăuzia, aprobat prin Decizia Comitetului executiv nr.13/16 din 09.08.2007 şi nr.7/8 din 04.06.2015.

¹¹ Notele metodologice.

¹² Anexa nr.7 la Raportul de audit.

¹³ Anexa nr.7 la Raportul de audit.

¹⁴ Anexa nr.7 la Raportul de audit.

¹⁵ Anexa nr.7 la Raportul de audit.

¹⁶ Anexa nr.7 la Raportul de audit.

¹⁷ Pct.24 din Modul de completare a Declaraţiei cu privire la impozitul pe venit (formularul VEN 12), aprobat prin HG nr.596 din 13.08.2012.

♦ Modul de prognozare a impozitului pe venitul din salariu nu corespunde rigorilor stabilite şi necesită îmbunătăţiri esenţiale. Astfel, pentru exerciţiul bugetar 2014, AAPL ale UAT din UTA Găgăuzia au aprobat, precizat şi executat impozitul pe venitul din salariu în sumă de 48,95 mil.lei, 49,96 mil.lei şi, respectiv, 50,74 mil.lei, iar pentru 2015 – în sumă de 50,71 mil.lei, 54,13 mil.lei şi, respectiv, 57,18 mil.lei. În temeiul art.19 alin.(2) din Legea nr.397-XV din 16.10.2003, bugetul UAT se elaborează de către autoritatea executivă a acesteia, ţinîndu-se cont de prognozele macroeconomice, principiile de bază ale politicii statului în domeniul veniturilor şi cheltuielilor bugetare pe anul următor şi de unele aspecte specifice de calculare a transferurilor care se prognozează a fi alocate de la bugetul de stat, reflectate în Notele metodologice. Totodată, potrivit Notelor menţionate, calculele impozitului pe venit al persoanelor fizice urmau a fi efectuate reieşind din prognoza creşterii salariului mediu nominal lunar şi din estimările fondului de remunerare a muncii pe UAT, avînd ca bază datele organelor teritoriale de statistică privind salariul mediu lunar pe anii 2012 şi 2013, salariul mediu lunar pe genuri de activităţi economice şi pe forme de proprietate, precum şi estimările scontate ale AAPL la acest impozit pentru anii 2013 şi, respectiv, 2014.

Se relevă şi faptul că organele statistice, fiscale şi economice din autonomia Găgăuză nu şi-au asumat responsabilităţile de rigoare în materie de coparticipare punctuală la exerciţiul de evaluare a indicilor fiscal-bugetari, respectiv, nu au transmis date complete şi necesare pentru întocmirea calculelor conform indicaţiilor metodologice ale MF. Astfel,

√ la planificarea veniturilor din impozitul pe venit din salariu, AAPL nu au luat în consideraţie informaţiile pe anii 2012 şi, respectiv, 2013 ale organului teritorial de statistică, deoarece aceasta nu poate fi generată pe o anumită localitate, este relevantă agenţilor economici cu un număr de salariaţi mai mare de 20 de persoane şi nu deţine date privind venitul din salariu şi numărul de salariaţi ai întreprinderilor mici. Prin urmare, potrivit explicaţiilor specialiştilor din cadrul DGF, a fost aplicat numărul mediu scriptic de personal în creştere, comparativ cu datele din anii precedenţi, deoarece informaţiile inspectoratului fiscal şi ale organului teritorial de statistică din UTA Găgăuzia nu reprezintă imaginea reală a veniturilor încasate, totodată remarcînd că unităţile economice din teritoriu nu planifică indicii economici pe anul următor. Astfel, pentru prognozarea impozitului pe venitul din salariu pe anii de referinţă, DGF a luat în calcul datele cu privire la numărul mediu scriptic pentru anul 2014 – de 28100 de persoane, iar pentru 2015 – de 32287, deşi, conform datelor incomplete ale organului statistic, numărul mediu al salariaţilor pe anii 2012-2013 a constituit 23251 de persoane şi, respectiv, 22257. De menţionat că, potrivit formularului 4-BASS, care este prezentat de toţi angajatorii, numărul mediu scriptic al salariaţilor pe anul 2012 a fost de 29916, iar pe anul 2013 – 26881, sau cu 1816 persoane mai mult faţă de 2014 şi cu 5406 persoane mai puţin faţă de 2015, acest indice raportat pe anul 2014 atingînd cifra de 28195 de persoane, depăşind cu 0,3% indicatorul prognozat, iar pentru anul 2015 – 28293 de persoane, în diminuare faţă de indicatorul prognozat cu 12,4%, ceea ce a afectat corectitudinea prognozei veniturilor bugetare, precum şi executarea lui;

√ autoritatea fiscală nu dispune de datele necesare pentru estimarea bazei de impozitare în aspectul teritorial, cauza fiind irelevanţa instrumentelor informaţionale ale IFS, în special referitor la confruntarea indicilor din sistemul informaţional instituţional cu datele primăriilor privind identificarea/evaluarea materiei de impozitare aferente constituirii bazei de venituri bugetare;

√ estimarea veniturilor din impozitul pe venitul din salariu s-a efectuat în lipsa informaţiilor privind raportul dintre veniturile colectate, sumele calculate şi restanţele/plăţile în plus la impozitul în cauză, acestea avînd influenţă directă asupra corectitudinii prognozelor efectuate, cît şi asupra datelor executării scontate a veniturilor vizate. Prin urmare, executarea veniturilor în anii 2014-2015, respectiv, cu 784,5 mii lei şi cu 3046,6 mii lei mai mult faţă de prevederile precizate la acest capitol a fost influenţată şi de încasarea plăţilor pentru anii precedenţi, care au fost înregistrate în sumă totală de 5670,99 mii lei şi, respectiv, de 5789,72 mii lei.

În sensul celor evocate, se relevă că AAPL (de nivelurile I şi II) au efectuat calculele prognozei impozitului pe venit din salariu în lipsa justificărilor de rigoare, avînd în calitate de reper al estimării şi prognozării veniturilor datele privind executarea veniturilor realizate la această categorie în anii precedenţi, ajustate la estimările indicatorilor macroeconomici stabilite în Notele metodologice.

Probele de audit acumulate denotă că în 2014 veniturile din impozitul pe venitul din salariu per ansamblu pe UTA Găgăuzia au fost executate la nivelul de 103,7%, sau cu o depăşire faţă de aprobat cu 1794,5 mii lei, totodată 11 UAT de nivelul I şi una de nivelul II şi-au executat obligaţiunile sub nivelul preconizat de la 77,5% pînă la 99,5%¹⁸. La fel, în 2015 veniturile din sursa nominalizată au fost executate la nivelul de 112,8%, cu o depăşire de 6467,2 mii lei, 3 UAT de nivelul I neasigurînd îndeplinirea obligaţiunilor planificate (de la 85,7% pînă la 98,2%¹⁹). Diferenţele vizate au fost condiţionate de neestimarea/neaprobarea corectă şi pe deplin în buget a veniturilor din impozitul pe venit din salariu.

• La capitolul alte impozite pe venit (cap.111.9), pentru perioadele fiscale 2014 şi 2015 nu au fost estimate şi aprobate veniturile care au fost realizate în sumă totală de 793,0 mii lei şi, respectiv, de 1083,5 mii lei.

Misiunea de audit atestă irelevanţa modului de fundamentare a veniturilor din alte impozite pe venit. În acest sens, se relevă că informaţiile interne ale IFS pe UTA Găgăuzia permit verificarea obligaţiilor fiscale ale contribuabililor/persoanelor fizice numai în privinţa impozitului pe venitul reţinut din plăţile salariale, prin confruntarea informaţiilor prezentate. Totodată, verificarea plenitudinii şi corectitudinii declarării veniturilor persoanelor fizice provenite din tranzacţiile de vînzare/schimb al activelor de capital este foarte dificilă, deoarece nu poartă un caracter sistemic, iar autoritatea fiscală nu dispune şi nu operează cu informaţii conexe (notari, firme de brokeraj, activităţi individuale etc.), care ar permite evaluarea obligaţiilor fiscale în acest sens. Ca urmare, în cadrul elaborării bugetelor pentru anul 2014, DGF a prognozat şi aprobat venituri (cap.111.9) pentru 7 UAT²⁰ (din totalul de 26 UAT) în sumă totală de 640,0 mii lei, cu o diminuare faţă de anii precedenţi (2012 şi 2013) cu suma, respectiv, de 881,8 mii lei şi de 580,0 mii lei, executarea acestora înregistrînd în total 793,0 mii lei. Pentru anul 2015, AAPL din 26 UAT nu au prognozat şi aprobat venituri la capitolul nominalizat, acestea fiind precizate pe parcursul anului în cadrul a 9 UAT în suma totală de 800,4 mii lei²¹, deşi executarea impozitului vizat a însumat 1083,5 mii lei.

• Neaplicarea instrumentelor analitice la estimarea veniturilor din impozitul pe venitul reţinut la sursa de plată (cap.111/20) a condiţionat subestimarea acestora pentru perioadele fiscale 2014 şi 2015 cu cca 1603,9 mii lei şi, respectiv, cu 2690,7 mii lei. Astfel, pentru anul 2014, veniturile din sursa nominalizată au fost aprobate, precizate şi executate în sumă, respectiv, de 2900,0 mii lei, 4440,0 mii lei şi de 4503,9 mii lei (cu 1603,9 mii lei mai mult faţă de planul aprobat şi cu 63,9 mii lei mai mult decît indicii precizaţi). Pentru anul 2015, veniturile (111/20) au fost aprobate, precizate şi executate în sumă, respectiv, de 2810,0 mii lei, 4284,2 mii lei şi de 5500,7 mii lei (cu 2690,7 mii lei mai mult faţă de planul aprobat şi cu 1216,5 mii lei mai mult decît precizat). În acest sens, auditul atestă irelevanţa modului de prognozare a veniturilor din impozitul pe venit reţinut la sursa de plată. Astfel, deşi analiza dinamicii veniturilor la sursa de plată (conform informaţiei prezentată de DGF pe perioadele fiscale 2010-2014) relevă o creştere continuă a acestora de la 1831,1 mii lei pînă la 2754,1 mii lei, iar în anii de elaborare a prognozei (2014-2015) a atins nivelul de 4503,9 mii lei şi, respectiv, de 5500,7 mii lei (ceea ce denotă creşterea medie anuală de peste 28%), pentru 2014 (2900,0 mii lei) şi 2015 (2810,0 mii lei) au fost aprobate venituri diminuate. De menţionat că, încasarea veniturilor neplanificate a fost condiţionată şi de modificarea²² art.90¹ din Codul fiscal, fiind stabilită reţinerea impozitului în mărime de 2% din plăţile efectuate în folosul persoanei fizice, cu excepţia întreprinzătorilor individuali şi a gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), pe veniturile obţinute de către acestea aferente livrării producţiei din fitotehnie şi horticultură în formă naturală, inclusiv a nucilor şi a produselor derivate din nuci şi a producţiei din zootehnie în formă naturală, în masă vie şi sacrificată.

_________________________

¹⁸ Anexa nr.7 la Raportul de audit.

¹⁹ Anexa nr.7 la Raportul de audit.

²⁰ Anexa nr.7 la Raportul de audit.

²¹ Anexa nr.7 la Raportul de audit.

²² Art.IX pct.36 din Legea nr.324 din 23.12.2013 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative.

♦ Nerespectarea cadrului legal/regulator, monitorizarea ineficientă a procesului de evaluare şi colectare a veniturilor, precum şi lipsa unor proceduri ale controlului intern au determinat nerealizarea conformă a veniturilor din proprietate.

Impozitul funciar şi impozitul pe bunurile imobile sînt impozite relativ stabile, ale căror mărimi depind de plenitudinea informaţiilor privind obiectele şi subiectele impunerii. Potrivit Notelor metodologice, la estimarea încasărilor aferente impozitului funciar şi impozitului pe bunurile imobiliare, precum şi la efectuarea calculelor pe tipurile de impozite, AAPL urmau să ţină cont de: prevederile cadrului regulator, datele evidenţei fiscale, datele cadastrului funciar pe UAT respective şi cele ale SCITL din cadrul primăriilor. Însă, nerespectarea cadrului legal-normativ în vigoare şi lipsa monitorizării şi controlului corespunzător asupra procesului, de facto, au generat deficienţe care se caracterizează prin următoarele.

• AAPL nu au asigurat planificarea conformă a veniturilor din arenda terenurilor proprietate publică, ceea ce a generat neaprobarea şi neacumularea veniturilor în bugetele locale (2014-2015) în sumă totală de 2908,4 mii lei. Astfel, veniturile UTA Găgăuzia din arenda terenurilor, proprietate publică a UAT pe anul 2014 au fost executate în mărime de 3333,5 mii lei sau la nivelul de 119,2% faţă de planul aprobat (2796,0 mii lei) şi de 111,6% faţă de planul precizat (2987,9 mii lei), iar pentru anul 2015 – au fost executate în mărime de 3924,0 mii lei sau la nivelul de 133,7 % faţă de planul aprobat (2935,0 mii lei) şi de 129,2% faţă de planul precizat (3037,4 mii lei).

Probele de audit acumulate la acest capitol denotă că, AAPL nu au asigurat planificarea conformă a veniturilor din arenda terenurilor proprietate publică a UAT şi monitorizarea eficientă a îndeplinirii condiţiilor contractuale de către cumpărători. Potrivit informaţiilor primăriilor privind plăţile de arendă a terenurilor pe anii 2014-2015, la situaţia din 01.01.2015, restanţele la aceste plăţi au constituit 4320,1 mii lei, iar la situaţia din 01.01.2016 – 4993,7 mii lei, majorîndu-se cu 673,6 mii lei. În acest context, reieşind din informaţiile menţionate, se relevă că, la prognozarea veniturilor din arenda terenurilor, UAT nu au ţinut cont de recomandările din Notele metodologice²³, ceea ce a condiţionat neprognozarea de către primăria Avdarma a veniturilor din arenda terenurilor proprietate publică. Totodată, deşi 20 de UAT dispuneau de contracte încheiate privind arenda terenurilor proprietate publică, care constituiau o bază reală privind estimarea încasărilor, acestea au admis diminuarea veniturilor pasibile acumulării în bugetele locale cu 1527,0 mii lei. O situaţie similară a fost înregistrată şi în anul 2015, 17 UAT diminuînd veniturile din această sursă cu 1381,4 mii lei. Ca rezultat a celor menţionate, veniturile de la arenda terenurilor proprietate publică pe anii 2014-2015 au fost aprobate cu o diminuare de 2908,4 mii lei faţă de cele pasibile de realizat, ceea ce a influenţat negativ asupra acumulării veniturilor în bugetele UAT.

• Deficienţe care au generat nerealizarea veniturilor la bugetele UAT din UTA Găgăuzia au fost admise şi la gestionarea terenurilor şi a obiectelor acvatice proprietate publică, la stabilirea şi încasarea plăţilor din arenda acestora, precum şi la vînzarea proprietăţii publice. În acest sens, auditul relevă că avînd o sursă de venit constituită din terenurile proprietate publică, AAPL nu au întreprins măsurile corespunzătoare în vederea stabilirii şi încasării tuturor plăţilor pasibile privind arenda terenurilor menţionate, ceea ce a condiţionat neacumularea integrală a veniturilor în sumă totală de 957,4 mii lei şi a impozitului funciar în sumă de 119,9 mii lei. Astfel,

√ 17 AAPL nu au demonstrat prudenţă şi interes faţă de eficientizarea gestionării fondului funciar, ce se exprimă prin neasigurarea transmiterii în arendă a terenurilor agricole proprietate publică cu suprafaţa de 465,25 ha²⁴ şi admiterea utilizării acestora de către unele persoane fizice şi juridice în lipsa contractelor de arendă, fără achitarea plăţilor corespunzătoare. Prin urmare, în perioada 2014-2015, bugetele locale au fost lipsite de venituri din arendă în sumă totală de 728,5 mii lei²⁵, precum şi nu a fost calculat şi încasat impozitul funciar de la acestea în mărime de 91,3 mii lei;

√ urmare a utilizării de către unele persoane juridice a 2 bazine acvatice cu suprafaţa totală de 124 ha²⁶ în lipsa contractelor de arendă, 2 AAPL nu au asigurat realizarea veniturilor în sumă totală de 228,9 mii lei²⁷, de asemenea, nu a fost calculat şi încasat impozitul funciar corespunzător în mărime de 28,6 mii lei.

• În anii 2014-2015, unele AAPL nu au asigurat încasarea conformă a veniturilor din vînzarea terenurilor proprietate publică în sumă totală de 3184,7 mii lei.

Misiunea de audit denotă că, în cadrul primăriilor din UTA Găgăuzia lipseşte evidenţa calculării şi achitării plăţilor la vînzarea şi arenda terenurilor şi, respectiv, a restanţelor pentru aceste plăti. Prin urmare, nu este asigurată planificarea conformă a veniturilor din aceste surse şi se creează premise de monitorizare ineficientă a îndeplinirii condiţiilor contractuale de către cumpărători. Astfel, potrivit informaţiei primăriei municipiului Comrat, în perioada 2014-2015, în baza a 254 de contracte de vînzare-cumpărare au fost înstrăinate 170,53 ha terenuri proprietate publică. Probele de audit la acest capitol denotă că, în baza a 18 contracte de vînzare-cumpărare a terenurilor proprietate publică, au fost înstrăinate terenuri cu suprafaţa de 2,08 ha ca “loturi de pe lîngă casă”, acestea fiind înregistrate în registrul bunurilor imobile ca terenuri cu destinaţia pentru construcţii. Impactul acestor tranzacţii a fost diminuarea preţului normativ al pămîntului, ceea ce a condiţionat lipsirea bugetului municipiului de venituri (estimate de audit) în sumă de 2616,0 mii lei.

Analogic, în anul 2014, la înstrăinarea terenurilor cu suprafaţa de 0,3614 ha destinate pentru construcţii, primăria Ceadîr-Lunga a diminuat preţul normativ al pămîntului, lipsind bugetul local de venituri din aceste tranzacţii (estimate de audit) în sumă de 568,7 mii lei.

_________________________

²³ Notele metodologice.

²⁴ Anexa nr.8 la Raportul de audit.

²⁵ Anexa nr.8 la Raportul de audit.

²⁶ Anexa nr.8 la Raportul de audit.

²⁷ Anexa nr.8 la Raportul de audit.

♦ Nerespectarea legislaţiei funciare, precum şi lipsa unor proceduri a controlului intern în cadrul a 23 de UAT din UTA Găgăuzia, a condiţionat utilizarea ineficientă a terenurilor proprietate publică a UAT, ceea ce s-a soldat cu nerealizarea veniturilor (potrivit estimărilor auditului) în sumă de la 3986,3 mii lei pînă la 7554,7 mii lei. Astfel,

√ deşi, consiliile locale ale 11 UAT din UTA Găgăuzia au aprobat (prin deciziile sale) plata anuală pentru folosirea terenurilor proprietate publică, aferente construcţiilor privatizate sau întreprinderilor şi obiectivelor private, în cuantum de la 2% pînă la 10% din preţul normativ al pămîntului, în perioada 2014-2015, AAPL din cadrul acestor UAT nu au planificat/calculat şi nu au încasat plata pentru folosirea terenurilor cu suprafaţa de 200,01 ha²⁸, în sumă totală de 3104,9 mii lei²⁹;

√ 12 UAT nu au întreprins măsurile corespunzătoare în vederea planificării şi încasării tuturor plăţilor pasibile de la folosirea terenurilor proprietate publică a UAT. Astfel, pentru terenurile proprietate publică, aferente obiectivelor privatizate sau a întreprinderilor şi obiectivelor private, cu suprafaţa totală de 321,11 ha³⁰, consiliile locale nu au stabilit prin deciziile sale mărimea plăţii pentru folosirea acestora. În rezultat, potrivit estimărilor auditului, suma veniturilor nerealizate de la terenurile menţionate a constituit de la 881,4 mii lei (2%) pînă la 4449,8 mii lei (10%).

_________________________

²⁸ Anexa nr.8 la Raportul de audit.

²⁹ Anexa nr.8 la Raportul de audit.

³⁰ Anexa nr.8 la Raportul de audit.

♦ AAPL ale UAT şi autoritatea fiscală din UTA Găgăuzia nu au manifestat un interes adecvat privind estimarea veridică şi concludentă a veniturilor din proprietate.

Probele de audit acumulate la acest compartiment denotă că, cota impozitului pe bunurile imobiliare pentru perioada 2014-2015 a fost aprobată de consiliile locale în mărime de 0,06% (mun. Comrat) şi 0,1% (or. Ceadîr- Lunga şi or. Vulcăneşti) din valoarea de bilanţ a clădirilor, construcţiilor şi caselor de locuit. Totodată, conform Notelor metodologice, în cazurile în care suprafaţa totală a caselor de locuit şi a construcţiilor principale ce aparţin persoanelor fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, înregistrate cu drept de proprietate depăşeşte 100 m², cota impozitului se majorează în funcţie de suprafaţă. În acest sens, se relevă că AAPL nu deţin o informaţie completă privind suprafaţa caselor de locuit şi construcţiilor principale, ceea ce face imposibilă aplicarea prevederilor deciziilor consiliilor locale la imobilele şi clădirile cu suprafaţa mai mare de 100 m². Ca rezultat, bugetele locale au fost lipsite de venituri pasibile din impozitul respectiv.

În conformitate cu prevederile legale³¹, SCITL este obligat să ţină evidenţa contribuabililor, persoanelor fizice (cetăţeni) şi gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), a obligaţiilor fiscale, inclusiv a restanţelor, să transfere la buget sumele încasate ca impozite, taxe, majorări de întîrziere, amenzi. Totodată, potrivit prevederilor regulamentare³², evidenţa impozitului funciar şi impozitului pe bunurile imobiliare pentru fiecare contribuabil în parte se ţine în Registrul de evidenţă a contribuabililor, dar poate fi asigurată şi electronic, în modul stabilit de către IFPS. În acest sens, se relevă că SCITL din cadrul AAPL ţin evidenţa contribuabililor şi a obligaţiilor fiscale aferente imobilelor evaluate utilizînd SIA “Cadastrul fiscal”, iar a celor neevaluate conform datelor din SIA “Cadastrul fiscal” (raportul CF2) – conform Registrului de evidenţă a contribuabililor, ambele registre urmînd să ofere informaţii exhaustive cu privire la baza de impunere, pe care AAPL trebuiau să le ia în calcul la estimarea veniturilor din impozitele respective. Însă, atît la situaţia din 01.01.2014, cît şi la situaţia din 01.01.2015, OCT nu a efectuat o reevaluare exhaustivă a bunurilor imobile proprietate a persoanelor fizice, ceea ce afectează, atît evidenţa ţinută de către SCITL, cît şi modul de impozitare adecvată a imobilelor respective.

Veniturile din impozitul pe bunurile imobiliare pentru anul 2014 au fost aprobate, precizate şi executate în sumă, respectiv, de 1285,1 mii lei, de 1272,1 mii lei şi de 1286,9 mii lei, iar pentru anul 2015 în sumă, respectiv, de 1281,2 mii lei, de 1346,3 mii lei şi de 1398,8 mii lei, executarea de facto fiind realizată la nivel de 100,1% şi 109,2% faţă de aprobat.

În contextul celor evocate, misiunea de audit relevă că:

√ neluînd în considerare rata creşterii (cu cca 3% şi 5%) veniturilor calculate pentru anii 2014 şi 2015 în raport cu anul precedent (2013), 4 UAT³³ au prognozat veniturile din impozitul pe bunurile imobiliare (cap.114/14) pentru anii 2014-2015 în sumă, respectiv, de 1248,0 mii lei şi de 1254,0 mii lei sau cu 121,4 mii lei şi, respectiv, cu 105,9 mii lei³⁴ mai puţin faţă de sumele calculate în SIA “Cadastrul fiscal” (raportul CF-15), pentru aceeaşi perioadă fiscală;

√ modul de estimare şi aprobare a veniturilor din impozitul bunurilor imobiliare este sub nivelul tuturor pîrghiilor existente, ceea ce confirmă lipsa de interes a AAPL pentru o planificare obiectivă şi veridică a mijloacelor băneşti la bugetele administrate, precum şi acumularea acestora. Prin urmare, nici unicul reper individual stabilit (încasările din anii precedenţi) nu a fost respectat întocmai pentru a atinge nivelul maxim de aprobare şi execuţie. Totodată, deşi responsabilii din cadrul a 3 UAT³⁵ consideră informaţia din SIA “Cadastrul fiscal” (raportul CF-1) concludentă pentru a fi utilizată pentru prognozarea veniturilor din impozitul bunurilor imobiliare, se relevă neaplicarea acesteia, ceea ce a condiţionat prognozarea diminuată per ansamblu a veniturilor în cauză cu 106,1 mii lei (în 2014) şi 123,8 mii lei (în 2015)³⁶. De menţionat că, acumulările acestor venituri a fost la un nivel redus, constituind 89% (2014) şi 96,2 % (2015)³⁷;

√ valoarea imobilelor care nu au fost incluse în calculul impozitului pe proprietate în anul 2013 a constituit 133438,3 mii lei. În acelaşi timp, în perioadele următoare (2014-2015), în bugetele unor UAT nu au fost acumulate venituri de la imobilele neincluse în calcul la impozitul pe bunurile imobiliare în sumă, respectiv, de 6555,2 mii lei şi de 5377,5 mii lei³⁸, ceea ce denotă lipsa de monitorizare şi de luare a măsurilor privind înlăturarea deficienţelor la capitolul vizat, an de an;

√ metoda de evaluare a bunurilor imobiliare utilizată de ÎS “Cadastru” nu asigură estimarea acestor bunuri la preţurile de piaţă, afectînd încasările la bugetele UAT. În mare măsură, creşterea decalajului dintre valoarea estimată şi preţurile de piaţă este influenţată de neefectuarea reevaluării bunurilor imobiliare de către ÎS “Cadastru”, care urma să aibă loc o dată la trei ani. De asemenea, auditul a constatat prezenţa unor deficienţe şi neconformităţi ce ţin de plenitudinea şi corectitudinea datelor privind obiectele şi subiecţii impozabili, cum ar fi: neactualizarea de către autoritatea cadastrală a parametrilor tehnici ai bunurilor; neconcordanţa datelor privind subiecţii impozabili şi cotele pe care le deţin; neidentificarea tuturor coproprietarilor de imobile etc. Totodată, auditul atestă o creştere semnificativă în anii 2014-2015 a numărului de deţinători de imobile din municipiu şi oraşele autonomiei Găgăuziei³⁹, ale căror bunuri nu au fost incluse în calculul impozitului pe proprietate (conform datelor din SIA “Cadastrul fiscal”, raportul CF2), ceea ce a condiţionat neacumularea unor venituri pasibile în bugetele locale.

_________________________

³¹ Art.156 alin.(2) şi art.158 lit.b) din Codul fiscal.

³² Pct.1 din Instrucţiunea privind modul de calculare, evidenţă şi achitare a impozitelor şi taxelor locale administrate de serviciul de colectare a impozitelor şi taxelor locale din cadrul primăriei, aprobată prin HG nr.998 din 20.08.2003 “Privind activitatea serviciului de colectare a impozitelor şi taxelor locale din cadrul primăriei”.

³³ Primăriile: mun. Comrat, oraşelor Ceadîr- Lunga şi Vulcăneşti şi s.Copceac.

³⁴ Primăriile (2013/2014/2015): mun. Comrat ( 609,2 mii lei /67,5 mii lei /19,1 mii lei); oraşelor: Ceadîr-Lunga (421,8 mii lei /50,6 mii lei /56,2 mii lei); Vulcăneşti (2013/2015) – 261,5/28,5 mii lei; s.Copceac (3,3 mii lei; /3,3 mii lei; /2,1 mii lei).

³⁵ Primăriile: mun. Comrat, oraşelor Ceadîr-Lunga şi Vulcăneşti.

³⁶ Primăriile (2014/2015): mun. Comrat (-75,9 mii lei/-26,5 mii lei), oraşelor: Ceadîr Lunga (- 63,1 mii lei/- 67,5 mii lei), Vulcăneşti (+33,0 mii lei/ -29,8 mii lei).

³⁷ Primăriile (2014/2015): mun. Comrat (92,4 %/ 98,2%), oraşelor: Ceadîr-Lunga (82,6 %/96,6%), Vulcăneşti (91,3%/90,9%).

³⁸ Anexa nr.7 la Raportul de audit.

³⁹ Mun. Comrat (2014/2015) – 162/196 de obiecte; or. Vulcăneşti (2014/2015) -174/278 de obiecte.

♦ Adoptarea unor acte legislative contrar prevederilor Codului fiscal a condiţionat privilegierea unor agenţi economici şi ca rezultat, neacumularea veniturilor pentru perioadele fiscale 2014-2015 în sumă, respectiv, de 56302,8 mii lei şi de 47138,1 mii lei.

Deşi, Codul fiscal⁴⁰ prevede un şir de scutiri la TVA şi înlesniri la plata de accize, Adunarea Populară a Găgăuziei, prin adoptarea unor acte legislative pentru UTA, a stabilit şi alte scutiri la TVA şi înlesniri la accize, neprevăzute de Codul fiscal. Astfel, conform Legii cu privire la investiţii şi activităţi investiţionale din UTA Găgăuzia nr.24-XV/II din 26.12.2000⁴¹, agenţii economici, care desfăşoară activităţi investiţionale şi investesc în sfera de producere, obiecte de infrastructură, sectorul serviciilor hoteliere, contribuind astfel la crearea noilor capacităţi de producere sau modernizarea producerii, construirea de noi obiecte, cu respectarea cerinţelor din Legea nominalizată⁴², beneficiază de scutiri la TVA şi înlesniri la accize, precum şi de scutiri la impozitul pe venit al persoanelor juridice şi la toate tipurile de impozite şi taxe locale.

Probele de audit acumulate denotă că 5 (cinci) agenţi economici, care desfăşoară activităţi de investiţii pe teritoriul Găgăuziei, au încheiate acorduri pe perioade de 5 ani cu IFS pe UTA Găgăuzia, conform cărora sînt scutiţi de la toate tipurile de impozite şi taxe locale, impozitul pe venit al persoanelor juridice, TVA şi accize. De menţionat că, pentru perioadele fiscale 2014-2015, aceştia au beneficiat de scutirea la TVA în mărime, respectiv, de 26543,7 mii lei şi de 10706,1 mii lei, totodată un agent economic beneficiind de scutirea accizelor pentru anul 2014 în suma de 14694,5 mii lei, iar pentru anul 2015 – de 36112,3 mii lei.

În acelaşi timp, scutirea la impozitul pe venit pentru persoanele juridice, acordate agenţilor economici vizaţi, a constituit pentru perioadele fiscale 2014-2015, suma totală, respectiv, de 15064,6 mii lei şi de 319,7 mii lei (conform estimărilor auditului).

Deficienţele menţionate au avut ca impact diminuarea nejustificată a prognozării şi aprobării veniturilor pentru anii 2014-2015 în mărime de 56302,8 mii lei şi, respectiv, de 47138,1 mii lei, ceea ce a condiţionat stabilirea incorectă şi nefondată a relaţiilor interbugetare.

_________________________

⁴⁰ Art.103 Titlul III şi art.124 Titlul IV din Codul fiscal.

⁴¹ Legea cu privire la investiţii şi activităţi investiţionale din UTA Găgăuzia nr.24-XV/II din 26.12.2000 (în continuare - Legea nr.24-XV/II din 26.12.2000).

⁴² Art.13 alin.2 lit.a-d) din Legea nr.24-XV/II din 26.12.2000, domeniul producţiei - perioada de la 1 pînă la 5 ani, locuri de muncă suplimentare de la 5 pînă la 20, suma investiţională de la 600,0 pînă la 3000,0 mii lei; domeniul serviciilor hoteliere pentru perioada de la 2 pînă la 5 ani, suma de investiţie de la 3000,0 pînă la 9000,0 mii lei; domeniul infrastructurii perioada de la 1 pînă la 5 ani, suma investiţională de la 3600,0 pînă la 15000,0 mii lei; domeniul educaţional pentru perioada de la 2 pînă la 4 ani, suma investiţională de la 3000,0 pînă la 6000,0 mii lei.

♦ Lipsa unor proceduri de monitorizare şi control din partea DGE şi IFS pe UTA Găgăuzia au determinat admiterea mai multor iregularităţi privind: eliberarea certificatului fiscal, desfăşurarea activităţii economice în baza acestuia, precum şi neacumularea unor venituri pasibile ce rezultă din acestea (capitolul de venituri 122.40 “Alte încasări”).

• Potrivit prevederilor art.1 din Legea UTA Găgăuzia nr.46-XX/II din 17.07.2001⁴³, impozitul fix este un impozit utilizat ca metodă simplificată de impozitare a anumitor genuri de activitate pe teritoriul UTA Găgăuzia. Mărimea impozitului fix se calculează prin cumularea anumitor factori, care influenţează la parametrii activităţii contribuabilului, a impozitelor şi taxelor incluse în componenţa acestuia⁴⁴. Sub incidenţa acestei Legi cad agenţii economici, indiferent de forma de proprietate şi forma organizatorică, care desfăşoară activitate economică pe teritoriul UTA Găgăuzia cu următoarele genuri de activitate: (i) comerţ cu amănuntul în întreprinderile de comerţ cu suprafaţa de comerţ de pînă la 50 m²; (ii) deservire în alimentaţie publică la întreprinderile, cu sala de deservire a cărora este de pînă la 50 m²; (iii) activitatea, cu utilizarea tehnicii de calcul (sala de calculatoare). Actul care confirmă activitatea agentului economic conform impozitului fix, fiind certificatul fiscal eliberat în baza dispoziţiei primarului.

În anul 2014, veniturile din impozitul fix au fost planificate, rectificate şi executate în ansamblu pe UTA Găgăuzia în sumă totală, respectiv, de 2508,9 mii lei, 3372,5 mii lei şi de 3718,1 mii lei, fiind executate cu 1209,2 mii lei mai mult faţă de suma aprobată şi cu 345,6 mii lei mai mult faţă de suma precizată. În anul 2015, veniturile din sursa dată au fost planificate, rectificate şi executate per ansamblu pe UTA Găgăuzia în sumă, respectiv, de 2827,9 mii lei, de 3254,4 mii lei şi de 3984,9 mii lei, fiind executate cu 1157,0 mii lei mai mult faţă de suma aprobată şi cu 730,5 mii lei mai mult faţă de cea precizată. Urmare auditării veniturilor din impozitul fix (art.122.40 “Alte încasări”) au fost constatate mai multe iregularităţi. Astfel:

• Sistemul de control insuficient din partea APL asupra veniturilor proprii a condiţionat subestimarea veniturilor din impozitul fix cu suma totală de 2497,5 mii lei (inclusiv, în anul 2014 – cu 1381,3 mii lei şi în anul 2015 – cu 1116,2 mii lei).

Probele de audit acumulate la acest compartiment denotă că, în baza certificatului fiscal îşi desfăşoară activitatea 643 de agenţi economici, sau 9,1% din numărul total al agenţilor economici înregistraţi în UTA Găgăuzia. Deşi, potrivit listelor agenţilor economici din cadrul UAT din UTA Găgăuzia, cărora li s-au eliberat certificate fiscale, veniturile din impozitul fix au fost estimate, în anul 2014, în sumă de 3890,2 mii lei, planul pe venituri de la această sursă a fost aprobat în sumă de 2508,9 mii lei (cu o diminuare de 1381,3 mii lei faţă de estimat) şi precizat în sumă de 3372,5 mii lei (cu o diminuare faţă de estimat cu 517,7 mii lei). Pentru anul 2015, veniturile în cauză au fost estimate în sumă de 3944,1 mii lei, fiind aprobate în sumă totală de 2827,9 mii lei, cu o diminuare de 1116,2 mii lei. Prin urmare, situaţiile nominalizate denotă o planificare/prognozare neconformă a veniturilor din impozitul fix, ceea ce în rezultat condiţionează neacumularea veniturilor pasibile în bugetele locale din sursa nominalizată.

• Neconformităţile admise la îndeplinirea prevederilor Legii UTA Găgăuzia nr.46-XX/II din 17.07.2001 privează bugetul local de venituri pasibile. Astfel,

√ lipsa controlului din partea IFS pe UTA Găgăuzia asupra legalităţii eliberării certificatului fiscal, a cauzat desfăşurarea genurilor de activitate, care nu cad sub incidenţa Legii UTA Găgăuzia nr.46-XX/II din 17.07.2001. Prin urmare, potrivit prevederilor art.4 pct.(7) din Legea UTA Găgăuzia nr.46 din 17.07.2001, IFS pe UTA Găgăuzia urmează ca anual să verifice legalitatea eliberării certificatului fiscal, cu desfăşurarea controlului privind conformitatea genului de activitate (indicat în certificat), precum şi privind achitarea la timp şi în totalitate a taxei impozitului fix. Totodată, conform art.1 pct.(7) din aceeaşi Lege, întreprinderile care desfăşoară activitate de comerţ cu articole de giuvaiergerie, mobilă, tehnică de uz casnic, materiale de construcţie şi piese de schimb pentru unităţile de transport nu cad sub incidenţa acestei Legi. Însă, în pofida celor menţionate şi ca urmare a exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor funcţionale de către IFS pe UTA Găgăuzia, a fost admisă eliberarea certificatelor fiscale la 19 agenţi economici din cadrul a 7 UAT⁴⁵, care desfăşoară activitate de comerţ cu articole ce nu cad sub incidenţa Legii nominalizate (mobilă, tehnică de uz casnic, materiale de construcţie, piese de schimb), ceea ce a generat acordarea unor scutiri neîntemeiate privind plata impozitelor incluse în taxa impozitul fix;

√ CL al primăriei s. Bugeac nu s-a conformat prevederilor legale⁴⁶ şi nu a aprobat pentru anii 2014-2015, mărimea impozitului fix, ceea ce a condiţionat neacumularea unor venituri pasibile în bugetul local;

√ potrivit prevederilor legale⁴⁷, desfăşurarea activităţii în baza certificatului fiscal necesită înregistrare de stat, licenţă (după necesitate) şi dispunerea de documente de provenienţă şi calitate a mărfurilor şi serviciilor. Totodată, deţinătorii certificatului fiscal sînt scutiţi de prezentarea dărilor de seamă fiscale pe impozitele şi taxele incluse în impozitul fix, cu excepţia dării de seamă cu privire la impozitul pe venit din activitatea de întreprinzător. Mai mult decît atît, deţinătorii certificatului fiscal, care desfăşoară anumite genuri de activităţi⁴⁸ sînt scutiţi de utilizarea aparatelor de casă şi control, ceea ce contravine prevederilor pct.1 din HG nr.474 din 28.04.1998⁴⁹, conform cărora contribuabilii, care ţin contabilitatea conform legislaţiei în vigoare⁵⁰, sînt obligaţi să efectueze decontările băneşti în numerar cu utilizarea maşinilor de casă şi de control cu memorie fiscală. Ca urmare, se generează premise de a nu contabiliza corespunzător tranzacţiile financiare în numerar şi de a raporta eronat veniturile obţinute din impozitul pe venit;

√ indicatorul care influenţează mărimea impozitului fix şi stă la baza de calcul a acestuia este suprafaţa comercială, aceasta fiind determinată (conform pct.1 din Anexa nr.1 la Legea nominalizată) de toată suprafaţa sălii de comerţ, sala întreprinderii de alimentaţie publică, încăperile pentru prestarea serviciilor, inclusiv suprafaţa pentru expunerea mărfurilor. De menţionat că în legislaţie nu este indicat modul determinării suprafeţei comerciale pentru calcularea impozitului fix, lipsesc prevederile care ar permite excluderea din suprafaţa comercială a suprafeţelor libere de deservire a consumatorilor (sala unde se prepară produsele pentru realizare) etc. Astfel, probele de audit acumulate denotă că suprafeţele comerciale ale unor agenţi economici incluse în calcul spre impozitare sînt mult mai mici faţă de suprafeţele utilizate/arendate, cauza fiind nereglementarea deplină a domeniului vizat. Ca rezultat, bugetele locale sînt lipsite de unele venituri pasibile din impozitul fix.

• DGE a UTA Găgăuzia nu dispune de o analiză amplă a impozitului fix vis-a-vis de impozitele şi taxele incluse în această perioadă 2013, 2014 şi 2015, nefiind argumentată oportunitatea acestuia la momentul actual.

Deşi DGE analizează veniturile provenite din impozitul fix, fiind determinate pe perioade de timp, pe UAT, pe genuri de activitate şi agenţi economici, această analiză denotă în final doar dinamica veniturilor din impozitul în cauză. De menţionat că mărimea veniturilor din impozitul fix nu se compară cu mărimile veniturilor provenite din impozitele şi taxele incluse în impozitul fix, una din cauze fiind lipsa informaţiilor necesare ca rezultat al scutirii agenţilor economici de prezentarea dărilor de seamă privind impozitele şi taxele menţionate (cu excepţia dării de seamă privind impozitul din activitate). Astfel, în contextul noului sistem de formare a bugetelor locale şi relaţiilor interbugetare, noilor condiţii de administrare a resurselor financiare locale şi în scopul consolidării autonomiei financiare a UAT, se relevă necesitatea identificării tuturor rezervelor de venituri proprii, consolidarea bazei fiscale a fiecărei UAT cu întreprinderea măsurilor de rigoare. De menţionat că lipsa analizei veniturilor provenite din cele 6 tipuri de impozite şi taxe incluse în mărimea impozitului fix în comparaţie cu veniturile provenite din impozitul fix, generează premise de valorificare ineficientă a potenţialului de venituri nominalizate şi nu contribuie la luarea unor decizii adecvate.

_________________________

⁴³ Legea UTA Găgăuzia nr.46-XX/II din 17.07.2001 “Despre impozitul fix”.

⁴⁴ Impozitul pe venit din activitatea de întreprinzător; Impozitul funciar; Impozitul pe bunuri imobiliare; Taxa pentru apă; Taxa pentru amenajarea teritoriului; Taxa pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii.

⁴⁵ Primăriile: municipiului Comrat-9 certificate; oraşului Vulcăneşti-3 certificate; satelor: Avdarma -1 certificat; Dezghingea-1 certificat; Beşalma-1 certificat; Congaz-3 certificate; Cioc-Maidan-1 certificat.

⁴⁶ Art.11 alin.(2), art.14 din Legea UTA Găgăuzia nr.46-XX/II din 17.07.2001.

⁴⁷ Art.3 alin.(3) din Legea UTA Găgăuzia nr.46-XX/II din 17.07.2001.

⁴⁸ Comerţ cu amănuntul în întreprinderile de comerţ cu suprafaţa de comerţ de pînă la 50 m²; activitate de deservire în alimentaţie publică la întreprinderile, cu sala de deservire a cărora este de pînă la 50 m².

⁴⁹ HG nr.474 din28.04.1998 “ Cu privire la aplicarea maşinilor de casă şi control cu memorie fiscală pentru efectuarea decontărilor în numerar”.

⁵⁰ Legea nr.113-XVI din 27.04.2007 “Legea contabilităţii” (în continuare – Legea nr.113 din 27.04.2007).

♦ Se relevă necesitatea unor reglementări exhaustive în procesul de administrare a veniturilor din taxele locale, care să asigure identificarea/evaluarea autentică a materiei impozabile şi aplicarea deplină a regimului fiscal. Prin urmare:

• Sistemul de control insuficient al veniturilor proprii din partea AAPL a condiţionat planificarea neconformă şi administrarea ineficientă a veniturilor din taxa pentru unităţile comerciale şi/sau prestări servicii de deservire socială în sumă totală de 2158,4 mii lei (inclusiv în anul 2014 – 944,3 mii lei şi în anul 2015 – 1214,1 mii lei). Astfel,

√ conform prevederilor art.290 lit.(e) din Codul fiscal, unităţile comerciale care activează pe teritoriul localităţilor sau prestează servicii de deservire socială achită o anumită taxă în funcţie de tipul de activitate pe care o desfăşoară. Totodată, conform prevederilor legale⁵¹, AAPL dispun de atribuţii privind eliberarea autorizaţiilor de funcţionare pentru unităţile ce comercializează produse şi servicii, precum şi privind executarea controlului asupra respectării regulilor de comercializare de către acestea. Urmare a auditării acestei componente a veniturilor, au fost scoase în evidenţă unele deficienţe care lipsesc bugetul local de venituri pasibile încasării. Prin urmare, în anul 2014, veniturile din taxa pentru unităţile comerciale şi/sau prestări servicii de deservire socială (în continuare – taxa pentru unităţile comerciale) au fost planificate, rectificate şi executate per ansamblu pe UTA Găgăuzia în sumă, respectiv, de 6135,2 mii lei, de 6471,1 mii lei şi de 6695,3 mii lei (cu 560,1 mii lei mai mult faţă de suma aprobată şi cu 224,2 mii lei mai mult faţă de suma precizată). Totodată, în anul 2015, veniturile din taxa respectivă au fost planificate, rectificate şi executate per ansamblu pe UTA Găgăuzia în sumă, respectiv, de 6224,7 mii lei, de 6627,7 mii lei şi de 7581,7 mii lei (cu 1357,0 mii lei mai mult faţă de suma aprobată şi cu 954,0 mii lei mai mult faţă de suma precizată);

√ probele de audit acumulate la AAPL relevă că veniturile aferente taxei pentru unităţile comerciale, acumulate în anul 2014, au înregistrat o diminuare faţă de anul 2013 cu 137,4 mii lei, în anul 2015 fiind executate cu o majorare faţă de anul 2014 cu 886,5 mii lei. În acelaşi timp, se atestă nevalorificarea potenţialului la veniturile în cauză. Astfel, deşi veniturile din taxa pentru unităţile comerciale au fost estimate, în anul 2014 în sumă de 6564,6 mii lei (potrivit listelor agenţilor economici din cadrul UAT din UTA Găgăuzia cărora li s-au eliberat autorizaţii de funcţionare pentru unităţile comerciale), veniturile din această sursă au fost aprobate în sumă de 6135,2 mii lei, sau cu o diminuare per ansamblu în sumă de 429,4 mii lei (inclusiv, 12 UAT au subestimat veniturile din această taxă cu suma de 895,7 mii lei, iar 13 UAT au supraestimat veniturile respective cu suma de 466,3 mii lei⁵²). O situaţie similară se atestă şi în anul 2015, veniturile fiind estimate în sumă de 7370,2 mii lei şi aprobate în sumă de 6224,7 mii lei, cu o diminuare per ansamblu în sumă de 1145,5 mii lei (inclusiv, 19 UAT au subestimat veniturile din această taxă cu sumă de 1214,1 mii lei, iar 6 UAT au supraestimat veniturile respective cu sumă de 68,6 mii lei⁵³);

√ contrar prevederilor legale⁵⁴, consiliile locale din cadrul a 13 UAT⁵⁵ au stabilit (prin deciziile sale) cotele impunerii pentru anii 2014-2015, în cazul taxei pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii, în funcţie de genul serviciilor prestate, în mărime unică fixă pentru toţi agenţii economici, nefiind luată în consideraţie suprafaţa ocupată de unităţile de comerţ şi/sau de prestări servicii. Ca urmare, prin achitarea taxei în mărime fixă, agenţii economici care deţin unităţi comerciale cu suprafeţe mari sînt facilitaţi, iar cei cu suprafeţe mici – defavorizaţi, bugetul local fiind lipsit de o parte a veniturilor;

√ ignorînd principiul echităţii fiscale, CO Vulcăneşti nu a stabilit pentru anul 2014 taxa pentru unităţile comerciale agenţilor economici care prestează servicii (fabricarea şi realizarea articolelor din metaloplastic, comerţul cu tehnică de calcul etc.), ceea ce a condiţionat neîncasarea unor venituri la bugetul local, de la 26 de agenţi economici în sumă de 48,6 mii lei.

• Au fost constatate nereguli la prognozarea şi aprobarea veniturilor din taxa pentru amenajarea teritoriului (cap.122/28), ceea ce a generat neaprobarea şi neacumularea veniturilor la bugetele locale, pentru anul 2014 în sumă de 1684,7 mii lei şi pentru anul 2015 în sumă de 1654,8 mii lei. Astfel,

√ pentru anul 2014, AAPL au planificat şi aprobat venituri din taxa pentru amenajarea teritoriului (cap.122/28) în sumă de 1933,1 mii lei, fiind precizate în sumă de 2136,9 mii lei şi executate în sumă de 2181,3 mii lei (cu 248,2 mii lei mai mult faţă de suma aprobată şi cu 44,4 mii lei mai mult faţă de suma precizată). Totodată, pentru anul 2015, au fost aprobate venituri din sursa vizată în sumă de 2130,5 mii lei, fiind precizate în sumă de 2100,9 mii lei şi încasate în mărime de 2084,2 mii lei (cu 46,3 mii lei mai puţin faţă de suma aprobată şi cu16,7 mii lei mai puţin faţă de suma precizată). De menţionat că, urmare a confruntării deciziilor consiliilor locale privind stabilirea cotelor la taxa pentru amenajarea teritoriului, listelor generalizate ale persoanelor juridice şi fizice, înregistrate în calitate de întreprinzători şi gospodării ţărăneşti, plătitori de taxă pentru amenajarea teritoriului pentru anii 2014-2015, prezentate de AAPL, s-a constatat că 7 din totalul de 26 de UAT din UTA Găgăuzia au aprobat venituri diminuate de la taxa în cauză pentru anul 2014 cu suma de 277,8⁵⁶ mii lei, iar 4 UAT pentru anul 2015 – cu suma de 32,6 mii lei⁵⁷. Totodată, în anul 2014, 11 UAT au majorat sumele aprobate de la taxa pentru amenajarea teritoriului faţă de posibilitatea de execuţie cu 141,0 mii lei, iar în anul 2015, 14 UAT - cu 136,9 mii lei;

√ în vederea eficientizării administrării taxei pentru amenajarea teritoriului percepută de la gospodăriile ţărăneşti (de fermier), IFS din UTA Găgăuzia urma să intensifice, în comun cu AAPL (conform Legii nr.1353-XIV din 03.11.2000⁵⁸ şi a HG nr.977 din 14.09.2001⁵⁹), acţiuni în vederea popularizării prevederilor legale privind necesitatea înregistrării deţinătorilor de terenuri agricole cu forma organizatorico-juridică de gospodărie ţărănească (de fermier). În pofida celor menţionate, atît autoritatea fiscală teritorială, cît şi AAPL din UTA Găgăuzia nu au anticipat impactul negativ asupra acumulărilor în bugetele locale, care rezultă din neînregistrarea deţinătorilor de terenuri agricole cu forma organizatorico-juridică de gospodărie ţărănească (de fermier). Prin urmare, în anii 2014-2015, situaţia constatată a condiţionat neacumularea veniturilor din taxa pentru amenajarea teritoriului, percepută de la gospodăriile ţărăneşti neînregistrate, în mărime, respectiv, de 1684,7 mii lei⁶⁰ şi de 1654,8 mii lei⁶¹.

_________________________

⁵¹ Art.6 alin.(1) din Legea cu privire la comerţul interior nr.231 din 23.09.2010.

⁵² Anexa nr.7 la Raportul de audit.

⁵³ Anexa nr.7 la Raportul de audit.

⁵⁴ Art.297 pct.(6) lit.a) din Codul fiscal.

⁵⁵ Primăriile satelor/comunelor: Dezghingea; Bugeac; Cioc-Maidan; Cotovscoe; Avdarma; Congazcicul de Sus; Chirsova; Svetlîi; Beşalma; Chioselia Rusă; Ferapontievca; Copceac şi Carbalia.

⁵⁶ Anexa nr.7 la Raportul de audit.

⁵⁷ Anexa nr.7 la Raportul de audit.

⁵⁸ Legea privind gospodăriile ţărăneşti (de fermier) nr.1353-XIV din 03.11.2000.

⁵⁹ HG nr.977 din 14.09.2001 “Privind înregistrarea gospodăriilor ţărăneşti (de fermier)”.

⁶⁰ Anexa nr.7 la Raportul de audit.

⁶¹ Anexa nr.7 la Raportul de audit.

♦ Delegarea atribuţiilor AAPL privind “ghişeul unic” unei AO (organizaţie necomercială), precum şi administrarea acestei AO de către un angajat cu funcţie de conducere a primăriei, nu corespunde prevederilor cadrului legal-normativ în vigoare.

Potrivit prevederilor art.3 din Legea nr.231 din 23.09.2010⁶², “ghişeul unic” este procedură prin care autoritatea publică, abilitată conform prezentei Legi şi în colaborare cu alte autorităţi publice, verifică autenticitatea actelor prezentate de solicitantul autorizaţiei şi/sau remite actele acestuia autorităţilor de specialitate pentru aprobarea în regim on-line, prin reţele electronice la care au acces autorităţile menţionate, dacă legislaţia prevede acest lucru, fie într-un alt mod stabilit de aceste autorităţi, fără implicarea solicitantului autorizaţiei. Totodată, conform art.6 pct.(1) lit.e) din Legea menţionată, asigurarea implementării “ghişeului unic” la eliberarea autorizaţiilor de funcţionare ţine de atribuţia AAPL, autorizaţiile urmînd a fi eliberate gratuit⁶³. Contrar prevederilor menţionate, în cadrul primăriei or. Ceadîr-Lunga, atribuţiile “ghişeului unic” sînt exercitate de către o AO. Mai mult decît atît, conform deciziei CO Ceadîr-Lunga (nr.VШ/12 din 16.08.2005) a fost aprobat Regulamentul de funcţionare a “ghişeului unic” pentru AO şi aprobate taxe pentru serviciile prestate de către aceasta (eliberarea/prelungirea autorizaţiei de funcţionare – 120 de lei/60 de lei), taxele nominalizate fiind valabile şi la momentul desfăşurării auditului. Ca urmare, probele de audit denotă că activitatea AO (cu statut de organizaţie necomercială) în acest domeniu s-a finalizat cu acumulări de mijloace financiare la contul curent al AO din taxele menţionate, nefiind respectate prevederile cadrului legal⁶⁴ în vigoare.

Conform prevederilor legale⁶⁵, funcţionarul public poate desfăşura munca prin cumul în cadrul societăţilor comerciale, cooperativelor, întreprinderilor de stat sau municipale, precum şi în organizaţiile necomerciale din sectorul public sau privat, a căror activitate nu este controlată, coordonată, subordonată sau nu ţine, în anumite privinţe, de competenţa autorităţii publice în care este angajat. Contrar acestor prevederi, un angajat al primăriei or. Ceadîr-Lunga este şi administrator al AO sus-menţionate.

_________________________

⁶² Legea nr.231 din 23.09.2010 “Cu privire la comerţul interior”.

⁶³ Art.15 alin.(7) din Legea 231 din 23.09.2010.

⁶⁴ Art.181 alin.(1) din Codul civil nr.1107-XV din 06.06.2002; art.26 alin.(2) şi alin.(4) din Legea nr.837-XIII din 17.05.1996 cu privire la asociaţiile obşteşti.

⁶⁵ Pct.4 din Regulile privind desfăşurarea muncii prin cumul a funcţionarilor publici (Anexa nr.4), aprobate prin HG nr.201 din 11.03.2009 “Privind punerea în aplicare a prevederilor Legii nr.158-XV din 04.07.2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public”.

Recomandări:

1. Comitetul Executiv, să-şi asume şi să asigure un cadru organizaţional de conlucrare/interacţiune punctuală şi rezultativă între subdiviziunile DGF, organele fiscale şi cadastrale, alte părţi implicate în subprocesul de evaluare/planificare bugetară, implementînd în acest sens modele analitice şi proceduri tehnice aferente inventarierii potenţialului economic şi bazei impozabile, cu delegarea corespunzătoare a responsabilităţilor.

2. DGF, în conlucrare cu AAPL de nivelul I şi cu alte părţi implicate în procesul de formare a bugetului, să asigure standardizarea sistemului de proceduri privind crearea bazei de impozitare fundamentate; instruirea metodologică şi practică a personalului implicat în procesele pentru elaborarea proiecţiilor fiscal-bugetare pe toate categoriile de venituri fiscale şi nefiscale luate în calcul la formarea veniturilor proprii ale bugetelor UAT.

3. Primarii mun. Comrat, oraşelor Ceadîr-Lunga şi Vulcăneşti:

3.1 să asigure acumularea veniturilor pe toate categoriile de taxe/impozite etc., formate în UAT, cu luarea măsurilor de rigoare în vederea diminuării restanţelor faţă de bugetul local;

3.2 să asigure, conform prevederilor legale, stabilirea/aplicarea plăţii pentru folosirea terenurilor arabile proprietate publică şi a terenurilor proprietate publică aferente întreprinderilor şi obiectivelor private.

4. IFS din UTA Găgăuzia, în comun cu AAPL de nivelul I, să intensifice lucrul privind popularizarea legislaţiei fiscale în vederea înregistrării şi atribuirii codurilor fiscale gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) şi sporirii acumulărilor de venituri în bugetele UAT.

5. Consiliile locale ale mun. Comrat, oraşelor Ceadîr-Lunga şi Vulcăneşti, să asigure emiterea deciziilor privind taxele şi impozitele locale la bugetele administrate, în corespundere cu prevederile Codului fiscal.

6. Primarul or. Ceadîr-Lunga să asigure ajustarea activităţii ghişeului unic la cadrul legal în vigoare.

7. Adunarea Populară a Găgăuziei să aducă actele legislativ-normative adoptate privind facilităţile fiscale, gradul de veridicitate şi îndeplinire a criteriilor stabilite în concordanţă cu Codul fiscal.

OBIECTIVUL II: Au asigurat UAT gestionarea regulamentară şi exigentă a cheltuielilor bugetare?

Evaluarea managementului financiar la executarea cheltuielilor bugetelor UAT (de nivelurile I şi II), precum şi a instituţiilor de învăţămînt din UTA Găgăuzia pentru perioada auditată, prin prisma reglementării cadrului regulator denotă că acest domeniu a fost afectat de nereguli şi abateri. În consecinţă, factorii responsabili şi decizionali din cadrul AAPL şi instituţiilor de învăţămînt, ignorînd principiile managementului financiar, au admis cheltuieli neregulamentare şi ineficiente.

♦ Misiunea de audit denotă admiterea unor abateri de la cadrul normativ privind stabilirea raporturilor interbugetare generînd, în perioada 2014-2015, transferuri suplimentare din bugetul de stat în bugetul central al UTA Găgăuzia.

Conform Notelor metodologice, pentru stabilirea raporturilor între bugetul de stat şi bugetele UAT de nivelul II, normativul de întreţinere a unui copil din bugetul de stat în instituţiile preşcolare a constituit în anul 2014 suma de 9756,6 lei. Potrivit acestora, la stabilirea relaţiilor între bugetul de stat şi bugetul de nivelul II (alocarea transferurilor din contul fondului de susţinere financiară a UAT), cheltuielile pentru domeniul învăţământului se determină reieşind din normativul de cheltuieli stabilit de MF şi numărul copiilor, potrivit datelor BNS (numărul copiilor cu vîrsta de la 3 pînă la 6 ani, înregistraţi în fiecare teritoriu la 1 ianuarie 2013). Probele de audit acumulate denotă existenţa discrepanţelor semnificative între numărul de copii luat în calcul de către MF (7203 copii) – copii potrivit datelor BNS cu vîrsta de la 3 pînă la 6 ani şi cel luat în calcul de către DGF (8055 de copii) - numărul de copii conform listelor titulare, care includ şi copiii cu vîrsta de 0-3 ani. Aceste carenţe au condiţionat majorarea transferurilor din bugetul de stat la bugetul UTA Găgăuzia în anul 2014 cu suma totală de 8,3 mil. lei, precum şi au influenţat suma transferurilor şi pentru anul 2015. Astfel, Notele metodologice pentru anul 2015 prevăd că transferurile cu destinaţie specială pentru învăţămîntul preşcolar pe fiecare UAT au fost calculate în baza cheltuielilor aprobate de către autorităţile APL pentru anul 2014, la componenta de bază şi majorările salariale prevăzute pentru anul 2015. Prin urmare, aprobarea de către MF (în anul 2014) a unui număr mai mare de copii, a condiţionat majorarea transferurilor cu destinaţie specială pentru învăţămîntul preşcolar pentru anul 2015 cu suma totală de 10,3 mil.lei⁶⁶.

Totodată, conform Notelor metodologice pentru anul 2014, în legătură cu particularităţile specifice din planurile de învăţămînt privind studierea limbilor minorităţilor naţionale, pentru UTA Găgăuzia, în aceste scopuri, a fost stabilită suma de 7435,5 mii lei. Însă, MF a aprobat cheltuielile în cauză în sumă totală de 12034,6 mii lei (faţă de 18562,3 mii lei estimate de către DGF), din care 2278,6 mii lei au fost redirecţionate pentru acoperirea cheltuielilor de întreţinere a liceului sportiv (de tip internat) şi învăţămîntului extraşcolar.

_________________________

⁶⁶ Suma estimată de audit (97334,7 mil. lei : 8055 copii) x 7203 copii= 87039,33 mil.lei).

♦ AAPL din UTA Găgăuzia nu a respectat procedura de aprobare a statelor de personal, ceea ce a generat executarea neregulamentară a cheltuielilor pentru întreţinerea a 468,75 unităţi de personal în anul 2014 şi 480,05 unităţi de personal în anul 2015.

În perioada supusă auditării, cheltuielile pentru retribuirea muncii (inclusiv aferente acestora) au reprezentat partea preponderentă în bugetul UTA Găgăuzia constituind 56,6% (264746,8 mii lei) în anul 2014 şi 58,5% (297498,8 mii lei) în anul 2015 din cheltuielile efective totale. Urmare a verificării cheltuielilor în cauză, au fost constatate abateri de la actele normative în vigoare privind aprobarea statelor de personal, precum şi unele iregularităţi privind calcularea salariilor angajaţilor din unităţile bugetare, ceea ce a condiţionat cheltuieli neconforme şi suplimentare. În contextul celor evocate se menţionează următoarele.

• Neaprobarea statelor de personal pentru perioada supusă auditului au generat cheltuieli neregulamentare în sumă totală de 70397,4 mii lei. Astfel,

√ potrivit prevederilor legale⁶⁷, statul de personal se expediază pe suport de hîrtie şi în varianta electronică spre avizare Cancelariei de Stat, care se completează şi se avizează anterior elaborării schemelor de încadrare, iar Ministerul Finanţelor înregistrează schemele de încadrare doar după prezentarea copiei statului de personal valabil al autorităţii publice respective. Probele de audit denotă că statele de personal ale Aparatului preşedintelui raioanelor: Vulcăneşti, Ceadîr-Lunga şi Comrat nu au fost avizate de către Cancelaria de Stat, cauza fiind necorespunderea funcţiilor de preşedinte şi vicepreşedinte ai raioanelor din componenţa UTA Găgăuzia cadrului legal al Republicii Moldova⁶⁸, care nu prevede raioane în UTA Găgăuzia. De menţionat că, potrivit prevederilor legale⁶⁹, unitatea teritorial autonomă cu statut juridic special constituie AAPL de nivelul II, iar oraşele, satele (comunele) şi municipiul Comrat sînt AAPL de nivelul I, respectiv, nu este clar de ce nivel este raionul ca unitate administrativ-teritorială în Găgăuzia. Preşedintele raionului reprezintă autoritatea executivă a administraţiei publice locale de nivelul II, acesta fiind ales de consiliul raional, cu votul majorităţii consilierilor aleşi. La fel, vicepreşedinţii raionului sînt aleşi de consiliul raional, la propunerea preşedintelui raionului. Însă, potrivit legislaţiei⁷⁰ UTA Găgăuzia preşedintele raionului:

- este numit şi eliberat din funcţie de Guvernatorul Găgăuziei, după coordonarea candidaturii cu Adunarea Populară, pentru executarea unor funcţii administrative şi de control în teritoriul administrat;

- este membru al Comitetului Executiv al Găgăuziei, iar prin dispoziţia sa numeşte şi eliberează din funcţie vicepreşedinţii raionului;

- prezintă rapoarte de activitate Comitetului Executiv şi exercită alte atribuţii delegate de Guvernatorul Găgăuziei sau de Comitetul Executiv, fiind de facto un reprezentant al Comitetului executiv în teritoriu.

Astfel, Cancelaria de Stat nu a avizat statele de personal ale administraţiilor raionale, acestea fiind respinse pentru a fi ajustate structurii şi statului de personal al UTA Găgăuzia în conformitate cu legislaţia. Se relevă că, pînă la momentul actual, autorităţile reprezentative de nivelul II nu s-au conformat cadrului legal, statele de personal nefiind avizate şi înregistrate la Cancelaria de Stat, ceea ce a condiţionat cheltuieli neregulamentare pentru remunerarea muncii (inclusiv contribuţiile aferente) în anii 2014-2015 a 36,5 unităţi de personal în sumă de 3596,8 mii lei şi, respectiv, 36,7 unităţi de personal în sumă de 3068,6 mii lei;

√ în corespundere cu prevederile cadrului legal-normativ⁷¹, schemele de încadrare a personalului se elaborează şi se aprobă în baza statului de personal, în limita fondului de retribuire a muncii aprobat pentru anul financiar respectiv şi sînt valabile după înregistrarea lor la MF. Deşi, statele de personal au fost prezentate pentru înregistrare la MF, acestea fiind întocmite cu abateri de la cadrul normativ-legislativ în vigoare⁷², cu majorarea treptelor de salarizare, au fost restituite Comitetului Executiv al Găgăuziei pentru reperfectare şi readucerea lor în concordanţă cu actele normative menţionate. Probele de audit acumulate denotă că, în anii 2014-2015, AAPL din UTA Găgăuzia nu s-au conformat acestor prevederi, neînregistrînd schemele de încadrare la MF, ceea ce a generat cheltuieli neregulamentare pentru retribuirea muncii (inclusiv contribuţiile aferente) a 432,25 unităţi de personal în sumă de 30735,4 mii lei în anul 2014 şi, respectiv, 443,35 unităţi în sumă de 32996,6 mii lei.

• Includerea unui număr majorat de unităţi în statele de personal pentru anul 2014, a generat cheltuieli suplimentare pentru remunerarea muncii (art.111) în sumă totală de 9341,86 mii lei. Astfel, conform prevederilor legale⁷³, AAPL sînt responsabile de elaborarea bugetelor proprii în baza clasificaţiei bugetare şi metodologiei bugetare aprobate de MF, iar propunerile de buget se elaborează şi se prezintă în conformitate cu Notele metodologice. Deşi, conform Anexei nr.1.3 la Notele metodologice pentru elaborarea bugetului pentru anul 2014, unităţile de personal pe UTA Găgăuzia au fost stabilite în număr de 6500 de unităţi, acestea, conform Legii UTA Găgăuziei nr.24 din 17.12.2013⁷⁴, au fost aprobate în număr de 6932,47 unităţi de personal sau cu 432,47 unităţi mai mult faţă de cele indicate în Notele metodologice. Prin urmare, conform Raportului privind îndeplinirea planului de reţea, state şi contingente de către instituţiile finanţate de la bugetele locale la situaţia din 01.01.2015, numărul unităţilor de state prevăzut în bugetul UTA a constituit 6819,38 de unităţi, sau cu 319,38 de unităţi de personal mai mult faţă de cele prevăzute în Notele metodologice, pentru remunerarea cărora au fost preconizate mijloace financiare în sumă totală de peste 199,44 mil. lei, sau cu peste 9,34 mil. lei⁷⁵ mai mult.

_________________________

⁶⁷ Pct.21 şi pct.27 din Metodologia cu privire la completarea şi avizarea statului de personal, (Anexa nr.5), aprobată prin HG nr.201 din 11.03.2009 “Privind punerea în aplicare a prevederilor Legii nr.158-XVI din 4.07.2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public”.

⁶⁸ Art.4 alin.(4) din Legea nr.764-XV din 27 decembrie 2001 “Privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova”; Legea nr.344 din 23 decembrie 1994 “Privind statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz-Yeri)”.

⁶⁹ Legea nr.436-XVI din 28 decembrie 2006 “Privind administraţia publică locală”.

⁷⁰ Capitolul II din Legea UTA Găgăuzia nr.42-XLI/I din 30.04.1999 “Cu privire la administraţia publică locală a Găgăuziei”.

⁷¹ Potrivit pct.11 din Anexa nr.2 “Normele privind instituirea subdiviziunilor structurale ale autorităţii publice” la HG nr.1001 din 26.12.2011.

⁷² Art.6 alin.(9) din Legea nr.48 din 22 martie 2012 “Privind sistemul de salarizare a funcţionarilor publici”.

⁷³ Art.19 alin.(1) din Legea nr.397-XV din 10.10.2003 “Privind finanţele publice locale”.

⁷⁴ Legea UTA Găgăuzia nr.24 din 17.12.2013 “Privind bugetul pentru anul 2014”.

⁷⁵ Calculul estimate de către audit (199446,5 : 6819,38 = 29,25 mii lei în mediu pentru 1 unit) 29,25 x 319,38 (diferenţa dintre Notele metodologice şi numărul unităţilor prevăzut în reţea) = 9341,86 mii lei.

♦ Deficienţele admise de către AAPL din UTA Găgăuzia la planificarea cheltuielilor privind întreţinerea administraţiilor locale au condiţionat majorarea neregulamentară a acestora. Astfel, Notele metodologice prevăd o abordare unică la calcularea cheltuielilor pentru întreţinerea aparatului preşedintelui raionului, direcţiilor şi secţiilor din subordinea consiliilor raionale, precum şi primăriilor, acestea fiind estimate pentru APL din UTA Găgăuzia, la elaborarea bugetului pentru anul 2014, în cuantum de 75097,47 lei. Contrar prevederilor menţionate, DGF a promovat politici diferenţiate privind problema în cauză, majorînd pentru 4 instituţii din UAT de nivelul II⁷⁶ cheltuielile medii pentru asigurarea activităţii unei unităţi de personal, ceea ce a condiţionat majorarea neîntemeiată a cheltuielilor pentru întreţinerea aparatelor administrative ale acestor entităţi cu suma totală de 1973,6 mii lei. Totodată, cheltuielile medii pentru asigurarea activităţii unei unităţi de personal din cadrul primăriilor au fost diminuate (în cuantum de 72833,19 lei per unitate), ceea ce a condiţionat micşorarea neîntemeiată a cheltuielilor cu suma totală de 449,2 mii lei. De menţionat că MF a acceptat abaterile nominalizate de la Notele metodologice.

_________________________

⁷⁶ Comitetul Executiv al Găgăuziei şi Adunarea Populară în cuantum de 96215 lei pentru o unitate; Curtea de Conturi a UTA Găgăuziei în cuantum de 93809,1 lei pentru o unitate; Direcţia Generală Finanţe în cuantum de 84098,7 lei pentru o unitate.

♦ AAPL nu au asigurat utilizarea regulamentară a mijloacelor bugetare privind retribuirea muncii în sumă totală de 1561,4 mii lei (inclusiv contribuţiile aferente). Astfel,

√ probele de audit acumulate denotă că, în anul 2014, primăria or. Ceadîr-Lunga a întreţinut neregulamentar⁷⁷ la grupa 20.09.214 “Alte cheltuieli” o unitate de viceprimar şi 2,5 unităţi specialişti – cu statut de funcţionar public, nefiind elaborate şi aprobate în modul corespunzător statele de personal şi schema de încadrare a acestora, ceea ce a condiţionat efectuarea unor cheltuieli neregulamentare în sumă totală de 212,4 mii lei (inclusiv contribuţiile aferente), precum şi raportarea eronată a datelor despre unităţile autorităţilor executive ale APL în Raportul consolidat pe UTA Găgăuzia;

√ potrivit prevederilor legale⁷⁸, suplimentele pentru cumularea atribuţiilor funcţiei deţinute cu atribuţiile unei funcţii publice temporar vacante se stabilesc funcţionarilor publici de execuţie prin act administrativ al conducătorului autorităţii publice pe parcursul lunii gestionare. Se relevă că, primăria or. Ceadîr-Lunga, în lipsa actului administrativ al conducătorului, a acordat unui specialist din cadrul primăriei spor pentru cumularea atribuţiilor unei funcţii publice pentru 11 luni consecutive⁷⁹, ceea ce a generat cheltuieli neregulamentare în sumă totală de 35,9 mii lei (inclusiv contribuţii aferente);

√ în lipsa Regulamentului privind stimularea angajaţilor precum şi fără a fi prevăzut în Contractul colectiv de muncă al primăriei or. Ceadîr-Lunga, în perioada anilor 2014-2015, au fost acordate premii unice (inclusiv contribuţii aferente), în sumă totală de 451,2 mii lei (inclusiv în anul 2015 – 354,8 mii lei);

√ contrar prevederilor cadrului normativ⁸⁰ în vigoare, 2 UAT din UTA Găgăuzia⁸¹ au calculat unor angajaţi sporuri la salariu pentru condiţiile nocive de muncă, ceea ce a condiţionat plăţi neregulamentare în sumă totală de 539,2 mii lei (inclusiv contribuţii aferente);

√ acordarea premiilor cu ocazia organizării diferitor activităţi ce ţin nemijlocit de obligaţiunile de funcţie (forum, concurs, elaborarea Atlasului Găgăuziei) au generat cheltuieli neregulamentare la 4 instituţii⁸² din subordinea Comitetului Executiv în sumă totală de 316,1 mii lei (inclusiv contribuţii aferente), din care în anul 2014 – 207,6 mii lei, iar în anul 2015 – 108,5 mii lei.

_________________________

⁷⁷ Pct.1, pct.2, pct.3 şi pct.21 din Anexa nr.4 la Ordinul ministrului finanţelor nr.55 din 11.05.2012 “Cu privire la aprobarea formularelor-tip ale schemelor de încadrare pentru personalul angajat în sectorul bugetar”.

⁷⁸ Art.9 din Legea nr.48 din 22.03.2012 “Privind sistemul de salarizare a funcţionarilor publici”.

⁷⁹ Luna decembrie 2014 - luna octombrie 2015.

⁸⁰ În lipsa rezultatelor privind atestarea locurilor de muncă, precum şi în lipsa determinării gradului de nocivitate a lucrărilor îndeplinite, care urma să fie stabilit prin atestarea locurilor de muncă, conform Regulamentul cu privire la evaluarea condiţiilor de muncă prestată în condiţii nefavorabile, aprobat prin HG nr.1335 din 10.10.2002.

⁸¹ Primăriile oraşelor: Ceadîr-Lunga – 279,1 mii lei; Vulcăneşti – 260,1 mii lei.

⁸² DGE -127,2 mii lei, DGCAI -169,4 mii lei, DGRE -6,4 mii lei, DGÎ – 13,1 mii lei.

♦ Managerii instituţiilor de învăţămînt secundar, prin nerespectarea normelor financiare pentru alimentarea gratuită a elevilor claselor I-IV din şcolile primare, gimnazii şi licee, nu au contribuit în modul corespunzător la protecţia copiilor şi familiilor social-vulnerabile, precum şi nu au asigurat alimentarea gratuită a acestora. Astfel, prin ordinul ministrului educaţiei⁸³ a fost stabilită norma financiară pentru alimentarea gratuită a elevilor claselor I-IV din şcolile primare, gimnazii şi licee în mărime de 7 lei/zi. Se relevă că, în anul 2014, pentru acordarea dejunurilor calde elevilor din clasele I-IV, 22 de instituţii⁸⁴ din UTA Găgăuzia (din totalul de 47), nu au respectat normativele financiare stabilite, acestea variind de la 5,53 lei/zi pînă la 6,98 lei/zi per elev. Analogic, în anul 2015, la 18 instituţii⁸⁵ normativele în cauză au variat de la 5,75 lei/zi pînă la 6,98 lei/zi. Ca urmare, a fost admisă alimentarea elevilor sub nivelul normelor aprobate cu suma totală de 352,0 mii lei (din care 109,0 mii lei - în anul 2015). Una din cauzele nerespectării normativului pentru alimentarea gratuită a elevilor din clasele I-IV a fost precizarea prin diminuare a alocaţiilor şi direcţionarea în alte scopuri, cum ar fi procurarea utilajului, reparaţia curentă a încăperilor etc.

_________________________

⁸³ Ordinul ME nr.1220 din 30.12.2013 “Cu privire la aprobarea normelor financiare pentru alimentarea copiilor (elevilor) din instituţiile instructiv-educative (pct.1 lit.c)) (în continuare- Ordinul ME nr.1220 din 30.12.2013).

⁸⁴ Anexa nr.9 la Raportul de audit.

⁸⁵ Anexa nr.9 la Raportul de audit.

♦ Unele AAPL nu au asigurat o monitorizare corespunzătoare a procesului de alimentare a copiilor din instituţiile preşcolare, totodată, neconformîndu-se cadrului regulamentar ce vizează domeniul respectiv.

Conform prevederilor legale⁸⁶, subvenţionarea alimentaţiei în instituţiile de învăţămînt se efectuează din contul mijloacelor bugetare destinate domeniului în cauză, însă nemonitorizarea procesului propriu-zis, direcţionarea mijloacelor respective în alte scopuri nu asigură alimentarea copiilor corespunzător limitelor stabilite legal. Astfel,

√ deşi în perioada supusă auditului, cheltuielile pentru întreţinerea unui copil în instituţiile preşcolare asigurate din partea statului au fost aprobate în conformitate cu Notele metodologice, misiunea de audit denotă că, la repartizarea alocaţiilor pentru alimentare (art.113.09), 23 UAT⁸⁷ (în anul 2014) şi 17 UAT⁸⁸ (în anul 2015) nu au ţinut cont de normativul financiar stabilit regulamentar⁸⁹, cheltuielile aprobate pentru alimentarea copiilor fiind micşorate cu suma totală de 3993,7 mii lei (inclusiv 1790,6 mii lei în anul 2015). Totodată, potrivit cadrului normativ în vigoare⁹⁰, normele financiare pentru alimentarea copiilor se constituie din mijloace bugetare şi plata părinţilor în proporţie de 67% şi, respectiv, 33%. În acest sens, se relevă că 11 UAT – în anul 2014 şi 13 UAT – în anul 2015, nerespectînd proporţiile menţionate, au admis majorarea mijloacelor din plata părinţilor cu suma totală de 1557,9 mii lei şi, respectiv, 1350,4 mii lei, ceea ce a condiţionat repartizarea şi precizarea mijloacelor bugetare contrar destinaţiei. Spre exemplu,

- în anul 2014, primăria or. Ceadîr-Lunga a precizat prin micşorare suma alocaţiilor aprobate din mijloace bugetare pentru alimentarea copiilor din instituţiile preşcolare în sumă de 854,2 mii lei, aceasta fiind direcţionată la achitarea titlurilor executorii, cheltuielilor de judecată, penalităţi. De menţionat că, la situaţia din 01.01.2016, primăria or. Ceadîr-Lunga are înregistrate datorii creditoare faţă de furnizorii de produse alimentare în sumă de 449,7 mii lei, ceea ce ne permite de a concluziona că situaţii similare celei descrise pot fi repetate şi pe viitor;

- primăria s. Tomai a micşorat alocaţiile pentru alimentarea copiilor în anul 2014 cu sumă de 50,9 mii lei, care a fost direcţionată la majorarea soldului disponibil la sfîrşitul anului;

√ în corespundere cu prevederile legale⁹¹, organizarea alimentaţiei copiilor ţine de competenţa AAPL, însă acestea au permis administrarea ineficientă a acestui proces. În acest sens, se relevă că în anul 2014 – 22 UAT⁹² şi în anul 2015 – 12 UAT⁹³ din UTA Găgăuzia nu au asigurat respectarea normelor financiare pentru alimentarea copiilor în instituţiile preşcolare ca urmare, fiind admisă alimentarea acestora sub nivelul aprobat în sumă totală de 2507,9 mii lei şi, respectiv, de 1189,2 mii lei. Cele mai semnificative nerespectări a normelor financiare din mijloace bugetare, au fost înregistrate la primăria s. Cişmichioi (în anul 2014 - 3,95 lei şi 4,5 lei – în anul 2015).

_________________________

⁸⁶ Art.45 lit.i) din Legea învăţămîntului nr.547-XIII din 21.07.1995 (abrogată prin Legea nr.152 din 17.07.2014) şi art.144 alin.(2) din Codul educaţiei al Republicii Moldova nr.152 din 17.07.2014.

⁸⁷ Anexa nr.9 la Raportul de audit.

⁸⁸ Anexa nr.9 la Raportul de audit.

⁸⁹ Ordinul ME nr.1220 din 30.12.2013.

⁹⁰ Ordinul ME nr.1220 din 30.12.2013.

⁹¹ Art.45 lit.i) din Legea învăţămîntului nr.547-XIII din 21.07.1995 (abrogată prin Legea nr.152 din 17.07.2014) şi art.144 alin.(2) din Codul educaţiei al Republicii Moldova nr.152 din 17.07.2014.

⁹² Anexa nr.9 la Raportul de audit.

⁹³ Anexa nr.9 la Raportul de audit.

♦ Domeniul de valorificare a mijloacelor pentru investiţii şi reparaţii capitale rămîne în continuare afectat de nereguli.

În anii 2014-2015, în UTA Găgăuzia au fost valorificate mijloace pentru investiţii şi reparaţii capitale în sumă totală de 42,2 mil.lei şi, respectiv, de 48,7 mil. lei, din care:13,6 mil.lei şi, respectiv, 15,3 mil. lei pentru investiţii capitale; 28,6 mil.lei şi, respectiv, 33,4 mil. lei pentru reparaţii capitale.

Verificările efectuate în cadrul misiunii de audit au relevat unele deficienţe în alocarea şi utilizarea mijloacelor pentru investiţii şi reparaţii capitale, care se exemplifică în compartimentele de mai jos.

• Lipsa unei monitorizări adecvate asupra investiţiilor capitale a condiţionat neînregistrarea, precum şi înregistrarea necorespunzătoare în evidenţa contabilă a obiectelor în curs de execuţie ca urmare, imobilizarea mijloacelor bugetare, neîndeplinirea obiectivelor stabilite, neincluderea obiectelor în cauză în planul de investiţii capitale, degradarea acestora din cauza neconservării lor, ceea ce în final, cauzează ineficienţa cheltuielilor suportate. Astfel,

√ probele de audit acumulate denotă neînregistrarea în evidenţa contabilă (la situaţia din 01.01.2016) a primăriei oraşului Ceadîr-Lunga a 3 obiecte⁹⁴ în curs de execuţie, deşi acestea au fost incluse în actele de inventariere a obiectelor în cauză şi înregistrate la OCT. De menţionat că suspendarea lucrărilor de construcţie (în anul 1992) a obiectelor nominalizate (cu gradul de finalizare de 6-15%) în valoare de 8,38 mil. ruble au fost cauzate de lipsa mijloacelor financiare. Totodată, în timp ce AAPL sînt în aşteptarea investiţiilor, degradarea fizică şi morală a obiectelor în cauză, produsă în această perioadă, are ca efect imobilizarea mijloacelor publice. Prin urmare, determinarea şi iniţierea obiectelor de investiţii capitale fără a ţine cont de investiţiile demarate anterior, deteriorarea acestor construcţii influenţată de factorii climaterici, lipsa controlului intern privind înregistrarea în evidenţa contabilă a investiţiilor a condiţionat ineficienţa investiţiilor precedente, raportarea neveridică a situaţiilor patrimoniale, precum şi generarea unor cheltuieli suplimentare pentru reproiectări, expertize tehnice etc., sau casarea acestora;

√ la situaţia din 01.01.2016, în lipsa proceselor-verbale de recepţie finală, în evidenţa contabilă a primăriei or. Vulcăneşti sînt înregistrate neregulamentar (la contul 010 “Clădiri”), 2 bunuri imobile, care de fapt sînt construcţii nefinalizate. Se relevă că, lucrările de construcţie a blocului locativ cu 30 de apartamente, demarate în anul 1986, au fost suspendate în anul 1990 cu valoarea totală de 334,3 mii lei. Analogic, din anul 1995 au fost suspendate lucrările de construcţie (demarate în anul 1988) a şcolii cu valoarea totală de 6062,0 mii lei, cauza fiind lipsa mijloacelor financiare, dar şi nestabilirea de către AAPL a priorităţii cheltuielilor capitale pentru obiectele nefinalizate, ceea ce determină imobilizarea mijloacelor bugetare. Cele relatate, ca şi în cazurile precedente, au condiţionat raportarea eronată a situaţiilor financiare şi denotă lipsa unor proceduri de control intern care să excludă iregularităţile din domeniul nominalizat.

• AAPL ale UAT (de nivelul I şi nivelul II) nu au asigurat valorificarea integrală a mijloacelor financiare publice pentru cheltuielile capitale. Astfel, în conformitate cu prevederile art.31 alin.(1) lit.(c) din Legea nr.397-XV din 16.10.2003, executorii (ordonatorii) principali de buget sînt responsabili de oportunitatea şi legalitatea angajării şi utilizării alocaţiilor bugetare, în limita şi cu destinaţia aprobate în buget. Însă, în pofida celor menţionate, în anii 2014-2015, unele AAPL din UTA Găgăuzia nu şi-au asumat pe deplin responsabilităţile delegate, nefiind asigurată valorificarea integrală a mijloacelor financiare publice prevăzute în bugetul consolidat pentru cheltuieli capitale, în sumă totală de 4,1 mil.lei⁹⁵ şi, respectiv - 4,8⁹⁶ mil.lei. Unele din cauzele acestei situaţii sînt: neîndeplinirea lucrărilor în termenele contractate; neprezentarea actelor de recepţie finală a lucrărilor; lipsa mijloacelor financiare proprii; alocarea mijloacelor financiare la finele anului de gestiune; nedemararea lucrărilor din lipsa constatărilor comisiei de expertiză în construcţii etc. În opinia auditului, cele menţionate condiţionează neachitarea de către beneficiari a lucrărilor executate în termenele şi volumele contractate, tergiversarea executării lucrărilor şi reţinerea dării în exploatare a construcţiilor şi obiectelor reparate.

• Unele AAPL din UTA Găgăuzia au admis iregularităţi privind utilizarea altor transferuri de capital(art.271/15)în interiorul ţării în perioada 2014-2015.

Mijloacele financiare utilizate la articolul nominalizat au constituit în anul 2014 suma totală de 8267,8 mii lei, iar în anul 2015 de 8891,8 mii lei, fiind destinate reparaţiei capitale a bunurilor imobile şi procurarea unor mijloace fixe necesare domeniului. Probele de audit acumulate denotă că, unele AAPL nu s-au conformat prevederilor legale⁹⁷ şi nu au înregistrat regulamentar în evidenţa contabilă lucrările, rezultate din cheltuielile capitale (din sursa nominalizată) în sumă totală de 5673,2 mii lei⁹⁸, nefiind majorată valoarea obiectelor în cauză, ceea ce a determinat incorectitudine în ajustarea valorii iniţiale şi a duratei utile de funcţionare a obiectelor reparate, a calculării uzurii lor, precum şi raportarea eronată a situaţiilor financiare în cadrul autorităţilor în cauză.

Auditul a elucidat deficienţe privind executarea lucrărilor de construcţii şi reparaţii capitale contractate. Astfel, potrivit prevederilor legale⁹⁹, autoritatea contractantă nu are dreptul să mărească volumul bunurilor (lucrărilor şi serviciilor), stabilit în contractele încheiate, pentru a evita efectuarea unor noi achiziţii, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege. De asemenea, se interzice cesiunea de creanţă (datorie), precum şi modificarea oricărui element al contractului încheiat sau introducerea unor elemente noi dacă asemenea acţiuni sînt de natură să schimbe condiţiile ofertei care au constituit temei pentru selectarea acesteia şi să majoreze valoarea ei. Însă, la contractarea lucrărilor de construcţii şi reparaţii la unele obiecte, grupurile de lucru din cadrul a 2 autorităţi contractante nu au ţinut cont de prevederile legale, fiind admisă modificarea elementelor contractuale prin introducerea unor elemente noi, majorînd valoarea iniţială a ofertelor cu 142,5 mii lei¹⁰⁰. Totodată, elementele contractelor încheiate se modifică periodic în corelare cu alocaţiile financiare anuale, ceea ce condiţionează tergiversarea lucrărilor.

• Primăria mun. Comrat nu s-a asigurat prin garanţiile respective de buna execuţie a lucrărilor. Astfel, în conformitate cu prevederile art.42 alin.(8) din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007, la achiziţia de bunuri şi lucrări, autoritatea contractantă va cere ca ofertantul să prezinte, în timpul încheierii contractului, asigurarea executării acestuia. Contrar prevederilor regulamentare, primăria mun. Comrat, în calitate de autoritate contractantă, nu a solicitat de la antreprenori şi alţi contractanţi asigurarea executării lucrărilor şi prestării serviciilor sub formă de garanţii pentru buna execuţie a contractelor, estimate de echipa de audit în sumă totală de 255,7 mii lei. Deşi, în alte cazuri a solicitat garanţii pentru buna execuţie a contractelor, nerespectînd clauzele contractuale, nu a rezervat mijloace destinate garanţiilor respective la conturi speciale în sumă totală de 400,0 mii lei. Ca urmare, lipsa garanţiilor de bună execuţie privează autorităţile contractante de anumite pîrghii de constrîngere în cazul neexecutării prevederilor contractuale şi/sau executării unor lucrări necalitative.

_________________________

⁹⁴ Şcoală cu capacitatea de proiect de 1266 de locuri; cinematograful cu capacitatea de proiect de 800 de locuri şi blocul locativ cu 40 de apartamente.

⁹⁵ Primăriile: mun. Comrat – 814,1 mii lei, satelor/comunelor: Congaz -396,7 mii lei, Svetlîi – 121,8 mii lei, Beşghioz – 269,2 mii lei, Cazaclia – 125,1 mii lei, ÎS “Sud-a Con”– 2304,1 mii lei. DGOSAS– 115,0 mii lei.

⁹⁶ Primăriile: or. Ceadîr-Lunga – 321,3 mii lei, satelor: Avdarma – 680,0 mii lei, Bugeac – 579,2 mii lei, Congaz – 180,3 mii lei, Gaidar – 179,7 mii lei, Copceac – 281,1 mii lei, Tomai – 634,2 mii lei, ÎS “Sud-a Con” – 1615,6 mii lei, DGOSAS– 352,6 mii lei.

⁹⁷ Pct.76 din Instrucţiunea aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor nr.94 din 19.07.2010.

⁹⁸ Aparatul raionului: Comrat – 2 obiecte/ 74,1 mii lei, Ceadîr-Lunga – 2 obiecte/1302,3 mii lei, primăriile satelor/comunelor: Chirsova - 2 obiecte/535,0 mii lei, Dezghingea -1 obiect/143,4 mii lei, Congaz – 4 obiecte/743,3 mii lei, Copceac – 3 obiecte/313,3 mii lei, Beşghioz – 1 obiect/272,7 mii lei, Gaidar -2 obiecte/632,5 mii lei, Cişmichioi – 2 obiecte /1656,6 mii lei.

⁹⁹ Art.69 alin.(2) şi alin.(3) din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007 privind achiziţiile publice.

¹⁰⁰ Primăriile: mun. Comrat – 89,4 mii lei; or. Ceadîr-Lunga – 53,1 mii lei.

♦ Achiziţiile de mărfuri, lucrări şi servicii în cadrul entităţilor supuse auditării nu au întrunit întotdeauna aspectul legal.

Misiunea de audit a constatat că AAPL din UTA Găgăuzia, în calitate de autorităţi contractante, au admis în perioada auditată unele iregularităţi privind achiziţionarea bunurilor/serviciilor şi lucrărilor, care au afectat buna gestiune a mijloacelor publice locale. Astfel,

√ deşi AAPL ale 4 UAT¹⁰¹ au format, în baza unor dispoziţii, grupurile de lucru privind achiziţiile publice, autorităţile contractante nu au specificat expres funcţiile şi atribuţiile fiecărui membru al grupului de lucru, conform prescripţiilor Regulamentului aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1380 din 10.12.2007¹⁰², ceea ce denotă neimplicarea acestora la diferite etape de planificare şi desfăşurare a proceselor de achiziţii, prin ce nu se furnizează o asigurare privind regularitatea derulării achiziţiilor publice şi executarea calitativă a contractelor de achiziţie;

√ AAPL nu au asigurat întocmirea planului de achiziţii publice de bunuri, lucrări şi servicii, precum şi elaborarea şi publicarea anunţurilor de intenţie privind achiziţiile preconizate. Astfel, contrar cadrului legal¹⁰³, care prevede expres planificarea procedurilor de achiziţii publice şi publicarea anunţurilor de intenţie în BAP, pe pagina oficială a AAP şi pe pagina web a autorităţilor contractante, grupurile de lucru formate în cadrul primăriei mun. Comrat nu au asigurat în mod corespunzător elaborarea planurilor de efectuare a achiziţiilor publice, în scopul contractării mărfurilor, lucrărilor şi serviciilor necesare pentru funcţionarea eficientă a AAPL, care au însumat peste 14,6 mil.lei, iar grupul de lucru din cadrul primăriei or. Vulcăneşti nu s-a conformat prevederilor regulamentare şi nu a asigurat ajustarea planurilor anuale de achiziţii conform modificărilor survenite pe parcursul anului. Acest fapt reprezintă o neconformare/eschivare a autorităţilor contractante pe segmentul asigurării transparenţei în planificarea şi utilizarea resurselor financiare. În acest sens, se relevă că primăriile mun. Comrat şi or. Ceadîr-Lunga nu au asigurat (în modul corespunzător¹⁰⁴) publicarea anunţului de intenţie pentru achiziţia de bunuri, lucrări şi servicii pe anii 2014-2015, în BAP, pe pagina oficială a AAP şi pe pagina web a entităţii în sumă totală de 10,7 mil.lei şi, respectiv, de 20,7 mil.lei. Efectul celor descrise este aprecierea incorectă a necesităţilor; divizarea contractelor de achiziţii publice; imposibilitatea oferirii unei imagini reale per ansamblu asupra volumului necesităţilor şi a gradului de prioritate al acestora; reducerea transparenţei procesului de achiziţii publice.

_________________________

¹⁰¹ Primăriile: mun. Comrat; oraşelor: Ceadîr-Lunga, Vulcăneşti; satul Copceac.

¹⁰² Regulamentul cu privire la activitatea grupului de lucru, aprobat prin HG nr.1380 din 10.12.2007.

¹⁰³ Art.13 alin.(1) lit.(b) şi art.19 din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007.

¹⁰⁴ Art.19 alin.(1) din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007; pct.27 din Regulamentul cu privire la modul de calculare a valorii estimative a contractelor de achiziţii publice şi planificarea acestora, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1404 din 10.12.2008.

♦ Adunarea Populară şi Comitetul Executiv al UTA Găgăuzia, în perioada 2014-2015, au admis utilizarea mijloacelor financiare în scopuri ce nu au un caracter excepţional în sumă totală de 2,8 mil.lei.

Fondul de rezervă, conform prevederilor Legii UTA Găgăuzia nr.11 din 09.04.2013¹⁰⁵ “Despre fondul de rezervă”, este un fond bănesc, constituit anual de către Adunarea Populară a Găgăuziei în bugetul central şi este destinat cheltuielilor pentru acţiuni cu caracter excepţional şi imprevizibil, care nu sînt prevăzute în bugetul UTA şi care ţine de competenţa organelor administrative centrale ale autonomiei. Cuantumul fondului de rezervă se aprobă anual în legea bugetului UTA Găgăuzia în mărime ce nu va depăşi 2% din volumul cheltuielilor din bugetul central şi se divizează în părţi egale între Adunarea Populară şi Comitetul Executiv.

În perioada supusă auditării, din acest fond au fost precizate cheltuieli în sumă de 4,5 mil.lei pentru anul 2014 şi, respectiv, de 9,2 mil.lei pentru anul 2015, cheltuielile de casă însumînd 2,7 mil.lei şi, respectiv, 5,0 mil.lei.

Contrar prevederilor legale¹⁰⁶, în perioada supusă auditului, mijloacele din fondul de rezervă au fost utilizate pentru cheltuieli ce nu au un caracter excepţional şi care pot fi prevăzute în devizele de cheltuieli sau alocate din soldul liber, cum ar fi: finanţarea activităţilor culturale, sportive, deplasări, procurări de utilaje, reparaţii curente etc. Astfel, în anii 2014-2015, suma cheltuielilor alocate din fondul de rezervă, în scopuri ce nu au un caracter excepţional au însumat 2,8 mil. lei, din care: 1,3 mil. lei din fondul de rezervă a Adunării Populare şi 1,5 mil.lei din fondul de rezervă al Comitetului Executiv.

_________________________

¹⁰⁵ Legea UTA Găgăuzia nr.11 din 09.04.2013 “Despre fondul de rezervă” (în continuare - Legea UTA Găgăuzia nr.11 din 09.04.2013).

¹⁰⁶ Art.2 din Legea UTA Găgăuzia nr.11 din 09.04.2013.

♦ Misiunea de audit atestă iregularităţi admise de AAPL privind utilizarea ajutoarelor umanitare.

Verificările auditului privind nivelul conformării la recomandările auditului precedent¹⁰⁷ denotă că entităţile vizate nu au întreprins măsuri suficiente în vederea remedierii deficienţelor şi carenţelor constatate de audit la distribuirea ajutorului umanitar acordat de Federaţia Rusă pentru lichidarea consecinţelor secetei. Printre principalele cauze identificate, care au condiţionat un nivel redus de implementare a recomandărilor, se menţionează: controlul insuficient şi lipsa acţiunilor de monitorizare din partea managerilor responsabili în vederea remedierii deficienţelor constatate în raportul de audit; iresponsabilitatea unor persoane în exercitarea conformă a atribuţiilor de serviciu pentru a înlătura şi a nu admite în continuare aceleaşi iregularităţi stabilite de misiunile de audit; preocuparea scăzută a factorilor de decizie în stabilirea unui scop definitivat privind urgentarea şi finalizarea procesului de lichidare a deficienţelor constatate şi obţinerea unei asigurări de îmbunătăţire a performanţelor în administrarea ajutorului umanitar etc. Astfel,

√ factorii de decizie din UTA Găgăuzia nu au asigurat contabilizarea şi reflectarea în Bilanţul executării bugetului pe anii 2014-2015 stocurile motorinei în cantitate, respectiv de 18,6 tone şi 24,6 tone, şi a grîului alimentar în cantitate, respectiv de 1599,1 tone şi 1122,4 tone, prin ce nu au fost respectate prevederilor art.17 din Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007¹⁰⁸. Totodată, nerespectînd prevederile art.24 din aceiaşi Lege, AAPL din UTA Găgăuzia nu au organizat şi nu au efectuat inventarierea motorinei şi a grîului alimentar aflate în stoc la agenţii economici la care au fost transmise bunurile materiale la păstrare, cu excepţia unui agent economic, la care după verificare a fost stabilită lipsa a 350 de tone grîu alimentar (transmis la păstrare în bază de contract). Documentele privind lipsa bunurilor materiale au fost înaintate organelor de drept;

√ la solicitarea echipei de audit, Serviciul Resurse Materiale a întocmit acte de verificare cu toţi agenţii economici cărora le-au fost transmise la păstrare bunuri materiale sub formă de motorină şi grîu alimentar. În rezultatul verificărilor sau stabilit diferenţe (la situaţia din 01.01.2016) între datele Serviciului Resurse Materiale şi a unui agent economic privind soldul cantităţii de motorină transmisă la păstrare (cu 4,3 tone mai puţin). Totodată, urmează de relatat că, Comitetul Executiv nu dispune de contract de transmitere la păstrare a motorinei acestui agent economic;

√ conform Regulamentului cu privire la rezervele materiale ale UTA Găgăuzia, în perioada anilor 2014-2015, Comitetul Executiv a alocat cu titlu gratuit din loturile primite ca ajutor umanitar din Federaţia Rusă, la diferiţi beneficiari, bunuri materiale sub formă de: motorină în cantitate de 540,4 tone (inclusiv: asociaţiilor obşteşti - 430,0 tone; organizaţiilor de cult - 35,0 tone; UAT de nivelul I - 75,4 tone;) şi grîu alimentar în cantitate de 585,1 tone (inclusiv: asociaţiilor obşteşti - 430,1 tone; organizaţiilor de cult -155,0 tone). Totodată, urmează de relatat că, deşi termenul de împrumut a expirat de la 2 pînă la 5 ani, factorii de decizie din UTA Găgăuzia nu au întreprins măsurile de rigoare în privinţa restituirii loturilor de combustibil şi grîu alimentar, alocate agenţilor economici cu titlu de împrumut care, la situaţia din 01.01.2016 constituia în total: 417,8 tone combustibil în valoare de 10,1 mil.lei (ţinînd cont de sancţiunile pecuniare calculate 4,4 mil.lei) şi 1387,9 tone grîu alimentar în valoare de 4,8 mil.lei (ţinînd cont de sancţiunile pecuniare calculate 0,9 mil.lei). Cele elucidate denotă că neîndeplinirea condiţiilor contractuale de către beneficiarii de împrumuturi a bunurilor materiale din rezerva UTA generează premise de pierderi ale acestor bunuri;

√ deşi, conform Hotărîrii Comitetului Executiv¹⁰⁹, o asociaţie obştească şi o persoană fizică urmau să efectueze construcţia unei reţele de gazoduct şi a unei porţiuni de drum din contul ajutorului umanitar acordat sub formă de motorină în valoare de 328,2 mii lei, cu transmiterea acestora la balanţa UAT (de nivelul I şi nivelul II), această prevedere nu a fost înfăptuită. Analogic, 8 asociaţii obşteşti nu au transmis AAPL cheltuielile în sumă de 1967,8 mii lei pentru construcţia şi reparaţia capitală a imobilelor aflate în proprietatea UAT. În total, în perioada anilor 2014-2015, 9 asociaţii obşteşti şi o persoană fizică, beneficiari de ajutor umanitar, nu au transmis AAPL pentru capitalizarea/înregistrarea obiectelor reparate/construite, cheltuieli în sumă de 2296,0 mii lei;

√ contrar prevederilor art.17 din Legea nr.113-XVI din 27.04.2007¹¹⁰, 8 asociaţii obşteşti din UTA Găgăuzia, beneficiari ai ajutorului umanitar destinat construcţiilor şi reparaţiilor obiectelor proprietate publică a UAT, nu au asigurat contabilizarea motorinei în valoare de 1828,0 mii lei şi a grîului alimentar în valoare de 872,6 mii lei. Totodată, urmează de relatat că, deşi, la data de 11.02.2015, preşedintele unei asociaţii obşteşti a semnat şi a aplicat ştampila pe factura de primire de la Comitetul Executiv a motorinei în cantitate de 2,1 tone cu valoarea de 28,7 mii lei, nu a putut explica auditului unde se află această cantitate de motorină;

√ cadrul legal¹¹¹ stabileşte că asociaţia obştească este organizaţia necomercială constituită benevol de persoane fizice şi juridice asociate, prin comunitate de interese, care nu contravin ordinii publice şi bunelor moravuri, pentru satisfacerea unor necesităţi nemateriale, iar pentru a practica o activitate economică, ce nu rezultă nemijlocit din scopurile prevăzute în statut, asociaţia obştească poate fonda societăţi comerciale şi cooperative, care îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi şi cu statutele asociaţiilor care le-au creat. Contrar prevederilor legale¹¹², 8 asociaţii obşteşti din UTA Găgăuzia, deşi au fost constituite ca organizaţii necomerciale cu dreptul de a înregistra elementele contabile în baza contabilităţii de casă, eschivîndu-se de la impunerea rezultatului financiar din activitatea de întreprinzător, în perioada anilor 2014-2015, au comercializat la diferiţi agenţi economici 187,2 tone de motorină în valoare de 2563,8 mii lei şi 161,7 tone de grîu alimentar în valoare de 452,6 mii lei, primite gratuit de la Comitetul Executiv Găgăuzia, fără a deţine dreptul de a practica activitate economică şi fără a fonda societate comercială sau cooperativă, aşa după cum prevede cadrul legal în vigoare. Totodată, una din asociaţiile susmenţionate, beneficiare de ajutor umanitar sub formă de motorină în cantitate de 114 tone cu valoarea de 1561,8 mii lei, a executat lucrări de restabilire a trotuarului din s. Tomai, fără a deţine drepturile legale. De menţionat că aceste lucrări au fost executate în baza unui deviz întocmit şi aprobat de însăşi directorul acestei asociaţii, iar pentru executarea lucrărilor au fost contractate persoane fizice, deţinători de patente;

√ auditul a stabilit utilizarea neconformă şi reducerea preţului la ajutorul umanitar distribuit sub formă de motorină şi grîu alimentar. Deşi, Hotărîrea¹¹³ prevede repartizarea lotului de motorină la preţul determinat anterior, Comitetul Executiv, neîntemeiat, a micşorat preţul la cantitatea de 50 de tone de motorină eliberată primăriei Copceac, ceea ce a cauzat diminuarea valorii bunurilor materiale cu 145,5 mii lei. Totodată, o asociaţie obştească a micşorat preţul la cantitatea de 150 de tone de grîu alimentar distribuit din ajutorul umanitar, care a fost realizat în scopul achitării cu antreprenorul pentru lucrările de construcţie a unei porţiuni de drum din s. Ferapontievca, ceea ce a condiţionat diminuarea valorii bunurilor menţionate cu 45,0 mii lei;

√ în anul 2015, primăria Cazaclia şi o asociaţie obştească din or. Vulcăneşti au utilizat 4,5 tone de motorină (62,0 mii lei) şi, respectiv, 4,0 tone (54 ,8 mii lei) în alte scopuri, decît cele prevăzute în documentele de distribuire.

_________________________

¹⁰⁷ Hotărîrea Curţii de Conturi nr.24 din 29.05.2012 privind Raportul auditului bugetului UTA Găgăuzia pe anul 2011 şi gestionării patrimoniului public.

¹⁰⁸ Art.17 din Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007.

¹⁰⁹ Hotărîrea Comitetului Executiv UTA Găgăuzia nr.18/8 din 14.10.2014.

¹¹⁰ Art.17 din Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007.

¹¹¹ Art.181 alin.(1) din Codul civil al Republicii Moldova nr.1107-XV din 06.06.2002; art.26 alin.(2) şi alin.(4) din Legea nr.837-XIII din 17.05.1996 cu privire la asociaţiile obşteşti.

¹¹² Art.181 alin.(1) din Codul civil al Republicii Moldova nr.1107-XV din 06.06.2002; art.26 alin.(2) şi alin.(4) din Legea nr.837-XIII din 17.05.1996 cu privire la asociaţiile obşteşti.

¹¹³ Hotărîrea Comitetului Executiv UTA Găgăuzia nr.11/1 din 30.06.2014.

Recomandări:

8. Comitetul Executiv al UTA Găgăuzia să întreprindă măsurile de rigoare pentru înregistrarea statelor de personal la Cancelaria de Stat şi la Ministerul Finanţelor.

9. Şefii DGE; DGCAI; DGÎ, DGRE, primarii or. Ceadîr-Lunga şi or. Vulcăneşti, să asigure respectarea actelor normative care reglementează domeniul retribuirii muncii, cu implementarea unui control intern adecvat şi întreprinderea măsurilor de rigoare pentru înlăturarea iregularităţilor constatate.

10. Primarii mun. Comrat, oraşelor Ceadîr-Lunga şi Vulcăneşti să asigure respectarea cadrului legal în procesul alimentării copiilor din instituţiile preşcolare, cu eficientizarea controlului intern în această privinţă şi înlăturarea deficienţelor constatate de audit.

11. Primarii mun. Comrat, oraşelor Ceadîr-Lunga şi Vulcăneşti, satului Copceac să asigure înlăturarea iregularităţilor constatate de audit la efectuarea cheltuielilor bugetare din domeniul investiţiilor capitale şi achiziţiilor publice.

12. Comitetul Executiv al UTA Găgăuzia şi Adunarea Populară, să asigure utilizarea conformă a mijloacelor fondului de rezervă.

13. Comitetul Executiv al UTA Găgăuzia să asigure înregistrarea în evidenţă contabilă a stocurilor bunurilor materiale donate de Federaţia Rusă, precum şi recuperarea bunurilor alocate agenţilor economici cu titlu de împrumut.

III. EVALUAREA CONFORMITĂŢII ŞI IMPLEMENTĂRII

RECOMANDĂRILOR ANTERIOARE ALE CURŢII DE CONTURI

Verificările efectuate de audit privind implementarea recomandărilor Hotărîrii Curţii de Conturi nr.24 din 29 mai 2012 privind Raportul auditului bugetelor UTA Găgăuzia şi gestionării patrimoniului public pe anul 2011 relevă că AAPL nu au întreprins măsurile necesare în vederea remedierii iregularităţilor constatate anterior de către Instituţia Supremă de Audit, astfel contribuind la perpetuarea unui management financiar/operaţional contraperformant, atestat şi în prezentul Raport de audit. Astfel, recomandările anterioare privind gestionarea patrimoniului public au fost realizate parţial, ceea ce nu asigură continuitatea în acţiunile de remediere şi de perfecţionare a managementului financiar. Actuala misiune de audit denotă persistenţa aceloraşi probleme, care se exprimă prin:

- neasigurarea identificării, evaluării şi administrării eficiente a veniturilor bugetare per ansamblu, inclusiv ale bugetelor locale;

- planificarea şi gestiunea neconformă a unor cheltuieli bugetare.

Prin urmare, recomandările anterioare implementate parţial de către AAPL au fost actualizate şi reiterate în prezentul Raport de audit, pentru o remediere punctuală a neconformităţilor, precum şi întru diminuarea riscurilor evidenţiate.

IV. CONCLUZIE DE AUDIT CU REZERVE

Misiunea de audit atestă un deficit de reguli şi proceduri aferente procesului de gestionare a fondurilor publice ale UAT per ansamblu la toate nivelurile de administraţie locală, astfel managementul instituţional şi financiar nefiind racordat la principiile bunei guvernări. Neimplementarea sistemelor de control intern în modul corespunzător denotă că, procedurile adiţionale funcţionării subprocesului bugetar la venituri nu sînt însoţite de instrumente analitice în scopul implementării şi evaluării bazei de impozitare.

La capitolul “cheltuieli” subprocesul respectiv nu se bazează pe studii de fezabilitate şi studii de impact, alocaţiile fiind determinate şi dispuse cu unele abateri.

În consecinţă, rezumăm că resursele financiare, nefiind evaluate la justa valoare, nu întrunesc rigorile de plenitudine, respectiv, fiind evaluate rezerve pentru o posibilă mobilizare şi realocare mai eficace. În acest sens, auditul public extern oferă recomandările de rigoare pentru o remediere punctuală a slăbiciunilor, respectiv, pentru diminuarea riscurilor evidente.

Notă: Prezentul Raport de audit a fost întocmit în baza probelor acumulate de echipa de audit, în componenţa: controlorului de stat principal (şef de echipă) Vasile Moşoi, controlorului de stat superior/auditor public Valentina Matei, controlorilor de stat Aurelia Usatîi şi Olesea Chiriac.