Hotărîre nr.33 din 29.07.2016 privind Raportul auditului tematic al Proiectului "Reţeaua de comunicaţii fixe şi mobile pentru consolidarea managementului frontierei de stat pe segmentul Ungheni-Giurgiuleşti"

CURTEA DE CONTURI

H O T Ă R Î R E

privind Raportul auditului tematic al Proiectului “Reţeaua de comunicaţii

fixe şi mobile pentru consolidarea managementului frontierei

de stat pe segmentul Ungheni-Giurgiuleşti”

nr. 33  din  29.07.2016

 (în vigoare 16.09.2016) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 306-313 art. 29 din 16.09.2016

* * *

Curtea de Conturi, în prezenţa viceministrului afacerilor interne dl Dorin Purice, şefului adjunct al Departamentului Poliţiei de Frontieră dl Ianuş Erhan, precum şi a altor persoane responsabile, călăuzindu-se de art.2 alin.(1) şi art.4 alin.(1) lit.a) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008¹, a examinat Raportul auditului tematic al Proiectului “Reţeaua de comunicaţii fixe şi mobile pentru consolidarea managementului frontierei de stat pe segmentul Ungheni-Giurgiuleşti”.

^{_____________________________}

¹ M.O., 2008, nr.237-240, art.864 (în continuare – Legea nr.261-XVI din 05.12.2008).

Examinînd rezultatele auditului şi audiind Raportul prezentat, precum şi explicaţiile persoanelor cu funcţii de răspundere prezente în şedinţa publică, Curtea de Conturi

A CONSTATAT:

Sistemul de comunicaţii fixe şi mobile în standard european “TETRA” reprezintă o parte componentă a securităţii naţionale, fiind proiectat în conformitate cu modelul de securitate al frontierelor europene, destinat prevenirii şi depistării migraţiei ilegale şi a criminalităţii transfrontaliere.

Acest sistem, capabil să susţină o gamă de servicii simultane voce, video şi date, destinat consolidării managementului frontierei de stat, a fost creat în perioada anilor 2009-2012, graţie asistenţei financiare oferite de Uniunea Europeană, în valoare totală de 10,2 mil.euro, prin intermediul Proiectului “Reţeaua de comunicaţii fixe şi mobile pentru Serviciul Grăniceri: Ungheni-Giurgiuleşti” (faza I).

Deşi, începînd cu anul 2012, Departamentul Poliţiei de Frontieră exploatează şi gestionează Reţeaua de telecomunicaţii fixe şi mobile, pînă la momentul actual, acesta nu deţine dreptul de proprietate asupra unor bunuri – părţi componente ale acesteia (28 de turnuri de telecomunicaţii şi 16 cabine tehnice, precum şi alte elemente de infrastructură) în sumă totală de circa 1,9 mil. euro, care nu sînt reflectate nici în evidenţa contabilă a Departamentului Poliţiei de Frontieră.

Impedimentele care au dus la situaţia atestată au fost generate de un şir de factori, precum: implementarea unui management defectuos, multiplele incertitudini şi litigii, existenţa interdicţiilor prin sechestrele aplicate pe o serie de bunuri – părţi componente ale Reţelei de telecomunicaţii fixe şi mobile în valoare totală de 2,3 mil.lei.

Prin urmare, totalitatea circumstanţelor menţionate au determinat neatingerea scopului scontat – transmiterea integrală către beneficiar (Departamentul Poliţiei de Frontieră) a Reţelei de telecomunicaţii fixe şi mobile. Pe lîngă aceasta, persistă un risc major că dreptul de proprietate asupra bunurilor destinate consolidării securităţii frontierei de stat va trece către terţi – persoane private cărora le-au fost aplicate sechestre în sumă totală de 2,3 mil.lei.

În cazul neintervenirii în mod de urgenţă a instituţiilor statale abilitate în vederea identificării unor soluţii prompte de remediere şi de depăşire a situaţiei existente, prin întreprinderea măsurilor adecvate ce se impun, situaţia incertă constatată va periclita funcţionalitatea şi securitatea sistemului de comunicaţii fixe şi mobile, avînd efecte negative atît asupra securităţii frontaliere naţionale (inclusiv pentru stat şi societate), cît şi asupra securităţii internaţionale.

Reieşind din cele expuse, în temeiul art.7 alin.(1) lit.a), art.15 alin.(2) şi alin.(4), art.16 lit.c) şi art.34 alin.(3) din Legea nr.261-XVI din 05.12.2008, Curtea de Conturi

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Raportul auditului tematic al Proiectului “Reţeaua de comunicaţii fixe şi mobile pentru consolidarea managementului frontierei de stat pe segmentul Ungheni-Giurgiuleşti”, conform Anexei.

2. Hotărîrea şi Raportul de audit se remit autorităţilor indicate în punctele 2.1.-2.10. şi se cere să ia atitudine referitor la rezultatele auditului, conform competenţelor:

2.1. Ministerului Afacerilor Interne şi Departamentului Poliţiei de Frontieră, pentru documentare şi întreprinderea măsurilor necesare în vederea valorificării de către stat a dreptului de proprietate asupra întregii Reţele de comunicaţii fixe şi mobile;

2.2. Cancelariei de Stat, pentru informare şi acordare de suport la identificarea soluţiilor şi întreprinderea unor măsuri punctuale adiţionale redresării situaţiei atestate;

2.3. Guvernului, pentru luare de atitudine şi examinarea rezultatelor auditului în cadrul unei şedinţe de Guvern, cu identificarea unor soluţii de rigoare în vederea depăşirii situaţiei create;

2.4. Procuraturii Generale şi Procuraturii municipiului Chişinău, pentru luare de atitudine şi examinare conform competenţelor;

2.5. Serviciului de Informaţii şi Securitate, pentru examinare şi luare de atitudine corespunzătoare;

2.6. Centrului Naţional Anticorupţie, pentru documentare şi o posibilă luare de atitudine;

2.7. Delegaţiei Uniunii Europene în Republica Moldova, pentru informare;

2.8. Preşedintelui Republicii Moldova, pentru informare şi luare de atitudine;

2.9. Preşedintelui Parlamentului Republicii Moldova, pentru informare şi luare de atitudine;

2.10. Comisiei parlamentare permanente securitate naţională, apărare şi ordine publică, pentru autosesizare şi audiere în cadrul unei şedinţe a tuturor părţilor interesate, în vederea identificării soluţiilor de rigoare, adiţionale redresării, fără echivoc, a situaţiei create.

3. Despre executarea cerinţelor din punctele 2.1.-2.6. ale prezentei Hotărîri, Curtea de Conturi se va informa sistematic pe marginea măsurilor întreprinse în termen de 1 an de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

4. Prezenta Hotărîre se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în conformitate cu art.34 alin.(7) din Legea Curţii de Conturi.

RAPORTUL AUDITULUI TEMATIC

Aprobat

prin Hotărîrea Curţii de Conturi

nr.33 din 29 iulie 2016

PROIECTUL

“Reţeaua de comunicaţii fixe şi mobile pentru consolidarea managementului

 frontierei de stat pe segmentul Ungheni – Giurgiuleşti”

GLOSAR

SINTEZA

Curtea de Conturi a iniţiat actualul audit de conformitate pentru a identifica impedimentele şi a examina problemele în detaliu, care au generat nepreluarea în proprietatea Beneficiarului a unor elemente de infrastructură-componente ale Reţelei TETRA, obţinute în urma realizării Proiectului “Reţeaua de comunicaţii fixe şi mobile pentru Serviciul Grăniceri al RM: Ungheni-Giurgiuleşti (faza I)”, precum şi pentru determinarea unor posibile soluţii de ameliorare a situaţiei.

Această fază a Proiectului, în valoare totală de 10,2 mil.euro, a fost implementată cu suportul financiar oferit de UE în perioada anilor 2009-2012, în temeiul Acordului de finanţare semnat la 11.05.2006 între Comunitatea Europeană şi Guvernul RM, avînd drept scop îmbunătăţirea managementului frontierei de stat, securizarea şi monitorizarea eficientă a acesteia prin instalarea pe segmentul frontierei a Sistemului “TETRA”. Drept rezultat, a fost creată o Reţea de telecomunicaţii fixe şi mobile în standard european “TETRA”, constituită din echipament de telecomunicaţii şi infrastructura corespunzătoare (40 de locaţii dotate cu 28 de turnuri de telecomunicaţii, 16 cabine şi 24 de camere tehnice).

Odată cu reorganizarea Serviciului Grăniceri în Poliţia de Frontieră, conform cadrului legal în vigoare¹, începînd cu luna iulie 2012, ultima deţine calitatea de succesor de drepturi. Deşi DPF gestionează Reţeaua “TETRA”, care este funcţională din anul 2012, pînă la momentul actual scopurile prevăzute de Proiect nu au fost atinse integral conform aşteptărilor, din motivul existenţei unui şir de obstacole la transmiterea dreptului de proprietate asupra unor bunuri rezultate din cadrul fazei I a Proiectului, în sumă totală de circa 1,9 mil.euro.

^{___________________________________}

¹ Legea cu privire la Poliţia de Frontieră nr.283 din 28.12.2011.

Printre impedimentele identificate, care au generat situaţia creată, se enumeră:

♦ Contractarea subantreprenorilor rezidenţi pentru executarea lucrărilor de construcţie în lipsa autorizărilor oficiale;

♦ Perpetuarea unui management defectuos în realizarea clauzelor contractuale la efectuarea lucrărilor şi serviciilor contractate;

♦ Neachitarea integrală a valorii lucrărilor executate la 4 subantreprenori rezidenţi;

♦ Existenţa unor neclarităţi şi contradicţii referitor la transmiterea bunurilor şi lucrărilor executate de către 2 subantreprenori rezidenţi;

♦ Aflarea pe rol în instanţele de judecată a cererilor de soluţionare a litigiilor apărute între subcontractorul rezident şi cei 4 subantreprenori rezidenţi;

♦ Existenţa a 4 titluri executorii, cu aplicarea sechestrelor pe unele bunuri generate de Proiect;

♦ Înaintarea din partea executorului judecătoresc a interdicţiei de a efectua careva acţiuni de către DPF asupra bunurilor sechestrate;

♦ Necunoaşterea cu certitudine a listei bunurilor asupra cărora s-au aplicat sechestrele de către executorii judecătoreşti.

Totodată, auditul relevă existenţa circumstanţelor care creează dificultăţi în soluţionarea problemei constatate:

- părţile-cheie implicate în implementarea Proiectului sînt persoane juridice nerezidente, şi anume: Autoritatea contractantă (UE), Contractorul (Consorţiul “Ericsson AB” din Suedia & “Motorola” din Grecia), Subantreprenorul din România, precum şi Compania de consultanţă din Marea Britanie;

- relaţiile contractuale aferente tuturor părţilor implicate în Proiect sînt guvernate de legislaţii diferite (comunitară şi belgiană, suedeză, română, precum şi moldovenească);

- aflarea în proces de instrumentare a cauzelor penale intentate faţă de 2 agenţi economici rezidenţi implicaţi în realizarea contractelor de antreprenoriat şi faţă de ex-directorul Serviciului Grăniceri.

Prezentul Raport conţine o sinteză a principalelor constatări aferente situaţiei atestate şi a circumstanţelor care au dus la imposibilitatea preluării unor bunuri-componente ale Reţelei “TETRA” în proprietate de către DPF – Beneficiar al Proiectului.

Ne exprimăm speranţa că Raportul în cauză va contribui la clarificarea aspectelor problematice elucidate şi va impulsiona instituţiile de resort să întreprindă măsurile de rigoare şi prompte în vederea excluderii riscului înstrăinării bunurilor rezultate din cadrul fazei I a Proiectului, finanţat de UE, pentru a nu admite ameninţări severe în evoluţie la adresa securităţii frontaliere a RM, inclusiv pentru stat şi societate, precum şi la adresa securităţii internaţionale.

INFORMAŢIE GENERALĂ

Urmare semnării la Bruxelles, în luna mai 2006, a Acordului de finanţare între UE şi Guvernul RM, ratificat prin Legea nr.426-XVI din 27.12.2006², Comunitatea Europeană, prin intermediul “Programului de Acţiuni de Cooperare Transfrontalieră TACIS – partea a II-a”, a finanţat Proiectul “Reţeaua de comunicaţii fixe şi mobile pentru Serviciul de Grăniceri al RM”. Valoarea estimativă a întregului Proiect se cifrează la circa 40,0 mil.euro, cu o primă etapă de 10,2 mil.euro.

^{___________________________________}

² Legea nr.426-XVI din 27.12.2006 “Pentru ratificarea Acordului-cadru dintre Guvernul Republicii Moldova şi Comisia Comunităţilor Europene privind asistenţa externă”.

Obiectivul primordial al acestui Proiect a constat în securizarea şi monitorizarea eficientă a frontierei de stat prin instalarea pe segmentele Ungheni – Giurgiuleşti şi Horeşti – Otaci a unui sistem de comunicaţii fixe şi mobile în standard “TETRA”, capabil să susţină o serie de servicii simultane de voce, video şi date, menit să consolideze capacităţile de management ale PF şi SV pentru alinierea la maximum la standardele şi bunele practici ale UE. Astfel, dezvoltarea unui sistem eficient de control al securităţii statului RM va contribui la libera circulaţie a persoanelor şi mărfurilor, la prevenirea criminalităţii transfrontaliere, respectîndu-se drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului. Realizarea obiectivului propus, schematic, este prezentată în Figura nr.1.

Figura nr.1

Acoperirea Reţelei “TETRA”,

rezultată din realizarea Proiectului

Sursă: Schema prezentată de DPF.

Actualmente DPF beneficiază de o Reţea de comunicaţii fixe şi mobile în standard “TETRA”, generată din rezultatele Proiectului, care include: 86 de locaţii echipate cu 58 de turnuri de telecomunicaţii; 28 de cabine şi 44 de camere tehnice.

Avînd în vizor neclarităţile sensibilizate în cadrul misiunii de audit anterioare, actuala misiune de audit s-a focusat, în exclusivitate, pe evaluarea modului de implementare a Proiectului în cadrul fazei I. Această fază a derulat în perioada anilor 2009-2012, în cadrul căreia a fost construită infrastructura prevăzută de contractul de livrări, constituită din 40 de locaţii dotate cu 28 de turnuri de telecomunicaţii, 16 cabine tehnice şi 24 camere tehnice

Părţile-cheie implicate în realizarea obiectivelor prevăzute în Proiect pentru faza I, precum şi rolurile şi responsabilităţile acestora sînt:

Astfel, urmare desfăşurării licitaţiei publice de către Autoritatea contractantă abia la 15 iunie 2009 (sau după 3 ani de la semnarea Acordului de finanţare), a fost încheiat contractul de livrări între Delegaţia CE şi Consorţiul “Ericsson AB” (Suedia) & “Motorola” (Grecia), prin care ultimul s-a angajat să instaleze în termen de 24 de luni, pe segmentul Ungheni – Giurgiuleşti, o reţea modernă de telecomunicaţii în standard “TETRA”, precum şi să asigure în timp de 24 de luni servicii de mentenanţă, prevăzute pentru perioada de garanţie.

Pentru realizarea lucrărilor de construcţie, precum şi de livrare şi instalare a echipamentelor în corespundere cu specificaţiile tehnice prevăzute în contractul de livrări, în luna martie 2010, Consorţiul “Ericsson AB” & “Motorola” a contractat un Subantreprenor din România. Acesta, la rîndul său, la diferite etape ale derulării fazei I a Proiectului, a recurs la subcontractarea mai multor agenţi economici rezidenţi, în vederea realizării lucrărilor propriu-zise de construcţie şi de instalare a echipamentelor livrate pe teritoriul RM. Schematic, raporturile contractuale aferente executării lucrărilor şi serviciilor contractuale în cadrul acestei faze sînt prezentate în Figura nr.2, precum şi în Anexa nr.2, care conţine date de uz restricţionat şi nu se dă publicităţii.

Figura nr.2

Raporturile contractuale

aferente implementării Proiectului (faza I)

Sursă: Informaţia sintetizată de către echipa de audit în baza

 Acordului de finanţare, contractului de livrări, de servicii şi consultanţă,

 precum şi a contractelor de subantrepriză.

Urmare acţiunilor de audit întreprinse, s-a constatat că modalitatea de executare a clauzelor contractuale între părţile implicate la etapa II a generat un şir de dificultăţi, avînd impact negativ asupra rezultatelor generate de Proiect în cadrul fazei I.

SFERA ŞI ABORDAREA AUDITULUI

Curtea de Conturi, în perioada anilor 2014-2015, în contextul evaluării mecanismului existent în coordonarea asistenţei externe oferite RM în domeniul securităţii frontierei de stat, a realizat o misiune de audit al performantei³, care s-a axat şi pe evaluarea durabilităţii rezultatelor Proiectului “Reţeaua de comunicaţii fixe şi mobile pentru Serviciul de Grăniceri al RM”. Auditul efectuat a atestat o serie de deficienţe în gestionarea Proiectului în faza I, care au generat probleme de natură juridică, soldîndu-se cu imposibilitatea preluării în proprietatea statului a unor elemente de infrastructură aferente Reţelei “TETRA”.

Respectiv, această misiune de audit a fost iniţiată ca urmare a neclarităţilor sensibilizate anterior, avînd ca scop diminuarea riscului de înstrăinare ilegală a unor bunuri obţinute în cadrul realizării fazei I a Proiectului. În acest context, acţiunile auditului s-au focusat pe evaluarea conformităţii realizării angajamentelor asumate de către unii actori-cheie responsabili de realizarea acestei faze, cu identificarea problemelor care au afectat durabilitatea rezultatelor generate de Proiect.

În cadrul misiunii de audit, echipa a utilizat toate instrumentele posibile în vederea obţinerii probelor de audit suficiente şi adecvate necesare pentru clarificarea obiectivă a situaţiei atestate. Astfel, au fost:

- create mai multe grupuri de lucru, cu participarea reprezentanţilor din cadrul SIS şi CNA;

- întreprinse măsuri pentru obţinerea de la Subantreprenorul nerezident a informaţiilor confirmative privind modul de implementare a Proiectului, cu suportul Procuraturii mun. Chişinău, prin intermediul Comisiei Rogatorii create în baza Acordului de asistenţă juridică între RM şi România;

- purtate discuţii şi solicitate documente justificative atît de la Subcontractorul rezident, cît şi de la un subantreprenor rezident, responsabili de executarea lucrărilor de construcţie şi inginerie;

- solicitate unele informaţii, documente primare relevante gestionării Proiectului de la cele 3 persoane-cheie nerezidente (Autoritatea contractantă, Contractorul şi Supervizorul Proiectului).

Urmare obţinerii unor informaţii contradictorii, refuzului agenţilor economici rezidenţi de a prezenta documentele justificative solicitate şi inexistenţei pîrghiilor de a-i obliga pe aceştia să colaboreze, echipa de audit este în imposibilitate de a formula o concluzie generală corespunzătoare referitor la situaţia creată. În această ordine de idei, este oportun să sensibilizăm Parlamentul, Guvernul, publicul larg, societatea civilă, orice parte interesată referitor la situaţia creată, problemele şi riscurile majore persistente în gestionarea Reţelei “TETRA”.

Domeniul de aplicare şi metodologia sînt prezentate în Anexa nr.1.

^{___________________________________}

³ Raportul auditului performanţei “Aşteptările suportului oferit de Uniunea Europeană în domeniul securităţii frontierei de stat pot fi realizate numai în condiţiile funcţionării unui mecanism eficient de coordonare a asistenţei externe”, aprobat prin.Hotărîrea Curţii de Conturi nr.42 din 17.11.2015

CONSTATĂRILE AUDITULUI

În procesul de subcontractare a lucrărilor şi serviciilor aferente construcţiei celor 28 de locaţii nu s-a respectat prevederea contractuală referitor la obţinerea obligatorie a autorizării din partea Autorităţii contractante

Pentru asigurarea legalităţii procedurii de subcontractare la implementarea Proiectului în faza I, Autoritatea contractantă, în contractul de livrări încheiat cu Contractorul⁴, a prevăzut o clauză prin care interzice subcontractarea agenţilor economici fără emiterea autorizării din partea acesteia. În condiţii similare, au fost întocmite şi celelalte 3 contracte-cadru de executare a lucrărilor şi de furnizare a echipamentelor cu servicii de instalare, încheiate între Contractor şi Subantreprenorul din România⁵ şi, respectiv, între Subantreprenorul din România şi Subcontractorul rezident^{6 7}, din ce rezultă că obligaţiile de transmitere a informaţiilor cu privire la subcontractarea oricărei persoane juridice ţine de responsabilitatea contractorului principal, în baza clauzelor specifice incluse în contractele încheiate.

Deşi prevederile contractuale indică expres obligaţia contractorului principal de a anunţa despre orice persoană juridică care se va implica în procesul de execuţie, pentru a asigura un nivel suficient de transparenţă în lanţul de subcontractare, acest fapt nu s-a produs.

Afirmaţia dată este susţinută de informaţia prezentată de către Delegaţia UE în RM (Autoritatea contractantă) la solicitarea echipei de audit, potrivit căreia, nici Subcontractorul rezident şi nici cei 6 subantreprenori rezidenţi nu sînt autorizaţi. De asemenea, probele oferite echipei de audit de către Procuratura mun. Chişinău confirmă că Subantreprenorul din România nu a fost informat de către Subcontractorul rezident despre subcontractarea antreprenorilor rezidenţi, acesta fiind în cunoştinţă de cauză doar la momentul apariţiei litigiilor între Subcontractor şi 4 subantreprenori rezidenţi.

Totodată, se menţionează că însuşi Contractorul nu a respectat această prevedere, avînd relaţii contractuale la direct cu Subcontractorul rezident ⁸. Astfel, la solicitarea echipei de audit, Subcontractorul rezident a prezentat (prin e-mail) o parte din acordul de achiziţionare încheiat cu “Ericsson AB”, din care motive nu a fost posibilă cunoaşterea obiectului contractului. Suplimentar, acesta a prezentat (prin e-mail) invoice-uri în valoare totală de 91,0 mii euro, pentru serviciile de vămuire, transport şi depozitare a materialelor şi echipamentelor aferente construcţiei Reţelei “TETRA”.

În acelaşi timp, şi Raportul de expertiză judiciar-contabilă, întocmit în cadrul urmăririi penale⁹, confirmă efectuarea plăţilor în favoarea Subcontractorului rezident atît de către “Ericsson AB”, cît şi de către Reprezentantul zonal al acestuia din România, în sumă de 31,2 mii euro şi, respectiv, de 63,0 mii USD. La solicitarea echipei de audit a confirmării sau infirmării unor posibile datorii existente în situaţia dată, Subcontractorul rezident nu a dat curs acestei cereri.

Prin urmare, incertitudinea acestor circumstanţe generează riscul major de apariţie a unor litigii şi pe acest segment.

^{___________________________________}

⁴ Contractul de livrări nr.209/210-609 din 15.06.2009 “Reţeaua de comunicaţii fixe şi mobile pentru SG al RM: Ungheni – Giurgiuleşti”, cu valoarea totală de 10,2 mil. euro.

⁵ Contractul de livrări READ nr.2009:195677, încheiat între părţi la 01.03.2010, avînd ca obiect: design-ul, studiul, livrarea, instalarea, punerea în funcţiune, mentenanţa şi serviciile post-vînzare, cu valoarea totală de 3,7 mil. euro.

⁶ Contractul-cadru nr.2010/20100-4, încheiat între părţi la 17.05.2010, cu valoarea de 0,4 mil. euro, avînd ca obiect livrarea, instalarea şi punerea în funcţiune a echipamentelor.

⁷ Contractul-cadru nr.2010/20100-5, încheiat între părţi la 07.07.2010, cu valoarea de 1,3 mil.euro, avînd ca obiect design-ul şi lucrările de construcţie şi montare a elementelor de infrastructură pentru Reţeaua “TETRA”.

⁸ Acordul de achiziţionare încheiat între părţi la 11.11.2010.

⁹ Raportul de expertiză nr.415 din 03.03.2014, întocmit de către CNEJ pe lingă MJ, conform ordonanţei de numire a expertizei judiciar-contabile din 29.07.2013, emisă de SCAUP al DP mun. Chişinău.

Incertitudini atestate la etapa semnării documentelor confirmative de executare a lucrărilor la 29 de locaţii prevăzute în cadrul fazei I a Proiectului

Modul de finanţare a executării lucrărilor aferente fazei I a Proiectului a fost stabilit de către Autoritatea contractantă după principiul “achitarea mijloacelor financiare în cuantum de 90% după executarea lucrărilor şi obţinerea din partea Beneficiarului a preavizelor de acceptare a calităţii lucrărilor executate la fiecare etapă de implementare”, însă acest fapt din start a pus în dificultate atît contractarea subantreprenorilor rezidenţi, cît şi executarea în termen a lucrărilor.

Circumstanţele invocate au tergiversat procesul de contractare cu circa 10 luni, Subcontractorul rezident-1 fiind subcontractat de către Subantreprenorul din România la 26.03.2010. Deşi iniţial acesta s-a angajat să execute integral serviciile şi lucrările de construcţie aferente celor 33 de locaţii prevăzute în I fază a Proiectului, după executarea lucrărilor la numai 5 locaţii, contractul a fost reziliat.

Ulterior, la 17.05.2010¹⁰ şi, respectiv, la 07.07.2010¹¹, Subantreprenorul din România a contractat un alt Subcontractor rezident, care, potrivit condiţiilor contractuale, urma să execute lucrări şi servicii în valoare totală de 1,7 mil. euro, aferente celor 28 de locaţii, precum şi să finalizeze lucrările de reparaţie şi cablare structurată a unei locaţii din cele 5 nefinalizate anterior, modalitatea de achitare fiind similară celei stabilite de către Autoritatea contractantă.

Verificările efectuate au atestat unele situaţii contradictorii aferente termenelor şi modului de acceptare a lucrărilor executate la cele 29 de locaţii¹². Astfel:

♦ Contractorului i-au fost prezentate de către Subantreprenorul din România documentele confirmative de finalizare a lucrărilor menţionate, acestea fiind semnate de către ex-directorul SG şi Subantreprenorul din România la 27 august 2010, sau la expirarea a numai 50 de zile de la data încheierii contractului cu Subcontractorul rezident (07.07.2010). De facto, auditul, reieşind din eşantionul stabilit, a constatat că la 11 din cele 29 de locaţii lucrările erau doar la etapa incipientă;

♦ Totodată, potrivit dosarelor tehnice deţinute în prezent de DPF, documentele ce atestă acceptarea lucrărilor executate integral la cele 29 de locaţii au fost semnate în lunile noiembrie – decembrie 2011 de către toate părţile implicate în Proiect.

Situaţia incertă generată de semnarea la 27 august 2010 a documentelor confirmative de executare a lucrărilor a fost expusă şi în Raportul întocmit de către angajatul CNA¹³. Urmare investigaţiilor efectuate, s-a constatat că lucrările care urmau a fi demarate au fost prezentate finanţatorilor ca deja executate şi acceptate. Scopul urmărit prin semnarea acestor documente era dictat de intenţia de a debloca fondurile europene în beneficiul Subantreprenorului din România, pentru ca ulterior din aceste surse financiare să fie posibilă realizarea propriu-zisă a lucrărilor.

Ca rezultat al probelor acumulate, organul abilitat a decis iniţierea procedurii penale, materialele căruia au fost expediate ulterior organelor Procuraturii, pentru a fi anexate la o cauză penală aflată în curs de instrumentare.

^{___________________________________}

¹⁰ Contractul-cadru nr.2010/20100-4 din 17.05.2010, cu valoarea de 0,4 mil. euro.

¹¹ Contractul-cadru nr.2005/20100-5 din 07.07.2010, cu valoarea de 1,3 mil. euro.

¹² Art.31 din Condiţiile speciale la contractul-cadru nr.2005/20100-5 din 07.07.2010 prevede că certificatul de acceptare provizorie va fi emis de către Subantreprenorul din România la realizarea/finalizarea satisfăcătoare a:Fundaţiei de beton pentru turnuri/piloni; Instalării dispozitivelor turnurilor/pilonilor, inclusiv a sistemului de paratrăsnet; Instalării shelter-urilor; Conectării la sursa de energie electrica a site-ului; Reparaţiei camerelor tehnice; Montării gardurilor; Fundaţiei pentru generatoarele Diesel.

¹³ Raportul de investigaţii al CNA, întocmit la 18.07.2014, urmare petiţiei înaintate de către Subcontractorul rezident.

Expertiza judiciară a atestat situaţii de neonorare integrală a obligaţiunilor asumate de Subcontractorul rezident faţă de unii subantreprenori contractaţi la etapa II în cadrul implementării fazei I a Proiectului

Urmare discuţiilor purtate cu persoanele-cheie din cadrul DPF, precum şi probelor acumulate, auditul a constatat că neînţelegerile dintre Subcontractorul rezident şi unii subantreprenori rezidenţi au apărut în perioada anului 2011, fiind cauzate atît de modalitatea prestării serviciilor, cît şi de neachitarea contravalorii pentru serviciile realizate. Circumstanţele create au determinat părţile subcontractate să recurgă la soluţionarea litigiilor pe cale judiciară. Ca rezultat, în perioada decembrie 2011- iulie 2014, instanţele de judecată au emis 18 acte judecătoreşti¹⁴, avînd ca obiect bunurile rezultate în urma implementării etapei II din cadrul fazei I a Proiectului.

^{___________________________________}

¹⁴ Încheieri, Hotărîri şi Decizii.

Respectiv, în luna august 2014, executorul judecătoresc a informat DPF atît despre decizia de aplicare a sechestrelor pe bunurile mobile, imobile ale Subcontractorului rezident, cît şi despre interzicerea întreprinderii oricăror acţiuni în privinţa acestor bunuri (fără o specificare concretă a căror bunuri) în beneficiul a 3 subantreprenori rezidenţi, valoarea prejudiciului indicat însumînd 2,3 mil.lei.

Existenţa datoriilor între Subcontractorul rezident şi cei 4 subantreprenori rezidenţi, care au declanşat litigii, soldate cu aplicarea sechestrelor, se atestă şi în Raportul expertizei judiciare întocmit în cadrul urmăririi penale, valoarea cărora însumează 3,8 mil.lei. Datele aferente situaţiei constatate, precum şi valoarea bunurilor sechestrate sînt prezentate în Tabelul nr.1.

În baza probelor deţinute de audit, subantreprenorul rezident-2 nu a recurs la calea de încasare a datoriilor prin intermediul instanţei de judecată, dar a apelat la procedura penală prin intermediul organelor Procuraturii, pe subiectul dat fiind pornită o cauză penală în luna iunie 2012.

Suplimentar, Raportul de expertiză judiciar-contabilă atestă şi situaţiile financiare înregistrate între Subantreprenorul din România şi Subcontractorul rezident. Astfel, în perioada 25.08.2010 - 07.12.2011, ultimului i-au fost transferate mijloace financiare în sumă totală de 1237, 6 mii euro, la rîndul său, Subcontractorul rezident remiţîndu-i actele de executare a lucrărilor şi de transmitere a bunurilor în valoare totală de 1314,5 mii euro.

În vederea clarificării situaţiei atestate, pe parcursul misiunii de audit, Procuratura mun. Chişinău, în cadrul asistenţei juridice acordate de autorităţile de drept din România, a solicitat Subantreprenorului din România informaţii concludente referitor la raporturile contractuale, însă pînă la momentul finalizării auditului răspunsul nu a parvenit.

Mai mult decît atît, expertiza judiciar-contabilă a constatat refuzul Subcontractorului rezident de a recunoaşte şi a consemna unele acte de execuţie a lucrărilor şi serviciilor realizate de către 2 subantreprenori rezidenţi, motiv din care Subcontractorul rezident nu putea intra în posesia bunurilor realizate. Astfel, Subcontractorul rezident n-a acceptat:

♦ integral lucrările executate de către subantreprenorul rezident-1, în valoare totală de 3,3 mil.lei, iar pe de altă parte, însuşi Subcontractorul rezident a transferat în favoarea acestuia mijloace băneşti în sumă totală de 2,4 mil.lei;

♦ o parte din lucrările executate de către subantreprenorul rezident-3, a căror valoare însumează 0,3 mil.lei.

De asemenea, Raportul de expertiză judiciar-contabilă elucidează si faptul că Subcontractorul rezident a acceptat şi a achitat integral lucrări în valoare de 6,9 mil.lei, contractate cu subantreprenorul rezident-6. Totodată, se atestă că aceste lucrări fizic nu s-au executat, fiind transmise doar prin perfectarea facturilor fiscale şi a actelor de îndeplinire a lucrărilor la aceeaşi valoare. O situaţie similară s-a constatat şi la Subantreprenorul rezident contractat de către subantreprenorul-6, ultimului fiindu-i transmise, doar prin documente la aceeaşi valoare (facturi fiscale şi, parţial, acte de îndeplinire a lucrărilor), lucrări, de facto, neexecutate şi în lipsa contractului. Suplimentar, acesta nu dispunea de licenţă în domeniul construcţiilor şi prestării serviciilor în telecomunicaţii, precum şi de capacităţi tehnice şi de resurse umane necesare pentru îndeplinirea unui astfel de volum de lucrări.

Situaţii incerte au fost atestate de către audit privind caracterul veridic atît al studiilor topo-geologice, care au stat la baza întocmirii unor proiecte de execuţie, cît şi al cărţilor tehnice

În cadrul discuţiilor dintre echipa de audit şi Subcontractorul rezident, acesta a afirmat că subantreprenorul rezident-1 (în cazul dat, în calitate de proiectant) a întocmit proiecte de execuţie pentru cele 16 locaţii în lipsa studiilor topo-geologice. Suplimentar, întru susţinerea afirmaţiilor sale, a prezentat şi scrisoarea emisă de către compania indicată de către subantreprenorul rezident-1 în cele 16 proiecte de execuţie întocmite. La rîndul său, această companie a afirmat că nu a realizat nici o cercetare topo-geologică, nedispunînd nici de contract pentru astfel de servicii. Mai mult decît atît, a atenţionat şi asupra faptului că documentele aferente celor 16 locaţii, unde figurează compania, în calitate de executor, sînt falsificate.

Probele acumulate de audit, conform eşantionului stabilit¹⁵, confirmă că 11 din cele 16 proiecte de execuţie întocmite de către Subantreprenorul rezident-1 fac trimitere la studiile topo-geologice efectuate anume de către compania vizată. Totodată, rapoartele de verificare întocmite de către SSVEPC în perioada ianuarie-mai 2011, de asemenea, fac trimitere la studiile topo-geologice efectuate de către compania vizată. În schimb, documentaţia tehnică deţinută de către DPF conţine studii topo-geologice datate cu lunile august-septembrie 2011 şi întocmite de o altă companie de proiectare.

^{___________________________________}

¹⁵ Auditul a selectat 11 din cele 16 seturi de documente aferente celor 16 locaţii, ce reprezintă un eşantion în mărime de 69%.

În acest context, auditul a constatat că în cazul aceleiaşi locaţii există concomitent 2 cărţi tehnice ale constricţiei, cu diferenţe într-o serie de date. Astfel, DPF deţine cărţi tehnice ale construcţiilor aferente tuturor locaţiilor construite în cadrul fazei 1 a Proiectului, acestea fiindu-i predate de către Contractor. Totodată, în cadrul discuţiilor între echipa de audit şi Subcontractorul rezident, acesta a declarat că deţine un alt set de cărţi tehnice aferente aceloraşi locaţii.

Subcontractorul rezident a prezentat echipei de audit un exemplar al cărţii tehnice (Capitolul B) aferente locaţiei Toceni. Urmare analizei comparative a cărţilor aferente acestei locaţii, auditul a constatat o serie de neconcordanţe în ceea ce priveşte datele, materialele utilizate, cantităţile şi persoanele semnatare ale documentaţiei tehnice.

Solicitarea ulterioară a echipei de audit, adresată Subcontractorului rezident, de a prezenta cărţile tehnice aferente altor locaţii a rămas fără răspuns. Prin urmare, în lipsa unor probe concludente, persistă un risc major referitor la autenticitatea cărţilor tehnice şi veridicitatea conţinutului acestora.

Reprezentantul Serviciului Grăniceri a semnat Certificatul de acceptare provizorie în condiţiile existenţei sechestrelor pe o serie de bunuri rezultate din implementarea fazei I a Proiectului

Conform condiţiilor contractuale, implementarea Proiectului demarează odată cu emiterea Ordinului de începere a lucrărilor de către Autoritatea contractantă. Perioada operaţională a lucrărilor de execuţie se finalizează prin semnarea Certificatului de acceptare provizorie de către părţile prevăzute în contractul de livrări şi prin transmiterea către beneficiarul Proiectului a obiectului contractului (Reţeaua “TETRA” funcţională). După semnarea certificatului menţionat, curge perioada de garanţie, în cadrul căreia Contractorul este obligat să remedieze toate deficienţele constatate, pentru asigurarea unei bune funcţionări a Reţelei “TETRA”, iar la expirarea acestei perioade urmează să fie semnat Certificatul de acceptare finală. Prin semnarea certificatelor menţionate, se atestă corespunderea obiectului realizat de către Contractor cu specificaţiile tehnice prevăzute în contactul de livrări.

Schematic, modalitatea şi termenele de implementare a etapelor-cheie ale fazei I a Proiectului sînt prezentate în Figura nr.3.

Figura nr.3

Etapele-cheie aferente derulării fazei I a Proiectului

Sursă: Datele generalizate de către echipa de audit în baza contractului de livrări, documentelor

 de raportare a supervizorului Proiectului şi Certificatelor de acceptare provizorie şi finală.

Urmare probelor acumulate, auditul a constatat că Autoritatea contractantă, la 01.09.2009, a emis Ordinul de începere a lucrărilor. Implementarea operaţională a lucrărilor de facto a durat 31 de luni, faţă de termenul prevăzut de 24 de luni. Extinderea termenelor de executare a lucrărilor a fost condiţionată de:

• extinderea acoperirii Reţelei “TETRA (iniţial prevăzută construcţia a 33 de locaţii, ulterior fiind inclusă construcţia a încă 7 locaţii);

• remedierea lucrărilor nefinisate sau executate necalitativ;

• evaluarea calităţii lucrărilor executate, la solicitarea Autorităţii contractante, de către un alt expert independent;

• declanşarea litigiilor între Subcontractorul rezident şi subantreprenorii contractaţi de către acesta;

• existenţa documentaţiei tehnice incomplete pentru lucrările executate la construcţia locaţiilor.

Certificatul de acceptare provizorie a fost semnat de către Autoritatea contractantă, Contractor şi Beneficiar (reprezentat de şeful SG) la 30 aprilie 2012, aceştia confirmînd că componentele Reţelei “TETRA” sînt livrate, instalate, testate şi corespund specificaţiilor tehnice prevăzute în contractul de livrări. Prin urmare, Beneficiarul a certificat existenţa şi funcţionalitatea Reţelei “TETRA”, în condiţiile în care o serie de bunuri-componente ale acesteia, în valoare totală de 2,3 mil.lei, începînd cu luna martie 2012, erau sechestrate.

Perioada de garanţie, respectiv, a fost prelungită de la 24 pînă la 33 de luni, din motiv că conducerea DPF a refuzat să semneze Certificatul de acceptare finală, în vederea evitării problemei existente de ordin juridic, ca urmare a litigiilor existente între agenţii economici rezidenţi implicaţi în executarea lucrărilor de construcţie a Reţelei “TETRA”.

Subantreprenorul din România, la 03.11.2014, prin declaraţia sa, a informat DPF despre faptul că serviciile şi bunurile aferente Proiectului au fost realizate în totalitate corespunzător tuturor condiţiilor contractuale şi predate integral către “Ericsson AB”.

Între timp, şi “Ericsson AB”, avînd calitatea de reprezentat al Contractorului, a remis la 16.12.2014 DPF o scrisoare de garanţie, prin care declară şi garantează că “Obiectele ce urmează a fi predate DPF în conformitate cu Contractul privind livrarea şi implementarea completă a unui sistem integrat “TETRA”, sistem de microunde, sistem de telefonie, refacerea camerelor tehnice alocate referitor la reţeaua de comunicaţii fixe şi mobile pentru DPF, sînt libere de vicii materiale şi de natură juridică, şi nu există pretenţii ale unor terţe persoane cu privire la dreptul de proprietate asupra acestor obiecte, precum şi va repara orice prejudiciu cauzat DPF în conformitate cu legislaţia aplicabilă”.

În circumstanţele descrise, Certificatul de acceptare finală a fost semnat la 11.02.2015 de către Autoritatea contractantă şi Contactor, fără semnătura Beneficiarului, deşi, potrivit cerinţelor, acesta urma să consemneze documentul dat.

Situaţia existentă, şi anume - sechestrele aplicate, ca urmare a declanşării litigiilor între Subcontractorul rezident şi cei 4 subantreprenori rezidenţi, au făcut imposibilă transmiterea bunurilor către Beneficiar. DPF, în perioada realizării misiunii de audit, a expediat o scrisoare în adresa “Ericsson AB”, semnalînd că Scrisoarea de garanţie eliberată de acesta nu şi-a produs efectul, însă, pînă la momentul finalizării auditului, DPF nu a primit nici un răspuns referitor la problema expusă.

Pe lîngă aceasta, auditul menţionează că, în baza încheierilor executorului judecătoresc, este iniţiată procedura de executare silită, reglementată de Codul de executare¹⁶, şi, în cazul dat, Scrisoarea de garanţie nu poate produce efecte juridice asupra acestei proceduri. Respectiv, încheierea executorului judecătoresc, care se referă la aplicarea sechestrului pe părţile componente ale Reţelei “TETRA”, interzice careva acţiuni ale DPF în raport cu aceste bunuri, poartă un caracter obligatoriu pentru DPF şi această situaţie poate duce la consecinţe juridice prevăzute de Codul de executare.

^{___________________________________}

¹⁶ Legea nr.443-XV din 24.12.2004 Codul de executare al RM.

Multiplele incertitudini şi litigii au generat obstacole majore în valorificarea de către stat a dreptului de proprietate asupra bunurilor obţinute în rezultatul implementării fazei I a Proiectului.

Responsabilitatea managerială redusă, prin nerespectarea principiilor de bună guvernare din partea conducerii Serviciului Grăniceri, a afectat rezultatele scontate în cadrul I faze a Proiectului, contribuind la amplificarea problemelor şi, respectiv, la prejudicierea DPF, în calitatea sa de beneficiar al Proiectului.

Totodată, perpetuarea unui management defectuos la etapa II de implementare a Proiectului (faza I) a dus la apariţia litigiilor, soldate cu aplicarea sechestrelor pe o serie de bunuri-elemente de infrastructură ale Reţelei “TETRA”, cu valoarea totală de 2,3 mil.lei.

Neclarităţile asupra faptului care bunuri constituie obiectul măsurilor de executare silită, rezultate din multiplele litigii, au determinat nepreluarea în proprietate de către DPF, precum şi nereflectarea în evidenţa contabilă a unui şir de bunuri obţinute, şi anume: 28 de turnuri de telecomunicaţii şi 16 cabine tehnice, precum şi alte elemente de infrastructură¹⁷, a căror valoare estimată de către audit însumează 1,9 mil. euro. În aşa mod, DPF a încercat să evite posibilele probleme de ordin juridic cu privire la dreptul de proprietate asupra acestora, care puteau surveni ulterior.

În consecinţă, persistă un risc major de obţinere a dreptului de proprietate de către terţi-persoane private asupra bunurilor destinate consolidării securităţii frontierei de stat a RM, realizate graţie asistenţei financiare oferite UE. Totodată, acest fapt ar periclita funcţionalitatea şi securitatea Sistemului “TETRA”, avînd efect şi asupra activităţii instituţiei responsabile de securizarea frontierei de stat.

În această ordine de idei, misiunea de audit îşi arată îngrijorarea privind nesoluţionarea pînă în prezent a problemelor de ordin juridic, generate în cadrul fazei I a Proiectului, precum şi referitor la riscurile identificate aferente rezultatului implementării Proiectului de o importanţă strategică pentru RM. Prin urmare, este stringent necesar ca instituţiile statului, de competenţa cărora ţine soluţionarea problemelor constatate, să intervină prompt şi cu măsuri de rigoare întru depăşirea situaţiei create.

^{___________________________________}

¹⁷ Garduri, instalaţii electrice, construcţii metalice etc.

Anterior realizării misiunii de audit, au fost întreprinse mai multe măsuri atît de către DPF, cît şi de alte părţi interesate, în vederea soluţionării problemei, dar fără nici un rezultat

Începînd cu luna mai 2014, DPF a întreprins o serie de măsuri în scopul de a clarifica care bunuri constituie obiectul măsurilor de asigurare a acţiunii prin aplicarea sechestrului de către instanţă pe dosarele existente între Subcontractorul rezident şi 3 subantreprenorii rezidenţi, precum şi de a informa instituţiile abilitate despre problema existentă. Astfel:

♦ a fost contestată încheierea executorului judecătoresc din 05.05.2014, prin care a fost admisă cererea creditorului subantreprenorului rezident-5 privind aplicarea sechestrului pe bunurile imobile ale Subcontractorului rezident, argumentînd prin faptul că bunurile sechestrate reprezintă proprietatea publică;

♦ necunoscîndu-se lista bunurilor materiale ale Subcontractorului rezident care fac obiectul sechestrului, au fost trimise scrisori de clarificare a situaţiei către executorul judecătoresc, precum şi către Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti. Răspunsurile parvenite au confirmat existenţa doar a celor 3 sechestre aplicate pe bunurile aferente Reţelei “TETRA, astfel situaţia rămînînd neclarificată;

♦ au fost expediate scrisori către delegaţia UE în RM, pentru clarificarea situaţiei, precum şi către Cancelaria de Stat, pentru informare şi solicitarea suportului;

♦ au fost remise adresări prim-ministrului, solicitîndu-se intervenţii în vederea convocării unei şedinţe la nivel de Guvern, cu participarea factorilor de decizie din cadrul diverselor instituţii, pentru identificarea soluţiilor concrete privind problema abordată;

♦ a fost instituit un grup de lucru în cadrul DPF, în vederea întreprinderii măsurilor preparatorii legate de recepţionarea turnurilor de telecomunicaţii cu infrastructura aferentă conform Proiectului, şi s-au convocat mai multe şedinţe;

♦ conducerea DPF, urmare solicitării Comisiei securitate naţională, apărare şi ordine publică din cadrul Parlamentului RM, a fost audiată la 27.11.2013, în scopul informării detaliate a membrilor acesteia cu privire la veridicitatea faptelor expuse în adresarea parvenită către Parlament.

În contextul celor elucidate, menţionăm că măsurile nominalizate nu au atins rezultatul scontat, situaţia referitor la transmiterea bunurilor în proprietatea statului rămînînd în continuare incertă.

La rîndul său, executorul judecătoresc, în scopul de a informa instituţiile statului, de a solicita informaţii, precum şi de a interveni după competenţă, pentru a evita consecinţele care ar pune în pericol securitatea frontierei RM, s-a adresat în luna iunie 2016 la: Guvern; Ministerul Justiţiei; SIS; Procuratura Generală; Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, însă acestea nu au intervenit promt în vederea întreprinderii măsurilor de rigoare ce se impun.

Sînt instrumentate cauze penale ce vizează participanţii implicaţi în realizarea etapei II din cadrul I faze a Proiectului

În perioada aprilie 2012 - iulie 2012, organele de drept au pornit mai multe cauze penale în temeiul bănuielilor rezonabile că au fost săvîrşite infracţiuni ce vizează părţile implicate în faza I a Proiectului, ca urmare a plîngerilor parvenite de la Subcontractorii rezidenţi contra factorilor de decizie ai subantreprenorului rezident, care ulterior au fost conexate într-o singură procedură.

La momentul actual, sînt cercetate persoane, factorii de decizie ai Subcontractorului rezident, subantreprenorului rezident-6, precum şi ai Subantreprenorului rezident contractat de către subantreprenorul rezident-6.

Concomitent, în cadrul auditului, DPF a adresat către Procuratura mun. Chişinău solicitarea de a aplica sechestrul pe bunurile litigioase în cadrul procedurii penale întru evitarea riscului înstrăinării acestora în favoarea celor 3 subantreprenori rezidenţi aflaţi în litigiu.

CONCLUZIE GENERALĂ

Pe baza activităţii de audit desfăşurate, nu suntem în măsură, prin urmare, suntem în imposibilitatea de a formula o concluzie generală corespunzătoare referitor la situaţia creată.

Anexa nr.1

Domeniul de aplicare şi metodologia

Domeniul de aplicare

Curtea de Conturi, în conformitate cu Programul activităţii de audit pe anul 2016¹⁸, a iniţiat auditul tematic în scopul de a examina problemele ce împiedică DPF să beneficieze pe deplin de rezultatele generate din cadrul fazei I a Proiectului.

Misiunea de audit s-a desfăşurat la Departamentul Poliţiei de Frontieră al MAI şi la Procuratura mun. Chişinău, fiind supusă auditării perioada septembrie 2009 – mai 2016.

Pentru obţinerea unor probe relevante şi rezonabile, care să susţină concluziile şi credibilitatea constatărilor expuse în Raportul de audit, în cadrul acţiunii de audit au fost colectate, examinate, analizate şi sintetizate următoarele tipuri de probe de audit: verbale, documentare şi analitice.

Pe parcursul misiunii de audit, la efectuarea activităţilor aferente acesteia, echipa de audit s-a ghidat de următoarele standarde internaţionale:

1. ISSAI 4000 “Ghidul auditului de conformitate – Introducere generală”;

2. ISSAI 4100 “Linii directoare privind auditul de conformitate pentru auditurile efectuate separat de auditurile situaţiilor financiare”;

3. ISSAI 4200 “Auditul de conformitate asociat auditului de performanţă”.

_________________

¹⁸ Hotărîrea Curţii de Conturi nr.46 din 14.12.2015 “Privind aprobarea Programului activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2016”.

Metodologia

Auditul s-a efectuat în conformitate cu Standardele de audit aplicate de Curtea de Conturi în domeniul conformităţii, fiind examinate problemele ce afectează rezultatele Proiectului în raport cu prevederile contractuale şi normative, abordarea auditului fiind bazată pe problemele ce ţin de aspectul calitativ şi juridic privind rezultatele generate de către Proiect în I fază de implementare a acestuia.

Metodologia, tehnicile şi procedurile de audit utilizate pentru realizarea acţiunii de audit au fost următoarele:

• am analizat cadrul legal şi normativ, pentru a identifica cerinţele specifice care reglementează evidenţa contabilă în construcţii, calitatea în construcţii, dreptul de proprietate;

• am studiat şi examinat Acordul de finanţare, contractul de livrări, contractele încheiate cu subantreprenorii rezidenţi privind serviciile prestate, documentele de raportare ale supervizorului Proiectului - Compania OveArup&Partners LTD,acestea fiind prezentate echipei de audit de către Delegaţia UE şi DPF;

• am studiat şi analizat Raportul de expertiză nr.415 din 03.03.2014, întocmit de către CNEJ pe lingă MJ, conform ordonanţei de numire a expertizei judiciar-contabile din 29.07.2013, emisă de SCAUP a DP mun. Chişinău;

• am examinat şi analizat facturile fiscale, actele de predare-primire a bunurilor şi de recepţie a lucrărilor executate de către subantreprenorii rezidenţi, precum şi alte documente justificative;

• am examinat şi analizat rapoartele financiare, cartea mare şi extrasele din registrele contabile, precum şi alte documente de evidenţă contabilă ale 7 subantreprenori rezidenţi;

• am examinat şi analizat certificatele de acceptare, cărţile tehnice ale construcţiilor, documentele de execuţie a lucrărilor şi serviciilor prestate, alte documente tehnice, deţinute de DPF;

• am examinat şi analizat 18 decizii şi hotărîri judecătoreşti, 4 titluri executorii şi 10 încheieri ale executorilor judecătoreşti, aferente litigiilor existente între subantreprenorii rezidenţi;

• am purtat discuţii cu 2 subcontractori rezidenţi,în vederea obţinerii informaţiilor aferente modului de implementare a Proiectului faza I şi privind litigiile existente între aceştia;

• am analizat procesele-verbale ale şedinţelor şi raportul de investigaţii, întocmit de către CNA, cu privire la situaţia atestată privind implementarea fazei I a Proiectului;

• am participat în grupurile de lucru, în comun cu reprezentanţii din cadrul SIS, CNA şi DPF, în vederea clarificării situaţiei şi identificării posibilelor soluţii.