Hotărîre nr.36 din 04.07.2013 privind Raportul auditului bugetelor şi gestionării patrimoniului public în cadrul autorităţilor publice locale din municipiul Bălţi în perioada 2011-2012

CURTEA DE CONTURI

H O T Ă R Î R E

privind Raportul auditului bugetelor şi gestionării patrimoniului public în cadrul

autorităţilor publice locale din municipiul Bălţi în perioada 2011-2012

nr. 36  din  04.07.2013

 (în vigoare 11.10.2013) 

Monitorul Oficial nr.222-227 art.41 din 11.10.2013

* * *

Curtea de Conturi, în prezenţa primarului mun.Bălţi dl Vasilii Panciuc, şefului Oficiului teritorial Bălţi al Cancelariei de Stat dl Anatol Harcenco, viceprimarului mun.Bălţi dna Marina Covali, şefului Direcţiei generale finanţe şi economie dna Vera Rusu, şefului Direcţiei privatizate a Agenţiei Proprietăţii Publice dl Mihai Dorul, şefului Direcţiei Învăţămînt Tineret şi Sport a Consiliului municipal Bălţi dna Tatiana Dubiţcaia, şefului Direcţiei statistică Bălţi dl Ion Tertea, şefului-adjunct al Inspectoratului Fiscal de Stat mun.Bălţi dna Tatiana Neghină, şefului Direcţiei juridice a primăriei mun.Bălţi dl Vitalii Balan, şefului-adjunct al Direcţiei proprietate municipală şi relaţii funciare dl Andrei Popa, primarului s.Elizaveta dna Pelagheia Balţat, primarului s.Sadovoe dl Sergiu Buzurnîi, administratorului Întreprinderii municipale “Gospodăria locativ-comunală” dl Andrei Ciornîi, călăuzindu-se de art.2 alin.(1) şi art.4 alin.(1) lit.a) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008¹, a examinat Raportul auditului bugetelor şi gestionării patrimoniului public în cadrul autorităţilor publice locale din mun.Bălţi în perioada 2011-2012.

____________________

¹ Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008.

Misiunea de audit s-a realizat în temeiul art.28, art.30 alin.(4), art.31 din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008 şi în conformitate cu Programele activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anii 2012 şi 2013, avînd drept scop verificarea respectării de către autorităţile administraţiei publice locale din municipiul Bălţi a prevederilor regulamentare în exerciţiul bugetar; corespunderii procedurilor de evaluare, planificare şi colectare a impozitelor şi taxelor locale, precum şi de planificare, executare şi raportare a cheltuielilor bugetare cadrului normativ; administrării şi integrităţii patrimoniului public.

Auditul s-a efectuat în conformitate cu Standardele de audit ale Curţii de Conturi². Probele de audit au fost obţinute prin examinarea rapoartelor privind execuţia bugetară, rapoartelor financiare ale entităţilor supuse auditării, registrelor contabile; verificarea documentelor primare, actelor de recepţie a lucrărilor ce ţin de valorificarea investiţiilor şi de reparaţiile capitale; analiza indicatorilor şi a unor date semnificative; observaţii directe, precum şi prin studierea explicaţiilor persoanelor cu funcţii de răspundere din cadrul entităţilor supuse auditului. Au fost analizate deciziile organelor deliberative şi executive ale unităţilor administrativ-teritoriale (în continuare – UAT) din cadrul mun.Bălţi.

____________________

² Hotărîrea Curţii de Conturi nr.58 din 28.12.2009 “Despre aprobarea Standardelor generale de audit şi Standardelor auditului regularităţii”.

Examinînd rezultatele auditului, audiind rapoartele prezentate şi explicaţiile persoanelor cu funcţii de răspundere prezente în şedinţa publică, Curtea de Conturi

A CONSTATAT:

Măsurile realizate de către autorităţile executive din municipiul Bălţi în materie de management financiar nu au întrunit în măsură deplină rigorile de legalitate şi regularitate privind gestionarea fondurilor publice, fiind admise unele nereguli şi abateri. De asemenea, nereguli şi ineficienţă se atestă în procesul administrării patrimoniului proprietate publică. Aceste deficienţe, în consecinţă, influenţează negativ asupra dezvoltării socioeconomice a UAT în ansamblu. Sintetizînd constatările expuse în Raportul de audit, Plenul relevă următoarele:

• Autorităţile administraţiei publice locale (în continuare – AAPL) din mun.Bălţi nu au realizat acţiuni punctuale şi complementare în materie de evaluări şi monitorizări a potenţialului economic, aferent formării bazei de impozitare, nu au asigurat un sistem de interacţiune a entităţilor de resort pentru o identificare concludentă a veniturilor bugetare. Astfel, auditul extern a elucidat rezerve semnificative neevaluate şi neincluse în circuitul finanţelor publice locale. În consecinţă, materia de impozitare nu este integral identificată şi, respectiv, nu serveşte suport relevant pentru formarea bugetelor locale. Aceste iregularităţi au generat atragerea transferurilor supradimensionate din bugetele de alt nivel, amplificînd deficitul de resurse financiare în ansamblu. Deficienţele în subprocesul de identificare şi mobilizare a veniturilor bugetare indică la faptul că premisele extinderii bazei financiare sînt evaluate la circa 50,0 mil.lei, din acestea 40,0 mil.lei constituie venituri pasibile pentru luarea în calcul la stabilirea relaţiilor cu bugetul de stat.

• Gestiunea cheltuielilor bugetelor UAT din cadrul municipiului nu corespunde exigenţelor şi normelor legale, în rezultat fiind admise un şir de nereguli şi abateri de la cadrul regulator, care afectează eficienţa utilizării banilor publici. Astfel, în perioada 2011-2012, de către entităţile supuse auditării au fost admise cheltuieli neregulamentare şi iraţionale în sumă totală de circa 34,7 mil.lei, inclusiv: 29,6 mil.lei – investiţii capitale; 0,9 mil.lei – retribuirea muncii; 4,2 mil.lei – alte cheltuieli. Nerespectarea limitelor maxime de cheltuieli aprobate a cauzat depăşiri în sumă totală de 1,9 mil.lei. Totodată, a fost admisă planificarea unor cheltuieli majorate faţă de prevederile legale cu 1,3 mil.lei.

• În cadrul AAPL din mun.Bălţi lipsesc strategii, politici şi proceduri reglementate în materie de investiţii publice şi, respectiv, nu sînt stabilite priorităţi în domeniul construcţiilor, reconstrucţiilor sau reparaţiilor. Lipsesc studiile de fezabilitate, care ar determina necesitatea şi eficienţa investiţiilor efectuate. Modul de determinare a obiectivelor finanţate din bugetul municipal este netransparent şi necorespunzător, iar deficitul de resurse financiare pentru proiectarea şi construcţia acestora generează imobilizarea mijloacelor bugetare de lungă durată, fără impact pozitiv asupra dezvoltării economico-sociale a municipiului. În consecinţă, sursele bugetare imobilizate în construcţii în curs de execuţie, la situaţia din 01.01.2013, au constituit 85,8 mil.lei. Totodată, la 01.01.2013, sînt înregistrate 20 obiecte nefinalizate, pentru valorificarea cărora mai sînt necesare circa 91,8 mil.lei, surse financiare de care municipiul nu dispune.

• AAPL din mun.Bălţi, în calitate de autorităţi contractante, nu au întreprins măsurile necesare de eficientizare a procesului de achiziţie şi conformare cadrului legal. Cu nerespectarea cadrului regulamentar, au fost efectuate achiziţii publice evaluate la peste 6,6 mil.lei. Nu a fost asigurată aplicarea clauzelor privind garanţia de bună execuţie în sumă ce depăşeşte 1,6 mil.lei.

• Rezultatele verificărilor efectuate la entităţile din cadrul mun.Bălţi (supuse auditării) asupra regularităţii şi legalităţii gestionării patrimoniului public denotă aceeaşi stare nesatisfăcătoare, atestată în perioadele anterioare supuse auditului/controlului, exprimată prin: neconformarea managementului normelor regulamentare şi prudenţiale; neînregistrarea regulamentară a patrimoniului public în Registrul bunurilor imobile şi a drepturilor patrimoniale la organele cadastrale; necuprinderea în operaţiunea de inventariere a tuturor elementelor patrimoniale, precum şi nereevaluarea corespunzătoare a activelor în vederea înregistrării conforme în evidenţă a valorii acestora; absenţa unei evidenţe concludente a patrimoniului public şi a raportării veridice a situaţiilor patrimoniale etc., ceea ce determină raportarea denaturată a situaţiilor patrimoniale.

Activitatea neconformă a factorilor de decizie din cadrul AAPL din mun.Bălţi în vederea asigurării regularităţii şi legalităţii administrării patrimoniului public, managementul necorespunzător al gestionării acestuia, precum şi lipsa la AAPL a unui cadru de reglementare a modului de gestionare a patrimoniului public local s-au soldat cu:

- neasigurarea înregistrării regulamentare a drepturilor asupra bunurilor imobile, în valoare de 108,0 mil.lei, precum şi neînregistrarea regulamentară privind grevarea drepturilor patrimoniale (2,3 mil.lei);

- neidentificarea şi necontabilizarea corespunzătoare a patrimoniului proprietate publică în valoare de circa 5,5 mil.lei;

- necontabilizarea terenurilor aferente imobilelor cu suprafaţa de 5,56 ha şi valoarea de 5,8 mil.lei;

- trecerea neregulamentară a fondurilor fixe în sumă totală de 2,7 mil.lei la obiectele de mică valoare şi scurtă durată;

- raportarea incorectă a situaţiilor patrimoniale, prin includerea fondului locativ privatizat în valoarea patrimoniului public (860,2 mil.lei) etc.

La darea în locaţiune şi/sau prelungirea contractelor de locaţiune a bunurilor imobile, AAPL din mun.Bălţi nu în toate cazurile au organizat licitaţii publice, procedurile respective nefiind transparente şi neasigurînd venituri maxime posibile în funcţie de conjunctura pieţei, care au fost estimate de audit la circa 1,7 mil.lei. Acest fapt se datorează şi implementării neconforme a recomandărilor precedente ale Curţii de Conturi la capitol în cauză.

AAPL nu au asigurat o evidenţă relevantă şi concludentă a patrimoniului public transmis agenţilor economici fondaţi. Nu a fost asigurată o gestiune eficientă a întreprinderilor fondate, activitatea economică a cărora nu a fost axată pe indicatori cost-eficienţă, managementul corporativ nefiind orientat la obiective de performanţă.

Managementul neriguros al fondului funciar, neimplementarea integrală a recomandărilor Curţii de Conturi, lipsa supravegherii asupra fondului funciar, precum şi indisciplina de urbanism şi amenajare au dus la perpetuarea gestiunii neconforme a fondului funciar, ceea ce a lipsit municipalitatea de venituri evaluate la circa 2,6 mil.lei. Totodată, primăria mun.Bălţi nu a asigurat înregistrarea în evidenţă a tuturor angajamentelor, apărute în rezultatul tranzacţiilor funciare în sumă de 5,1 mil.lei, precum şi ţinerea evidenţei integrale a sumelor calculate, conform ratei inflaţiei, asupra terenurilor realizate şi neachitate integral la moment.

• Managementul contabil iresponsabil, exprimat prin înregistrări neconforme ale operaţiunilor financiare, precum şi deţinerea de bunuri materiale, fără contabilizarea corespunzătoare a valorii acestora, nereguli în decontări, s-au soldat cu raportări denaturate ale situaţiilor patrimoniale.

Iregularităţile constatate sînt rezultatul managementului ineficient de care au dat dovadă factorii de decizie la utilizarea banilor publici şi la gestionarea patrimoniului public local, precum şi al lipsei unui sistem de control intern eficient în toate domeniile verificate.

Reieşind din cele expuse, în temeiul art.7 alin.(1) lit.a), art.15 alin.(2) şi alin.(4), art.16 lit.c), art.34 alin.(3) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008, Curtea de Conturi

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Raportul auditului bugetelor şi gestionării patrimoniului public în cadrul autorităţilor publice locale din mun.Bălţi în perioada 2011-2012, anexat la prezenta Hotărîre.

2. Prezenta Hotărîre şi Raportul de audit se remit:

2.1. Consiliului municipal Bălţi, primarului mun.Bălţi, consiliilor locale şi primarilor satelor Sadovoe şi Elizaveta, şi se cere asigurarea implementării recomandărilor auditului, indicate în Raportul de audit, cu determinarea acţiunilor concrete în vederea înlăturării deficienţelor constatate, precum şi stabilirea termenelor şi a persoanelor responsabile de implementarea recomandărilor;

2.1.1. Se cere Primăriei mun.Bălţi:

- în comun cu autorităţile economico-financiare, statistice, fiscale şi cadastrale, să realizeze acţiuni complexe şi coordonate întru evaluarea potenţialului economic aferent formării bazei de impozitare exhaustive şi credibile, în aspect teritorial şi categorie de impozit/taxă;

- în colaborare cu autoritatea cadastrală, să realizeze acţiuni complexe şi ferme privind inventarierea şi cadastrarea bunurilor imobiliare (inclusiv a terenurilor), dislocate pe teritoriul gestionat de AAPL de toate nivelurile; crearea unui Registru unic exhaustiv al bunurilor imobiliare – proprietate publică locală în cadrul municipiului;

2.2. Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, pentru informare şi se cere efectuarea unei investigaţii privind circumstanţele formării datoriilor fiscale ale întreprinderilor municipale faţă de sistemul bugetar, cu identificarea soluţiilor de rigoare conform cadrului legal în vigoare.

2.3. Inspectoratului Fiscal de Stat Bălţi pentru luare de atitudine, şi se cere confruntarea datelor din sistemul informaţional instituţional cu datele municipiului privind baza de impozitare în vederea evaluării rezervelor de extindere a ariei de percepere a veniturilor fiscale/nefiscale şi îmbunătăţirii gradului de conformare voluntară;

2.4. Ministerului Finanţelor, pentru informare, luare de atitudine şi conformare, privind:

- activitatea irelevantă a autorităţilor financiare şi fiscale din mun.Bălţi în procesul de identificare, evaluare şi monitorizare a bazei de impozitare, aferente formării componentelor bugetului public naţional;

- adoptarea cadrului normativ aferent mecanismului de reevaluare a fondurilor fixe (clădiri, construcţii) şi revizuirea neîntîrziată a actului ministerial nr.24/3-4(5)-99 din 04.04.2012 privind trecerea fondurilor fixe în categoria obiectelor de mică valoare şi scurtă durată, în vederea excluderii riscurilor generate în rezultatul diminuării valorii patrimoniului public;

- aprobarea reglementărilor în materie de evidenţă contabilă bugetară şi raportare financiară a situaţiilor patrimoniale pentru AAPL şi instituţiile din subordine;

2.5. Ministerului Economiei, pentru informare şi luare de atitudine privind:

- asigurarea raportării corespunzătoare de către autorităţile administraţiei publice locale a informaţiei privind patrimoniul public gestionat;

- înregistrării corespunzătoare a patrimoniul public în Registrul patrimoniului public;

2.6. Cancelariei de Stat şi Oficiului teritorial Bălţi al Cancelariei de Stat pentru eficientizarea controlului administrativ al activităţii autorităţilor publice locale, în vederea neadmiterii iregularităţilor constatate în Raportul de audit.

2.7. Preşedintelui Republicii Moldova, Preşedintelui Parlamentului şi Prim-ministrului Republicii Moldova, pentru informare;

2.8. Comisiilor parlamentare: economie, buget şi finanţe; administraţie publică şi dezvoltare regională, pentru informare.

3. Dată fiind revendicarea în Raportul de audit, anexat la prezenta Hotărîre, a recomandărilor din precedentele misiuni de audit extern, se exclude din regim de monitorizare Hotărîrea Curţii de Conturi nr.38 din 12.08.2011 “Privind Raportul auditului executării bugetului municipal Bălţi pe anii 2009-2010”.

4. Se ia act că pe parcursul auditului:

4.1. primăria mun.Bălţi a majorat valoarea mijloacelor fixe cu 6,8 mil.lei; a atribuit dobînda în sumă de 1,0 mil.lei, aferentă creditului, la costul obiectului de descentralizare a sistemelor de încălzire; a efectuat modificările corespunzătoare privind suprafaţa terenurilor realizate de 10,9 ha în valoarea de 13,4 mil.lei;

4.2. întru asigurarea activităţii regulamentare a unităţilor de comerţ în teritoriul administrat, Direcţia Generală Finanţe şi Economie a eliberat 1527 de autorizaţii de funcţionare a unităţilor comerciale;

4.3. Direcţia Învăţămînt, Tineret şi Sport Bălţi:

- a majorat costul a 9 edificii cu 4,5 mil.lei şi a înregistrat în evidenţă 4 imobile (complexul sportiv “Constructorul”) în valoare totală de 566,7 mii lei;

- a iniţiat reevaluarea clădirii Şcolii Sportive nr.1, în scopul contabilizării regulamentare a acesteia;

- a fost întocmit contractul de locaţiune cu S.A. “Poşta Moldovei”;

- a contabilizat bunurile în sumă de 257,9 mii lei, primite de la ONG “Moştenitorii”, a remis acesteia aviz de plată în sumă de 30,0 mii lei, pentru achitarea serviciilor comunale, precum şi a restabilit plata pentru pază interdepartamentală în sumă totală de 7,9 mii lei;

4.4. Secţia cultură a asigurat contabilizarea corespunzătoare a obiectelor de mică valoare şi scurtă durată în sumă de 23,8 mii lei; a recalculat plata de arendă în sumă de 4,0 mii lei; a întocmit darea de seamă asupra achiziţiilor de valoare mică pentru anul 2012; a recuperat plăţile salariale achitate neregulamentar unor angajaţi din cadrul Palatului municipal de cultură Bălţi în suma de 19,1 mii lei;

4.5. Direcţia proprietate şi relaţii funciare a întreprins măsuri în vederea recuperării datoriilor neachitate pentru arenda şi folosirea terenurilor de 2,2 mil.lei, din care: 0,2 mil.lei au fost încasate, iar în privinţa recuperării a 1,9 mil.lei au fost înaintate acţiuni în instanţele de judecată (fiind deja adoptate hotărîri referitor la 0,3 mil. lei);

4.6. Primăria s.Sadovoe, în baza Deciziei consiliului local nr.5/10 din 14.06.2013, a contabilizat 10 apartamente neprivatizate cu suprafaţa de 449,5 m², cu valoarea de 1,1 mil.lei şi alte mijloace fixe în sumă de 100,0 mii lei.

5. Despre măsurile întreprinse pentru executarea subpct.2.1. – subpct.2.5. din prezenta Hotărîre se va informa Curtea de Conturi în termen de 6 luni.

6. Prezenta Hotărîre se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în conformitate cu art.34 alin.(7) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008.

Aprobat

prin Hotărîrea Curţii de Conturi

nr.36 din 4 iulie 2013

RAPORTUL

auditului bugetelor şi gestionării patrimoniului public în cadrul autorităţilor

publice locale din municipiul Bălţi în perioada 2011-2012

INTRODUCERE

Curtea de Conturi, călăuzindu-se de prevederile art.28 şi art.31 din Legea nr.261-XVI din 05.12.2008¹ şi în conformitate cu Programul activităţii de audit pe anul 2012, a iniţiat auditul bugetelor şi gestionării patrimoniului public în cadrul autorităţilor publice locale din mun.Bălţi, avînd drept scop evaluarea conformităţii exerciţiului bugetar, prin prisma corespunderii acestuia cadrului normativ în procesele de evaluare, planificare şi colectare a impozitelor şi taxelor locale, precum şi de planificare, executare şi raportare a cheltuielilor bugetare; evaluarea conformităţii administrării şi asigurării integrităţii patrimoniului public.

____________________

¹ Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008.

Municipiul Bălţi este o unitate administrativ-teritorială în componenţa căruia intră 2 UAT de nivelul I şi oraşul Bălţi, acesta fiind centrul cultural din nordul Republicii Moldova şi al doilea oraş industrial, cu o populaţie de circa 127,8 mii de locuitori. Suprafaţa totală a teritoriului mun.Bălţi constituie 7,8 mii ha, inclusiv: mun.Bălţi – 4,1 mii ha; s.Elizaveta – 2,7 mii ha; s.Sadovoe – 1,0 mii ha. mun.Bălţi este persoană juridică de drept public şi dispune, în condiţiile legii, de un patrimoniu distinct de cel al statului şi al altor UAT.

Ca autoritate a APL de nivelul I, mun.Bălţi beneficiază de defalcări de la veniturile generale de stat, conform normativelor (procentuale) stabilite pentru bugetele UAT de nivelul II. Totodată, în conformitate cu prevederile legale, municipiul beneficiază de autonomie decizională, organizaţională, gestionară şi financiară şi are dreptul la iniţiativă în tot ceea ce priveşte administrarea treburilor publice locale, exercitîndu-şi, în condiţiile legii, autoritatea în limitele teritoriului administrat. În anul 2012, din bugetul municipal au fost finanţate în total 124 de instituţii, iar numărul angajaţilor retribuiţi din bugetul respectiv a constituit 4,3 mii de unităţi. În scopul asigurării activităţii în domeniul construcţiilor şi reparaţiilor capitale, prestării serviciilor de interes local, captării, epurării şi distribuţiei apei etc., în municipiu sînt înregistrate 23 de întreprinderi, al căror fondator este CMB (cu excepţia IMSP).

În perioada supusă auditării, responsabili de procesul bugetar în cadrul municipiului şi gestiunea patrimoniului public au fost:

1. CMB şi consiliile locale ale UAT din componenţa municipiului, care sînt autorităţi deliberative ale APL prin care se realizează autonomia locală şi conform art.14 din Legea nr.436-XVI din 28.12.2006² au drept de iniţiativă şi decid, în condiţiile legii, în toate problemele de interes local, cu excepţia celor care ţin de competenţa altor autorităţi publice.

____________________

² Legea nr.436-XVI din 28.12.2006 “Privind administraţia publică locală” (în continuare – Legea nr.436-XVI din 28.12.2006).

2. Primarul mun.Bălţi şi primarii UAT din componenţa municipiului, care, conform art.26 din Legea nr.436-XVI din 28.12.2006 şi art.30 din Legea nr.397-XV din 16.10.2003³, sînt conducători ai administraţiei publice locale şi ca autorităţi executive – executori (ordonatori) principali de buget ai bugetelor UAT.

____________________

³ Legea nr.397-XV din 16.10.2003 “Privind finanţele publice locale” (în continuare – Legea nr.397-XV din 16.10.2003).

3. Executorii (ordonatorii) secundari de buget, care, conform art.30 din Legea nr.397-XV din 16.10.2003, sînt conducătorii ai instituţiilor publice finanţate de la bugetele UAT.

Cadrul legislativ şi normativ relevant

Bazele juridice, organizatorice şi financiare de constituire şi gestiune a bugetului municipiului sînt reglementate de Legea nr.397-XV din 16.10.2003, Legea nr.847-XIII din 24.05.1996⁴, Legea nr.436-XVI din 28.12.2006, precum şi de alte acte legislative şi normative în domeniul finanţelor publice. Evidenţa contabilă în autorităţile publice audiate este reglementată de Legea nr.113-XVI din 27.04.2007⁵, Instrucţiunile aprobate prin Ordinele ministrului finanţelor nr.51 din 16.08.2004⁶, nr.93 din 19.07.2010⁷, nr.94 din 19.07.2010⁸, precum şi de alte acte cu caracter normativ.

____________________

⁴ Legea nr.847-XIII din 24.05.1996 “Privind sistemul bugetar şi procesul bugetar” (în continuare – Legea nr.847-XIII din 24.05.1996).

⁵ Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007 (în continuare – Legea nr.113-XVI din 27.04.2007).

⁶ Instrucţiunea “Cu privire la evidenţa contabilă a execuţiei bugetului raional, municipal Bălţi, municipal Chişinău şi bugetului central al unităţii teritorial-autonome cu statut juridic special în direcţiile finanţe”, aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor nr.51 din 16.08.2004.

⁷ Instrucţiunea “Cu privire la evidenţa contabilă în instituţiile publice”, aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor nr.93 din 19.07.2010 (în continuare – Instrucţiunea aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor nr.93 din 19.07.2010).

⁸ Instrucţiunea “Cu privire la evidenţa contabilă în contabilităţile centralizate din cadrul primăriilor satelor (comunelor), oraşelor”, aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor nr.94 din 19.07.2010 (în continuare – Instrucţiunea aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor nr.94 din 19.07.2010).

Contextul general privind exerciţiul bugetar

Execuţia de ansamblu a bugetului UAT mun.Bălţi pe anii 2011-2012 a înregistrat la venituri nivelul de 102,5% (274,9 mil.lei) şi, respectiv, de 104,3% (294,6 mil.lei), iar la cheltuieli nivelul de 99,5% (282,9 mil.lei) şi, respectiv, 98,2% (318,9 mil.lei), ca urmare nefiind realizate cheltuieli (în cifre absolute) de 1,2 mil.lei şi, respectiv, de 6,0 mil.lei. În rezultatul execuţiei, deficitul bugetar înregistrat la finele anilor 2011-2012 a constituit 8,0 mil.lei şi, respectiv, 24,3 mil.lei, sau cu 1,2 mil.lei şi, respectiv, 17,6 mil.lei mai mult faţă de nivelul aprobat. Totodată, la 31.12.2011 şi 31.12.2012, soldurile mijloacelor băneşti la conturile bugetului, la componenta de bază, au constituit 13,8 mil.lei şi, respectiv, 18,6 mil.lei, acestea fiind respectiv pe ani în creştere cu 4,8 mil.lei.

Analiza bugetelor UAT denotă că, în anii 2011-2012, o sursă importantă a veniturilor o constituie transferurile de la bugetul de stat, ponderea cărora în veniturile totale a atins, respectiv, 38,8% şi 24,2%. Totodată, în perioada menţionată, ponderea veniturilor proprii din totalul veniturilor (mijloacele speciale şi fondurile speciale) a constituit 61,2% şi, respectiv, – 75,8%, fiind într-o creştere nesemnificativă. Evoluţia ponderii veniturilor proprii (în anii 2007-2012) în totalul veniturilor (inclusiv mijloacele speciale, fondurile speciale şi granturile) relevă că, în 2012, acestea au înregistrat 75,8%, diminuîndu-se faţă de anul 2007 cu 11,3%. De menţionat că, pe fundalul reducerii veniturilor proprii, se atestă o dublare a ponderii transferurilor din bugetul de stat (în 2007 – 12,9%, în 2012 – 24,2%). În 2011, transferurile curente din bugetul de stat în bugetul municipal au constituit 99,1 mil.lei (sau 36,1% din totalul veniturilor), iar din bugetul municipal în bugetele UAT de nivelul I – 5,4 mil.lei. În anul 2012, transferurile curente din bugetul de stat au însumat 65,5 mil.lei (fiind în diminuare faţă de anul 2011 cu 33,6 mil.lei, sau cu 34%), iar către UAT de nivelul I – 5,0 mil.lei.

Potrivit dărilor de seamă ale IFS Bălţi privind încasarea veniturilor, impozitele/taxele, colectate pe teritoriul municipiului şi acumulate la componentele BPN, în 2011, au constituit 877,3 mil.lei, majorîndu-se faţă de anul precedent cu 84,4 mil.lei (+10,6%), iar, în 2012 – 1053,5 mil.lei, sau cu o creştere de 176,2 mil.lei (+20,0%) faţă de anul precedent. În cadrul componentelor BPN veniturile s-au repartizat în felul următor:

Datele prezentate în tabel relevă că, în anii 2011-2012, în BUAT au fost încasate 17,9% şi, respectiv, 20,1% din veniturile colectate pe teritoriul municipiului, cu o tendinţă de creştere în valori absolute. Astfel, în 2011, la BUAT au fost încasate venituri cu 24,7 mil.lei mai mari decît în 2010, iar, în 2012 – cu 54,6 mil.lei mai mult faţă de 2011.

Informaţii detaliate privind structura veniturilor şi cheltuielilor pe anii 2011-2012, precum şi evoluţia în dinamică a acestora sînt prezentate în Anexele nr.1, nr.2, nr.3 şi nr.4 la prezentul Raport.

În anii 2011-2012, cheltuielile de casă în total pe bugetele UAT (de nivelurile I şi II) din municipiu, comparativ cu indicii rectificaţi, au fost executate la nivel de 99,5% şi, respectiv, 98,2%. Se relevă că, din totalul cheltuielilor, 95,4% şi, respectiv 96,8% sînt cheltuieli curente, iar 4,6% şi, respectiv, 3,2% – cheltuieli capitale. Prin prisma clasificaţiei economice, în anul 2012, ponderea cea mai mare în totalul cheltuielilor bugetare revine celor destinate remunerării muncii şi plăţilor aferente – 48,5% (acestea fiind în scădere faţă de 2011 cu 0,8%), urmate de cheltuielile la art.113.00 “Plata mărfurilor şi serviciilor” – 23,9% (în scădere faţă de anul 2011 cu 1,5%.). Totodată, prin prisma clasificaţiei funcţionale, în 2012, ponderea cea mai mare revine cheltuielilor efective reflectate la grupa 06 “Învăţămînt” – 60,1% (acestea fiind în creştere faţă de anul 2011 cu 2,6%), la care gradul de realizare a constituit 97,2%.

Deşi, execuţia bugetară pe anii 2011-2012 s-a încheiat cu un sold de mijloace bugetare în sumă de 13,8 mil.lei şi, respectiv, de 18,6 mil.lei, în perioada de raportare nu au fost valorificate mijloacele financiare pe unele articole în parte în sumă totală de 7,1 mil.lei (1,1 mil.lei şi, respectiv, 6,0 mil.lei), din care cele mai semnificative nevalorificări fiind la grupele: 06 “Învăţământ” – 5,8 mil.lei (0,3 mil.lei şi 5,5 mil.lei); 01 “Serviciul de stat cu destinaţie generală” – 0,5 mil.lei (0,3 mil.lei şi 0,2 mil.lei); 8 “Cultură, artă, sport şi acţiuni pentru tineret” – 0,4 mil.lei etc.

La finele anului 2012, creanţele au înregistrat 0,07 mil.lei, acestea fiind cu 0,06 mil.lei mai mici faţă de anul precedent. Datoriile creditoare au însumat 17,1 mil.lei, fiind cu 0,9 mil.lei mai mari faţă de situaţia din 01.01.2012, din care 12,0 mil.lei (70%) sînt obligaţiile tranzitorii ale lunii decembrie pentru remunerarea muncii; 5,2 mil.lei (30%) – serviciile şi mărfurile prestate (energie electrică, apă şi canalizare, amenajare etc.), toate plăţile fiind curente.

Potrivit prevederilor legale⁹, autorităţile executive ale UAT asigură colectările depline şi în termenele stabilite ale veniturilor proprii. Cu toate că, în perioada audiată, în ansamblu veniturile bugetului mun.Bălţi au fost executate la nivelul programat, auditul constată, că există unele deficienţe în administrarea impozitelor, taxelor şi a altor venituri bugetare. În acest context se relevă majorarea restanţelor, în anii 2011-2012, către BPN (inclusiv către BUAT). Astfel, în anul 2011, restanţele către BPN au crescut cu 4,1 mil.lei faţă de anul 2010, inclusiv la BUAT – cu 0,3 mil.lei. În 2012, majorarea faţă de anul precedent a constituit 8,7 mil.lei şi, respectiv, 5,2 mil.lei, suma restanţelor neachitate la bugetele UAT fiind dublate faţă de anul 2011 (la 01.01.13 restanţele faţă de BUAT au constituit 10,4 mil.lei, din acestea 4,4 mil.lei fiind restanţele calculate de către un agent economic, care în 2013 a prezentat calcule privind diminuarea lor).

____________________

⁹ Art.35 alin.(6) din Legea nr.397-XV din 16.10.2003.

De menţionat că principala cauză, care a influenţat asupra creşterii restanţelor se explică prin diminuarea nivelului de achitare a impozitelor pe venit, pe proprietate etc., ceea ce denotă şi un nivel superficial de monitorizare de către AAPL a activităţii organelor responsabile de încasarea veniturilor bugetare.

Se relevă că Rapoartele privind execuţia bugetului municipal şi al primăriei s.Sadovoe pe anii 2011-2012 au fost aprobate cu întîrziere de 8 şi 13 zile şi, respectiv, de 64 şi 13 zile. Totodată, Raportul primăriei s.Elizaveta pe anul 2012 a fost aprobat cu întîrziere de 42 de zile faţă de prevederile legale¹⁰.

____________________

¹⁰ Art.29 din Legea nr.397-XV din 16.10.2003.

Obiectivele auditului, domeniul de aplicare şi metodologia sînt prezentate în Anexa nr.5 la prezentul Raport.

CONSTATĂRI, CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

OBIECTIVUL I: Au identificat şi administrat UAT veniturile bugetare în conformitate cu cadrul legal şi regulator aferent?

Estimările financiare, în materie de analiză şi prognoză fiscală, reduse preponderent la previziuni scontate, în lipsa bazei analitice corespunzătoare, au generat discrepanţe la prognoza veniturilor, neidentificarea integrală a impozitelor/taxelor şi respectiv rectificări considerabile la partea de venituri în subprocesul execuţiei bugetare.

Reieşind din atribuţiile care îi revin conform propriului Regulament, DGFE asigură aprecierea justă şi economic argumentată a veniturilor şi prognozelor acestora, precum şi cheltuielilor bugetare, inclusiv ale UAT de nivelul I. Totodată, DGFE este responsabilă de elaborarea proiectului bugetului municipal, formînd relaţiile interbugetare în raport cu bugetele UAT de nivelul I. Verificările efectuate denotă că, în pofida planurilor organizatorice de elaborare, prezentare şi examinare a propunerilor privind proiectul de buget municipal, acestea şi măsurile respective nu prevăd acţiuni concrete şi punctuale de interacţiune a autorităţilor de resort (mai cu seamă, de profil economic, financiar, statistic, administrare fiscală, cadastrală etc.) pentru o evaluare fundamentată a potenţialului economic, aferent formării bazei de impozitare în aspect teritorial şi sectorial (domenii de activitate). Totodată, deşi agenţilor economici li se solicită prezentarea informaţiilor de rigoare pentru evaluarea şi planificarea veniturilor, DGFE nu dispune de instrumentele necesare pentru a impune prezentarea acestora. De asemenea, nici organele statistice teritoriale nu deţin informaţii pentru fiecare UAT de nivelul I (oraşe şi sate), auditului şi DGFE fiindu-le prezentată informaţia în ansamblu pe municipiu, dar absolut neconcludentă. Astfel, dările de seamă statistice nu specifică locul desfăşurării activităţii de antreprenoriat, luîndu-se în considerare doar locul înregistrării agentului economic; nu conţin numărul integral al persoanelor implicate în cîmpul muncii etc. O asemenea situaţie s-a constatat şi referitor la datele furnizate de către IFS Bălţi şi DS, ambele cazuri fiind condiţionate de faptul, că dările de seamă (statistice şi fiscale) nu conţin date complete pentru fiecare subdiviziune a agentului economic, numărul salariaţilor, salariile acestora etc., ceea ce nu permite o divizare clară şi credibilă, pe localităţi, a activităţii de antreprenoriat. Totodată, metoda de evaluare utilizată de către Î.S. “Cadastru” nu asigură evaluarea bunurilor imobile la preţurile de piaţă, afectînd încasările la bugetele UAT.

Urmare celor menţionate, informaţiile IFS Bălţi, DS, OCT Bălţi cît şi cele existente în sistemul informaţional al SFS şi Î.S. “Cadastru”, nu au fost aplicabile în subprocesul de estimare a veniturilor pasibile încasării în bugetele UAT.

Auditul relevă că, în absenţa cadrului metodologic, planificarea veniturilor este lăsată la discreţia AAPL, în consecinţă fiind susţinut un fenomen de denaturare şi subestimare permanentă a veniturilor BUAT, ceea ce duce la supradimensionarea neîntemeiată a transferurilor din contul bugetelor de alt nivel şi, implicit, generează riscuri în ansamblu pe sistemul bugetar.

Exerciţiul bugetar al mun.Bălţi pentru anii 2011-2012 s-a încheiat cu realizarea veniturilor în raport de 110,1% şi, respectiv, 107,7% faţă de indicii aprobaţi. Astfel, în 2011, prognoza încasărilor în bugetul UAT a fost depăşită cu 25,2 mil.lei, iar, în 2012, respectiv, cu 21,1 mil.lei. Situaţia privind realizarea indicilor stabiliţi pentru sursele principale ale veniturilor proprii denotă că, în 2011-2012, gradul de realizare a acestora a variat semnificativ faţă de planul aprobat. În 2011, depăşirea indicatorilor bugetar-fiscali rectificaţi a fost înregistrată la 30 de categorii de impozite/taxe şi la alte venituri locale în sumă totală de 22,3 mil.lei, iar, în 2012, respectiv, la 28 de categorii în sumă totală de 31,5 mil.lei. Totodată, în 2011, la 12 categorii de impozite /taxe şi la alte venituri locale nu au fost acumulate mijloace în sumă totală de 1,8 mil.lei, iar în 2012, respectiv, la 16 categorii în sumă totală de 12,7 mil.lei. Decalajul dintre cifrele stabilite şi cele efectiv realizate relevă existenţa derapajelor în subprocesul de evaluare şi prognozare a veniturilor, ceea ce se exprimă prin absenţa şi/sau relevanţa bazei de date concludente şi veridice privind baza de impozitare. Această stare de lucruri denotă preocupări neadecvate în materie de identificare şi evaluare a potenţialului economic disponibil, neimplicarea şi lipsa de interacţiune dintre autorităţile de resort (economico – financiare, fiscale, statistice, cadastrale etc.). Astfel, evaluarea subprocesului de estimare şi administrare a veniturilor UAT pe unele impozite/taxe a constatat:

♦ Privitor la impozitele pe venit

Urmare a unui cadru neconform de monitorizare a potenţialului economic şi de evaluare neautentică a bazei impozabile, autorităţile de resort au subestimat veniturile din impozitele pe venit cu minimum 31,3 mil.lei. Pentru argumentarea celor expuse menţionăm următoarele.

◊ Modalitatea de estimare/prognozare a veniturilor bugetare din impozitul pe venit din salariu (cap.111/01) necesită îmbunătăţiri esenţiale. Astfel, datele prezentate DGFE de către IFS Bălţi şi DS nu au permis o evaluare autentică a veniturilor din impozitul pe venit din salariu. Ca urmare, în perioada audiată, în cadrul estimărilor bazei de impozitare a venitului menţionat, DGFE s-a bazat doar parţial pe datele DS şi IFS (de remarcat că, la solicitarea DGFE, IFS nu a prezentat probe la acest capitol pentru anul 2011), fiind utilizate doar numărul mediu incomplet de salariaţi (calcularea salariului mediu), iar pentru celelalte date – privind repartizarea numărului salariaţilor după mărimea venitului obţinut şi fondul de remunerare a muncii acestora, nefiind prezentate auditului fundamentările de rigoare. Astfel, conform calculelor DGFE, înaintate MF în 2010, suma estimată a impozitului pe venit din salariu pentru anul 2011 a constituit 88,5 mil.lei. În urma verificărilor suplimentare, MF a ajustat potenţialul local la venitul respectiv la suma de 92,4 mil.lei (sau cu 3,9 mil.lei mai mult), însă, prin Decizia CMB (nr.14/2 din 09.12.2010) şi deciziile consiliilor locale de nivelul I, venitul respectiv a fost aprobat în sumă totală de 89,5 mil.lei, sau cu o diminuare de 2,9 mil.lei faţă de recomandarea MF. Pentru 2012 încasările la impozitul respectiv au fost evaluate în sumă de 104,5 mil.lei, MF la rîndul său propunînd acest indice la venit în sumă de 114,0 mil.lei (cu 9,5 mil.lei mai mult faţă de evaluarea UAT). Totodată, pentru anul 2012, UAT a aprobat 104,5 mil.lei, sau cu o diminuare faţă de cifra recomandată de MF de 9,5 mil.lei. De menţionat că, urmare a corelării bugetului municipal prevederilor bugetului de stat, veniturile la impozitul respectiv pe anul 2011 au fost rectificate spre majorare faţă de cifra prognozată cu 11,4 mil.lei. În 2011, executarea reală la impozitul respectiv a constituit 104,2 mil.lei, sau cu o depăşire de 10,9 mil.lei faţă de cifra aprobată de UAT, iar în 2012, respectiv, 116,5 mil.lei, ceea ce este cu 12,0 mil.lei mai mult, faţă de cifra aprobată. Totodată, auditul, luînd în calcul numărul persoanelor apte de muncă în mun.Bălţi în perioada 2009-2010 (conform datelor DS), salariile medii şi facilităţile utilizate de DGFE în cadrul elaborării bugetelor pentru anii 2011-2012 şi estimînd posibilităţile de acumulare a impozitului respectiv, a obţinut un potenţial de circa 214,8 mil.lei (2011 – 99,8 mil.lei; 2012 – 115,0 mil.lei), ceea ce este cu 21,8 mil.lei mai mult, comparativ cu evaluarea DGFE şi cu 17,1 mil.lei mai mult decît indicii aprobaţi de CMB.

Referitor la colectarea impozitului respectiv, auditul relevă că informaţiile interne ale IFS permit verificarea obligaţiilor fiscale ale contribuabililor – persoane fizice, numai în privinţa impozitului pe venit, reţinut din plăţile salariale, prin confruntarea informaţiilor prezentate. Totodată, verificarea plenitudinii şi corectitudinii declarării veniturilor persoanelor fizice, provenite din tranzacţiile de vînzare/schimb a activelor de capital (bunuri imobiliare, terenuri, acţiuni), este foarte dificilă şi nu poartă un caracter sistemic, dat fiind că autoritatea fiscală nu dispune şi nu operează cu relevanţă informaţiile conexe (notari, firme de brokeraj, activităţi individuale etc.), care ar permite evaluarea obligaţiilor fiscale. Astfel, procedurile de planificare bugetară în cadrul DGFE s-au redus, mai cu seamă, la actualizarea realizărilor efective şi scontate, neaplicînd instrumente analitice pentru formularea unor ţinte credibile şi mobilizatoare. Totodată, şi execuţia veniturilor la acest capitol relevă un decalaj dintre cifrele stabilite şi cele realizate, ceea ce denotă existenţa derapajelor în subprocesul de evaluare şi prognozare, condiţionate de lipsa unor date concludente privind materia şi baza de impozitare. În acest context se exemplifică că, la calcularea impozitului respectiv pe anii 2011-2012, nu a fost luat în calcul numărul real de salariaţi, care ar fi putut fi posibili de a fi remuneraţi, numărul mediu al acestora fiind diminuat cu 4,5 mii de persoane şi, respectiv, cu 3,8 mii de persoane. Acest fapt a condiţionat diminuarea prognozei la venituri, argumentul fiind confirmat şi de MF, care a recomandat prognoza respectivă în cifre mai mari, faţă de prognoza prezentată de DGFE, cu 13,4 mil.lei.

Cele expuse mai sus au avut ca impact: diminuarea calculelor aprobate, faţă de executarea reală a impozitului pe venit din salariu cu suma de 23,0 mil.lei (în anul 2011 – 11.0 mil.lei; în anul 2012 – 12,0 mil.lei), fapt care a dus la stabilirea incorectă a relaţiilor interbugetare de susţinere financiară a teritoriului cu sumele respective; efectuarea rectificărilor la buget pe parcursul anului în sumă de 10,6 mil.lei (în anul 2011 – 6,6 mil.lei; în anul 2012 – 4,0 mil.lei), în baza veniturilor real executate. Situaţia respectivă a fost cauzată de lipsa bazei impozabile, bazată pe date relevante la acest tip de impozit, fapt ce nu a permis respectarea deplină a prevederilor Notelor metodologice¹¹ şi lipsa unei conlucrări eficiente dintre primăria Bălţi, IFS şi DS.

____________________

¹¹ Notele metodologice privind elaborarea de către autorităţile administraţiei publice locale a proiectelor de buget pe anii 2011-2012, elaborate de către Ministerul Finanţelor (în continuare – Notele metodologice).

◊ Estimarea impozitului pe venitul aferent tranzacţiilor de predare în posesie, sau folosinţă a proprietăţii imobiliare (cap.111.05), este efectuată în lipsa unor probe relevante, iar discrepanţa executării veniturilor faţă de estimarea acestui tip de impozit confirmă o evaluare incompletă şi neveridică.

Atît DGFE, cât şi AAPL de nivelul I nu au manifestat prudenţa respectivă în determinarea bazei de impozitare a părţii de venituri pe anii 2011-2012, la cap.111.05 “Impozit pe venitul aferent operaţiunilor de predare în posesie/sau folosinţă a proprietăţii imobiliare”. Reieşind din faptul, că procedurile de planificare bugetară în cadrul DGFE s-au redus la ajustări în funcţie de realizările anilor precedenţi, nedispunînd de baza şi obiectul impozabil la acest tip de impozit, atît în 2011, cît şi în 2012, în lipsa unor probe argumentate, în anul 2011 bugetul a suportat rectificări spre micşorare cu 32,9 mii lei (66% faţă de cifra aprobată), iar în 2012 – spre majorare cu 37,5 mii lei (375% faţă de cifra aprobată). Aceste deficienţe au avut ca impact subestimarea, precum şi diminuarea nejustificată a impozitului respectiv, efectul fiind stabilirea incorectă a relaţiilor interbugetare de susţinere financiară a teritoriului.

◊ Modalitatea de evaluare/prognozare a veniturilor din alte impozite pe venit (cap.111/09) necesită îmbunătăţiri esenţiale.

În anii 2011-2012, în cadrul elaborării bugetelor, DGFE nu a estimat baza fiscală şi nu a prognozat veniturile la capitolul respectiv. Totodată, în cadrul corelării bugetului au fost aprobate venituri, bazîndu-se pe datele executării scontate, în lipsa bazei şi a obiectului impozabil. În perioada menţionată, executarea reală a acestui impozit a constituit 2,5 mil.lei şi, respectiv, 3,2 mil.lei, ceea ce este cu 1,2 mil.lei mai mult decît cifra aprobată.

◊ Veniturile provenite din impozitul pe venitul din activitatea de întreprinzător şi din dividende (cap.111/20 şi cap.111/22) au fost subestimate.

Prognozarea veniturilor bugetare, provenite din sursele nominalizate, se practică în funcţie de evoluţia încasărilor în perioadele precedente, cu anumite actualizări/indexări, din considerente de insuficienţă de date relevante privind planurile de afaceri. Astfel, în anii 2010, 2011 şi 2012, conform datelor IFS Bălţi, la sursele nominalizate, de către agenţii economici au fost declarate spre achitare venituri în sumă totală, respectiv de 8,2 mil.lei, 10,7 mil.lei şi 14,7 mil.lei. Prin urmare, eventualele venituri luate în calcul la formarea bugetelor pentru anii 2011-2012, în nici un caz nu puteau fi considerate inferioare celor efectiv realizate. Realmente, DGFE a propus spre aprobare indici la nivel de 59,7% (în anul 2011) şi 28% (în anul 2012), executarea reală a veniturilor din impozitele respective, în anii menţionaţi, fiind în sumă de 20,0 mil.lei, sau cu 13,0 mil.lei mai mult decît cifra aprobată.

♦ Privitor la impozitele pe proprietate

Primăria mun.Bălţi, organele fiscale şi cadastrale nu au depus efort suficient la calcularea şi colectarea completă a impozitelor pe proprietate, astfel neasigurînd o evaluare credibilă a bazei impozabile pentru identificarea rezervelor evidente. Totodată, monitorizarea ineficientă a procesului de evaluare şi colectare a veniturilor, precum şi lipsa unor proceduri ale controlului intern au determinat nerealizarea conformă a veniturilor din impozitele menţionate.

Pentru argumentarea celor expuse se exemplifică că, în anul 2011, încasările din impozitele funciar şi pe bunurile imobiliare în bugetele UAT au fost la nivelul aprobat (5,3 mil.lei). Totodată, în anul 2012, realizarea veniturilor din sursa menţionată a fost la nivelul de 96,7% (planificat – 6,1 mil.lei; executat – 5,9 mil.lei). Decalajul la executarea impozitelor pe proprietate de la 57,8% pînă la 179,6%, s-a datorat aprobării în buget a unor încasări irelevante, o cauză fiind şi lipsa unui registru complet al deţinătorilor de bunuri imobiliare în UAT, cu indicarea valorii evaluate sau neevaluate (costului acestora), persoanelor şi bunurilor care sînt scutite de achitarea impozitului etc. Astfel, auditul relevă la capitolul respectiv un şir de incertitudini, care afectează evaluarea şi executarea veniturilor. Pentru elucidarea celor expuse, se exemplifică următoarele:

◊ Reieşind din informaţia prezentată auditului, Î.S. “Cadastru” nu dispune de o informaţie exhaustivă, ce ar permite o evaluare corespunzătoare a bazei de impozitare pentru impozitul pe bunurile imobile. Astfel, Î.S. “Cadastru” nu deţine o informaţie sistematizată privind costul total al bunurilor imobile neevaluate în scopuri fiscale, nu dispune de o sinteză concludentă a datelor privind numărul de bunuri imobile care nu au fost evaluate, auditului fiindu-i prezentat doar costul bunurilor estimate. Totodată, urmare a confruntării informaţiei Î.S. “Cadastru” privind valoarea estimată a bunurilor imobiliare cu valoarea acestora, utilizată de către DGFE (informaţia IFS) în cadrul prognozării impozitelor pe proprietate pentru anul 2011, s-a constatat subevaluarea, de către DGFE, a veniturilor din sursa nominalizată, cu 0,6 mil.lei.

Se atestă că metoda utilizată de către Î.S. “Cadastru” la evaluarea bunurilor imobile nu asigură ajustarea la preţurile de piaţă, ca urmare fiind afectate încasările la bugetele UAT. Deşi, conform prevederilor art.279 alin.(5) din Codul fiscal¹², reevaluarea bunurilor imobiliare se cere a fi efectuată de către organele cadastrale teritoriale o dată la 3 ani, iar conform art.285 alin.(1) din acelaşi cod, ARFC este responsabilă de a prezenta anual IFPS informaţia cu privire la fiecare obiect şi subiect al impunerii cu impozitul pe bunurile imobiliare, evaluarea apartamentelor, în mun.Bălţi, în scopul impozitării a fost efectuată 9 ani în urmă (în 2004); a caselor de locuit în localităţile urbane – cu 8 ani în urmă (în 2005); a garajelor – în anii 2006-2007; a altor imobile şi terenuri – în anii 2007-2010. În acest sens se menţionează că, potrivit Raportului auditului implementării Programului de stat de creare a cadastrului bunurilor imobile în anii 2008-2009¹³, valoarea bunurilor imobiliare din mun.Bălţi, evaluată în scopuri fiscale, este semnificativ diminuată faţă de valoarea de piaţă a acestora. În acelaşi timp, la administrarea impozitului pe bunurile imobiliare, atît AAPL, cît şi autorităţile fiscale nu apreciază gradul de relevanţă a bazei impozabile faţă de conjunctura pieţei. Prin urmare, atît această situaţie, cît şi faptul că bunurile imobiliare nu au fost reevaluate corespunzător de către Î.S. “Cadastru”, a influenţat creşterea decalajului dintre valoarea estimată şi preţurile de piaţă, efectul fiind diminuarea veniturilor bugetare rezultate din proprietate.

____________________

¹² Legea nr.1163-XIII din 24.04.1997 “Codul fiscal” (în continuare – Codul fiscal).

¹³ Aprobat prin Hotărîrea Curţii de Conturi nr.8 din 09.02.2011 “Privind Raportul auditului implementării Programului de stat de creare a cadastrului bunurilor imobile în anii 2008-2009”.

◊ Din motivul că DGFE nu dispune de o sinteză concludentă a datelor privind obiectele şi subiecţii impunerii asupra bunurilor imobile şi valorile impozabile ale acestora, potenţialul economic la aceste venituri în mun.Bălţi a fost subevaluat. Astfel, probele de audit denotă că, în cadrul elaborării prognozei bugetului pentru anul 2012, DGFE a utilizat informaţia IFS. Urmare a contrapunerii informaţiilor din formularele IFS (CF 1 – pentru persoane fizice; CF 21 – pentru persoanele juridice; CF 20 – perfectat separat referitor la persoanele fizice şi juridice), s-au constatat discrepanţe semnificative. Astfel, pornind de la faptul că, potrivit pct.1 din anexa nr.2 la Legea nr.1056-XIV din 16.06.2000¹⁴ “impozitul pe clădirile şi construcţiile cu destinaţie agricolă, precum şi pe alte bunuri imobiliare, neevaluate de către organele cadastrale teritoriale conform valorii estimate, pentru persoanele juridice şi fizice, care desfăşoară activitate de întreprinzător se stabileşte în mărime de 0,1 la sută din valoarea de bilanţ a bunurilor imobiliare pe perioada fiscală”, urmare verificării informaţiei referitor la 12 întreprinderi din municipiu, sau 28,5% din valoarea imobilelor persoanelor juridice din Bălţi (privind baza impozabilă conform datelor OCT, datelor bilanţurilor contabile prezentate de către DS şi datelor IFS (formularul CF 20)), s-a constatat că, potrivit dărilor de seamă financiare ale entităţilor, baza impozabilă constituie 641,3 mil.lei, impozitul calculat urmînd a fi de 0,6 mil.lei. Totodată, conform formularului CF 20, valoarea impozabilă a imobilelor celor 12 întreprinderi constituie 338,9 mil.lei, impozitul calculat urmînd a fi de 0,3 mil.lei, ceea ce relevă o diferenţă a valorii imobilelor de 302,4 mil.lei şi a mărimii impozitului, respectiv, de 0,3 mil.lei. Cele expuse denotă că, în cadrul estimărilor impozitelor pe bunurile imobiliare pentru perioada 2011-2012, DGFE s-a călăuzit de date incomplete, nu a analizat la justa valoare datele entităţilor a căror patrimoniu nu a fost evaluat de către OCT. Ca urmare, pentru anul 2011, DGFE a aprobat venituri din impozitul pe bunurile imobiliare ale persoanelor juridice în sumă de 304,5 mii lei, fiind precizate la suma de 612,1 mii lei şi executate în sumă de 672,4 mii lei (221,0% faţă de aprobat). Totodată, în anul 2012, au fost aprobate venituri din sursa nominalizată în sumă de 2,8 mii lei, precizate la suma de 593,5 mii lei şi executate în sumă totală de 594,6 mii lei (sau la nivelul de 21235,7% faţă de aprobat).

____________________

¹⁴ Legea nr.1056-XIV din 16.06.2000 “Pentru punerea în aplicare a titlului VI din Codul fiscal”.

În contextul celor menţionate se relevă, că lipsa unor date concludente privind obiectele şi subiecţii impunerii asupra bunurilor imobile au cauzat estimări diminuate la impozitul respectiv.

◊ Deşi, exerciţiul bugetar 2011-2012 s-a încheiat cu deficit, iar baza impozabilă a bunurilor imobiliare din cadrul fondului locativ în municipiu este semnificativ diminuată ca urmare a nereevaluării acestuia pe parcursul ultimilor 9 ani, CMB a stabilit o cotă minimă de impunere (0,02% şi, respectiv, 0,05%), astfel neidentificînd posibilitatea de a obţine venituri suplimentare.

OCT Bălţi a informat auditul că “ce ţine de relevanţa bazei impozabile, în raport cu conjunctura pieţei (pînă la finalizarea implementării noului sistem de evaluare în scopul impozitării), aceasta poate fi ajustată prin revizuirea cotei de impozitare prin prisma art.280, alin.(1), lit.a¹) din Codul fiscal”. În acest sens, auditul a contrapus veniturile pasibile încasării în perioada 2011-2012, reieşind din aplicarea cotelor minime şi maxime, faţă de baza efectivă impozabilă a fondului locativ în mun.Bălţi (valoarea căruia din anul 2004 nu mai corespunde valorii rezonabile de piaţă). Urmare a calculelor efectuate, auditul relevă că, în perioada audiată, AAPL din mun.Bălţi nu au utilizat posibilităţile de a obţine venituri suplimentare din impozitul pe bunurile imobiliare de la persoane fizice de circa 16,2 mil.lei şi, respectiv, 17,6 mil.lei.

◊ Se cere nu numai sporirea responsabilităţii AAPL privind evidenţa cantitativ-valorică şi cadastrarea fondului imobilelor în scopul impozitării, dar, de asemenea este necesar a atrage atenţia la lipsa de preocupare punctuală a tuturor autorităţilor publice locale, pentru colectarea în termenele prescrise a sumelor calculate. Astfel, în anii 2010, 2011 şi 2012, restanţele la impozitele pe proprietate au avut o tendinţă stabilă de creştere, constituind, respectiv, 0,5 mil.lei, 0,6 mil.lei şi 1,5 mil.lei, înregistrînd la finele anului 2012 o creştere de 2,8 ori faţă de situaţia din 01.01.2011, pe cînd calcularea acestora s-a majorat numai de 1,6 ori. Un factor important care a cauzat majorarea restanţelor este inactivitatea, în 2012, a serviciului respectiv, care are sarcina să asigure acumularea veniturilor locale, rezultate din proprietate. Se relevă că, urmare a neîndeplinirii prevederilor legale, conform cărora, începînd cu 01.01.2012, atribuţiile Serviciului de colectare a impozitelor şi taxelor locale au fost transferate din componenţa IFS către primăria mun.Bălţi (care, pe parcursul anului 2012, nu a creat serviciul respectiv), administrarea impozitului pe bunurile imobiliare ale persoanelor fizice, în 2012, practic nu a fost efectuată. În consecinţă, de rînd cu majorarea semnificativă a restanţelor la capitolul nominalizat, planul aprobat pentru anul 2012 a fost îndeplinit la nivel de 64,0%, sau nu au fost colectate venituri în sumă totală de 1,3 mil.lei.

◊ AAPL din mun.Bălţi nu au întreprins măsurile de rigoare în vederea impozitării regulamentare a bunurilor imobiliare în construcţie aflate la o etapă de finisare de 50% şi mai mult. Astfel, deşi conform art.278 din Codul fiscal, obiectul impunerii cu impozitul pe bunurile imobiliare sînt construcţiile aflate la o etapa de finisare de 50% şi mai mult, AAPL nu în toate cazurile ţin evidenţa acestora, respectiv şi Î.S. “Cadastru” nu efectuează evaluarea lor în scopuri fiscale, iar IFS nu le impozitează. Totodată, auditul relevă lipsa unor acte normative în scopul implementării prevederilor respective din Codul fiscal, precum şi a unei instituţii abilitate cu stabilirea gradului de finisare a construcţiei în acest scop. Urmare a verificărilor efectuate pe un eşantion de 11 construcţii nefinalizate, începute cu mai mult de 3 ani în urmă (cu grad înalt de execuţie), auditul a identificat 2 construcţii neînregistrate la OCT Bălţi şi neevaluate în scopuri fiscale, ceea ce determină riscul necalculării şi neîncasării impozitului respectiv la circa 18% din construcţiile nefinalizate din oraş.

◊ Auditul relevă că planificarea încasărilor impozitului funciar s-a efectuat fără a ţine cont, în mare măsură, de baza impozabilă (suprafaţa terenurilor şi/sau valoarea estimată a acestora). Astfel, primăria s.Elizaveta a indicat suprafeţele terenurilor impozabile mai mici, ca situaţia reală a acestora, iar indicii la impozitul funciar (cap.114.01-114.07) în prognoza bugetului UAT denotă diferenţe semnificative cu datele Cadastrului UAT de nivelul I. Iregularităţile la componenta menţionată s-au format atît ca rezultat al neincluderii în prognoza bugetului local a suprafeţelor de teren agricol impozabile, cît şi a diminuării indiciilor calitativi (bonitatea solurilor). Prin urmare, recalcularea veniturilor din impozitul funciar la terenurile cu destinaţie agricolă (cap.114.01-114.07), incluse în prognoza bugetară pe anii 2011-2012, a identificat diminuări cu 30,4 mii lei şi, respectiv, cu 40,2 mii lei. Suplimentar celor expuse mai sus, urmare a analizei Cadastrului funciar al primăriei s.Elizaveta, s-au constatat multiple date eronate privind destinaţia terenurilor. Astfel, grădinile cu o suprafaţă totală de 230,2 ha (cota 100 lei/ ha) au fost reflectate ca loturi auxiliare, iar loturile auxiliare cu suprafaţa totală de 363,25 ha – ca grădini; 28 ha de drumuri (din care – 14,5 ha drumuri de cîmp) au fost reflectate la cap. “Terenuri cu destinaţie agricolă” (col.31 “Străzi şi pieţe”); 270,7 ha terenuri cu destinaţie agricolă (reflectate ca pîrloagă) în calculul impozitului funciar la prognoza pe anii 2011-2012 nu au fost incluse, însă, efectiv, impozitul pentru acestea se calculează şi se achită.

Cele relatate au cauzat introducerea eronată a suprafeţei terenurilor în Cadastrul funciar al municipiului, fapt care a lipsit DGFE de cifre veridice pentru evaluarea bazei impozabile, toate acestea invocînd o neconlucrare între serviciul evidenţă contabilă al primăriilor cu serviciul funciar, efectul fiind afectarea procesului de estimare/prognozare a veniturilor bugetare.

◊ Suplimentar celor expuse, auditul relevă existenţa unor factori obiectivi şi subiectivi care au determinat neîncasarea integrală a impozitelor pe proprietate. Astfel, conform art.277 alin.(1) lit.b) din Codul fiscal, pentru bunurile imobiliare ale AAPL, transmise în arendă sau locaţiune, subiecţi ai impunerii sînt arendaşii sau locatarii. Lipsa conlucrării instituţionale între APL, IFS şi OCT în scopul constituirii bazei relevante de date privind terenurile şi bunurile imobiliare proprietate publică transmise în arendă sau locaţiune, a cauzat neacumularea veniturilor (în anul 2012) numai de la impozitul pe bunurile imobiliare (118 terenuri cu suprafaţa de 7,3 ha transmise în arendă) de circă 21,6 mii lei. Totodată, urmare a verificării selective privind corectitudinea calculării impozitului pe bunurile imobiliare ale persoanelor fizice, neînregistrate în calitate de întreprinzători, pentru anul 2011 (30 de obiecte), s-a constatat că, în pofida faptului că IFS avea identificate toate elementele necesare impunerii (subiectul, obiectul şi baza impozabilă), acesta nu a inclus în baza de date pentru impozitare 21 de obiecte (70% din total). Ca urmare, suma impozitului necalculat pentru anul 2011 a constitut 2,1 mii lei.

♦ Privitor la impozitele interne pe mărfuri şi servicii

În perioada supusă auditării, AAPL ale UAT din mun.Bălţi au demonstrat un management necorespunzător al veniturilor din impozitele interne pe mărfuri şi servicii.

◊ Sînt necesare îmbunătăţiri ale mecanismului de monitorizare a prestării serviciilor de transport auto de călători, iar lipsa unui control corespunzător în asigurarea acestui proces lipseşte bugetul municipal de venituri semnificative.

Conform prevederilor Regulamentului aprobat prin decizia CMB nr.10/8 din 21.12.2006¹⁵, responsabil pentru executarea prescripţiilor acestuia a fost desemnată Direcţia gospodăriei comunale. Totodată, conform explicaţiilor DGC, primăria nu a dispus de informaţii privind agenţii economici care au prestat servicii de transport în regim de taxi în perioada 2011-2012. Deşi potrivit pct.60 din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.854 din 28.07.2006¹⁶ organizarea transporturilor în regim de taxi se efectuează de către AAPL, DGC nu a confirmat (la solicitarea echipei de audit) numărul mijloacelor de transport şi al agenţilor economici care au prestat servicii auto de călători în regim de taxi în anii 2009-2012, ca cauză invocînd excluderea, prin decizia CMB nr.3/14 din 28.07.2011, a prescripţiei privind monitorizarea de către AAPL a activităţii agenţilor economici în domeniu şi eliberarea către aceştia a certificatelor respective de conformitate. Totodată, urmare a explicaţiilor DGC, responsabili de respectarea condiţiilor de transportare a pasagerilor sînt organele afacerilor interne, iar de respectarea disciplinei financiare şi de încasarea veniturilor – IFS, ceea ce nu oferă claritate privind rolul DGC în acest scop.

____________________

¹⁵ Regulamentul transporturilor auto de călători şi bagaje, aprobat prin decizia CMB nr.10/8 din 21.12.2006.

¹⁶ Regulamentul transporturilor auto de călători şi bagaje, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.854 din 28.07.2006.

DGC nu a prezentat auditului o informaţie argumentată, pentru perioada anilor 2011-2012, privind numărul unităţilor de transport de pînă la 8 locuri, care prestează servicii de transport în regim de taxi. Totodată, în cadrul elaborării bugetelor pentru anii 2011-2012, DGC a prezentat DGFE date contradictorii. Astfel, a indicat un număr mediu de transport public (8 locuri) de 141 şi respectiv 250 de autoturisme, ceea ce reprezintă o bază de calcul de pînă la 0,7 mil.lei şi 1,2 mil.lei (conform cotei aprobate de către CMB). În acelaşi timp, probele de audit denotă discrepanţe semnificative asupra numărului de mijloace de transport, utilizate de către diferite APL în scopul prestării serviciilor de călători. Astfel, reieşind din datele DGC, DS şi din numărul de licenţe eliberate în 2011, numărul mijloacelor de transport (8 locuri) a variat considerabil, fiind, respectiv, de 140, 150 şi 270 de mijloace (s-a constatat, că în 2011 au fost eliberate de 2 ori mai multe licenţe decît numărul mijloacelor de transport, conform datelor DGC). La rîndul lor, agenţii economici transportatori, în anii 2010, 2011 şi 2012, au raportat către IFS un număr de mijloace de transport de, respectiv 229, 145 şi 107 unităţi, numărul acestora fiind în continuă descreştere. Totodată, conform informaţiei IFS, la finele anilor 2010-2012, numărul aparatelor de casă, înregistrate de transportatorii auto de călători în regim de taxi (de pînă la 8 locuri), au constituit, respectiv, 303, 330 şi 372 unităţi, ceea ce depăşeşte cu mult media numărului mijloacelor de transport, raportate de agenţii economici către IFS (în 2011 – de peste 2,3 ori; în 2012 – de 3,5 ori). În contextul celor expuse, se relevă că în mun.Bălţi se menţine un risc sporit de subevaluare şi neîncasare a veniturilor din taxa pentru prestarea serviciilor de transport auto de călători, estimate de audit la circa 1,8 mil.lei, cauza fiind lipsa unei performanţe în monitorizarea şi colectarea veniturilor bugetare în cadrul AAPL, implicate în acest proces. Astfel, absenţa unei preocupări constante în materie de identificare şi evaluare a potenţialului economic disponibil, neimplicarea şi lipsa de interacţiune dintre autorităţile de profil (economice, financiare, fiscale şi statistice) au ca impact neimpozitarea şi respectiv neîncasarea unor venituri bugetare semnificative. Totodată, lipsa unui cadru regulator de interacţiune eficientă cu IFS, care ar permite AAPL din mun.Bălţi să monitorizeze numărul efectiv al mijloacelor de transport (cu pînă la 8 locuri), poate favoriza apariţia riscului de transportare ilicită a călătorilor (bagaje) şi neîncasarea taxelor locale, aprobate în buget. În acest context se menţionează şi despre neachitarea restanţelor agenţilor economici la taxa respectivă (la 31.12.2011 – 306,3 mii lei; la 31.12.2012 – 309,8 mii lei).

În concluzie se atestă că în mun.Bălţi lipseşte un mecanism relevant de evidenţă a transportatorilor de călători cu mijloace de transport public de pînă la 8 locuri, astfel fiind necesară impunerea şi implementarea noilor instrumente de control din partea AAPL, organelor afacerilor interne şi fiscale, în contextul situaţiei create pentru a reduce nivelul evaziunii fiscale.

◊ Sistemul de administrare a taxelor din amplasarea publicităţii exterioare este afectat de unele iregularităţi, impactul fiind neaprobarea veniturilor respective la buget pe anii 2011-2012, în sumă totală de 2,4 mil.lei, cauzate, în principal, de sistemul de control insuficient privind monitorizarea veniturilor din partea autorităţilor locale şi a imperfecţiunii cadrului legal.

În 2011-2012, veniturile din taxa pentru amplasarea publicităţii exterioare au fost aprobate în sumă, respectiv, de 1,7 mil.lei şi de 1,8 mil.lei, acestea fiind executate în sumă de 1,9 mil.lei (113%) şi, respectiv, de 1,7 mil.lei (94%). La elaborarea şi aprobarea bugetelor locale pentru anii 2011-2012, DGFE a utilizat informaţiile oferite de către Direcţia arhitectură şi construcţii privind lista panourilor publicitare existente, datele privind executarea scontată a bugetelor UAT la aceste venituri etc. Totodată, se relevă că primăria Bălţi nu şi-a exercitat corespunzător atribuţiile, stipulate în Regulamentul intern cu privire la publicitatea exterioară, ceea ce a cauzat o subestimare a bazei fiscale la taxa respectivă. Astfel, pronosticul bugetar a fost elaborat în lipsa informaţiei complete privind baza de impozitare relevantă a acestora; fără asigurarea unei conlucrări eficiente între primărie şi IFS pentru determinarea numărului real al subiecţilor impunerii şi a taxei corespunzătoare spre achitare; fără elaborarea şi implementarea unor proceduri eficiente ale controlului intern. Astfel, conform art.290 din Codul fiscal, subiecţii impunerii cu taxa respectivă sînt persoanele juridice sau fizice înregistrate în calitate de întreprinzător, care plasează şi/sau difuzează informaţii publicitare. Probele de audit acumulate (inclusiv prin inventarierea pe teren a panourilor publicitare amplasate în mun.Bălţi) denotă că veniturile aprobate de CMB pentru anii 2011-2012 au avut o bază de calcul, respectiv, de 2,9 mil.lei şi de 3,0 mil.lei, estimarea veniturilor la acest capitol fiind diminuată, în perioada menţionată, cu circa 2,4 mil.lei (cîte 1,2 mil.lei anual). Prin urmare, contrar normelor regulamentare şi în lipsa unor proceduri bine determinate privind controlul intern, AAPL nu au organizat o monitorizare conformă a legalităţii amplasării obiectelor de publicitate exterioară, iar IFS, responsabil de acumularea veniturilor respective, nu şi-a îndeplinit corespunzător atribuţiile. Totodată, în urma testării legalităţii amplasării obiectelor de publicitate exterioară, efectuată de către responsabilii din cadrul DAC, s-a constatat că, în contradicţie cu prevederile Legii cu privire la publicitate¹⁷, Codului fiscal şi Regulamentului intern cu privire la publicitatea exterioară, la situaţia din 01.11.2011, 25 de subiecţi ai impunerii, în lipsa autorizării corespunzătoare, au amplasat pe străzile mun.Bălţi 60 obiecte de publicitate exterioară cu o suprafaţă totală de 992 m², pentru care taxa respectivă ar fi trebuit să însumeze în total 0,3 mil.lei (pentru anul 2012 o astfel de informaţie nu a fost prezentată). De asemenea, urmare a confruntării datelor IFS, Trezoreriei şi din rapoartele DAC, s-a constatat că unele plăţi ale agenţilor economici (0,2 mil.lei) sînt înregistrate la conturile trezoreriale, plătitorii acestora nefiind reflectaţi în rapoartele DAC, ceea ce confirmă monitorizarea insuficientă şi raportarea neveridică a situaţiei privind publicitatea autorizată. În acelaşi context se relevă că AAPL din mun.Bălţi au întreprins unele măsuri, inclusiv de înştiinţare a autorităţilor de resort (IFS, organele afacerilor interne, alte instituţii publice) în vederea întreprinderii măsurilor de rigoare în contracararea fenomenului de eschivare a contribuabililor de la obligaţiunile de respectare a procedurii de autorizare şi achitare a plăţilor bugetare, acestea finalizîndu-se fără rezultate.

____________________

¹⁷ Legea nr.1227-XIII din 27.06.1997 “Cu privire la publicitate”.

◊ Auditul denotă o administrate neadecvată şi a veniturilor din taxa pentru folosirea drumurilor de către automobilele înmatriculate în Republica Moldova. Estimarea neconformă (urmare a utilizării unor date irelevante privind numărul mijloacelor de transport, precum şi lipsa unei baze impozabile la acest capitol) a cauzat subestimarea veniturilor pe anii 2011-2012 în sumă totală de la 2,8 mil.lei la 4,8 mil.lei .

Pentru perioada anilor 2011-2012 au fost estimate şi aprobate venituri în bugetul mun.Bălţi din taxa pentru folosirea drumurilor de către automobilele înmatriculate (50% din totalul acestora) în sumă de 4,6 mil.lei şi, respectiv, de 5,5 mil.lei, asigurîndu-se o executare respectivă de 4,9 mil.lei (108%) şi de 8,0 mil.lei (145%). Conform prevederilor notelor metodologice, pentru calcularea taxelor rutiere se propune rebalansarea mărimilor cotelor taxei pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele înmatriculate şi stabilirea acestora în funcţie de capacitatea cilindrică a motorului, masa totală şi sarcina masivă pe osie. Cotele concrete pe tipurile de autovehicule înmatriculate se conţin în formularul nr.30¹⁸ din Registrul de stat al transporturilor al Î.S. “CRIS Registru”. Totodată, urmare a contrapunerii datelor prezentate de către Î.S. “CRIS Registru” şi DGFE, privind mijloacele de transport înregistrate în mun.Bălţi cu datele prezentate de către IFS Bălţi¹⁹ pe anii 2011-2012, s-a constatat că, la elaborarea veniturilor bugetare, DGFE nu a luat în calcul toate mijloacele de transport înregistrate, această situaţie fiind şi o consecinţă a neîndeplinirii cerinţelor Hotărârii Curţii de Conturi nr.21 din 20.04.2007²⁰. Astfel, DGFE, la evaluarea veniturilor din taxa respectivă pentru anul 2011, a aplicat cotele taxei conform recomandărilor din Notele metodologice, care în final nu au fost aprobate în modul prevăzut de lege, neluînd în considerare nici creşterea aşteptată a numărului mijloacelor de transport. Veniturile la acest capitol pentru anul 2011 au fost estimate de către DGFE în sumă de 4,6 mil.lei, dar, reieşind din datele Î.S. “CRIS Registru” (la situaţia din 01.06.2010), urmau a fi estimate la 6,6 mil.lei, sau cu 2,0 mil.lei mai mult. În conformitate cu informaţia Î.S. “CRIS Registru”, potenţialul veniturilor din taxa pentru folosirea drumurilor de către automobilele înmatriculate în Republica Moldova, în anul 2012, a fost de la 8,3 mil.lei pînă la 10,3 mil.lei, ceea ce este aproximativ de 2 ori mai mult, faţă de veniturile estimate de către DGFE (5,5 mil.lei). Prin urmare, numărul mijloacelor de transport (27,7 mii) luat în calcul la prognoza veniturilor bugetului mun.Bălţi pentru anul 2012 a fost mai mic cu 9,2 mii, faţă de numărul, înregistrat în Registrul oficial (36,9 mii), ceea ce a condus la diminuarea veniturilor la sursa menţionată de la 2,8 mil.lei până la 4,8 mil.lei. De menţionat, că conţinutul celor expuse mai sus se confirmă prin executarea reală a veniturilor din taxa respectivă de 8,0 mil.lei (faţă de 5,5 mil.lei, aprobate de CMB), ceea ce e la nivelul potenţialului veniturilor conform datelor Î.S.“CRIS Registru” (de 8,3 mil.lei).

____________________

¹⁸ Informaţia privind numărul autovehiculelor în funcţie de capacitatea motorului, din Registrul de stat al transporturilor (subdiviziunile Î.S. “Registru”, amplasate pe teritoriile respective).

¹⁹ IFS Bălţi, dările de seamă privind taxa pentru folosirea drumurilor de către automobilele înmatriculate în RM pe anii 2011-2012.

²⁰ Hotărîrea Curţii de Conturi nr.21 din 20.04.2007 “Privind raportul asupra corectitudinii formării şi eficienţei utilizării fondului rutier în perioada anilor 2005-2006 (9 luni)”.

♦ Privitor la veniturile nefiscale

◊ AAPL din mun.Bălţi nu au asigurat o evaluare autentică a bazei de venituri pentru identificarea potenţialului evident la capitolul monitorizarea şi administrarea conformă a procesului de dare în arendă a terenurilor aferente obiectelor private (cap.121/33), ca urmare nefiind asigurată acumularea veniturilor de la 1,1 mil.lei până la 4,4 mil.lei. De asemenea, nu au fost întreprinse măsuri suficiente privind încasarea integrală a plăţilor respective, la 01.01.2013 fiind înregistrate restanţe la capitolul respectiv în sumă totală de 2,2 mil.lei. Astfel, potrivit art.10¹ alin.(1) din Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997²¹, în cazul în care proprietarii obiectivelor privatizate nu au cumpărat sau nu au arendat terenurile aferente, de la aceştia urmează să se încaseze anual plata pentru folosirea terenului, stabilită în mod unilateral de consiliile locale, nu mai mică decît plata de arendă calculată conform art.10 alin.(11) din Legea menţionată şi nu mai mare de 10% din preţul normativ al pămîntului, calculat pentru destinaţia respectivă. Probele de audit denotă că AAPL din mun.Bălţi nu au fost preocupate suficient de formarea şi administrarea regulamentară a plăţilor din arenda terenurilor aferente. DPMRF nu dispune de o evidenţă analitică completă a plăţilor din arenda terenurilor (aferente obiectelor private) calculate, achitate şi restanţele acestora, ceea ce creează impedimente în subprocesul de estimare/prognozare a veniturilor nefiscale. Astfel, AAPL din mun.Bălţi, neasumîndu-şi responsabilităţile delegate legal, nu au asigurat calcularea plăţilor respective (la cap.121/33), estimate de către audit în sumă totală de 1,1 mil.lei (în 2011 – 0,9 mil.lei; în 2012 – 0,2 mil.lei). De asemenea, se atestă şi neîntreprinderea măsurilor suficiente pentru colectarea în termenele corespunzătoare a sumelor calculate. Astfel, neţinînd cont de decizia CMB (nr.6/20 din 27.10.2011), primăria municipiului nu a asigurat încasarea de la cooperativele colective de garaje a plăţii pentru folosirea terenurilor cu suprafaţa de 24,9 ha, care numai pentru anul 2012 a fost estimată la suma de 0,9 mil.lei. Totodată, conform datelor DPMRF, la situaţia din 01.01.2013, restanţa la plăţile pentru arenda şi folosirea terenurilor aferente a constituit 2,2 mil.lei.

____________________

²¹ Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997 “Privind preţul normativ şi modul de vînzare-cumpărare a pămîntului” (în continuare – Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997).

Primăria s.Elizaveta, dispunînd de unele rezerve la capitolul monitorizarea şi administrarea conformă a procesului de dare în arendă a terenurilor aferente obiectelor private, nu a asigurat evaluarea autentică a veniturilor respective, ca urmare bugetul local a fost lipsit de 10,1 mii lei. Totodată, primăria nu întreprinde măsuri suficiente privind încasarea integrală a plăţilor respective, la situaţia din 01.01.2013, restanţele neachitate constituind 13,1 mii lei. Primăria Sadovoe nu a inclus în planul veniturilor pentru anul 2011 plata pentru arenda terenurilor cu altă destinaţie în sumă de 70,8 mii lei, cauzele fiind diminuarea neîntemeiată a suprafeţelor utilizate. Totodată, în anii 2011-2012, primăria nu a calculat şi încasat venituri în sumă de 2,5 mii lei, în conformitate cu un contract de arendă a terenurilor cu o altă destinaţie decît cea agricolă.

◊ AAPL din mun.Bălţi nu au elaborat şi aprobat reglementări exhaustive referitor la stabilirea cotei-părţi de defalcare în bugetul municipal a veniturilor din profitul net al întreprinderilor municipale, în perioada supusă auditării nefiind prevăzute venituri bugetare la compartimentul respectiv.

Potrivit Regulamentului-model aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.387 din 06.06.1994²², în statutul întreprinderii urmau să fie incluse aspectele privind cota-parte şi metoda de repartizare a profitului net în bugetul local. Deşi în Raportul precedent²³ Curtea de Conturi a recomandat primăriei să înainteze spre aprobare CMB reglementări referitor la stabilirea cotei-părţi de defalcare în bugetul municipal a veniturilor din profitul net al Î.M., AAPL din mun.Bălţi nu s-au conformat acestora, în anii 2011-2012 nefiind prevăzute venituri bugetare din sursa nominalizată.

____________________

²² Regulamentul-model al întreprinderii municipale, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.387 din 06.06.1994.

²³ Raportul auditului bugetului municipiului Bălţi pe anii 2009 şi 2010, aprobat prin Hotărîrea Curţii de Conturi nr.38 din 12.08.2011.

Conform prevederilor art.21 din Legea nr.121-XVI din 04.05.2007²⁴ şi Hotărîrii Guvernului nr.580 din 08.05.2008²⁵, în scopul consolidării disciplinei financiare şi sporirii eficienţei utilizării patrimoniului public, activitatea Î.M. urma să fie supusă unui monitoring financiar din partea AAPL, rezultatele acestuia urmînd a fi utilizate pentru prognozarea riscurilor fiscale, asigurarea transparenţei sistemului bugetar etc. Pornind de la faptul că, în 2011, 15 Î.M. (71% din totalul acestora) au raportat un rezultat financiar cu pierderi, ceea ce este cu 8 întreprinderi mai mult decât în anul 2010, se concluzionează că factorii de decizie din cadrul AAPL din mun.Bălţi nu au mobilizat rezultatele de monitoring financiar pentru ridicarea eficienţei activităţii Î.M.. Totodată, urmare a verificării statutelor Î.M. (aprobate de CMB) s-a constatat că, la capitolul “Modul de repartizare a veniturilor (beneficiului net)”, nu este prevăzută procedura de utilizare a profitului respectiv, ceea ce creează riscuri majore de utilizare ineficientă a acestuia. Astfel, luînd în considerare practica altor UAT, care au stabilit cote de defalcare din venitul net al Î.M. de pînă la 30% (spre exemplu practica municipiului Chişinău), suma defalcărilor respective în bugetul mun.Bălţi urma să fie estimată la 1,0 mil.lei (în 2011 – 0,6 mil.lei şi în 2012 – 0,4 mil.lei).

____________________

²⁴ Legea nr.121-XVI din 04.05.2007 “Privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice (în continuare – Legea nr.121-XVI din 04.05.2007).

²⁵ Hotărîrea Guvernului nr.580 din 08.05.2008 “Pentru aprobarea Regulamentului privind monitoringul financiar al întreprinderilor de stat/municipale şi al societăţilor comerciale cu capital public sau majoritar public”.

◊ Unele din deciziile CMB (nr.6/110 din 25.09.2008 şi nr.6/49 din 27.10.2011) au favorizat neincluderea la elaborarea şi executarea bugetelor municipale pe anii 2011-2012 a veniturilor bugetare formate din chiria bunurilor proprietate publică (cap.121.35) în sumă de 1,4 mil.lei, astfel fiind denaturate proiectul şi execuţia bugetară pentru perioada respectivă.

Deşi, conform prescripţiilor din Clasificaţia veniturilor bugetare²⁶, veniturile din chiria bunurilor proprietate publică sînt venituri bugetare, a căror execuţie, conform art.28 alin.(1) lit.a) din Legea nr.397-XV din 16.10.2003, urma a fi efectuată prin sistemul trezorerial, CMB a decis ca acestea să fie acumulate şi gestionate de către Î.M. “GLC”. Totodată, potrivit pct.13 din statutul Î.M. “GLC” şi a Î.M. “DPEFL”, bunurile care constituie obiecte ale chiriei, nu sînt proprietate a întreprinderilor, dreptul de dare în locaţiune a imobilelor fiind ale fondatorului.

____________________

²⁶ Clasificaţia veniturilor bugetare (Anexa nr.1), aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor nr.91 din 20.10.2008.

În contextul celor relatate, în anii 2011-2012, CMB a contribuit (prin deciziile sale) la diminuarea raportării în darea de seamă bugetară a sursei de venituri proprii cu suma totală de 1,4 mil.lei (în 2011 – 0,6 mil.lei; în 2012 – 0,8 mil.lei), aceste venituri şi cheltuieli nefiind reflectate în execuţia bugetară a municipiului.

◊ Gestionarea neconformă a veniturilor provenite din taxa de piaţă a determinat faptul că, în anul 2012, bugetul local a fost lipsit de venituri de circa 0,6 mil.lei.

În anii 2011-2012, veniturile efective din taxa de piaţă (cap.122.27) au fost executate cu 0,9 mil.lei şi, respectiv cu 1,0 mil.lei mai mult decît cele aprobate, ceea ce denotă o planificare neconformă a acestora. De menţionat că, în perioada supusă auditării, pînă la aprobarea modificărilor şi completărilor în Codul fiscal²⁷, baza impozabilă la taxa de piaţă o constituia venitul din vînzări la acordarea locurilor pentru comerţ, iar, începînd cu 13.01.2012, baza impozabilă constituie suprafaţa totală a terenului şi a imobilelor amplasate pe teritoriul pieţei. În contextul celor menţionate se relevă, că urmare a aducerii tardive în concordanţă a Deciziei CMB nr.11/1 din 22.12.2011 cu modificările şi completările operate în Codul fiscal, Î.M. “Asociaţia Pieţelor Bălţi”, folosindu-se de lipsa bazei regulamentare, nu a calculat şi încasat taxa de piaţă pentru perioada 13.01.2012 – 23.02.2012 în sumă de 0,6 mil.lei.

____________________

²⁷ Prin Legea nr.267 din 23.12.2011 “Pentru modificarea şi completarea unor acte legislative” (în vigoare din 13.01.2012).

◊ Planificarea şi administrarea neconformă a veniturilor din taxa pentru amplasarea unităţilor comercială şi/sau prestări de servicii de deservire socială (cap.122/30) a determinat faptul că, în perioada 2011-2012, unii agenţi economici au desfăşurat activităţi comerciale în lipsa şi/sau cu termen expirat a autorizaţiilor de funcţionare, iar alţii eschivîndu-se de la calcularea integrală şi achitarea taxei respective.

În conformitate cu prevederile art.290 lit.e) din Codul fiscal, unităţile comerciale achită o anumită taxă în funcţie de tipul de activitate pe care o desfăşoară. Potrivit art.6 alin.(1) din Legea nr.231 din 23.09.2010²⁸, AAPL dispun de atribuţii privind eliberarea autorizaţiilor de funcţionare pentru unităţile care desfăşoară activitate de comerţ, precum şi privind executarea controlului asupra respectării regulilor de comercializare de către acestea. În 2011, încasările la taxa respectivă au fost cu 0,7 mil.lei mai mult ca cele aprobate, iar în 2012, respectiv, cu 1.5 mil.lei mai mult. Totodată, urmare a verificărilor selective, efectuate de către audit la un eşantion de 100 de agenţi economici, prin contrapunerea datelor privind calcularea taxei respective în anii 2011-2012, din baza de date a IFS cu informaţia DGFE, s-a constatat că 6 agenţi economici nu au calculat integral taxa respectivă în sumă de 30,1 mii lei (în 2011 – 12,4 mii lei; în 2012 – 17,7 mii lei), ceea ce contravine prevederilor art.293 din Codul fiscal. De asemenea, urmare verificărilor (cu ieşirea la faţa locului) şi testărilor efectuate la 341 de unităţi comerciale (8,4% din numărul total de 4071 de unităţi, la 31.12.2012), s-a constatat că 114 unităţi (sau 33,0% din cele testate) desfăşurau activitate comercială, avînd autorizaţiile expirate; 18 de unităţi (sau 5,3% din cele testate) activau în lipsa autorizaţiei de amplasare (suma necalculată de către acestea conform estimărilor auditului fiind de 18,9 mii lei); 209 de unităţi deţineau autorizaţii pentru diferite perioade (2 ani, sau pe termen nelimitat). Astfel, extrapolînd rezultatele verificării, se poate concluziona că în mun.Bălţi circa 39% din agenţii economici desfăşoară activităţi comerciale sau prestează servicii neregulamentare (cu autorizaţii expirate sau în lipsa lor).

____________________

²⁸ Legea cu privire la comerţul interior nr.231 din 23.09.2010 (în continuare – Legea nr.231 din 23.09.2010).

Totodată, probele de audit acumulate la primăriile s.Elizaveta şi s.Sadovoe denotă că acestea nu s-au ghidat de numărul autorizaţiilor eliberate de primării şi agenţilor economici care desfăşoară activităţi comerciale în teritoriul administrat, ca rezultat, în anii 2011-2012, nu au fost luate în calcul veniturile din sursa menţionată în sumă de 18,1 mii lei şi, respectiv, de 10,8 mii lei.

DGFE nu posedă date relevante în cadrul estimărilor bugetare despre obiectele şi subiecţii impunerii cu taxa pentru amplasarea unităţilor comerciale şi/sau prestări de servicii de deservire socială, aceasta fiind o consecinţă a lipsei controlului corespunzător asupra activităţii comerciale, care, în temeiul Legii nr.231 din 23.09.2010, urma să fie exercitat de către AAPL. Totodată, deşi mărimea taxei comerciale, conform deciziilor CMB, se stabileşte în funcţie de suprafaţa şi de locul de amplasare a agentului economic etc., în autorizaţiile eliberate aceşti parametri importanţi nu figurează, fapt care nu a permis auditului să verifice (la faţa locului) corectitudinea calculării taxei respective. De menţionat că, în urma controalelor efectuate de către Poliţia municipală şi IFS Bălţi privind regularitatea desfăşurării activităţilor de întreprinzător (prezenţa autorizaţiei, licenţei etc.), conform informaţiei IFS, în 2012, la 49 de agenţi economici au fost aplicate amenzi în sumă totală de 98,0 mii lei.

◊ AAPL din mun.Bălţi nu au efectuat o monitorizare şi o administrare conformă a parcărilor auto, ca urmare, în anii 2011-2012, nefiind asigurată acumularea veniturilor la bugetul municipal în sumă totală de circa 0,34 mil.lei. Astfel, urmare a verificărilor efectuate în procesul de audit şi confruntării datelor privind parcările din diferite surse (inclusiv, IFS Bălţi), s-a constatat că în mun.Bălţi nu este asigurată o evidenţă strictă a subiecţilor şi a obiectelor impunerii cu taxa de parcare. Prin urmare, conform informaţiei DGFE, în 2011, au fost eliberate 4 autorizaţii cu suprafaţa parcărilor de 1,02 ha, iar, în 2012, – 13, cu suprafaţa de 3,28 ha. De menţionat că, urmare a verificărilor efectuate de către specialiştii Secţiei arhitectură şi construcţii din cadrul primăriei la finele anului 2011, au fost identificate 28 de parcări auto neautorizate, care ocupau o suprafaţă de 5,97 ha. Din acestea, pentru 13 parcări (cu suprafaţa de 2,61 ha) nu a fost calculată şi achitată taxa respectivă estimată la suma de 141,6 mii lei. De asemenea, în 2012, în acelaşi mod au fost identificate 20 de parcări auto neautorizate, care utilizau suprafaţa de 3,78 ha, din care pentru 12 parcări (cu suprafaţa de 2,36 ha) nu s-a calculat şi achitat taxa estimată la suma de 141,6 mii lei. Totodată, se relevă că urmare a analizei informaţiei IFS, în anii 2011-2012, Î.M. “Stadionul Olimpia Bălţi”, care a primit autorizaţie de funcţionare pentru servicii de parcare, pe suprafaţa de 4637 m², nu a calculat şi nu a achitat taxa pentru parcare, care, conform estimărilor auditului, însumează circa 55,6 mii lei. În contextul celor expuse, auditul a fost informat că CMB (prin deciziile nr.7/4 din 11.11.2011 şi, respectiv, nr.7/4 din 21.06.2012) a scutit contribuabilul nominalizat de taxa respectivă, fără ca factorii de decizie să prevadă procedura de utilizare a facilităţilor acordate, fapt care creează riscuri de utilizare ineficientă a mijloacelor financiare rezultate din facilităţi.

Se relevă că DGFE a estimat relativ corect veniturile din taxa de parcare, însă neîntreprinderea măsurilor pentru legalizarea parcărilor neautorizate în 2011-2012, cu suprafaţa de 3,0 ha şi, respectiv, de 2,76 ha, a lipsit bugetul municipal de venituri suplimentare estimate la suma de circa 0,34 mil.lei.

♦ Privitor la mijloacele speciale

◊ AAPL din mun.Bălţi nu au asigurat o monitorizare şi administrare conformă a veniturilor prevăzute din mijloacele speciale.

Auditul denotă că formarea şi evidenţa mijloacelor speciale în cadrul UAT verificate necesită îmbunătăţiri esenţiale. Astfel, veniturile planificate pentru anii 2011-2012 nu exprimă nivelul real de acumulare, din motiv că nu au fost pe deplin calculate şi impuse către plată, ceea ce nu corespunde prevederilor art.4 şi art.32 din Legea nr.397-XV din 26.10.2003.

Pentru argumentarea celor expuse se exemplifică următoarele:

√ Pentru 2011-2012 primăria Bălţi iniţial a aprobat venituri de la transmiterea încăperilor în folosinţă de 0,5 mil.lei şi, respectiv, de 0,8 mil.lei, acestea efectiv fiind realizate la nivel de 262,0% şi, respectiv, de 161,2%. Totodată, urmare a analizei planurilor aprobate, s-a constatat că estimarea şi aprobarea veniturilor respective nu este suficient justificată. Astfel, în pofida faptului că au fost încheiate contracte de locaţiune a încăperilor cu 24 de locatari (1,2 mil.lei) şi, respectiv, cu 26 de locatari (1,2 mil.lei), veniturile respective au fost aprobate în mărimi diminuate faţă de posibilităţile contractate şi efectiv realizate de 2,6 şi, respectiv, de 1,6 ori, ceea ce denotă că în cadrul elaborării bugetului, cu abateri de la pct.2 şi pct.3 din Regulamentul aprobat prin Ordinul ministrului finanţelor nr.94 din 31.12.2004²⁹, de către primărie nu au fost luate în considerare posibilităţile reale de acumulare, cu circa 1,2 mil.lei (în 2011 – 0,7 mil.lei; în 2012 – 0,5 mil.lei).

____________________

²⁹ Regulamentul cu privire la gestionarea mijloacelor speciale ale instituţiilor publice finanţate de la buget, aprobat prin Ordinul ministrului finanţelor nr.94 din 31.12.2004.

√ Contrar prevederilor pct.2 din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.76 din 02.02.1999³⁰ şi Regulamentul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.450 din 16.06.2011³¹, planificarea veniturilor mijloacelor speciale, ce ţin de taxa pentru instruirea copiilor în şcolile de muzică, s-a efectuat în proporţie mai mică, de 30% şi, respectiv, de la 01.09.2011 – de 20% din cheltuielile curente, suportate de instituţie în anii precedenţi. Ca urmare, în 2011-2012, SC a diminuat veniturile pasibile încasării din taxa respectivă cu suma totală de 0,7 mil.lei. Analogic DÎTS a admis diminuarea veniturilor din sursa menţionată cu 10,8 mii lei.

____________________

³⁰ Regulamentul cu privire la modul de încasare a taxei pentru instruire în şcolile de muzică, artă şi artă plastic, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.76 din 02.02.1999.

³¹ Regulamentul privind modul de încasare a taxei pentru instruire în şcolile de muzică, artă şi artă plastică, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.450 din 16.06.2011.

√ DÎTS, SC, primăria s.Elizaveta nu au asigurat o monitorizare şi administrare conformă a procesului de dare în locaţiune a bunurilor domeniului public, ca urmare nefiind încasate venituri de 1,7 mil.lei şi nefiind restituite cheltuielile pentru serviciile comunale de peste 0,1 mil.lei. Nu se întreprind măsuri regulamentare privind încasarea integrală a mijloacelor speciale, fapt ce a cauzat formarea datoriilor cu termen expirat în sumă de 0,7 mil.lei, precum şi raportarea diminuată a acestora. Astfel:

- la darea în locaţiune a activelor neutilizate, DÎTS şi CMB nu în toate cazurile au ţinut cont de prevederile Legii nr.121-XVI din 04.05.2007 şi ale Regulamentului aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.483 din 29.03.2008³². Ca urmare, timp de 10 ani Î.S. “Poşta Moldovei” utilizează spaţii în clădirea şcolii sportive nr.1, în lipsa contractelor de locaţiune (doar pentru ultimii 5 ani nefiind încasate venituri în sumă de 58,7 mii lei.);

____________________

³² Regulamentul cu privire la modul de dare în locaţiune a activelor neutilizate, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.483 din 29.03.2008.

- din momentul transmiterii edificiului Complexului sportiv “Stroiteli” (2009) de la Î.M. “Fotbal Club Bălţi” către DÎTS, acesta este utilizat de către Asociaţia Obştească Clubului Sportiv “Olimpicul”, în lipsa contractului de locaţiune, efectul fiind neîncasarea veniturilor în sumă de 918,4 mii lei;

- în incinta Gimnaziului nr.14 îşi desfăşoară activitatea o Asociaţie obştească, însă, în pofida acestui fapt, contabilitatea DÎTS (începînd cu luna iulie 2011), în lipsa argumentelor corespunzătoare, nu a calculat şi nu a asigurat restituirea cheltuielilor pentru serviciile comunale în sumă totală de 120,0 mii lei, acestea fiind suportate de către DÎTS. Totodată, DÎTS nu a întocmit contractul de locaţiune cu AOCTM, care a utilizat 692,6 m² din incinta încăperilor gimnaziului nr.14, fapt ce a dus la neîncasarea venitului de 595,6 mii lei;

- contrar prevederilor actelor normative în vigoare³³, în anii 2011-2012, SC nu a stabilit coeficientul amenajării tehnice la plata pentru chirie (unui agent economic), ca rezultat venitul din locaţiune fiind diminuat cu suma totală de 3,5 mii lei. Totodată, scutirea neregulamentară de plata de locaţiune a unor organizaţii obşteşti, a cauzat neîncasarea (de la o Asociaţie Obştească şi un Centru social) veniturilor în suma estimată de către audit în sumă de 24,0 mii lei;

____________________

³³ Legea bugetului de stat pe anul 2011 nr.52 din 31.03.2011; Legea bugetului de stat pe anul 2012 nr.282 din 27.12.2011.

- ca urmare a neasigurării monitorizării şi administrării conforme a procesului de dare în locaţiune a bunurilor domeniului public, pe parcursul ultimilor 5 ani, primăria s.Elizaveta nu a beneficiat de venituri în sumă de 94, 2 mii lei.

Auditul relevă o situaţie neconformă la DÎTS privind estimarea şi evidenţa veniturilor din mijloacele speciale. Astfel, în 2011-2012 planurile veniturilor respective au fost rectificate spre micşorare cu 0,3 mil.lei, deşi veniturile efective (calculate), depăşeau planul rectificat cu aceiaşi sumă. Analiza în dinamică a modului de efectuare a plăţilor pentru locaţiune denotă o creştere a restanţelor cu termen expirat de la 0,2 mil.lei, în 2011, pînă la 0,6 mil.lei, în 2012 şi, respectiv, 0,7 mil.lei, în trimestrul I 2013 (sau la nivelul de 250,4% faţă de situaţia din 01.01.2011). La situaţia din 01.01.2013, 50% din locatarii DÎTS înregistrează datorii cu termen expirat, care variază de la 2 luni la 5 ani, cel mai mare debitor fiind un agent economic privat. De menţionat că, contrar prevederilor regulamentare, DÎTS nu a raportat în dările de seamă datoriile cu termen expirat.

Situaţiile sus-menţionate au fost cauzate de neasigurarea respectării prevederilor legale la încheierea contractelor de locaţiune cu unii agenţi economici; de lipsa în cadrul AAPL verificate a controlului intern respectiv şi a unor politici de reglementare a modului de gestionare a patrimoniului public; de nerespectarea regulilor generale privind evidenţa contabilă; de neasigurarea inventarierii respective a creanţelor şi datoriilor, ceea ce în consecinţă lipseşte bugetul local de venituri considerabile.

♦ Privind mijloacele băneşti din vînzarea şi privatizarea terenurilor

◊ Lipsa din partea AAPL a unui control eficient asupra utilizării conforme a fondului funciar determină riscul neîncasării veniturilor bugetare, provenite de la vînzarea şi arenda terenurilor.

Probele de audit acumulate la acest compartiment denotă că, contrar prevederilor Codului funciar³⁴, AAPL din mun.Bălţi nu au asigurat un monitoring adecvat al evidenţei fondului funciar, aceasta fiind afectată de iregularităţi. Totodată, nerespectarea reglementărilor privind vînzarea/arenda terenurilor şi lipsa de transparenţă în procesul de organizare şi efectuare a licitaţiilor a condiţionat nerealizarea unor venituri din vînzarea şi arenda terenurilor.

____________________

³⁴ Legea nr.828-XII din 25.12.1991 “Codul funciar” (în continuare – Codul funciar).

În anii 2011-2012, au fost organizate licitaţii pentru vânzarea terenurilor aferente obiectivelor private şi licitaţii pentru obţinerea dreptului de arendă, în urma cărora au fost încheiate 359 de contracte de vînzare-cumpărare, în sumă de 27,9 mil.lei şi 59 de contracte pentru obţinerea dreptului de arendă, în sumă de 1,9 mil.lei. Rezultatul examinării tranzacţiilor de comercializare şi acordare a dreptului de arendă a terenurilor a constatat:

• Numărul limitat de participanţi la licitaţiile funciare pune la îndoială procesul transparent al licitaţiilor organizate de firmele angajate în acest scop.

√ Pentru organizarea licitaţiilor privind comercializarea loturilor primăria Bălţi a angajat prin contract o firmă privată. În anii 2011-2012, prin licitaţii funciare, au fost vîndute 135 de loturi, fiind încasate venituri în sumă totală de 14,3 mil.lei, sau cu 3,5 mil.lei mai mult decît preţul iniţial stabilit. Totodată, urmare examinării proceselor-verbale de desfăşurare a licitaţiilor s-a constatat, că în 123 de cazuri (sau 91,1% din totalul licitaţiilor) licitaţiile privind comercializarea loturilor s-au desfăşurat doar cu un participant, care ulterior a fost desemnat cîştigător, ceea ce pune la îndoială transparenţa licitaţiilor organizate de firma angajată. În acelaşi timp, auditul menţionează, că în cadrul procedurilor desfăşurate, evaluarea şi comercializarea terenurilor a fost efectuată de către aceiaşi firmă, în anii 2011-2012, fiindu-i achitate pentru serviciile acordate 531,8 mii lei, ceea ce condiţionează un risc inevitabil privind conflictul de interese în domeniul expus.

√ Contrar prevederilor art.2 din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007³⁵ şi art.77 alin.(5) din Legea nr.436-XVI din 28.12.2006, în lipsa procedurii de achiziţii, primăria s.Elizaveta a contractat de la un agent economic servicii pentru organizarea şi desfăşurarea licitaţiilor şi concursurilor funciare privind comercializarea terenurilor primăriei. În rezultatul desfăşurării licitaţiilor, agentul economic menţionat a însuşit 10%, sau 194,3 mii lei, din valoarea loturilor comercializate, ca urmare suma menţionată nu a fost atribuită la veniturile primăriei, serviciile agentului economic în cauză nefiind achitate prin sistemul trezorerial, prin ce nu au fost respectate prevederile art.28 din Legea nr.397-XV din 16.10.2003. Analogic, primăria s.Sadovoe a contractat neregulamentar de la o firmă servicii pentru organizarea şi desfăşurarea licitaţiilor funciare, fapt care a condiţionat neîncasarea veniturilor de 8,7 mii lei şi achitarea serviciilor contractate evitînd sistemul trezorerial.

____________________

³⁵ Legea nr.96-XVI din 13.04.2007 “Privind achiziţiile publice” (în continuare – Legea nr.96-XVI din 13.04.2007).

• Atît modalitatea de determinare a preţului iniţial pentru adjudecarea dreptului de arendă, cît şi veniturile încasate din adjudecarea dreptului de arendă nu au fost conforme cadrului regulamentar.

AAPL din mun.Bălţi nu au stabilit reglementări corespunzătoare privind modalitatea de determinare a preţului iniţial pentru adjudecarea dreptului de arendă, precum şi referitor la veniturile din această sursă, ca urmare stabilirea preţului respectiv fiind la discreţia AAPL, totodată nefiind asigurată atribuirea corectă a veniturilor la contul respectiv. Prin urmare, în anii 2011-2012, mijloacele încasate din vînzarea dreptului de arendă a terenurilor în sumă de 1,8 mil.lei, în loc de a fi atribuite la contul de venituri 121.36 “Alte mijloace din proprietate”, au fost atribuite ca mijloace speciale, prin ce nu au fost respectate prevederile art.6 din Legea nr.397-XVI din 16.10.2003 şi prescripţiile din Clasificaţia bugetară a veniturilor³⁶.

____________________

³⁶ Clasificaţia veniturilor bugetare, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor nr.91 din 20.10.2008 (Anexa nr.1).

Totodată, în anii 2009-2011, primăria Sadovoe nu a asigurat planificarea veniturilor din “Plata pentru arenda terenurilor cu altă destinaţie” în sumă de 70,8 mii lei, cauzele fiind neluarea în calcul a suprafeţelor utilizate. De asemenea, primăria, avînd încheiat contractul pentru arenda unui teren cu o altă destinaţie decît cea agricolă, nu a calculat şi încasat veniturile respective pentru anii 2011-2012 în sumă de 2,5 mii.lei.

• Controlul neadecvat din partea AAPL asupra respectării prevederilor art.4 alin.(9) din Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997, privind vînzarea terenurilor prin concurs sau licitaţii funciare, a cauzat neîncasarea veniturilor respective în bugetele locale.

Lipsa controlului respectiv din partea AAPL din mun.Bălţi asupra terenurilor atribuite anterior în folosinţă sau în arendă a cauzat comercializarea ulterioară a acestor terenuri ca fiind aferente obiectivelor private, sau construcţiilor nefinalizate, astfel nefiind respectate prevederile regulamentare privind vînzarea terenurilor. În contextul celor expuse, auditul relevă că, în anii 2011-2012, în lipsa organizării licitaţiilor publice, au fost vîndute ca terenuri aferente construcţiilor private diferite loturi cu suprafaţa de 10758,3 m² în sumă de 1,8 mil.lei. În acest sens se exemplifică:

√ în anii 2011-2012, au fost comercializate 4 terenuri ca “fiind aferente loturilor de pe lângă casă”. Totodată, se relevă că în rezultatul contrapunerii cu datele din registrul bunurilor imobile, auditul a constatat că pe terenurile menţionate nu sînt înregistrate construcţii, la compartimentul “modul de folosinţă a lor” fiind înregistrate ca “terenuri pentru construcţii”, ceea ce denotă că acestea urmau a fi comercializate prin licitaţii, conform prevederilor legale. Ca rezultat al situaţiei menţionate, venitul neîncasat (estimat de audit) a constituit suma de 68,1 mii lei;

√ în alt caz, în lipsa organizării licitaţiilor, precum şi a careva construcţii înregistrate, primăria mun.Bălţi a vîndut 3 terenuri aferente construcţiilor cu suprafaţa totală de 138 m² în sumă de 12,9 mii lei. Urmare a nerespectării prevederilor regulamentare privind comercializarea terenurilor, primăria nu a acumulat venituri în suma de 33,5 mii lei;

√ în mun.Bălţi se practică construcţia unor imobile (garaje) în lipsa dreptului de proprietate asupra terenurilor pe care acestea sînt amplasate. Ulterior, construcţiile edificate în mod neautorizat sînt înregistrate ca obiecte private, terenurile fiind comercializate ca aferente acestor construcţii, în lipsa organizării licitaţiilor conform prevederilor regulamentare. În condiţiile menţionate, în anii 2011-2012, ca aferente unor imobile au fost vîndute terenuri cu suprafaţa de 6,3 mii m², în sumă totală de 0,6 mil.lei. De menţionat că eschivarea de la procedura de licitaţie a lipsit bugetul municipal de venituri (estimate de audit) în sumă de 1,7 mil.lei. Totodată, auditul denotă, că practica, prin care terenurile destinate construcţiilor sînt date în arendă şi nu sînt vîndute prin licitaţie, nu este justificată, deoarece, la expirarea contractului de arendă, prezenţa construcţiilor cauzează deficienţe în comercializarea (conform prevederilor legale) acestora. Se relevă că darea în arendă a terenurilor pentru construcţii, cu comercializarea ulterioară a lor, reprezintă o metodă de eschivare şi diminuare a preţului de la normă. Prin urmare, acest model de comercializare a terenurilor nu numai reduce veniturile bugetare, dar poate fi calificat drept risc de fraudă.

Procesul neconform de administrare a terenurilor este precedat şi de faptul că, la adoptarea deciziilor de comercializare a terenurilor aferente construcţiilor private, în 60 de cazuri, primăria Bălţi nu a solicitat de la cumpărători contractul de arendă asupra terenului aferent, conform cerinţelor pct.9 alin.(5) din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1428 din 16.12.2008³⁷;

____________________

³⁷ Regulamentul cu privire la vînzarea-cumpărarea terenurilor aferente, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1428 din 16.12.2008.

√ în baza deciziei CMB (nr.2/43 din 23.02.2012) a fost expus pentru comercializare (prin licitaţie) un lot pentru construcţii cu suprafaţa de 2200 m² la preţul normativ de 318,3 mii lei. Ulterior, CMB (prin decizia nr.12/22 din 25.10.2012) a dispus schimbarea destinaţiei terenului menţionat – în “lot pomicol”, fiind stabilit preţul de 9,4 mii lei, sau cu 308,9 mii lei mai puţin decît cel iniţial aprobat. Ţinînd, cont că monitorizarea ulterioară din partea AAPL asupra respectării destinaţiei utilizării terenului practic nu este asigurată, aceasta permite beneficiarului să utilizeze terenul la propria discreţie sau să-l comercializeze, fapt care generează un risc evident de neîncasare a veniturilor bugetare;

√ neasigurarea respectării prevederilor regulamentare, precum şi lipsa unui control adecvat din partea AAPL din s.Elizaveta privind vînzarea terenurilor prin concurs sau licitaţii funciare a cauzat neîncasarea veniturilor în bugetul local în sumă totală de 199,6 mii lei. Totodată, în anul 2008, primăria s.Elizaveta a vîndut unui agent economic (prin licitaţie) terenul cu suprafaţa totală de 5,0 ha la preţul de 1,8 mil.lei, cu acordarea eşalonării plăţii în sumă de 1,3 mil.lei pe o perioadă de doi ani (pînă la 31.12.2009). Deşi, la situaţia din 31.12.2009, agentul economic menţionat înregistra restanţe cu termenul de achitare expirat în sumă de 0,6 mil.lei, primăria nu a asigurat calcularea plăţilor suplimentare conform ratei inflaţiei în sumă de circa 77,0 mii lei, precum şi nu a solicitat achitarea penalităţilor pentru neachitare în termen (0,1% pentru fiecare zi de întîrziere), estimate de audit, în sumă de 292,4 mii lei, prin ce nu au fost respectate prevederile art.4 alin.(4) din Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997.

Recomandări:

1. Primarul municipiului Bălţi şi DGFE să asigure implementarea controlului financiar public intern privind elaborarea, aprobarea şi monitorizarea proceselor operaţionale, ce ţin de prognozele bugetare pe toate tipurile de venituri, cu delegarea corespunzătoare a responsabilităţilor.

2. DGFE, IFS mun.Bălţi, primăriile s.Elizaveta şi s.Sadovoe, în interacţiune cu alte autorităţi de profil, să asigure implementarea unui sistem analitic-informaţional exhaustiv şi fundamentat privind materia/baza de impozitare pe fiecare UAT şi categorii de plăţi, cu evaluările şi monitorizările de rigoare.

3. Primarul mun.Bălţi:

- să asigure raportarea regulamentară a mijloacelor încasate din vînzarea dreptului de arendă a terenurilor şi a altor venituri rezultate din proprietate;

- să asigure monitorizarea procesului de delimitare şi înregistrare a terenurilor proprietate publică, cu contabilizarea regulamentară a acestora;

- să asigure elaborarea şi aprobarea unui regulament privind procedurile de evidenţă (calculare, înregistrare, încasare) a rezultatelor tranzacţiilor funciare (arenda, vînzarea terenurilor etc.).

4. Primarul mun.Bălţi şi primarii satelor Sadovoe şi Elizaveta:

- să implementeze proceduri eficiente de control intern, care să asigure o prognozare corectă a veniturilor în bugetele locale şi să excludă diminuările în procesul de prognozare;

- să evalueze eficienţa şi oportunitatea desfăşurării licitaţiilor funciare de către intermediari, precum şi să asigure transparenţa respectivă a acestora;

- să implementeze un sistem de control intern eficient în domeniul administrării şi gestionării fondului funciar;

- să asigure inventarierea terenurilor proprietate publică, cu înregistrarea informaţiei privind fondul funciar aflat în proprietatea UAT, modul de utilizare şi beneficiarii acestuia;

- să impună, conform prevederilor legale, plata pentru folosirea terenurilor proprietate publică, totodată, asigurînd o evidenţă conformă a calculelor, plăţilor şi restanţelor pentru arenda terenurilor;

- să suspende activităţile neautorizate de comerţ, precum şi să asigure elaborarea/aprobarea proceselor operaţionale ce ţin de acumularea veniturilor din taxele aferente activităţii comerciale pe teritoriul administrat.

OBIECTIVUL II: Au realizat UAT în mod regulamentar şi legal gestiunea cheltuielilor bugetare?

√ La planificarea unor cheltuieli pentru anii 2011-2012, AAPL din mun.Bălţi, nerespectînd cadrul regulator, au admis majorarea nejustificată a cheltuielilor cu 1,3 mil.lei, fapt ce a condus la beneficierea de transferuri nejustificate din bugetul de alt nivel.

Pentru argumentare se exemplifică următoarele:

√ În anii 2011-2012 au fost planificate cheltuieli majorate pentru întreţinerea centrelor sociale. Astfel, la elaborarea şi coordonarea cu MF a bugetelor pentru perioadele menţionate, AAPL din mun.Bălţi au determinat cheltuielile Centrului social “Drum spre casă” reieşind din acordarea serviciilor respective pentru 55 de beneficiari, solicitînd mijloace financiare în sumă de 1,4 mil.lei şi, respectiv, de 1,5 mil.lei³⁸. Efectiv Centrului i-au fost aprobate devizele de cheltuieli pentru 40 de beneficiari, ceea ce denotă că calculele remise MF au fost majorate neîntemeiat cu 0,4 mil.lei anual (în total 0,8 mil.lei).

____________________

³⁸ Pentru anul 2011 – reieşind din normativul de 25,6 mii lei pentru un beneficiar; pentru anul 2012 – 26,9 mii lei.

De menţionat că, în anii 2011-2012, în 8 centre sociale au fost deserviţi, respectiv, 164 şi 176 de beneficiari, sau cu 72 şi, respectiv, 60 de beneficiari mai puţin decît prevederile Regulamentelor acestora (236 anual). O prezenţă redusă a beneficiarilor (de 39%) s-a constatat şi în cadrul a două vizite efectuate în procesul auditului la 7 centre sociale (din 8 existente).

√ În anul 2012, au fost planificate 0,5 mil.lei pentru instituirea Serviciului de colectare a impozitelor şi taxelor locale, acesta pe parcursul anului nefiind instituit. Astfel, conform prevederilor art.13 din Legea nr.108-XVIII din 17.12.2009³⁹, în cadrul primăriilor municipiilor Bălţi şi Chişinău, începînd cu 01.01.2012, urmau să fie instituite servicii de colectare a impozitelor şi taxelor locale. În acest scop, primăria mun.Bălţi, conform prevederilor notelor metodologice, a planificat cheltuieli de întreţinere a 8 unităţi de personal, în sumă de 0,5 mil.lei. Deoarece în anul 2012 serviciul respectiv nu a fost format, cheltuielile nominalizate au fost redirecţionate în alte scopuri.

____________________

³⁹ Legea nr.108-XVIII din 17.12.2009 “Pentru modificarea şi completarea unor acte legislative”.

Recomandări:

5. Direcţia Generală Finanţe şi Economie să elaboreze criteriile de planificare a cheltuielilor pentru activitatea centrelor sociale, implementînd unele proceduri de control intern în domeniul respectiv.

♦ Unele UAT nu au reuşit să menţină cheltuielile angajate în limitele maxime aprobate.

Conform prevederilor Legii nr.397-XV din 16.10.2003, cheltuielile stabilite în bugetele UAT reprezintă limitele maxime care nu pot fi depăşite, iar efectuarea acestora se realizează de către executorii de buget doar în limitele aprobate.

Pe parcursul anului 2011, bugetul municipal a fost rectificat/precizat prin 11 decizii ale CMB. La fel şi în anul 2012 – prin 11 decizii, din care 7 privind repartizarea soldului disponibil, ceea ce denotă o practică neconformă a planificării cheltuielilor municipale şi condiţionează utilizarea ineficientă a alocaţiilor bugetare. Deşi, în anii 2011-2012, cheltuielile efective ale bugetului municipal, per ansamblu, au fost realizate fără depăşirea nivelului stabilit, unele subdiviziuni ale primăriei, neconformîndu-se prevederilor regulamentare (art.7 alin.(3) şi art.31 din Legea nr.397-XV din 16.10.2003), au admis depăşiri ale cheltuielilor efective, faţă de cele rectificate, în sumă totală de 1,9 mil.lei, ceea ce a condiţionat înregistrarea la sfîrşit de an a datoriilor creditoare.

În contextul celor menţionate se exemplifică DÎTS, care, în pofida faptului că a efectuat un şir de rectificări în scopul ajustării cheltuielilor planificate (10 rectificări – în anul 2011 şi 11 – în anul 2012), în anul 2011, a admis depăşiri în sumă totală de 1,1 mil.lei, o cauză în acest sens fiind şi alocarea insuficientă de mijloace bugetare către aceasta (din partea statului).

De menţionat, că atingerea obiectivelor standardelor din învăţămînt este asigurată prin implementarea curriculumului şcolar, aprobat de ME, care, la rîndul său, se efectuează în baza finanţării învăţămîntului din BPN. Astfel, în anii 2011-2012, pentru asigurarea educaţiei unui elev în şcoală, gimnaziu şi liceu au fost alocaţi 6,3 mii lei şi, respectiv, 6,85 mii lei, iar pentru un copil în instituţiile preşcolare – 9,0 mii lei şi, respectiv, 9,6 mii lei.

DÎTS nu dispune de instrumente care i-ar permite evaluarea exhaustivă, dacă mijloacele alocate din buget pentru fiecare copil/elev asigură realizarea curriculumului şcolar. Din aceste considerente planificarea alocaţiilor instituţiilor de învăţămînt pentru unele cheltuieli, ca: rechizite de birou; materiale de uz gospodăresc şi didactice; reparaţiile curente ale clădirilor şi încăperilor etc., a fost efectuată în baza solicitărilor directorilor de instituţii, iar pentru serviciile comunale – în baza cheltuielilor efective din anii precedenţi.

Analiza datelor prezentate de către instituţiile de învăţămînt denotă că alocaţiile bugetare, aprobate pe an, nu sînt suficiente. Astfel, avînd necesitatea de mijloace financiare pentru anul 2011 în sumă totală de 168,5 mil.lei (conform informaţiilor ordonatorilor de credite), au fost aprobate alocaţii în sumă de 145,1 mil.lei (86,1% din necesităţi), care ulterior (pe parcursul anului) au fost rectificate pînă la suma de 165,8 mil.lei, sau 98,4% din solicitările formulate iniţial. Această situaţie s-a datorat faptului că alocaţiile financiare se planifică luînd în consideraţie numărul statistic al copiilor/elevilor, pe cînd real numărul acestora, care au frecventat instituţiile preşcolare şi preuniversitare, a fost mai mare (numărul copiilor cu vârsta de 3-6 ani din instituţiile preşcolare, asiguraţi cu finanţare din bugetul de stat în 2011, a constituit 5,2 mii copii, real, la momentul planificării, aceste instituţii fiind frecventate de către 5,9 mii de copii; numărul de elevi din instituţiile preuniversitare, cu finanţare din bugetul de stat, a constituit 14,7 mii, real fiind frecventate de către 16,5 mii elevi). Astfel, pe parcursul anului 2011, instituţiile de învăţămînt din mun.Bălţi nu au fost finanţate la nivelul necesităţilor, una din cauze fiind numărul sporit de copii/elevi urmare a migraţiei acestora. De menţionat, că în opinia DÎTS, mijloacele financiare evaluate de către MF asigură finanţarea integrală a cheltuielilor salariale şi de alimentaţie ale elevilor, pentru celelalte cheltuieli curente, necesitatea de mijloace financiare fiind diminuată esenţial.

În anul 2012, 25 de instituţii ale DÎTS au fost finanţate pe bază de formulă, calculele fiind efectuate în conformitate cu prevederile Hotărîrii Guvernului nr.535 din 14.07.2011⁴⁰ şi în baza Regulamentului aprobat de către CMB⁴¹. Situaţia privind finanţarea instituţiilor de învăţămînt, în marea majoritate, a fost similară anului precedent. Totodată, se relevă că principalele cauze ale celor expuse constau în faptul că cheltuielile pentru întreţinerea copiilor cu vîrsta de pînă la 3 ani în instituţiile preşcolare nu sînt finanţate din bugetul de stat, precum şi în utilizarea ineficientă a spaţiilor în instituţiile de învăţămînt. Astfel, urmare analizei gradului de completare a instituţiilor de învăţămînt cu contingentul de elevi, s-a constatat că capacitatea de proiect a celor 25 de instituţii este acoperită la nivelul mediu de 68,1% (efectivul elevilor, la situaţia din 01.10.2012, a constituit 13,0 mii de persoane, capacitatea instituţiilor de învăţămînt fiind de 19,1 mii de locuri), acest nivel variind în dependenţă de instituţie de la 15% pînă la 80%.

____________________

⁴⁰ Hotărîrea Guvernului nr.535 din 14.07.2011 “Cu privire la Proiectul pentru finanţarea pe bază de formulă a instituţiilor de învăţămînt primar şi secundar general, finanţate din bugetele unităţilor administrativ-teritoriale”, abrogată la 01.01.2013 prin Hotărîrea Guvernului nr.728 din 02.10.2012.

⁴¹ Regulamentul privind finanţarea instituţiilor de învăţămînt primar şi secundar general conform noii metodologii, pe bază de formulă, aprobat prin Decizia CMB nr.10/7 din 20.12.2011.

În contextul celor relatate, auditul relevă că AAPL din mun.Bălţi nu au întreprins măsuri de optimizare a cheltuielilor pentru întreţinerea instituţiilor de învăţămînt (lichidarea sau reorganizarea instituţiilor cu frecventări semnificativ diminuate faţă de proiect), efectul acestei situaţii fiind creşterea continuă a cheltuielilor de întreţinere a clădirilor instituţiilor preuniversitare, raportate la un elev şi insuficienţa de finanţare a costurilor aferente serviciilor educaţionale propriu-zise.

♦ Managementul existent la Secţia cultură nu a asigurat regularitatea utilizării alocaţiilor în sumă de 52,6 mii lei.

SC nu dispune de justificarea documentară privind utilizarea alocărilor pentru organizaţiile etnoculturale, în sumă de 28,7 mii lei. Astfel, contrar prevederilor art.19 din Legea nr.113-XVI din 27.04.2007, în 2012, responsabilii din cadrul SC au trecut neregulamentar la cheltuielile instituţiei suma de 28,7 mii lei, în lipsa justificării documentare a utilizării acesteia. De asemenea, contrar prescripţiilor pct.92 din Instrucţiunea aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor nr.93 din 19.07.2010, în 2012, au fost trecute neregulamentar la cheltuieli obiectele de mică valoare şi scurtă durată (62 de huse) în valoare totală de 23,9 mii lei.

Recomandări:

6. Primăria mun.Bălţi, DGFE, DÎTS, SC:

- să asigure un management eficient la utilizarea mijloacelor financiare, precum şi executarea conformă a cheltuielilor preconizate, cu respectarea prevederilor legislaţiei în vigoare;

- să elaboreze criterii bine determinate de planificare a cheltuielilor pentru activitatea instituţiilor de învăţămînt.

♦ Nu au fost respectate condiţiile de salarizare a unităţilor de personal, precum şi cadrul regulator la efectuarea cheltuielilor din contul mijloacelor bugetare pentru retribuirea muncii, fiind necesară sporirea responsabilităţii la compartimentul dat a executorilor de buget. În anii 2011-2012, pentru retribuirea muncii şi plăţile aferente acesteia s-au utilizat neregulamentar şi ineficient mijloace bugetare în sumă totală de 0,9 mil.lei.

În anii 2011-2012, cheltuielile pentru retribuirea muncii şi contribuţiile aferente au reprezentat partea preponderentă în bugetul municipal, constituind 49,3% şi, respectiv, 48,8% din cheltuielile totale. De menţionat că, în perioada anilor 2011-2012, primăria mun.Bălţi a fost supusă inspectării de către DTIF Bălţi a Inspecţiei Financiare din subordinea Ministerului Finanţelor (în aspectul cheltuielilor de personal, precum şi a majorărilor salariale), ca rezultat nefiind constatate abateri esenţiale de la prevederile legale. Totodată, urmare verificărilor efectuate în cadrul misiunii de audit privind corectitudinea retribuirii muncii la primăria mun.Bălţi, DÎTS, DASPF şi SC, cu un fond de salariu pentru anii 2011-2012 în sumă totală de 13,4 mil.lei, au fost constatate unele abateri de la actele legislative şi normative în vigoare, care au condiţionat efectuarea unor plăţi neregulamentare şi ineficiente în sumă totală de 0,9 mil.lei (6,7% din totalul verificat).

Pentru argumentarea celor menţionate, se exemplifică următoarele:

√ Neasigurarea respectării cadrului legal la eliberarea din funcţie a unor angajaţi a cauzat utilizarea ineficientă a mijloacelor bugetare în sumă totală de 362,1 mii lei. Astfel, AAPL din mun.Bălţi au admis lichidarea filialei şcolii medii nr.4, în lipsa Deciziei CMB şi Ordinului respectiv al DÎTS. Totodată, lichidarea acestei şcoli nu a fost coordonată cu ME, astfel nefiind respectate prevederile art.40¹ alin.(3) din Legea nr.547-XIII din 21.07.1995⁴², potrivit cărora AAPL de nivelul II decid înfiinţarea, reorganizarea sau lichidarea instituţiilor de învăţămînt, prin coordonarea prealabilă cu ME. Acest fapt a avut ca efect nerespectarea art.88 din Codul muncii⁴³, potrivit căruia angajatorul era obligat să emită un ordin, motivat din punct de vedere juridic, cu privire la lichidarea unităţii. Mai mult decît atît, deşi termenul este de 2 luni, preavizarea angajaţilor a fost efectuată cu o lună înainte de lichidarea instituţiei. De menţionat că, la momentul lichidării FŞM nr.4, DÎTS dispunea de unităţi vacante în alte instituţii din subordine, însă nu a întreprins măsuri de angajare a personalului preavizat. Astfel, urmare a eliberării neconforme din funcţiile deţinute a 12 angajaţi (din care 54% cadre didactice pensionare), au fost suportate cheltuieli ineficiente prin achitarea indemnizaţiilor de eliberare în sumă totală de 362,1 mii lei.

____________________

⁴² Legea învăţămîntului nr.547-XIII din 21.07.1995.

⁴³ Legea nr.154-XV din 28.03.2003 “Codul muncii al Republicii Moldova”.

√ Lipsa controlului respectiv asupra corectitudinii calculării şi achitării plăţilor aferente retribuirii muncii a cauzat achitarea unor datorii neînregistrate în evidenţa contabilă a DÎTS. Astfel, în anul 2012, nerespectînd prevederile art.17, art.18, art.19 alin.(1) şi alin.(2) din Legea nr.113-XVI din 27.04.2007, în lipsa a careva datorii înregistrate regulamentar în evidenţa contabilă, precum şi a documentelor justificative, DÎTS a transferat CNAS 460,5 mii lei, din care penalităţi 18,4 mii lei. De menţionat că DÎTS a explicat această situaţie prin corectarea unor incorectitudini admise în anul 2001, fapt pus la îndoială de către echipa de audit, deoarece, începînd cu anul 2000, instituţiile bugetare se deservesc prin sistemul trezorerial, ceea ce nu permite apariţia unor astfel de situaţii. Mai mult decît atît, pe parcursul ultimilor 5 ani suma sus-indicată nu figurează ca sumă calculată, nefiind înregistrată nici ca datorii cu termen expirat. Totodată, în cazul în care suma respectivă ar fi figurat în bazele de date ale IFS şi CNAS ca obligaţie neachitată din anul 2001, urmau a fi aplicate efectele amnistiei fiscale la situaţia din 01.01.2007, conform prevederilor art.34 din Legea nr.1164-XIII din 24.04.1997⁴⁴, ceea ce nu a fost efectuat. Prin urmare, DÎTS, în lipsa unor investigaţii suplimentare şi fără a întreprinde măsuri de identificare a cazului expus mai sus, a transferat CNAS suma nominalizată mai sus, atribuind-o la cheltuielile curente ale instituţiei pentru anul 2012.

____________________

⁴⁴ Legea nr.1164-XIII din 24.04.1997 “Pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului fiscal”.

√ În anul 2012, DÎTS a achitat neregulamentar, din contul devizului de cheltuieli al şcolii auxiliare Bălţi, salariile angajaţilor Filialei Gimnaziului nr.4 în sumă de 51,4 mii lei, aceştia nefiind angajaţii şcolii auxiliare, prin ce nu au fost respectate prevederile art.33 din Legea nr.397-XV din 16.10.2003, potrivit cărora cheltuielile bugetare se efectuează numai în baza documentelor justificative, care confirmă plata şi alte drepturi băneşti.

√ Ca urmare a neconformării prescripţiilor pct.5 din Condiţiile de salarizare aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.381 din 13.04.2006⁴⁵ şi ordinelor ministrului culturii, au fost admise cazuri de remunerare neregulamentară a unor angajaţi în sumă de 64,6 mii lei. Astfel, la 2 persoane din instituţiile de învăţămînt artistic din cadrul Secţiei cultură (care paralel cu funcţia de bază au desfăşurat activitate didactică prin cumul la DÎTS) li s-a calculat suplimentar 2 salarii de funcţie, ca urmare, în anii 2011-2012, fiindu-le calculate plăţi peste normele stabilite regulamentar în sumă totală de 64,6 mii lei, ceea ce creează riscuri de achitare dublă a salariului pentru unele şi aceleaşi ore.

____________________

⁴⁵ Condiţiile de salarizare pentru cadrele didactice şi alte categorii de personal din instituţiile şi organizaţiile de învăţămînt preuniversitar, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.381 din 13.04.2006 (Anexa nr.1).

Nereguli şi abateri ce ţin de retribuirea muncii au fost constatate şi în urma controlului efectuat de către DTIF Bălţi. Astfel, verificările efectuate de instituţia nominalizată la Palatul Municipal de Cultură al SC au scos la iveală încălcări şi abateri ce constau în calcularea şi achitarea neregulamentară a plăţilor salariale în sumă totală de 19,1 mii lei.

Recomandări:

7. Primarul mun.Bălţi, DÎTS şi SC să asigure implementarea unor proceduri de control intern care să asigure respectarea actelor normative ce reglementează domeniul retribuirii muncii, cu înlăturarea neajunsurilor şi încălcărilor constatate şi identificarea soluţiilor de prevenire a fenomenului fraudei şi risipei de bani publici

♦ Domeniul de valorificare a mijloacelor pentru investiţii şi reparaţii capitale rămîne în continuare unul dintre zonele afectate de iregularităţi.

În perioada audiată, din contul bugetului municipal au fost valorificate mijloace pentru investiţii şi reparaţii capitale în sumă totală de 29,6 mil.lei, din care: 6,4 mil.lei – în 2011 şi 23,2 mil.lei – în 2012 (inclusiv: 1,4 mil.lei – din contul bugetului de stat şi 28,2 mil.lei – din bugetul local). De menţionat că 26,3 mil.lei, sau 88,7% din totalul de investiţii, au fost valorificate prin intermediul Î.M. “DCC CU”.

Probele de audit acumulate la acest compartiment denotă că la AAPL din mun.Bălţi lipsesc strategii, politici şi proceduri reglementate/standardizate în materie de investiţii publice şi, respectiv, nu sînt stabilite priorităţi în domeniul construcţiilor, reconstrucţiilor sau reparaţiilor. Prin urmare, modul de determinare/stabilire a obiectelor finanţate din bugetul UAT este netransparent şi ineficient, ceea ce generează iregularităţi şi cheltuieli neregulamentare la valorificarea mijloacelor financiare publice pentru investiţiile şi reparaţiile capitale. Ca urmare a verificărilor efectuate în cadrul misiunii de audit privind reparaţiile capitale executate au fost constatate un şir de deficienţe care au dus la utilizarea neregulamentară a 29,6 mil.lei, ceea ce denotă că disciplina financiară la componenta respectivă nu a avut o tendinţă de îmbunătăţire, fiind afectată de prezenţa iregularităţilor la monitorizarea executării contractelor de antrepriză, precum şi de nerespectarea legislaţiei în vigoare ce ţine de acest domeniu.

În acest sens, se exemplifică:

◊ Stabilirea obiectelor pentru cheltuielile capitale, fără a se ţine cont de investiţiile începute anterior şi nefinalizate, duce la imobilizarea mijloacelor bugetare, neîndeplinirea obiectivelor stabilite, degradarea obiectelor din cauza neconservării lor, ceea ce, în final, determină ineficienţa cheltuielilor suportate.

Urmare a unor reglementări interne ale subdiviziunilor CMB, partea preponderentă de mijloace destinate investiţiilor şi reparaţiilor capitale sînt valorificate prin intermediul Î.M. “DCC CU”, aceasta activînd ca agent economic şi, totodată, exercitînd funcţia de executor de buget, ceea ce, în opinia auditului, condiţionează riscuri aferente utilizării conform destinaţiei a mijloacelor bugetare. Astfel, în anii 2011-2012, investiţiile şi reparaţiile capitale gestionate prin intermediul Î.M. “DCC CU” au fost aprobate în sumă totală de 29,6 mil.lei, cheltuielile de casă şi cele efective fiind de 26,3 mil.lei (la nivel de 89,1%). Costul de deviz al lucrărilor de investiţii capitale începute în anii precedenţi şi nefinalizate la 31.12.2012 a constituit 85,8 mil.lei, majorîndu-se faţă de situaţia de la început de an cu 11,4 mil.lei. La 01.01.2013 sînt înregistrate 20 de obiecte nefinalizate, pentru finisarea cărora sînt necesare circa 91,8 mil.lei, între timp surse financiare în acest scop practic lipsesc. De menţionat că 81,0% (sau 69,5 mil.lei) din totalul investiţiilor nefinalizate se referă la obiectele a căror construcţii au demarat în perioada 1991-2006. În acest context se exemplifică: Spitalului municipal (49,9 mil.lei); “Reţeaua de Canalizare” (7,7 mil.lei); “Încăperile subterane de pe str.Păcii” (3,4 mil.lei) etc. De menţionat că, de rînd cu alte construcţii în curs de execuţie, clădirea nefinisată a Spitalului municipal, care fiind încorporată în clădirea spitalului municipal actual funcţional, pe parcursul a peste 20 de ani este în aşteptarea investiţiilor, iar degradarea fizică şi morală, suferită în această perioadă, are ca efect unele cheltuieli, valorificate în anii precedenţi, să fie ineficiente indirect sau inoportune, direct.

◊ Tergiversarea finanţării şi finalizării obiectelor iniţiate anterior, precum şi elaborarea documentaţiei de proiect la obiectele pentru care lipsesc sursele de finanţare, determină necesitatea actualizării documentaţiei de proiect şi/sau irosirea mijloacelor bugetare. Astfel, la un obiect nefinalizat, început în anul 2006, pentru care au fost investite mijloace financiare în sumă totală de 7,2 mil.lei (lucrări de proiectate – 0,3 mii lei şi de construcţii – 6,9 mii lei), din cauza tergiversării finanţării obiectului, în 2012, primăria Bălţi a mai cheltuit suplimentar 0,4 mil.lei, din care: 0,3 mii lei – pentru corectarea proiectului elaborat anterior şi 0,1 mii lei – cheltuieli geologico-inginereşti. Concomitent se menţionează că lucrările tehnico-geologice (0,1 mil.lei) au fost executate şi contabilizate efectiv în 2009 în lipsa procedurii de achiziţie publică, fapt ce contravine prevederilor Legii nr.96-XVI din 13.04.2007, contractul respectiv nefiind înregistrat la AAP. De menţionat că achitarea serviciilor geologico-inginereşti s-a efectuat în 2012, în baza unui alt contract (nr.18 din 04.04.2012, înregistrat la AAP), încheiat asupra lucrărilor deja executate în 2009 şi a unei achiziţii dintr-o singură sursă în această privinţă, ceea ce denotă o atitudine formală a autorităţilor administraţiei publice privind procedurile de achiziţii publice. Totodată, se relevă că, în baza Hotărîrii Guvernului nr.587 din 08.08.2012⁴⁶, MF urma să aloce mijloace financiare în sumă de 1,5 mil.lei pentru finalizarea etapei întîi a proiectului, însă, deoarece atît AAPL din mun.Bălţi cît şi Î.M. “DCC CU” (în calitate de beneficiar) nu a prezentat ministerului de resort documentele corespunzătoare de confirmare, mijloacele financiare menţionate nu au fost alocate integral.

____________________

⁴⁶ Hotărîrea Guvernului nr.587 din 08.08.2012 “Cu privire la alocarea mijloacelor financiare”.

◊ Nereflectarea regulamentară la majorarea valorii mijloacelor fixe a investiţiilor capitale valorificate în sumă de 16,2 mil.lei, a condiţionat diminuarea valorii obiectivelor edificate, cu suma respectivă.

Potrivit pct.46 şi, respectiv, pct.76 din Instrucţiunile aprobate prin Ordinele ministrului finanţelor nr.93 şi nr.94 din 19.07.2010, în cazul, cînd din contul mijloacelor bugetare au fost efectuate lucrări de reparaţie capitală a clădirilor şi construcţiilor speciale aflate la balanţa altor structuri (fondator al cărora este autoritatea publică locală), volumele lucrărilor îndeplinite în decursul anului bugetar se transmit structurii la balanţa căreia se află mijloacele fixe respective. Cu suma respectivă se măreşte cota de participare a autorităţilor publice respective în capitalul statutar al acestora. Însă, AAPL din mun.Bălţi nu s-au conformat prevederilor regulamentare menţionate, fiind admise un şir de iregularităţi care au cauzat atît diminuarea valorii patrimoniului public cît şi denaturarea datelor referitor la evidenţa acestuia. În contextul celor expuse, se relevă că:

- primăria mun.Bălţi nu a înregistrat la majorarea valorii mijloacelor fixe cheltuielile capitale acceptate prin deciziile CMB în sumă totală de 8,0 mil.lei (0,8 mil.lei – în anul 2011 şi 7,2 mil.lei – în 2012), din care 6,8 mil.lei pînă la momentul auditării nu sînt atribuite la valoarea imobilelor. Totodată, primăria nu a atribuit regulamentar la costul unui obiect valorificat cheltuielile aferente dobînzii pentru împrumutul contractat în sumă de 0,5 mil.lei, ca urmare valoarea investiţiei la acest obiect fiind diminuată considerabil;

- primăria mun.Bălţi nu a acceptat majorarea valorii obiectului cu cheltuielile capitale în valoare de 1,3 mil.lei, cu toate că acestea au fost efectuate cu acordul bilateral al părţilor. Astfel, în baza deciziilor CMB şi a acordului dintre părţi, unui agent economic i-a fost permisă efectuarea reconstrucţiei clădirii de pe str.Decebal nr.125 (construcţia mansardei peste cele 2 etaje existente). Deşi, reconstrucţia a fost autorizata, fiind acceptată recepţia finală, CMB nu a aprobat cheltuielile în sumă totală de 1,3 mil.lei, fapt ce condiţionează riscul de diminuare a valorii imobilului în caz de vînzare a acestuia sau de litigiu; de neîncasare a veniturilor din arenda terenului, de la 63,0 mii lei pînă la 315,0 mii lei, precum şi din locaţiunea încăperilor de 132,2 mii lei (în 2012). De asemenea, pînă la finalizarea auditului nu a fost soluţionată transmiterea din proprietatea de stat către AAPL Bălţi a terenului aferent imobilului cu suprafaţa de 1,22 ha (ca rezultat al avizului negativ din partea MTID), ceea ce nu a permis modificarea veniturilor din arenda terenului pentru anii 2011-2012. În contextul celor expuse se relevă că acordarea de către primăria mun.Bălţi a dreptului de a edifica construcţii în condiţiile relaţiilor de arendă cu neacceptarea cheltuielilor capitale valorificate determină incertitudine asupra dreptului de proprietate a imobilelor publice, precum şi neîncasarea veniturilor pasibile în bugetul municipal;

- deşi, primăria mun.Bălţi şi DÎTS, în baza acordului de colaborare⁴⁷, au semnat un proces-verbal (la 17.10.2011) prin care s-a constatat finalizarea lucrărilor de reconstrucţie a Grădiniţei de copii nr.25, pînă la moment nu au fost întreprinse măsuri în vederea majorării costului obiectului cu valoarea investiţiilor capitale, în sumă de 3,3 mil.lei, ceea ce a avut ca impact diminuarea valorii patrimoniului public;

____________________

⁴⁷ Anexa la Decizia CMB nr.5/17 din 24.06.2010 “Privind Acordul de colaborare la formarea Centrului regional social pentru persoanele infectate şi afectate de HIV/SIDA”.

- 8 instituţii de învăţămînt din oraş (14% din totalul acestora) nu au majorat valoarea mijloacelor fixe (clădirilor) cu valoarea reparaţiilor capitale, în sumă totală de 1,3 mil.lei, executate din contul mijloacelor alocate prin intermediul asociaţilor părinteşti;

- deşi Î.M. “DCC CU” a solicitat CMB transmiterea mijloacelor financiare în sumă de 1,2 mil.lei către beneficiari, acestea nu au fost transmise regulamentar, fiind raportate ca active în curs de execuţie ale Î.M. “DCC CU”. Astfel, în pofida faptului că gazificarea propriu-zisă a caselor de locuit, prevăzută din contul bugetului municipal, s-a efectuat în perioada 2005-2010, în evidenţa contabilă a Î.M. “DCC CU” (la finele anului 2012) este înregistrată valoarea lucrărilor deja recepţionate în sumă totală de 1,2 mil.lei, care nu a fost transmisă conform destinaţiei subdiviziunilor respective, fapt ce are ca efect denaturarea rapoartelor financiare şi neatribuirea conformă a cheltuielilor la majorarea valorii obiectului respectiv;

- primăria s.Sadovoe, de comun cu FISM, nu au întreprins măsurile de rigoare în vederea înregistrării regulamentare a cheltuielilor capitale în sumă de 0,6 mil.lei (anul 2008) valorificate la obiectul “Grădiniţa de copii s.Sadovoe”, ceea ce contravine pct.63 şi pct.64 din Instrucţiunea aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor nr.94 din 19.07.2010.

◊ Valorificarea a 13,3 mil.lei în investiţii şi reparaţii capitale s-a efectuat în lipsa devizelor de cheltuieli, verificate şi expertizate în modul stabilit, ceia ce contravine prevederilor art.13 din Legea nr.721-XIII din 02.02.1996⁴⁸ şi condiţionează existenţa unui risc înalt de utilizare ineficientă a mijloacelor publice. Astfel, cu abateri de la prevederile regulamentare menţionate s-au efectuat:

____________________

⁴⁸ Legea privind calitatea în construcţii nr.721-XIII din 02.02.1996.

- lucrări suplimentare la un obiect în valoare de 4,5 mil.lei, achiziţionate de Î.M. “DCC CU” în lipsa devizului de cheltuieli, verificat şi expertizat în modul stabilit. Totodată, deşi lucrările menţionate au fost finalizate şi obiectele au fost date în exploatare în luna octombrie 2012, pînă la finele anului acestea nu au fost verificate şi legalizate regulamentar, fiind trecute în I trimestru al anului 2013;

- cheltuieli capitale la o clădire în sumă de 7,2 mil.lei, acceptate de către CMB, fără ca documentaţia de proiect (devizele de cheltuieli) să fie expertizată corespunzător, efectul fiind condiţionarea unui risc înalt de utilizare ineficientă a mijloacelor publice;

- lucrări de reparaţii capitale în cadrul a 17 contracte de valoare mică, în sumă totală de 0,9 mil.lei, achiziţionate de către Î.M. “DCC CU” pentru unele obiecte, în lipsa verificării şi expertizării devizelor de cheltuieli în modul stabilit, caietele de sarcini la lucrările contractate fiind întocmite de către persoane neautorizate în domeniu (specialişti din cadrul primăriei, persoane fizice).

În anul 2012, primăria s.Elizaveta a contractat, ulterior fiind executate lucrări în cadrul unui subproiect, în bază caietului de sarcini, în sumă de 0,7 mil.lei (inclusiv, contribuţia primăriei – 0,1 mil.lei), în lipsa proiectului elaborat, verificat şi expertizat în modul stabilit. Totodată, la întocmirea devizului de cheltuieli şi a procesului-verbal de recepţie a lucrărilor executate la subproiectul menţionat din sursele financiare ale FISM nu au fost respectate cerinţele Hotărîrii Guvernului nr.1570 din 09.12.2002⁴⁹ (pct.1-pct.3), referitor la întocmirea documentaţiei menţionate prin metoda de resurse potrivit CPL.01.01.2001⁵⁰, fapt ce nu a permis auditului verificarea normelor de utilizare a materialelor de construcţie, manoperei, mecanismelor şi altor resurse folosite la executarea lucrărilor.

____________________

⁴⁹ Hotărîrea Guvernului nr.1570 din 09.12.2002 “Cu privire la măsurile urgente de trecere la noua bază normativă de deviz în construcţii”.

⁵⁰ CPL.01.01.2001 “Instrucţiuni privind întocmirea devizelor pentru lucrările de construcţie-montaj prin metoda de resurse”.

◊ În cadrul valorificării investiţiilor capitale din contul banilor publici, autorităţile contractante, contrar prevederilor art.42 alin.(8) din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007, precum şi clauzelor contractuale, nu au cerut de la antreprenori şi contractanţi asigurarea executării lucrărilor, sub formă de garanţii de bună execuţie a contractelor, valoarea totală a acestora fiind estimată de audit la 1,6 mil.lei. Astfel, în cadrul achiziţiei şi contractării lucrărilor pentru două obiecte, Î.M. “DCC CU” nu a asigurat perceperea regulamentară a garanţiei de bună execuţie în sumă totală de 1,1 mil.lei. Totodată, grupul de lucru din cadrul primăriei mun.Bălţi nu a cerut de la antreprenori asigurarea executării lucrărilor şi livrării bunurilor, sub formă de garanţii de bună execuţie a contractelor, valoarea acestora fiind estimată de audit la suma totală de 0,5 mil.lei. De menţionat că absenţa garanţiilor de bună execuţie lipseşte autorităţile contractante de anumite pîrghii de constrîngere în cazul executării unor lucrări necalitative.

Se relevă că în cadrul Î.M. “DCC CU” lipsesc procedurile reglementate privind monitorizarea contractelor de antrepriză (inclusiv cu perioada de garanţie de 5-10 ani), ceea ce determină riscul că lucrările aflate sub garanţie să fie reparate din contul bugetului municipal, în lipsa utilizării garanţiilor antreprenorilor responsabili. Astfel, conform prevederilor contractuale între Î.M. “DCC CU” (în calitate de beneficiar) şi antreprenori, ultimii au obligaţia de a înlătura, în perioada de garanţie, toate defecţiunile constatate la obiectele edificate/renovate pe cheltuială proprie în urma unei notificări transmise de către beneficiar. Totodată, urmare verificărilor efectuate privind monitorizarea contractelor de antrepriză pe anii 2011-2012 în sumă totală de 22,9 mil.lei (3,4 mil.lei – în 2011; 19,5 mil.lei – în 2012), s-a constatat că entităţile nu ţin o evidenţă a contractelor respective, în care să fie prevăzute garanţiile (pe termen de 5-10 ani) pentru lucrările efectuate, ceea ce determină riscul ca defecţiunile constatate la lucrările aflate sub garanţie să fie reparate din contul bugetului municipal, fără a ţine cont de garanţiile antreprenorilor responsabili.

Cele relatate la acest compartiment invocă riscul unor investiţii necalitative şi suportării cheltuielilor suplimentare, cauzate de faptul că subdiviziunile CMB nu au efectuat o supraveghere conformă asupra calităţii monitorizării executării contractelor. Totodată, abaterile constatate sînt cauzate de: lipsa strategiei privind executarea investiţiilor şi reparaţiilor capitale; construcţia unor obiective noi fără a fi finalizate cele începute anterior; nerespectarea procedurilor legale privind modul de angajare, valorificare şi formare a valorii obiectelor; lipsa specialiştilor calificaţi în UAT etc.

Recomandări:

8. Primarul mun.Bălţi, DGFE şi DÎTS:

- să asigure elaborarea unei strategii privind proiectele investiţionale (inclusiv, reparaţii capitale), cu stabilirea priorităţilor în vederea finanţării construcţiilor în curs de execuţie, a surselor de finanţare, a principiilor de economicitate şi eficienţă, în scopul utilizării raţionale a finanţelor publice;

- să implementeze proceduri şi procese de control intern, care să eficientizeze valorificarea mijloacelor alocate, pentru investiţii şi reparaţii capitale, precum şi să asigure respectarea prevederilor regulamentare în cadrul achiziţionării şi contractării lucrărilor de reparaţii capitale; să asigure depunerea garanţiilor de bună execuţie a lucrărilor.

9. Primarul mun.Bălţi, DÎTS şi primăria s.Sadovoie să asigure contabilizarea regulamentară a cheltuielilor pentru reparaţii capitale, cu atribuirea conformă a acestora la majorarea valorii fondurilor fixe.

♦ Procesul achiziţiilor de mărfuri şi servicii în cadrul entităţilor audiate nu întotdeauna a întrunit aspectul legal. Controlul asupra respectării procedurilor de achiziţii publice necesită îmbunătăţire, deoarece este unul dintre cele mai afectate de nereguli la execuţia cheltuielilor bugetare.

Legea nr.96-XVI din 13.04.2007 prevede că autorităţile contractante sînt obligate să asigure legalitatea şi eficienţa achiziţiilor publice. Deşi misiunea de audit a constatat că AAPL din mun.Bălţi, în calitate de autorităţi contractante, au întreprins unele măsuri de eficientizare a acestui proces, în perioada supusă auditării au fost admise multiple încălcări şi neajunsuri privind achiziţionarea bunurilor şi serviciilor, care au afectat buna gestiune a mijloacelor publice locale.

Pentru argumentare celor expuse se exemplifică următoarele:

◊ În anii 2011-2012, cu abateri de la prevederile regulamentare⁵¹, primăria mun.Bălţi a contractat de la un agent economic 13 achiziţii sub formă de servicii de evaluare a bunurilor imobile publice şi de organizare a licitaţiilor în valoare de 0,8 mil.lei. Totodată, în opinia auditului, evaluarea terenurilor şi a bunurilor imobile publice de către o firmă privată şi organizarea tot de ea a licitaţiilor, în scopul comercializării acestora, nu exclude posibilitatea apariţiei riscurilor privind conflictul de interese în acest scop. Astfel, deşi conform prescripţiilor pct.7 din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.136 din 10.02.2009, în cazurile de expunere la vînzare a bunurilor proprietate a UAT, AAPL (prin decizie) instituie Comisia de licitaţie din reprezentanţi ai consiliului şi primăriei UAT, precum şi ai subdiviziunilor abilitate ale acestora, specialişti din domeniul privatizării şi inspectoratelor fiscale etc., în Regulamentul aprobat prin Decizia CMB nr.4/11 din 16.08.2007⁵² este prevăzut că licitaţiile se organizează de către primăria municipiului, ultima avînd dreptul de a-şi delega, în bază de contract, funcţiile de organizare a licitaţiilor altor persoane juridice. Ca urmare, pe parcursul perioadei supuse auditării, funcţiile de evaluare, organizare şi desfăşurare a licitaţiilor şi concursurilor imobiliare şi funciare au fost executate de către un agent economic, căruia i-au fost achitate, pentru anii 2011-2012, mijloace bugetare în sumă de 531,8 mii lei. De menţionat că contractarea serviciilor de evaluare a bunurilor imobile şi de organizare a licitaţiilor de la agentul economic menţionat, în anul 2011, a fost efectuată prin 6 achiziţii în sumă totală de 308,1 mii lei, iar, în 2012, prin 7 achiziţii – de 454,5 mii lei. Se relevă că la etapa de achiziţie, contractare şi achitare a serviciilor respective, primăria mun.Bălţi nu a specificat distinct valoarea de achiziţie a serviciilor de evaluare şi valoarea serviciilor de organizare a licitaţiilor, prin ce nu a respectat prevederile art.9 alin.(2) din Legea nr.134-XIII din 03.06.1994.

____________________

⁵¹ Art.9 alin.(2) din Legea vînzării de mărfuri nr.134-XIII din 03.06.1994 (în continuare – Legea nr.134-XIII din 03.06.1994); prescripţiile din Regulamentul cu privire la activitatea grupului de lucru pentru achiziţii, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1380 din 10.12.2007 (în continuare – Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1380 din 10.12.2007); pct.3 din Regulamentul privind licitaţiile cu strigare şi cu reducere, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.136 din 10.02.2009 (în continuare – Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.136 din 10.02.2009); prescripţiile din Regulamentul cu privire la modul de calculare a valorii estimative a contractelor de achiziţii publice şi planificarea acestor, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1404 din 10.12.2008 (în continuare – Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1404 din 10.12.2008).

⁵² Decizia CMB nr.4/11 din 16.08.2007 “Cu privire la organizarea şi desfăşurarea licitaţiilor publice pe teritoriul municipiului Bălţi”.

Potrivit pct.3 din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.136 din 10.02.2009, sursele financiare pentru organizarea licitaţiilor provin din taxa de participare la licitaţie, sursă nerambursabilă, care se transferă la contul organizatorului licitaţiei. Totodată, potrivit pct.16 din Regulamentul menţionat, taxa respectivă se stabileşte de către Comisia de licitaţie, mărimea ei urmînd a nu fi sub nivelul mărimii unui salariu minim pe ţară, stabilit în condiţiile Legii nr.1432-XIV din 28.12.2000⁵³, care prin Hotărîrea Guvernului nr.15 din 19.01.2009⁵⁴ a fost stabilit cu începere de la 01.01.2009 în cuantum de 600 lei lunar. Contrar prevederilor regulamentare, Comisia de licitaţie, referindu-se la atribuţiile sale conform pct.10 alin.b) din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.136 din 10.02.2009, a stabilit taxa pentru persoanele fizice de 72 lei, iar pentru persoanele juridice în sumă de 180 lei, acestea fiind semnificativ diminuate faţă de mărimea salariului minim pe ţară (600 lei). Astfel reieşind din cele menţionate, în 2011, de la desfăşurarea a 96 de licitaţii (fiind comercializate bunuri publice de circa 5,8 mil.lei) urma a fi încasată taxa de participare la licitaţii în sumă de 57,6 mii lei (96 x 600 lei), iar, în anul 2012, de la desfăşurarea a 98 (fiind comercializate bunuri publice de circa 10,3 mil.lei) – 58,8 mii lei, în total 116,4 mii lei, aceste mijloace financiare nefiind încasate de către primărie. De menţionat că taxa de participare, suplimentar achitărilor efectuate de către Primărie în scopul organizării licitaţiilor, a fost încasată tot de către agentul economic nominalizat mai sus.

____________________

⁵³ Legea nr.1432-XIV din 28.12.2000 “Privind modul de stabilire şi reexaminare a salariului minim”.

⁵⁴ Hotărîrea Guvernului nr.15 din 19.01.2009 “Privind stabilirea cuantumului salariului minim pe ţară”.

În contextul celor expuse se relevă că AAPL nu au asigurat principiile de economicitate în cadrul licitaţiilor funciare organizate, micşorînd veniturile pasibile de încasare, delegînd contra plată funcţiile prevăzute de către AAPL altor entităţi private şi, în opinia echipei de audit, astfel invocînd şi riscul apariţiei unor conflicte de interese.

◊ Calitatea dosarelor achiziţiilor publice pe anii 2011-2012 nu corespunde prevederilor art.32 din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007 şi pct.6 din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.9 din 17.01.2008⁵⁵, acestea nefiind întocmite pentru fiecare procedură de achiziţie în parte, nefiind cusute, numerotate pentru asigurarea integrităţii lor şi minimizarea riscului de sustragere, schimbare a unor documente, astfel diminuîndu-se şi posibilitatea monitorizării conformităţii procedurilor de achiziţii publice.

____________________

⁵⁵ Regulamentul cu privire la întocmirea şi păstrarea dosarului achiziţiei publice, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.9 din 17.01.2008.

◊ APL nu au asigurat întocmirea planului de achiziţii publice, de lucrări capitale, precum şi elaborarea şi publicarea anunţurilor de intenţie privind achiziţiile preconizate, fapt ce contravine art.13 din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007. Astfel, în pofida faptului că cadrul legal prevede expres planificarea procedurilor de achiziţii publice prin întocmirea anunţurilor de intenţie, care urmează a fi publicate în BAP şi pe pagina internet a Agenţiei, AAPL din mun.Bălţi nu efectuează o asemenea planificare. Acest fapt reprezintă o neconformare/rezistenţă a autorităţilor contractante pe segmentul asigurării transparenţei în planificarea şi utilizarea surselor financiare, creîndu-şi artificial posibilitatea de a desfăşura proceduri de achiziţie publică după bunul plac (invocînd perioada de timp, situaţiile de urgenţă etc.). Astfel, în planul achiziţiilor pentru anul 2011 nu şi-au găsit reflectare lucrările de construcţii şi reparaţii capitale, iar în unele cazuri, în acestea nu se conţin informaţii despre: obiectul/scopul contractului, modalitatea de achiziţie, procedura de atribuire; data estimată pentru începerea şi finalizarea procedurii; responsabilul de atribuire a contractului etc. De asemenea, la elaborarea planului nu s-a ţinut cont de contractele de achiziţii publice aflate în derulare. Totodată, contrar art.19 alin.(1) din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007 şi pct.27 din Regulamentul aprobat Hotărîrea Guvernului nr.1404 din 10.12.2008, nu s-a asigurat publicarea anunţurilor de intenţie pentru achiziţiile lucrărilor de construcţii şi reparaţii capitale pe anul 2011 în BAP şi pe pagina web a primăriei. Similar, în anul 2012, acestea au fost publicate doar parţial şi nu includ toate lucrările care au fost achiziţionate. Efectul celor descrise mai sus este apariţia riscurilor de apreciere incorectă a necesităţilor; divizarea contractelor de achiziţii publice; imposibilitatea oferirii unei imagini reale în ansamblu asupra volumului necesităţilor şi a gradului de prioritate al acestora; reducerea transparenţei procesului de achiziţii publice.

◊ Grupul de lucru pentru achiziţii publice din cadrul primăriei mun.Bălţi a preferat organizarea unor achiziţii conform procedurii cererii ofertelor de preţuri şi dintr-o singură sursă, eschivându-se de la licitaţia publică, iar în unele cazuri, neregulamentar divizînd şi majorînd achiziţiile (4,5 mil.lei). Astfel, deşi prevederile art.33 alin.(2) din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007 stabilesc că procedura de bază privind atribuirea contractului de achiziţii publice este licitaţia deschisă publică şi alte proceduri pot fi folosite numai în condiţiile expres stabilite de lege, în anul 2012, ponderea licitaţiilor deschise (după valoare), în cadrul primăriei mun.Bălţi, s-a diminuat cu 10,2%, faţă de 2010, totodată procedurile de achiziţii prin cererea ofertelor de preţuri majorându-se cu 2%, iar procedurile dintr-o singură sursă – cu 8%.

Potrivit prevederilor art.67 alin.(1) şi art.69 alin.(1) din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007, contractul de achiziţii publice se cere a fi încheiat pentru întreaga sumă atribuită unei achiziţii pe an, iar autoritatea contractantă nu are dreptul să divizeze achiziţia prin încheierea de contracte separate. Însă, datorită disfuncţionalităţii procesului de achiziţii la etapa de planificare a contractelor, AAPL din mun.Bălţi, utilizînd diferite mecanisme, practică divizările de achiziţii prin încheierea de contracte separate, în scopul aplicării unor altor proceduri decît cele prevăzute regulamentar. Astfel, factorii de decizie din cadrul primăriei, nerespectînd cadrul regulamentar, au contractat la un obiect lucrări suplimentare şi majorări ale preţului stabilit iniţial, ca rezultat valoarea iniţială contractată fiind majorată cu 4,5 mil.lei, sau cu 39,5%.

Situaţia constatată la acest compartiment condiţionează riscuri privind încălcarea principiului tratamentului egal al potenţialilor ofertanţi, precum şi de efectuare a unor cheltuieli mai mari, astfel, nerespectîndu-se principiul utilizării eficiente a fondurilor publice.

◊ Ca urmare a lipsei controlului corespunzător din partea DÎTS privind monitorizarea contractelor de achiziţii publice, unii agenţi economici au livrat mărfuri şi servicii, care nu corespund specificaţiilor din contractele încheiate şi ofertelor cîştigătoare (în sumă de 82,8 mii lei), prin ce nu au fost respectate prevederile art.69 din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007. Astfel, pe parcursul anilor 2011-2012, DÎTS, la recepţionarea lucrărilor executate de un agent economic, a acceptat lucrări nespecificate prin procedura de achiziţii şi necontractate (53,2 mii lei – reparaţia frigiderelor; 7,3 mii lei – alte servicii livrate la preţ majorat faţă de cel contractat). Totodată, de la un alt agent economic, avînd contractate servicii de deservire a programei pentru calcularea salariului, au fost procurate şi materiale necontractate în sumă de 22,3 mii lei. Deşi prevederile regulamentare⁵⁶ prevăd expres că formularele tipizate ale documentelor primare cu regim special trebuie să conţină, ca elemente obligatorii “etaloanele cantitative şi valorice, în care sînt exprimate faptele economice”, DÎTS, în lipsa monitorizării executării conforme a contractelor, a acceptat lucrările executate de agentul economic nominalizat în sumă totală de 290,7 mii lei, fără indicarea etaloanelor cantitative şi valorice ale faptelor economice, astfel, existînd riscuri de achitare a unor cheltuieli neîntemeiate sau de neexecutare a volumului total de lucrări contractate.

____________________

⁵⁶ Hotărîrea Guvernului cu privire la executarea Decretului Preşedintelui Republicii Moldova nr.406-II din 23 decembrie 1997 nr.294 din 17.03.1998.

◊ DÎTS şi Serviciul achiziţii publice din cadrul primăriei mun.Bălţi nu au asigurat înregistrarea contractelor încheiate şi a dărilor de seamă privind procedura de achiziţie publică în termenele stabilite de cadrul legal. Astfel, potrivit art.70 alin.(1) din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007 şi pct.7 lit.i) din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1380 din 10.12.2007, autoritatea contractantă este obligată să întocmească darea de seamă privind procedura de achiziţie şi să o prezinte AAP în termen de 5 zile de la data încheierii contractului, prevederi care nu au fost respectate de către DÎTS şi Secţia achiziţii publice din cadrul primăriei, termenul de întîrziere variind de la 1 pînă la 18 zile (s-au constatat 80 de cazuri din 183 verificate, sau 44% din totalul acestora). În contextul celor relatate se relevă că responsabilii din cadrul primăriei explică fenomenul constatat prin tergiversarea prezentării spre verificare Serviciului achiziţii publice a dărilor de seamă respective.

◊ Nu a fost asigurată executarea regulamentară a prevederilor art.21 din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007, privind anunţurile de atribuire a contractelor de achiziţii.

Potrivit prevederilor art.21 alin.(1) din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007, autoritatea contractantă este obligată să publice în BAP şi pe pagina web a Agenţiei anunţul de atribuire a contractului de achiziţii publice nu mai tîrziu de 30 de zile calendaristice de la data încheierii acestuia. În rezultatul verificărilor efectuate s-a constatat, că pe parcursul anului 2012, 4 contracte de achiziţii în valoare de 1,9 mil.lei au fost înregistrate cu depăşirea a 63 de zile de la termenul prevăzut regulamentar.

◊ AAPL din mun.Bălţi nu au asigurat respectarea prevederilor regulamentare privind achiziţiile publice de valoare mică. Astfel, la selectarea operatorului economic în vederea atribuirii contractelor de achiziţie publică de valoare mică nu s-a ţinut cont de prevederile pct.15 din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.148 din 14.02.2008⁵⁷, fiind admise iregularităţi care se exprimă prin următoarele:

____________________

⁵⁷ Regulamentul achiziţiilor publice de valoare mică, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.148 din 14.02. 2008 (în continuare – Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.148 din 14.02.2008).

√ DÎTS nu a prevăzut în planul anual şi trimestrial de achiziţii publice valoarea integrală a achiziţiilor publice de valoare mică, cauzele invocate de factorii de decizie fiind motivele de urgenţă, urmare a apariţiei unor necesităţi neplanificate sau evenimente imprevizibile. Auditul a constatat că DÎTS, în lipsa planurilor respective pentru anii 2011-2012, a contractat mărfuri şi servicii în sumă totală de 36,3 mil.lei. Totodată, în majoritatea cazurilor, achiziţiile publice de valoare mică au fost efectuate dintr-o singură sursă, fără ca entitatea să prezinte dovezi şi să se asigure că oferta operatorului economic selectată este cea mai avantajoasă economic, exprimată prin: preţ avantajos, termene de livrare, condiţii de livrare, condiţii de plată, calitate superioară etc.

√ Potrivit prescripţiilor pct.25 din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.148 din 14.02.2008, autoritatea contractantă este obligată să întocmească şi să prezinte semestrial AAP o dare de seamă privind contractele de achiziţie publică de valoare mică. Însă, contrar prevederilor regulamentare, în anii 2011-2012, DÎTS nu a întocmit şi nu a prezentat dările de seamă privind 86 contracte de achiziţie publică de valoare mică în sumă de 1,1 mil.lei. Situaţii similare au fost constatate la SC şi Î.M. “DCC CU”, acestea neasigurînd întocmirea şi prezentarea în termen către AAP a dărilor de seamă respective, în sumă totală de 5,2 mil.lei (3,0 mil.lei şi, respectiv, 2,2 mil.lei). De asemenea, au fost constatate incorectitudini la modul de întocmire a contractelor de valoare mică. Astfel, responsabilii din cadrul SC, în perioada 2011-2012, au întocmit neregulamentar contracte de valoare mică pentru energia electrică, gaz şi energia termică, în sumă totală de 5,5 mil.lei, pe cînd acestea urmau a fi încheiate, prin contracte dintr-o singură sursă.

◊ Lipsa monitorizării din partea grupului de lucru pentru achiziţii al primăriei mun.Bălţi, a determinat contractarea cheltuielilor ineficiente în sumă de 66,0 mii lei. Astfel, în cadrul desfăşurării licitaţiilor publice privind lucrările de reparaţie şi întreţinere a străzilor din mun.Bălţi, în anul 2012, au fost acceptate şi achitate nejustificat antreprenorului Î.M. “DRCD” cheltuielile pentru supravegherea tehnică în sumă totală de 66,0 mii lei. Totodată, auditul menţionează că executantului i s-au acceptat cheltuielile de “supraveghere a lucrărilor, îndeplinite de el însuşi”, în lipsa includerii şi acceptării acestora în documentele prezentate la licitaţie, fapt ce confirmă caracterul neregulamentar al lor.

◊ Nerespectarea actelor normative în domeniul achiziţiilor publice a cauzat contractarea de bunuri materiale, lucrări şi servicii (valoarea cărora a însumat peste 1,8 mil.lei) cu evitarea procedurilor de achiziţii publice, precum şi procurarea bunurilor şi/sau prestarea serviciilor în lipsa surselor financiare în sumă de 0,1 mil.lei etc. Este cazul mijloacelor bugetare, alocate în calitate de transferuri din bugetul mun.Bălţi şi utilizate prin intermediul Î.M. “GLC”, ultimul dispunînd efectiv de funcţia de executor de buget. Astfel, acesta activînd ca agent economic, şi totodată, exercitînd funcţii de executor de buget, nu se conformează prevederilor de asigurare conformă a procesului de achiziţii publice, reieşind din prevederile art.2 şi art.12 din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007, ceea ce condiţionează riscuri aferente utilizării regulamentare a mijloacelor bugetare.

Prin urmare, prezenţa vulnerabilităţilor în procesul de achiziţionare a mărfurilor, lucrărilor şi serviciilor din mijloacele publice concluzionează, că managementul în materia acestora este necorespunzător şi necesită îmbunătăţiri esenţiale.

Recomandări:

10. CMB şi primarul mun.Bălţi să organizeze desfăşurarea unor instruiri în domeniul achiziţiilor publice pentru membrii grupurilor de lucru din cadrul subdiviziunilor CMB, cu implementarea procedurilor de control intern la achiziţionarea mărfurilor, lucrărilor şi serviciilor (inclusiv descrierea proceselor aferente acestora), care să asigure conformarea procedurilor de achiziţii publice la cadrul legal, monitorizarea executării contractelor, precum şi înlăturarea iregularităţilor constatate de audit la acest compartiment.

♦ CMB urmează să-şi revizuiască actele normative interne ce ţin de utilizarea fondului de rezervă, astfel ca să utilizeze mijloacele publice în mod regulamentar, transparent şi conform destinaţiei.

Deşi, auditul precedent a atenţionat AAPL din mun.Bălţi privind neregulile în modul de utilizare a Fondului de rezervă şi a recomandat reexaminarea Regulamentului privind modul de formare şi utilizare a acestuia, cu definirea clară a setului de criterii care definesc cheltuielile “cu caracter excepţional şi imprevizibil” (cu excluderea finanţării cheltuielilor ce nu se asimilează celor cu caracter imprevizibil şi nu ţin de competenţa AAPL)⁵⁸, în perioada supusă auditării, CMB a comis aceleaşi nereguli, utilizînd surse pentru acoperirea cheltuielilor care nu cad sub incidenţa celor cu caracter imprevizibil. Astfel, auditul a constatat că unele cheltuieli suportate din contul FR în anii 2011-2012 nu se asimilează celor cu caracter imprevizibil, stabilite de Regulamentul-tip, din care: 622,8 mii lei – pentru ajutorarea păturilor socialmente vulnerabile ale populaţiei, care, conform prevederilor Legii nr.827-XIV din 18.02.2000⁵⁹ şi Regulamentului aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1083 din 26.10.2000⁶⁰, sînt pasibile achitării din FMSSP, alocarea mijloacelor financiare fiind efectuată fără a lua în considerare nivelul venitului lunar minim garantat al beneficiarilor şi condiţiilor stabilite conform art.5 – art.7 din Legea nr.133-XVI din 13.06.2008⁶¹. De asemenea, din FR a fost alocată suma de 130,0 mii lei pentru activitatea Consiliului veteranilor, din care: 62,4 mii lei – pentru majorarea pensiilor conducerii şi preşedinţilor organizaţiilor primare ale Consiliului (nefiind respectate prevederile art.16 alin.(2) din Constituţia Republicii Moldova, conform cărora toţi cetăţenii sînt egali în faţa legii); 56,1 mii lei – pentru acordarea ajutorului material membrilor Consiliului veteranilor; 11,5 mii lei – alte cheltuieli. Astfel, cheltuielile din FR nu numai că nu au fost reglementate, dar şi au fost efectuate în lipsa actelor de evaluare a beneficiarilor şi în lipsa documentelor care justifică, că beneficiarii fac parte din categoria respectivă a persoanelor socialmente vulnerabile; din sursa bugetară respectivă au fost majorate neregulamentar pensiile unor categorii de populaţie etc., iar toate acestea creează riscul unor alocări neîntemeiate din contul FR.

____________________

⁵⁸ Hotărîrea Curţii de Conturi nr.38 din 12.08.2011 “Privind Raportul auditului bugetului municipal Bălţi pe anii 2009 şi 2010” (în continuare – Raportul aprobat prin Hotărîrea Curţii de Conturi nr.38 din 12.08.2011).

⁵⁹ Legea Fondului republican şi a fondurilor locale de susţinere socială a populaţiei nr.827-XIV din 18.02.2000.

⁶⁰ Regulamentul privind distribuirea ajutorului material din mijloacele Fondului republican şi fondurilor locale de susţinere socială a populaţiei şi modul de încasare a plăţilor în aceste fonduri, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1083 din 26.10.2000 “Privind punerea în aplicare a Legii Fondului republican şi a fondurilor locale de susţinere socială a populaţiei”.

⁶¹ Legea nr.133-XVI din 13.06.2008 “Cu privire la ajutorul social” (cu modificările şi completările ulterioare, în continuare – Legea nr.133-XVI din 13.06.2008).

Recomandări:

11. CMB să examineze oportunitatea ajustării Regulamentului privind modul de formare şi utilizare a mijloacelor Fondului de rezervă, cu definirea clară a cheltuielilor “cu caracter excepţional şi imprevizibil”; să implementeze proceduri de control intern privind asigurarea utilizării conform destinaţiei a mijloacelor Fondului de rezervă.

♦ Absenţa metodologiei de reglementare a modului de calculare şi evaluare a transferurilor din bugetul municipal pentru acoperirea pierderilor suportate de Î.M. “DTB” la acordarea de înlesniri pentru călătoriile în transportul public unor categorii de beneficiari, condiţionează riscuri sporite de alocare neîntemeiată a resurselor financiare. Astfel, resursele, alocate din bugetul mun.Bălţi, ca transferuri pentru acoperirea pierderilor suportate de Î.M. “DTB” prin acordarea de înlesniri la călătoriile în transportul public unor categorii de beneficiari, nu în toate cazurile au fost justificate. În acest scop, în anul 2011, din contul bugetului municipal au fost alocate 12,6 mil.lei, iar în anul 2012 – 11,2 mil.lei. De regulă, alocările respective sînt justificate prin referinţa la prevederile actelor normative⁶² şi solicitările în acest sens din partea Î.M. “DTB”. Totodată, auditul relevă că pînă în prezent nu a fost elaborat şi aprobat mecanismul (Regulamentul) de realizare a plăţilor respective, astfel fiind ignorate cerinţele pct.2 din Decizia CMB nr.23/17 din 21.02.2002. De menţionat că, în lipsa reglementărilor respective, primăria anual încheie contracte cu Î.M. “DTB” privind acoperirea pierderilor în urma acordării înlesnirilor unor categorii de populaţie, în mărime de 75 lei lunar pentru fiecare persoană (reieşind din calculul 50 de călătorii cu costul a 1,50 lei, şi diferenţa de preţ a abonamentului în sumă de 45 lei pentru elevi). Aceste pierderi se acoperă în baza raportului de acordare a serviciilor de transport, întocmit de către Î.M. “DTB”, sursele pentru care se aprobă anual în bugetul municipal.

____________________

⁶² Legea nr.190-XV din 08.05.2003 “Cu privire la veterani”; Legea nr.768-XIV din 02.02.2000 “Privind statutul alesului local”; Legea nr.806-XII din 12.12.1991 “Cu privire la trupele de carabinieri (trupe interne) ale Ministerului Afacerilor Interne”; Legea nr.436-XVI din 28.12.2006 şi Decizia CMB nr.23/17 din 21.02.2002.

Beneficiarii înlesnirilor sînt: veteranii de război; poliţiştii; membrii gărzii populare; carabinierii, categoriile acestora fiind justificate prin informaţiile autorităţilor abilitate în acest sens. Se relevă că, în anul 2012, DASPF, a confirmat înlesnirile pensionarilor pentru dreptul de a beneficia de călătorii gratuite pentru 9,2 mii persoane, sau 84,3% din toţi beneficiarii de înlesniri. Totodată, DASPF nu dispune de o evidenţă veridică şi sigură privind numărul beneficiarilor (beneficiarilor-pensionari al înlesnirilor). Astfel, listele beneficiarilor pentru anii 2010-2012 nu sînt sistematizate şi vizate de responsabilii respectivi; rezultatele verificărilor/audierilor/deciziilor nu sînt justificate printr-un proces-verbal, aprobat în modul stabilit; în liste nu se menţionează schimbarea vizei de domiciliu a pensionarului şi nu este posibilă urmărirea fluctuaţiei acestora (inclusiv, în urma decesului sau dezicerea de pensie în urma schimbării locului de trai în altă ţară etc.). Prin urmare, auditul a fost lipsit de posibilitatea de a obţine o cifră veridică privind numărul de pensionari şi fluctuaţia acestuia, cauza fiind neprezentarea argumentelor de rigoare în această privinţă din partea DASPF. Mai mult decît atît, DASPF a explicat că, în perioada 10.09.2012-16.09.2012, urmare unui sondaj, Î.M. “DTB” a numărat toate persoanele care beneficiază de înlesniri, fiind calculat numărul mediu de beneficiari pe rută, care ulterior a fost atribuit la numărul lunar de rute, acesta fiind utilizat la calcularea înlesnirilor finanţate din bugetul local. Totodată, sondajul menţionat nu este demn de încredere deoarece: a) a fost efectuat fără avizul şi participarea reprezentanţilor primăriei; b) a fost efectuat în luna septembrie, cînd cetăţenii sînt într-o mişcare sporită etc.; c) nu au fost efectuate sondaje şi în alte perioade ale anului (iarna, primăvara, vara – cînd temperaturile sînt ridicate, iar activitatea cetăţenilor este scăzută) etc.

Prin urmare, absenţa metodologiei de stabilire a numărului de persoane, care beneficiază de scutiri, nu face posibilă stabilirea necesarului real de mijloace bugetare pentru compensarea veniturilor ratate ale Î.M. “DTB” şi creează riscuri înalte privind recuperarea din bugetul local a serviciilor care, efectiv, nu au fost acordate. În acelaşi timp se relevă că, în anii 2011-2012, ponderea transferurilor bugetare în totalul veniturilor Î.M. “DTB” a constituit 48,8% (12,6 mil.lei) şi, respectiv, 47,3% (11,2 mil.lei), jumătate din veniturile acesteia fiind alocaţiile bugetare, entitatea respectivă urmînd a întreprinde măsuri de eficientizare a propriei activităţi. Suplimentar, auditul relevă şi un management necorespunzător al Î.M. “DTB”, exprimat prin faptul că entitatea a finalizat activitatea în anul 2012 cu pierderi de 3,2 mil.lei, acestea majorîndu-se faţă de anul 2011 cu 2,6 mil.lei.

Recomandări:

12. CMB:

- să aprobe şi să implementeze un mecanism clar şi transparent privind compensarea cheltuielilor Î.M. “DTB” la prestarea serviciilor de transport persoanelor, care beneficiază de scutiri, cu asigurarea revizuirii contingentului de beneficiari, pentru aprecierea volumului de finanţare reieşind din serviciile real acordate;

- să întreprindă măsuri de rigoare privind eficientizarea activităţii Î.M. “DTB”.

♦ În Raportul anterior de audit aprobat prin Hotărîrea Curţii de Conturi nr.38 din 12.08.2011 a fost menţionat despre lipsa unor criterii clare, precum şi a unui control intern corespunzător asupra modului de acordare păturilor socialmente vulnerabile a compensaţiei la energia termică în perioada rece a anilor 2007-2010, care au rezultat cu încălcări grave a disciplinei financiare. În condiţii analogice, în anul 2011 au fost achitate 3,4 mil.lei din sursele bugetare. Astfel, auditul a constatat că, de către primăria Bălţi au fost achitate sub formă de compensaţii nominative (pentru perioada rece a anului 2011) suma totală de 5,0 mil.lei, aceasta fiind transferată nemijlocit către furnizorii energiei termice, din care: 3,4 mil.lei – ca datorie creditoare către întreprinderile de termoficare, aceasta nefiind asigurată cu fundamentările de rigoare pe fiecare beneficiar, fapt menţionat şi în materialele auditului precedent. Prin urmare, 3,4 mil.lei au fost achitaţi în condiţii analogice anilor 2008-2011, ca datorii creditoare la compensaţiile nominative pentru căldură, în lipsa unor criterii clare şi a unui mecanism exhaustiv de acordare a acestora, ceea ce a cauzat cheltuieli neregulamentare din contul bugetului municipal. Totodată, auditul menţionează că pentru îndeplinirea cerinţelor din Hotărîrea Curţii de Conturi nominalizată mai sus, CMB a aprobat Regulamentul privind modalitatea de compensare unor categorii de populaţie a tarifului la energia termică livrată (Decizia nr.6/3 din 27.10.2011), prin care a fost stabilită mărimea compensaţiei, categoriile beneficiarilor şi sursa de finanţare a lor, precum şi metoda de determinare a mărimii compensaţiei.

Recomandări:

13. CMB să implementeze proceduri de control intern care să asigure respectarea prevederilor regulamentare şi transparenţa respectivă la acordarea compensaţiei la energia termică păturilor socialmente vulnerabile.

OBIECTIVUL III: Au raportat UAT în modul corespunzător, a gestionat şi a asigurat integritatea fondurilor aferente patrimoniului?

În cadrul AAPL din mun.Bălţi s-a format o stare defectuoasă în materie de administrare/gestionare a patrimoniului public, la origine aflîndu-se un management neconform de gestionare a fondurilor publice, determinat de: lipsa unor Norme metodologice privind evidenţa patrimoniului public al UAT, responsabil fiind regulatorul în domeniu, în persoana MF; neconformarea managementului normelor regulamentare şi prudenţiale; absenţa unei evidenţe concludente a patrimoniului public şi a raportării veridice a situaţiilor patrimoniale; ineficienţa procedurilor de control intern; neînregistrarea regulamentară a patrimoniului public în Registrul bunurilor imobile şi a drepturilor patrimoniale la organele cadastrale; necuprinderea în operaţiunea de inventariere a tuturor elementelor patrimoniale, precum şi neevaluarea corespunzătoare a activelor fixe în vederea înregistrării conforme în evidenţă a valorii acestora; înfiinţarea unor întreprinderi municipale, fără reglementarea exhaustivă a responsabilităţilor fondatorului şi ale managerului în administrarea patrimoniului transmis în gestiune; abandonul Î.M. cu restanţe impunătoare către BPN şi fondarea altora cu activităţi similare celor abandonate; absenţa informaţiilor de rigoare (complete şi veridice) privind fondul funciar gestionat; nefinalizarea procesului de identificare, delimitare şi înregistrare a patrimoniului public proprietate de stat, a UAT şi privată; preocuparea irelevantă a factorilor de decizie din cadrul AAPL de gestionarea conformă şi eficientă a patrimoniului public local; neimplementarea integrală a recomandărilor anterioare ale Curţii de Conturi; alte abateri/nereguli.

În contextul celor relatate se exemplifică următoarele:

♦ Ca rezultat al absenţei Normelor metodologice privind evidenţa proprietăţii publice a UAT (care urmau a fi elaborate de MF şi aprobate de Guvern, reieşind din prevederile art.13 din Legea nr.523-XIV din 16.07.1999⁶³), precum şi absenţei cadrului normativ metodologic aferent de evidenţă a patrimoniului public (în special, a terenurilor publice) se generează incoerenţe în asigurarea evidenţei autentice a valorilor patrimoniale ale UAT: Astfel:

____________________

⁶³ Legea nr.523-XIV din 16.07.1999 “Cu privire la proprietatea publică a unităţilor administrative-teritoriale” (în continuare – Legea nr.523-XIV din 16.07.1999).

Potrivit art.13 din Legea nr.523-XIV din 16.07.1999, evidenţa proprietăţii publice a UAT se ţine în contabilitate, în mod distinct, conform Normelor metodologice elaborate de MF şi aprobate de Guvern. Această cerinţă este reglementată şi în alte acte legislative cu incidenţă în domeniul dat, inclusiv, în actele normative elaborate de MF. Lipsa unei abordări punctuale în acest sens are ca efect că AAPL, deşi au întreprins măsuri pentru soluţionarea problemei privind evaluarea şi înregistrarea în evidenţa contabilă a terenurilor proprietate publică, procedura s-a dovedit a fi una parţială şi incompletă. Astfel, AAPL Bălţi în perioada supusă auditului au întreprins un şir de măsuri, pentru asigurarea evidenţei patrimoniului în teritoriul administrat. În acest scop, prin Decizia CMB nr.1/26 din 26.01.2012 a fost aprobat Cadastrul funciar pe anul 2011, conform căruia primăria a fost obligată să contabilizeze terenurile publice ale municipiului în expresie cantitativă şi valorică. Pentru executarea deciziei respective, în aprilie 2012, la contul contabil 014 “Terenuri” au fost contabilizate terenurile cu suprafaţa de 1,6 mii ha şi valoarea totală de 1979,6 mil.lei. De menţionat că, pentru aprecierea valorii suprafeţelor terenurilor, UAT a aplicat preţurile specificate în Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997. Însă, lipsa cadrului regulator adecvat în acest scop, neaplicarea formulelor contabile corespunzătoare la momentul încheierii tranzacţiilor funciare şi altele au generat unele iregularităţi privind evidenţa şi contabilizarea patrimoniului respectiv. Astfel:

√ AAPL din mun.Bălţi, asigurînd contabilizarea terenurilor în baza preţului normativ, au obţinut o valoare totală a acestora (1,98 mlrd.lei), care diferă esenţial de datele cadastrale şi de preţurile funciare comerciale, formate în mun.Bălţi, deoarece ultimele sînt stabilite în funcţie de locul de amplasare (în centru – fiind mai mari, la periferie – respectiv, mai mici etc.). Ca urmare, în cazul comercializării, transmiterii etc. a unor suprafeţe din terenurile respective, acestea suprafeţe numără valori semnificativ majorate pe unitate (m²; ar; ha), faţă de valoarea efectivă contabilizată de către primărie, situaţia dată condiţionînd faptul că, la o anumită perioadă de timp, o parte din terenurile aflate în evidenţa efectivă a Primăriei, deşi cantitativ vor înregistra suprafeţe, valoric, acestea vor rămîne la cifra “0” (fără valoare), fapt ce va crea o situaţie patrimonială neveridică, contrar prevederilor regulamentare.

√ În anul 2012, primăria mun.Bălţi a contabilizat necorespunzător (conform situaţiei cadastrale din anul 2011) fondul terenurilor publice în valoare totală de 1,9 mlrd.lei, fără a dispune de evidenţa analitică a acestora, conform cerinţelor pct.34 şi pct.40 din Instrucţiunea aprobată prin Ordinul MF nr.93 din 19.07.2010, totodată nefiind respectate şi prevederile art.17 şi art.19 din Legea nr.113-XVI din 27.04.2007, ceea ce condiţionează riscul şi condiţii de raportare neconformă a situaţiilor patrimoniale. Totodată, din evidenţa contabilă pe anul 2012 nu au fost excluse terenurile comercializate cu suprafaţa de 10,9 ha în valoare de 13,4 mil. lei, fapt care a denaturat datele patrimoniale şi cele raportate.

√ Ca urmare a neefectuării inventarierii respective a suprafeţelor de terenuri, la transmiterea (în baza deciziei CMB nr.5/28 din 26.04.2012) terenurilor de la primărie la evidenţa DÎTS nu a fost transmis terenul cu suprafaţa de 0,7 ha, aferent clădirii Şcolii serale (str.Burebista, nr.10), acesta, rămănînd în continuare în evidenţa contabilă a primăriei. De menţionat că ulterior (în baza contractului de vînzare-cumpărare din 13.07.2012) imobilul în cauză şi terenul aferent acestuia au fost comercializate, DÎTS diminuînd din evidenţă clădirea, iar proprietarul înregistrînd la OCT bunul imobil procurat (terenul şi clădirea) la valoarea totală de 1,5 mil.lei. În pofida celor relatate, la situaţia din 01.01.2013, terenul aferent de 0,7 ha se numără în evidenţa primăriei, fapt ce contravine art.29 alin.(6) din Legea nr.113-XVI din 27.04.2007 şi prescripţiilor Instrucţiunii aprobate prin Ordinul ministerului finanţelor nr.93 din 19.07.2010, efectul din aceasta fiind denaturarea raportului financiar pentru anul 2012 (1,5 mil.lei). Astfel, cauzele principale care au generat situaţia vizată se prezintă a fi neefectuarea inventarierilor corespunzătoare, precum şi nedelimitarea adecvată a terenurilor.

√ Nedelimitarea terenurilor, precum şi lipsa controlului respectiv din partea AAPL din mun.Bălţi privind utilizarea fondului funciar din teritoriul administrat, nu a permis o monitorizare eficientă a terenurilor aflate în folosinţa unor agenţi economici. Astfel, la comercializarea bunurilor imobile de către un agent economic nu s-au luat în consideraţie prevederile art.3 alin.(3) din Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997, potrivit cărora pentru perfectarea tranzacţiei de vînzare-cumpărare se prezintă documentele, în care sînt indicaţi parametrii cantitativi şi calitativi ai terenului, precum şi dreptul deţinătorului asupra terenului. Urmare a neargumentării depline a suprafeţelor vîndute, CSJ a obligat Primăria să emită o altă decizie prin care să fie revăzut bunul imobil realizat, hotărîrea nefiind definitivată pînă la moment. Totodată, la reexaminarea tranzacţiei s-a constatat că efectiv suprafaţa terenului imobilului este de 0,7937 ha, sau cu 0,064 ha mai mare faţă de suprafaţa înregistrată în Registrul bunurilor imobile (0,7297 ha). Prin urmare, neformarea bunului imobil conform prevederilor regulamentare, precum şi litigiile de judecată au condiţionat faptul că AAPL nu au încasat plata pentru folosinţă a terenului public pentru anii 2011-2012 în sumă de 27,0 mii lei.

√ În pofida faptului că primăria mun.Bălţi a depus efort în vederea înregistrării în evidenţă a terenurilor publice (în baza Cadastrului funciar pe anul 2011), un şir de întreprinderi municipale şi alte subdiviziuni ale CMB nu au asigurat contabilizarea conformă a terenurilor primite în gestiune. Astfel, Î.M. “Hotelul Bălţi”, Î.M. “DCC CU”, Î.M. “DTB” nu au contabilizat terenurile aferente imobilelor cu suprafaţa totală de 5,56 ha în valoare de 5,8 mil.lei, fapt ce contravine prevederilor Legii contabilităţii.

√ Lipsa unui sistem informaţional de date, care ar asigura evidenţa amplă şi veridică a calculării şi achitării plăţilor funciare nu a permis echipei de audit să exprime o opinie fundamentată privind calcularea şi formarea veniturilor din comercializarea, folosirea terenurilor proprietate publică aferente obiectivelor privatizate, arenda acestora etc.

Potrivit art.9 alin.(2) lit.i) şi lit.j) din Legea nr.121-XVI din 04.05.2007, de competenţa APL este ţinerea evidenţei patrimoniului UAT şi exercitarea controlului asupra integrităţii şi folosirii eficiente a acestuia. Totodată, conform art.17 alin.(1) şi alin.(3), art.27 alin.(1) şi alin.(2) din Legea nr.113-XVI din 27.04.2007, deţinerea de către entitate a activelor cu orice titlu, fără înregistrarea în evidenţă este interzisă. Prin urmare, primăria mun.Bălţi, neconformîndu-se prevederilor regulamentare, nu a asigurat o contabilizare conformă a tuturor angajamentelor deţinătorilor de terenuri, încasărilor şi soldurilor datoriilor la data raportată; nu deţine evidenţa analitică şi sintetică completă a tranzacţiilor funciare (inclusiv, referitor la majorările calculate din comercializarea terenurilor, ţinînd cont de inflaţie şi penalităţile respective). Primăria nu deţine un sistem informaţional de date care ar asigura evidenţa amplă şi veridică a calculării şi achitării plăţilor funciare (acestea se ţin manual de către specialiştii cadastrali). De menţionat că, în cadrul primăriei, întocmirea şi eliberarea facturilor de strictă evidenţă la comercializarea terenurilor publice este pusă pe seama DPMRF, fără ca contabilitatea să facă înscrieri asupra angajamentelor apărute în cadrul tranzacţiilor respective, veniturile aferente acestora fiind încasate la conturile respective ale DGFE. Ca urmare, contrar prevederilor regulamentare, primăria nu are înregistrate în evidenţă toate angajamentele apărute în urma tranzacţiilor funciare (conform contractelor de vînzare-cumpărare), în sumă de 5,1 mil. lei. Totodată, contrar art.4 alin.(4) din Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997, contabilitatea Primăriei nu a asigurat ţinerea evidenţei integrale a sumelor calculate, conform ratei inflaţiei, referitor la terenurile realizate şi neachitate integral la moment. Astfel, conform datelor DPMRF, la situaţia din 31.12.2012, soldul sumelor neachitate în urma tranzacţiilor de arendă funciară constituie 2,2 mil.lei, în evidenţa contabilă (la conturile extrabilanţiere pentru anul 2012) fiind înregistrate numai 0,7 mil.lei, sau cu 1,5 mil.lei mai puţin.

Cele menţionate confirmă un cadru de contabilizare şi monitorizare irelevante a veniturilor provenite din comercializarea bunurilor proprietate publică, persoanele responsabile în acest scop urmînd a întreprinde măsuri de reglementare a procedeelor descrise. Cauza deficienţelor constatate este absenţa unor proceduri de control intern în domeniul politicilor de contabilizare, inclusiv în aspectul tranzacţiilor funciare, efectul din aceasta fiind apariţia unor riscuri de diminuare a părţii de venituri a bugetului UAT. Totodată, auditul menţionează că situaţiile expuse mai sus sînt şi un rezultat al lipsei unui cadru normativ metodologic şi de evidenţă a patrimoniului public, elaborat de MF şi aprobat de Guvern în contextul prevederilor art.13 din Legea nr.523-XIV din 16.07.1999.

Recomandări:

14. Consiliul municipal Bălţi, primăria mun.Bălţi:

- să implementeze un sistem de control intern eficient în domeniul administrării şi gestionării fondului funciar (inclusiv la toate subdiviziunile), care să asigure o evaluare exhaustivă a terenurilor proprietate publică, contabilizarea conformă a angajamentelor în urma tranzacţiilor funciare, inventarierea şi raportarea regulamentară a situaţiilor funciare, cu întreprinderea măsurilor în vederea înlăturării iregularităţilor constatate de audit;

- să asigure evidenţa plăţilor funciare, conform prevederilor cadrului legal existent, în baza documentelor confirmative, cu stabilirea persoanelor responsabile de evidenţa plăţilor respective şi încasarea acestora în conformitate cu prevederile regulamentare.

15. Î.M. “Hotelul Bălţi”, ÎM “DCC CU”, ÎM “DTB” să întreprindă măsuri în vederea înregistrării în evidenţa contabilă a terenurilor aferente construcţiilor aflate în gestiune, conform prevederilor legale.

♦ Neidentificarea, nedelimitarea şi neînregistrarea integrală a patrimoniului public (de stat, al UAT) şi a celui privat, precum şi neînregistrarea conformă a drepturilor patrimoniale la OCT, constituie un impediment semnificativ la acumularea veniturilor pasibile din acest domeniu şi generează un risc major de pierdere a patrimoniului public local. Astfel, deşi AAPL încearcă să-şi justifice inacţiunile prin lipsa mijloacelor financiare şi alte impedimente, se denotă că nu au fost identificate şi înaintate către Guvern soluţii relevante în vederea depăşirii situaţiei create. În acest sens, auditul relevă că, deşi rapoartele precedente ale Curţii de Conturi conţin recomandări la acest capitol, nu s-au conformat totalmente acestora: CMB, primăria mun.Bălţi, DÎTS, SC, Î.M. “GLC”, Î.M. “DTB”, Î.M. “Regia Apă-Canal Bălţi” etc., care, nerespectînd prevederile art.4 şi art.5 din Legea nr.1543-XIII din 25.02.1998⁶⁴ şi ale Legii nr.113-XVI din 27.04.2007, nu au asigurat înregistrarea unui şir de imobile în Registrul cadastral al drepturilor de proprietate. Astfel, primăria mun.Bălţi nu a asigurat înregistrarea imobilele publice cu destinaţie locativă în sumă de 224,9 mil.lei (din gestiunea Î.M. “GLC”); bunurile imobile neînregistrate ale DÎTS constituie 58,9 mil.lei, sau 41% din totalul acestora; ale Î.M. “Regia Apă-Canal Bălţi” – 47,3 mil.lei, sau 89% din totalul imobilelor; la Î.M. “GLC” nu a fost evaluată şi contabilizată în modul corespunzător valoarea a 8 fonduri fixe (inclusiv, 4 imobile nu sînt înregistrate la OCT, din care 2, conform datelor OCT, au o valoare de 0,45 mil.lei); Î.M. “DTB” – 0,06 mil.lei; SC – 2 clădiri cu suprafaţa de 729,1 m², valoarea acestora constituind “zero lei”, ceea ce generează majorarea riscului de pierdere a lor; primăria s.Elizaveta – 5 imobile cu valoarea de 0,03 mil.lei; primăria s.Sadovoe – imobile în valoare de 1,1 mil.lei etc. Totodată, nu la toate imobilele specificate au fost efectuate înregistrările regulamentare privind grevarea drepturilor patrimoniale, prevăzute de art.24 alin.(3) din Legea nr.1543-XIII din 25.02.1998, inclusiv Î.M. “DTB” – la terenurile aferente imobilelor transmise în gestiune economică cu suprafaţa de 3,84 ha. Totodată, primăria s.Elizaveta nu a contabilizat stadionul şi nu a asigurat înregistrarea terenului acestuia (1,01 ha) în Registrul cadastral al drepturilor de proprietate, fapt ce generează un risc de pierdere a drepturilor de proprietate asupra patrimoniului respectiv.

____________________

⁶⁴ Legea cadastrului bunurilor imobile nr.1543-XIII din 25.02.1998.

Recomandări:

16. CMB, primăria mun.Bălţi şi primăriile s.Elizaveta şi s.Sadovoe; să asigure efectuarea inventarierii patrimoniului, cu evaluarea şi contabilizarea conformă a acestuia, precum şi înregistrarea la organele cadastrale a patrimoniului proprietate publică gestionat, în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare (inclusiv la toate subdiviziunile şi întreprinderile fondate).

♦ Deficienţele existente în evidenţa şi administrarea patrimoniului public în cadrul AAPL afectează buna gestiune a acestuia, iar caracterul formal al inventarierilor anuale au avut ca efect necontabilizarea unor imobile, construcţii etc., precum şi trecerea neregulamentară a unor bunuri din categoria fondurilor fixe la categoria obiectelor de mică valoare şi scurtă durată.

♦ Deşi, în anii 2011-2012, la cele 60 de instituţii de învăţămînt din cadrul DÎTS au fost efectuate mai multe inventarieri, nici într-un caz nu au fost constatate lipsuri sau surplusuri. Totodată, iregularităţile admise la efectuarea inventarierilor denotă caracterul formal al procesului. Astfel, în listele de inventariere perfectate la Şcoala-internat auxiliară, în loc de valoarea de bilanţ, la 3 poziţii a fost indicat “numărul de inventar”, ca rezultat fiind majorată nejustificat valoarea de bilanţ a imobilelor cu 3,4 mil.lei. Urmare a confruntării listelor de inventariere cu datele OCT, precum şi luînd în consideraţie existenţa reală a unor clădiri şi imobile, s-a constatat că în listele pe anul 2011 nu au fost incluse imobile cu valoarea totală de 6,0 mil.lei, iar pe anul 2012 – de 3,5 mil.lei. De asemenea, în rezultatul verificărilor la faţa locului a fost identificată prezenţa efectivă a unei clădiri cu 2 niveluri, care, deşi este utilizată de către Şcoala sportivă nr.1, pe parcursul ultimilor 10 ani, nu figurează în evidenţa DÎTS şi în cadrul materialelor privind inventarierile anuale.

Misiunea de audit a constatat că, în cadrul inventarierilor anuale, nu au fost identificate efectiv 34 de clădiri, în sumă totală de 1,7 mil.lei (anii 2003-2013). De rînd cu cele expuse, se relevă că DÎTS nu a contabilizat un şir de imobile şi alte instalaţii de transmitere. La situaţia din 01.01.2013, sînt contabilizate doar 4 reţele termice (prin care S.A. “CET Nord” furnizează energie termică către instituţiile DÎTS), altele 49 cu lungimea de peste 11,0 mii metri nu sînt înregistrate nici în evidenţa contabilă a DÎTS şi nici a S.A. “CET Nord”, cauza fiind neluarea acestora la evidenţă ca obiecte separate la momentul dării în exploatare a edificiilor (conform explicaţiilor verbale ale contabilului-şef al DÎTS). De menţionat că, în 3 cazuri, DÎTS a contabilizat cheltuielile de reparaţii capitale a reţelelor termice în sumă totală de 299,0 mii lei, deşi acestea nu figurează în evidenţa contabilă a direcţiei.

De asemenea, nu a fost asigurată contabilizarea a 7 terenuri de fotbal. Totodată, la recepţionarea de la Î.M. “Fotbal Club” a Complexului sportiv “Constructorul” (2009), deşi prin actul de primire-predare din 24.04.2009 au fost transmise 4 imobile, DÎTS a comasat aceste imobilele într-un singur obiect, care la situaţia din 31.12.2012 valora 0,6 mil.lei, astfel denaturînd datele cu privire la numărul imobilelor.

Potrivit prescripţiilor din Catalogul mijloacelor fixe⁶⁵, spaţiile verzi şi plantaţiile decorative (arbori şi arbuşti) pe străzi, în pieţe, parcuri, grădini publice, scuaruri, pe teritoriul întreprinderilor, în curţile clădirilor de locuit sînt atribuite la categoria fondurilor fixe. Totodată, nu există reglementări exhaustive privind evidenţa acestora. Ca urmare, misiunea de audit a constatat că peste 1,7 mii arbori şi arbuşti în valoare estimată la circa 1,4 mil.lei nu sînt înregistraţi în evidenţa contabilă a DÎTS.

____________________

⁶⁵ Catalogul mijloacelor fixe şi activelor nemateriale, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.338 din 21.03.2003.

Primăria s.Elizaveta nu a evaluat şi nu a contabilizat regulamentar terenul stadionului (1,3 mil.lei), precum şi 249 de arborii de diferite specii (circa 0,2 mil.lei) de pe terenul aferent clădirilor primăriei şi gimnaziului din sat. La fel, timp de 10 ani (anii 2003-2013), în cadrul inventarierilor anuale, primăria nu a identificat prezenţa efectivă a monumentelor⁶⁶, fapt ce denotă că inventarierile poartă un caracter formal (monumentele nefiind contabilizate, iar terenul aferent acestora nefiind delimitat). La situaţia din 31.12.2012, primăria s.Sadovoe nu a înregistrat în evidenţă fondul locativ cu suprafaţa de 449,5 m² în valoare de 1,1 mil.lei, precum şi alte mijloace fixe în sumă de 0,1 mil.lei.

____________________

⁶⁶ Monumentul ostaşilor căzuţi în cel de-al II-lea război mondial (1967) şi monumentul “Ostaşul Eliberator”(1980).

Din contul transferurilor bugetare au fost efectuate cheltuieli aferente amenajării terenurilor de joacă, în valoare de 2,6 mil.lei. În pofida faptului că lucrările de amenajare au fost raportate şi transmise primăriei mun.Bălţi (conform facturilor fiscale la momentul îndeplinirii lucrărilor), acestea nu au fost înregistrate regulamentar nici în evidenţa Î.M. “GLC” şi nici a primăriei mun.Bălţi. Contrar prevederilor la art.17 alin.(4) din Legea nr.113-XVI din 27.04.2007, care stabilesc că contabilitatea activelor pe termen lung se ţine pe fiecare obiect de evidenţă, în expresie cantitativă şi valorică, primăria mun.Bălţi nu a inclus în bilanţ valoarea a 16 monumente (inclusiv, 2 de importanţă naţională).

Prin urmare, efectuarea superficială a inventarierilor (cu nerespectarea prevederilor art.24 din Legea nr.113-XVI din 27.04.2007, precum şi prescripţiilor din Regulamentul aprobat prin Ordinul ministrului finanţelor nr.27 din 28.04.2004⁶⁷ (pct.41-50) şi Regulamentul aprobat prin Ordinul ministrului finanţelor nr.nr.60 din 29.05.2012⁶⁸) a cauzat diminuarea valorii patrimoniului public, nu a asigurat controlul respectiv asupra integrităţii şi folosirii eficiente a fiecărui imobil, ceea ce denotă o atitudine iresponsabilă privind contabilizarea conformă şi gestionarea regulamentară a patrimoniului public.

____________________

⁶⁷ Regulamentul privind inventarierea, aprobat prin Ordinul ministrului finanţelor nr.27 din 28.04.2004 (abrogat la 10.08.2012 prin Ordinul ministrului finanţelor nr.60 din 29.05.2012.

⁶⁸ Regulamentul privind inventarierea, aprobat prin Ordinul ministrului finanţelor nr.60 din 29.05.2012.

√ Evidenţa mijloacelor fixe la unele AAPL supuse auditării nu oferă o informaţie concludentă privind patrimoniul gestionat şi gradul de uzură al acestuia. Astfel, contrar prescripţiilor din Catalogul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.338 din 21.03.2003⁶⁹ şi pct.56 din Instrucţiunea aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor nr.93 din 19.07.2010, DÎTS nu a asigurat efectuarea revizuirii duratei de funcţionare utilă a mijloacelor fixe. Ca urmare, din 215 clădiri (conform evidenţei contabile), în 155 cazuri (72,1%) acestea au rămas fără valoare, efectul fiind ieşirea contabilă a activelor înaintea expirării termenelor regulamentare.

____________________

⁶⁹ Catalogul mijloacelor fixe şi activelor nemateriale, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.338 din 21.03.2003.

Mai mult decît atît, ca rezultat a celor menţionate, precum şi al neevaluării adecvate a fondurilor fixe, în anul 2012, DÎTS, călăuzindu-se de circulara MF⁷⁰, a trecut unele bunuri în valoare de 2,5 mil.lei din categoria fondurilor fixe (inclusiv imobile şi alte instalaţii de transmitere) la categoria obiectelor de mică valoare şi scurtă durată, fapt ce generează riscul dezintegrării şi înstrăinării fondurilor publice prin metode abuzive şi contrar intereselor statului. În mod analogic primăria s.Elizaveta a trecut de la fonduri fixe la OMVSD bunuri în valoare de peste 0,2 mil.lei. Astfel, MF în calitate de regulator naţional în domeniu, a emis un act normativ prin care a autorizat instituţiile publice de a trece mijloacele fixe cu valoarea de la 3 mii lei la 6 mii lei la OMVSD, cu predarea ulterioară în arhivă a fişelor de inventariere care au fost deschise pentru evidenţa analitică a acestora. În opinia auditului, circulara în cauză a MF autorizează ieşirile neautorizate de fonduri fixe şi nu ţine cont de prevederile actelor normative în vigoare asupra evidenţei activelor de lungă durată (în special, grupa clădiri) şi, totodată, specificul evidenţei OMVSD. Prin urmare, ţinînd cont de faptul că în sectorul public la moment nu este asigurată evaluarea adecvată a fondurilor fixe (în mun.Bălţi valoarea imobilelor este semnificativ diminuată), trecerea unor grupe de fonduri fixe în categoria OMVSD doar reieşind din criteriul valoric al acestora facilitează ieşirile neautorizate, efectul din aceasta fiind diminuarea valorii patrimoniului public.

____________________

⁷⁰ Circulara MF nr.24/3-4(5)-99 din 04.04.2012.

Lipsa mijloacelor necesare pentru întreţinerea edificiilor şi căminelor instituţiilor de învăţămînt, nerenovarea acestora pe parcursul a 10-14 ani au cauzat neexploatarea îndelungată şi deteriorarea lor, ceea ce determină riscul de dezintegrare şi pierdere a patrimoniului public local. Totodată, unele active de lungă durată nu sînt evaluate şi contabilizate corespunzător. Astfel, cinci imobile din cadrul DÎTS (în valoare de 6,0 mil.lei) nu se utilizează de la 2 pînă la 14 ani, cauzele neutilizării fiind diferite. Spre exemplu: clădirea Şcolii – internat (str.Decebal nr.99 a) nu se utilizează de 4 ani din cauza numărului scăzut de elevi; clădirea Liceului Teoretic “A.I. Cuza” (str.Kievului nr.73) – de 14 ani din cauza lipsei de mijloace financiare pentru reparaţiile capitale. Tabăra de odihnă “Vostok” din s.Rădoaia, aflată în gestiunea DÎTS, cu o capacitate de 120 de locuri şi suprafaţa de 3,15 ha nu este utilizată conform destinaţiei din anul 2007. Ca urmare, pe tot parcursul acestei perioade, autoritatea publică a suportat cheltuieli ineficiente de întreţinere a obiectului (în 2011-2012, numai pentru pază, cheltuielile au constituit 126,9 mii lei). Totodată, terenul aferent taberei (suprafaţa 3,15 ha), aflîndu-se la evidenţa cadastrală a primăriei comunei Heciul Nou (r-nul Sângerei) nu a fost evaluat de către aceasta (conform prevederilor legale, ar valora în jur de 4,5 mil.lei) şi nu a fost luat în evidenţa contabilă, ca teren aferent, fapt ce contravine prevederilor Legii contabilităţii. Totodată, DÎTS, cu abateri de la actele normative în vigoare, nu a înregistrat la OCT valoarea imobilelor Taberei de odihnă “Vostok” în sumă de 1,4 mil.lei.

Recomandări:

17. Primăria mun.Bălţi, DÎTS, primăriile s.Elizaveta şi s.Sadovoe să asigure inventarierea regulamentară a patrimoniului public, înregistrarea în evidenţa contabilă şi raportarea veridică a acestuia, precum şi reevaluarea fondurilor fixe conform prevederilor legale.

♦ În perioada 2011-2012, în lipsa acordului fondatorului, Î.M. “DCC CU” a comercializat active neutilizate în procesul tehnologic, în sumă totală de 0,4 mil.lei, fapt ce contravine art.13 din Regulamentul-model al întreprinderii municipale, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.387 din 06.06.1994⁷¹ şi statutului întreprinderii. Astfel, în perioada 2011-2012, Î.M. “DCC CU”, în lipsa acordului fondatorului (CMB), neregulamentar a comercializat unele active neutilizate în procesul tehnologic, în valoare de 0,4 mil.lei, obţinînd venit net în sumă de 141,0 mii lei, care a fost utilizat de întreprindere în diferite scopuri. De menţionat că pe parcursul efectuării misiunii de audit au fost prezentate procesele-verbale ale şedinţelor Consiliului de administrare al întreprinderii, prin care s-a acceptat comercializarea bunurilor şi utilajelor neutilizate, totodată, nefiind prezentate documentele privind aprobarea de către fondator a listei activelor neutilizate în procesul tehnologic, propuse spre comercializare în perioada de referinţă.

____________________

⁷¹ Regulamentul-model al întreprinderii municipale, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.387 din 06.06.1994 (în continuare – Regulamentul-model aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.387 din 06.06.1994).

Recomandări:

18. CMB, de comun cu subdiviziunile şi întreprinderile din subordine, să asigure respectarea prevederilor legale la comercializarea activelor neutilizate în procesul tehnologic, cu implementarea unor proceduri de control intern care să excludă iregularităţile din domeniul nominalizat.

♦ Modul de evidenţă a patrimoniului valorificat din contul mijloacelor bugetare prin intermediul Î.M. “DCC CU” şi a patrimoniului transmis în gestiune economică către întreprinderile municipale nu este reglementat suficient, ceea ce condiţionează denaturări ale situaţiilor patrimoniale şi generează iregularităţi la gestionarea acestuia . Astfel:

Deşi investiţiile valorificate prin intermediul Î.M. “DCC CU” sînt din contul mijloacelor bugetare alocate, evidenţa analitică urmînd a fi ţinută la conturile respective, bunurile valorificate din contul acestora sînt înregistrate ca valoare a Î.M. “DCC CU” la contul nr.121 “Active în curs de execuţii”. În contextul celor expuse, precum şi ţinînd cont că în temeiul pct.15 din SNC 5⁷² rapoartele financiare trebuie să reflecte obiectiv situaţia patrimonială şi financiară a entităţii, auditul relevă că raportarea de către Î.M. “DCC CU” (la situaţia din 01.01.2013) la contul “Active în curs de execuţii” a valorii obiectelor recepţionate din contul mijloacelor bugetului municipal, în sumă totală de 85,8 mil.lei (care s-a majorat faţă de 01.01.2012 cu 11,4 mil.lei.), nu este argumentată din motivul, că activele în curs de execuţie au fost edificate din contul mijloacelor bugetului municipal şi, respectiv, prezintă proprietatea municipală. Mai mult decît atît, ţinînd cont de faptul că, potrivit normelor legale⁷³ întreprinderea municipală nu poartă răspundere pentru obligaţiile fondatorului şi viceversa, misiunea de audit menţionează că raportarea în activul Î.M. “DCC CU” a patrimoniului municipal (85,8 mil.lei) prezintă un risc de pierdere a acestuia în caz de urmărire şi sechestrare pentru datorii sau în alte cazuri de neonorare a obligaţiunilor de către întreprinderea municipală.

____________________

⁷² Standardul Naţional de Contabilitate (SNC) 5 “Prezentarea rapoartelor financiare”, aprobat prin Ordinul ministrului finanţelor nr.174 din 25.12.1997.

⁷³ Art.20 alin.(2) din Legea nr.845-XII din 03.01.1992 “Cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi” (în continuare – Legea nr.845-XII din 03.01.1992; pct.15 din Regulamentul-model aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.387 din 06.06.1994; pct.19 din Statutul întreprinderii.

Totodată, cele relatate denotă că Î.M. “DCC CU” nu a asigurat transmiterea în termen a obiectelor valorificate către beneficiarii finali din cadrul CMB, pentru o evidenţă conformă a acestora, în vederea asigurării utilizării conform destinaţiei a alocaţiilor bugetare aprobate, după cum prevede art.35 alin.(6) lit.c) din Legea nr.397-XV din 16.10.2003. Prin urmare, valoarea reparaţiilor capitale finalizate, care urmau să fie transmise de către Î.M. “DCC CU” beneficiarilor la situaţia din 31.12.2012, au constituit 13,5 mil.lei, inclusiv: 12,7 mil.lei – lucrările privind descentralizarea sistemului de încălzire la 7 grădiniţe de copii subordonate DÎTS.

Există neconcordanţe între politicile de contabilitate ale instituţiilor bugetare şi întreprinderilor municipale fondate. Astfel, instituţiile bugetare ţin evidenţa fondurilor fixe transmise în gestiune economică a Î.M. la contul activ 136 “Investiţii pe termen lung în părţi legate”, la I.M. acestea fiind înregistrate la contul activ 123 “Mijloace fixe”, fapt care generează o raportare financiară denaturată a situaţiilor patrimoniale pentru unele şi aceleaşi bunuri.

Contrar prevederilor art.14 alin.(2) lit.b) şi lit.c) din Legea nr.436-XVI din 28.12.2006, în lipsa deciziei Consiliului local, primăria s.Sadovoe a transmis în gestiunea Î.M. “Apă-Canal Bălţi” sistemul de alimentare cu apă a s.Sadovoe, în valoare de 0,9 mil.lei (valorificat prin intermediul FISM în anul 2009).

Recomandări:

19. CMB, primarul mun.Bălţi, de comun cu Î.M. “DCC CU”, să implementeze proceduri de control intern care să asigure gestionarea eficientă şi evidenţa conformă a patrimoniului valorificat din contul mijloacelor bugetare, precum şi transmiterea regulamentară a acestuia către beneficiarii finali.

♦ În pofida măsurilor întreprinse de către primăria mun.Bălţi, nu s-a reuşit asigurarea înregistrării complete şi conforme în evidenţa contabilă şi în rapoartele financiare ale fondatorului a mijloacelor fixe transmise în gestiunea economică a întreprinderilor municipale fondate.

AAPL din mun.Bălţi nu s-au conformat recomandărilor precedente ale Curţii de Conturi în vederea înregistrării conforme a patrimoniului public transmis în gestiune Î.M.. Astfel, la situaţia din 31.12.2012, AAPL din mun.Bălţi nu au înregistrat, la contul 136 “Investiţii pe termen lung în părţi legate”, valoarea integrală de bilanţ a bunurilor din gestiunea întreprinderilor municipale fondate. Rapoartele financiare nu includ bunurile patrimoniale în valoare de 5,2 mil.lei, prin ce nu au fost respectate prescripţiile din Instrucţiunea aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor nr.94 din 19.07.2010.

Totodată, se relevă că 96% (sau 476,2 mii lei) din suma totală a patrimoniului Î.M. “Fotbal Club Bălţi” de 0,5 mil.lei, constituie valoarea a 6 apartamente, care, din considerentele că entitatea se află în proces de insolvabilitate, au fost reevaluate la situaţia din 21.10.2010 la suma totală de 2,8 mil.lei, sau de 6 ori mai mult ca valoarea iniţială a acestora.

♦ Sistemul de monitoring financiar la întreprinderile municipale nu s-a soldat cu consolidarea disciplinei financiare şi sporirea eficienţei utilizării patrimoniului public. Totodată, AAPL nu au exercitat controlul corespunzător asupra integrităţii şi folosirii eficiente a patrimoniului UAT transmis în gestiune.

CMB exercită dreptul de administrare a patrimoniului public la 23 de Î.M. şi la 3 IMSP, din care 10 întreprinderi municipale nu activează sau se află în procedură de insolvabilitate şi/sau lichidare. În conformitate cu rapoartele financiare ale 14 Î.M., valoarea activelor totale la situaţia din 31.12.2012 a constituit 1417,5 mil.lei, majorîndu-se cu 97,3 mil.lei, comparativ cu situaţia pe anul precedent. Conform rezultatelor financiare pe anii 2011-2012, deşi veniturile din vînzări au înregistrat creşteri de la 178,1 mil.lei la 204,0 mil.lei, pierderile nete au însumat, respectiv, 48,7 mil.lei şi 8,9 mil.lei. La situaţia din 31.12.2012, 8 Î.M. (sau 57%), din cele 14 care au desfăşurat activitate, au finalizat anul cu pierderi (8,9 mil.lei).

De menţionat că, în anii 2011-2012, majoritatea Î.M. au înregistrat indicatori economico-financiari sub nivelul recomandabil. Astfel, 9 (64%) şi, respectiv, 6 (43%) Î.M. nu au asigurat rentabilitatea vînzărilor; 10 (71%) şi, respectiv, 11 (78%) Î.M. nu au asigurat rentabilitatea utilizării activelor; 11 (78%) şi, respectiv, 9 (64%) Î.M nu au asigurat coeficienţii lichidităţii absolute. Totodată, potrivit informaţiei IFS Bălţi, în anul 2012, întreprinderile municipale au înregistrat o majorare a datoriilor neachitate faţă de BPN cu 3,5 mil.lei, care la situaţia din 31.12.2012 au însumat 16,1 mil.lei, cele mai mari fiind înregistrate la: Î.M. “DSARC 2” – 5,2 mil.lei; Î.M. “DPEFL” – 4,9 mil.lei; Î.M. “Regia Apă-Canal Bălţi” – 1,4 mil.lei etc.

Situaţiile menţionate se datorează atît factorilor interni şi externi, cît şi managementului irelevant al întreprinderilor municipale, care se exprimă prin: (1) inconsecvenţe ale cadrului regulator şi ale acţiunilor întreprinse de fondator; (2) raporturi neconforme între fondator şi managementul entităţilor etc.

În contextul celor relatate se exemplifică un şir de iregularităţi admise la gestionarea patrimoniului transmis în gestiunea Î.M. şi la administrarea activităţii acestora:

√ În anii 2011-2012, pentru a corecta deficienţele admise la gestionarea patrimoniului, justificării transmiterii regulamentare a acestuia întreprinderilor municipale, precum şi asigurării unei evidenţe conforme a patrimoniului transmis în gestiunea întreprinderilor municipale, în baza deciziilor CMB, unele întreprinderi municipale au fost obligate să transmită primăriei mun.Bălţi mijloacele sale fixe, care, după înregistrarea corespunzătoare la primărie, au fost transmise ulterior în gestiune economică a Î.M. De menţionat că Î.M. au confirmat tranzacţia patrimoniului prin facturi fiscale, ceea ce a generat aplicarea TVA. Ca urmare, 6 Î.M. au calculat TVA în sumă de 3.0 mil.lei, fapt care a influenţat negativ asupra situaţiilor financiare ale acestor entităţi.

√ Misiunea de audit relevă că, în cazul a 4 Î.M., care au înregistrat datorii semnificative la BPN⁷⁴ (13,2 mil.lei), CMB a fondat alte întreprinderi care au preluat activităţile celor datornice, datoriile rămînînd în contul Î.M. a căror activităţi au fost sistate. Astfel, începînd cu data de 17.05.2011, Î.M. “GLC” (fondată la 05.05.2011 şi înregistrată la 13.05.2011, cu un capital statutar de 5,4 mii lei) a preluat activităţile Î.M. “DPEFL”. Prin urmare, în baza deciziilor CMB, fondurile fixe cu valoarea iniţială de 1100,2 mil.lei (inclusiv fondul locativ de 1080,7 mil.lei şi fonduri fixe cu destinaţie productivă de 19,5 mil.lei), gestionate anterior de către Î.M. “DPEFL”, au fost transmise Î.M. “GLC”, fără dreptul includerii acestora în capitalul statutar (numai cu drept de gestiune economică). În acest mod, CMB a contribuit la sistarea activităţii Î.M. “DPEFL”, abandonînd-o cu datorii faţă de BPN, care, la situaţia din 31.12.2012, au însumat 4,8 mil.lei. Cele menţionate contravin prevederilor art.30 alin.(1) şi alin.(2) din Legea nr.845-XII din 03.01.1992, potrivit cărora se permite suspendarea activităţii întreprinderii la decizia fondatorului, în cazul în care aceasta nu are datorii faţă de BPN, faţă de alţi creditori şi după efectuarea controlului fiscal, cu publicarea deciziei privind suspendarea activităţii întreprinderii în Monitorul Oficial şi informarea în scris a creditorilor.

____________________

⁷⁴ Î.M. “DPEFL” – 4,9 mil.lei; Î.M. “DSARC-2” – 5,3 mil.lei; Î.M. “SSMEST” – 1,4 mil.lei; Î.M. “Direcţia Grădinilor publice” – 1,5 mil.lei.

În perioada 2010-2013, IFS Bălţi, în urma controalelor efectuate la Î.M. “DPEFL”, a calculat plăţi de bază suplimentare şi a aplicat sancţiuni economice în sumă totală de 3,3 mil.lei, din care agentul economic a achitat doar 87,1 mii lei. În urma examinării în instanţa de judecată, IFS Bălţi a remis (la 20.03.2012) spre executare executorilor judecătoreşti titlul privind încasarea plăţilor respective, care, la rîndul său, (la 16.10.2012) au informat autoritatea fiscală că debitorul Î.M. “DPEFL” nu activează şi nu dispune de bunuri care ar putea fi sechestrate pentru achitarea datoriilor. La moment, IFS este în litigiu cu Î.S. “Camera Înregistrării de Stat”, obiectul litigiului fiind anularea deciziei de înregistrare a Î.M. “GLC”, din motivul că aceasta a fost înregistrată cu încălcarea prevederilor art.13 (alin.8.) din Legea nr.845-XII din 03.01.1992, potrivit cărora în cazul în care pe numele unei persoane au fost înregistrate anterior întreprinderi care nu funcţionează şi care nu au fost lichidate în modul stabilit de lege sau care au datorii la BPN, persoanei în cauză i se refuză înregistrarea unei noi întreprinderi pînă la înlăturarea circumstanţelor menţionate.

Se relevă că deoarece persoanele cu funcţii de răspundere au refuzat prezentarea documentelor ce ţin de activitatea Î.M. “DPEFL”, auditul a fost lipsit de posibilitatea expunerii unei opinii asupra situaţiei economice a acesteia. Totodată, conform datelor DS, IFS şi CTAS, întreprinderea nominalizată nu a prezentat raportul financiar pe anul 2012, dările de seamă fiscale (IAL 09; declaraţia persoanei juridice pe impozitul pe venit etc.) şi rapoartele ce ţin de contribuţiile de asigurări obligatorii. De menţionat că deşi, în anul 2011, Î.M. “DPEFL” şi-a sistat activitatea, la situaţia din 31.12.2011, aceasta a mai acumulat datorii în sumă de 747,4 mii lei, datoriile faţă de BPN majorîndu-se pînă la suma de 3,7 mil.lei, în bilanţul contabil fiind reflectate obligaţiunile bugetare în sumă de 3,3 mil.lei, sau cu 0,4 mil.lei mai puţin decît în fişa IFS Bălţi. De asemenea, pe parcursul anului 2012, în lipsa activităţilor desfăşurate, întreprinderea a majorat datoriile cu 1,0 mil.lei, la 31.12.2012, datoriile faţă de BPN constituind 4,8 mil.lei. Aceiaşi situaţie se atestă şi în anul 2013. Concomitent cu obligaţiunile fiscale, la situaţia din 31.12.2011, Î.M. “DPEFL” a înregistrat datorii la remunerarea muncii de 0,7 mil.lei, precum şi alte datorii de 0,2 mil.lei etc.

În contextul celor relatate, reieşind din circumstanţele care au condiţionat sistarea activităţii Î.M. “DPEFL” şi dispariţia din evidenţa acesteia a patrimoniului gestionat anterior, se atestă existenţa unui risc major ca bugetul întreprinderii să fie prejudiciat cu suma de 8,7 mil. lei, cauza fiind neîntreprinderea acţiunilor de recuperare a creanţelor cu un termen de achitare de peste 2,5 ani (ca urmare a sistării activităţii), rezultate din nerecuperarea a 1,0 mil.lei – creanţe conform facturilor comerciale; 7,2 mil.lei – creanţele populaţiei pentru servicii; 0,5 mil.lei – creanţe din darea în chirie/locaţiune a unor încăperi etc.

Contrar prescripţiilor pct.13 din Regulamentul-model aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.387 din 06.06.1994 şi statutul întreprinderilor, managerii Î.M. “DPEFL” şi ai Î.M. “GLC” au efectuat unele tranzacţii patrimoniale şi financiare în lipsa acordului fondatorului. Astfel, în anul 2011, Î.M. “GLC” a procurat de la Î.M. “DPEFL” bunuri în sumă totală de 1,4 mil.lei (inclusiv TVA 0,2 mil.lei), care la momentul auditării nu sînt achitate integral. Pentru a evita apariţia unor litigii privind datoriile conform contractelor încheiate între Î.M. “GLC”, Î.M. “DPEFL” şi agenţii economici, datoriile creditoriale ale Î.M. “DPEFL” în sumă totală de 0,9 mil.lei au fost cesionate Î.M. “GLC”, totodată fiind transmise şi creanţele în sumă de 0,3 mil.lei, fără a dispune de autorizaţia respectivă a fondatorului. La momentul auditării, datoria de Î.M. “GLC” neachitată Î.M. “DPEFL” timp de peste 2 ani a constituit 0,9 mil.lei.

Reieşind din cele constatate mai sus, auditul consideră acţiunile CMB, în cadrul constituirii Î.M. “GLC” şi organizării activităţii Î.M. “DPEFL”, ca fiind iresponsabile şi neargumentate prin probe relevante. Astfel:

- pornind de la faptul că, potrivit art.20 alin.(2) din Legea nr.845-XVI din 03.01.1992, Î.S. şi Î.M. sînt persoane juridice şi poartă răspundere pentru obligaţiile asumate cu întreg patrimoniul lor, CMB, prin retragerea patrimoniului de la Î.M. “DPEFL”, a creat condiţii ca aceasta să nu-şi onoreze obligaţiunile către BPN şi alţi creditori;

- la 05.05.2011, CMB a decis diminuarea capitalului statutar al Î.M. “DPEFL” de la 14,3 mil.lei la 0,005 mil.lei, în lipsa calculelor şi argumentelor în acest scop, deşi, conform prevederilor art.112 din Codul Civil⁷⁵, capitalul statutar reprezintă valoarea minimală a activelor nete pe care trebuie să le deţină societatea comercială. Totodată, contrar prevederilor regulamentare, în raportul financiar al Î.M. “DPEFL”, la situaţia din 31.12.2011, capitalul statutar este “zero” lei;

____________________

⁷⁵ Codul civil al Republicii Moldova nr.1107-XV din 06.06.2002.

- potrivit prevederilor art.19 alin.(1) din Legea nr.113-XVI din 27.04.2007, faptele economice se contabilizează în baza documentelor primare şi centralizatoare. Însă, nerespectînd reglementările în cauză, de rînd cu alte modificări intervenite în evidenţa contabilă a întreprinderii, din bilanţul contabil al Î.M. “DPEFL” au fost excluse: rezervele prevăzute de statutul entităţii (contul contabil 322) în sumă de 24,6 mil.lei; alte rezerve (contul contabil 323) – de 939,2 mil.lei, care reprezintă ecartul din reevaluarea fondurilor fixe, auditului nefiindu-i prezentate calculele şi documentele contabile în acest scop; au fost anulate diferenţele din reevaluarea activelor pe termen lung (contul contabil 341) – 33,2 mil.lei (care întrunesc rezultatul din reevaluarea clădirilor de producere, distinct pe fiecare clădire), fără a ţine cont de faptul că la scoaterea din uz a mijloacelor fixe reevaluate sumele majorării şi reducerii valorii de bilanţ a acestora se trec, respectiv, la veniturile şi cheltuielile de investiţii, cu consecinţele fiscale de rigoare.

În total, în condiţiile expuse, capitalul propriu al Î.M. “DPEFL”, reflectat în bilanţul contabil al entităţii la situaţia din 31.12.2011, a fost diminuat cu 948,1 mil.lei. Cele expuse indică la faptul că AAPL din mun.Bălţi în loc să asigure o activitate eficientă şi să exercite un control adecvat privind executarea obligaţiunilor funcţionale de către managerii Î.M. “DPEFL” şi Î.M. “GCL”, prin acţiunile sale au creat riscuri majore de neasigurare a integrităţii şi de fraudare a activităţii întreprinderilor menţionate, astfel acestea generînd datorii esenţiale faţă de BPN şi alţi creditori, în lipsa surselor disponibile de acoperire etc. O situaţie analogică celei descrise mai sus înregistrează şi alte întreprinderi municipale: “DSARC-2”; Î.M. “SSMEST”; Î.M. “Direcţia Grădinilor Publice”, echipa de audit fiind lipsită de posibilitatea de a-şi expune opinia din cauza timpului limitat asupra auditului propriu-zis.

♦ Evidenţa fondului locativ la Î.M. “GLC” nu corespunde rigorilor, acest domeniu necesitînd îmbunătăţiri semnificative.

Nerespectarea de către AAPL din mun.Bălţi a prescripţiilor regulamentare privind controlul asupra activităţii economico-financiare a întreprinderilor fondate şi evidenţa patrimoniului public, a cauzat neînregistrarea conformă în evidenţa contabilă şi în rapoartele financiare ale fondatorului şi ale Î.M. “GLC” a fondului locativ, transmis în administrare, precum şi raportarea eronată a acestuia în Registrul patrimoniului public. Astfel, valoarea fondului locativ (1085,13 mil.lei, la situaţia din 31.12.2012) din evidenţa contabilă a primăriei mun.Bălţi şi din bilanţul contabil al Î.M. “GLC” nu a fost diminuată cu valoarea fondului locativ privatizat în sumă totală de 860,2 mil.lei, prin ce nu au fost respectate prevederile art.17 din Legea nr.113-XVI din 27.04.2007 şi art.14 alin.(1) din Legea nr.1324-XII din 10.03.1993⁷⁶, ceea ce a condiţionat includerea unor date eronate în evidenţa întreprinderii şi a primăriei. Cele menţionate sînt şi o consecinţă a faptului că AAPL nu au asigurat înfiinţarea regulamentară a asociaţiilor de coproprietari în condominiu şi nu au transmis acestora în gestiune clădirile regulamentar⁷⁷ (inclusiv valoarea lor), iar persoanele responsabile de gestionarea şi evidenţa fondului locativ nu şi-au îndeplinit adecvat obligaţiile.

____________________

⁷⁶ Legea privatizării fondului de locuinţe nr.1324-XII din 10.03.1993.

⁷⁷ Legea condominiului în fondul locativ nr.913-XIV din 30.03.2000.

Ţinerea în evidenţa primăriei a valorii fondului locativ privat (proprietatea persoanelor fizice şi juridice) a cauzat denaturarea dării de seamă privind valoarea patrimoniului public al UAT mun.Bălţi, astfel fiind neargumentat raportată o valoare majorată a proprietăţii publice.

Recomandări:

20. CMB:

- să întreprindă măsuri în vederea recuperării creanţelor Î.M. “DPEFL” în sumă de 8,7 mil.lei, precum şi de rezolvare a situaţiei privind datoria s Î.M. “GLC” faţă de Î.M. “DPEFL” în sumă de 0,9 mil.lei;

- să asigure respectarea cadrului legal în relaţiile şi obligaţiile Î.M. “DPEFL” şi Î.M. “GLC”, cu înlăturarea deficienţelor constatate de audit;

- să asigure implementarea unor proceduri de control intern în vederea îmbunătăţirii modului de administrare şi activităţii întreprinderilor municipale.

21. CMB, primarului mun.Bălţi, de comun cu administratorii întreprinderilor municipale:

- să informeze organele de drept asupra lipsei documentelor ce ţin de activitatea Î.M. “DPEFL” şi celorlalte întreprinderi municipale, după caz;

- să organizeze un sistem de monitoring financiar şi o analiza permanentă a activităţii întreprinderilor municipale în contextul prevederilor actelor normative, cu determinarea impactului financiar şi fiscal;

- să efectueze o reverificare a obligaţiilor financiare faţă de BPN, cu asigurarea achitării restanţelor respective;

- să asigure prezentarea, de către întreprinderile municipale autorităţilor de resort, a rapoartelor financiare şi fiscale întocmite conform prevederilor legale;

- să întreprindă măsuri privind gestionarea regulamentară a patrimoniului întreprinderilor fondate, sporind eficienţa utilizării acestuia;

- să asigure inventarierea bunurilor patrimoniale publice, cu înregistrarea conformă a acestora în evidenţa contabilă, luînd în considerare constatările de audit;

- să asigure raportarea conformă a capitalului propriu al entităţilor.

CONCLUZII GENERALE DE AUDIT

Echipa de audit rezumă prezenţa abaterilor şi neregulilor în materie de management financiar, exprimate prin nepreocuparea relevantă a autorităţilor de profil în materie de identificare/evaluare/monitorizare a potenţialului economic aferent formării bazei de impozitare concludente. Cadrul regulator/procedural neconform şi interacţiunea ineficientă a autorităţilor economico-financiare, fiscale, statistice, cadastrale etc. nu este raportat la obiectivele performante de extindere a veniturilor bugetare, în ansamblu, şi a celor locale, în special.

Nu corespunde rigorilor şi managementul execuţiei cheltuielilor, ceea ce a generat utilizarea neregulamentară a mijloacelor publice în domeniul valorificării investiţiilor şi reparaţiilor capitale, retribuirii muncii, achiziţiilor etc. AAPL din mun.Bălţi manifestă iresponsabilitate şi la gestionarea patrimoniului public, inclusiv a celui aflat în administrarea întreprinderilor municipale.

Toate acestea, în viziunea auditorilor, au fost condiţionate de lipsa unui sistem de control intern adecvat pe componentele respective de activităţi, precum şi de responsabilitatea insuficientă a factorilor de decizie la exercitarea atribuţiilor funcţionale.

Notă: Prezentul Raport de audit a fost întocmit în baza probelor acumulate de echipa de audit în componenţa: controlorilor de stat principali/auditori publici, dna Valentina Deliu (şef de echipă) şi dna Aurica Rusu, controlorilor de stat superiori/auditori publici, dna Elena Colibă, dnul Ion Pleşca şi dna Tamara Morozan.

Anexa nr.5

Obiectivele auditului, domeniul de aplicare şi metodologia

Auditul bugetului mun.Bălţi a fost realizat în conformitate cu Standardele de audit ale Curţii de Conturi, acţiunile de audit desfăşurate fiind bazate pe o abordare orientată spre evaluarea conformităţii execuţiei bugetare, cu aplicarea unor proceduri caracteristice atît auditului regularităţii, cît şi auditului performanţei.

Pentru a ghida activitatea de audit şi a cuprinde toate aspectele ce ţin de execuţia bugetului mun.Bălţi referitor la planificarea, executarea veniturilor şi a cheltuielilor bugetului, precum şi aspectele ce ţin de evidenţa şi raportarea situaţiilor patrimoniale ale municipiului, au fost elaborate următoarele obiective de audit:

Obiectivul I: Au identificat şi administrat UTA veniturile bugetare în conformitate cu cadrul legal şi regulator aferent?

Obiectivul II: Au realizat UAT în mod regulamentar şi legal gestiunea cheltuielilor bugetare?

Obiectivul III: Au raportat UAT în modul corespunzător, a gestionat şi a asigurat integritatea fondurile aferente patrimoniului?

Potrivit pragului de semnificaţie şi riscurilor determinate la etapa de planificare a auditului, acţiunile de audit au fost efectuate la următoarele entităţi: primăria municipiului; Direcţia generală financiar-economică; Direcţia Învăţămînt, Tineret şi Sport; Secţia achiziţii publice şi relaţii economice externe; Secţia comerţ, alimentaţie publică şi prestări servicii populaţiei; Secţia asistenţă socială şi protecţie a familiei; Secţia cultură; ÎM “GLC”; ÎM “DCC CU”; ÎM “DTB”; ÎM “Apă-Canal Bălţi”, precum şi primăriile satelor Sadovoe şi Elizaveta.

Pentru realizarea obiectivelor auditului şi colectarea probelor de audit, s-au efectuat următoarele proceduri de audit:

• Au fost analizate deciziile organelor deliberative şi executive ale municipiului (Consiliul municipal, primăria mun.Bălţi) în vederea stabilirii nivelului de executare a acestora;

• S-a verificat dacă veniturile pasibile încasării în bugetul mun.Bălţi au fost planificate şi încasate regulamentar, precum şi dacă s-a efectuat recalcularea la unele categorii de venituri;

• Au fost revizuite procesul şi procedurile de achiziţie publică pentru verificarea conformităţii acestora cu normele regulamentare;

• În baza eşantionării, s-a verificat dacă unele cheltuieli bugetare semnificative ce ţin de retribuirea muncii, procurarea mărfurilor şi serviciilor, reparaţiile şi investiţiile capitale sînt legale şi conforme;

• Au fost verificate situaţiile financiare semnificative din Raportul privind executarea bugetului municipiului, precum şi situaţiile patrimoniale raportate de către unele subdiviziuni ale Consiliului municipal, acestea fiind confruntate cu documentele contabile şi înregistrările financiare respective;

• S-au aplicat diferite proceduri analitice, precum şi s-au efectuat alte teste de fond, totodată fiind solicitată şi confruntată informaţia de la diferite entităţi;

• Au fost realizate interviuri cu angajaţii autorităţilor administraţiei publice locale privind funcţionarea controalelor interne asupra anumitor aspecte de activitate.

Pentru o prezentare mai detaliată a abordărilor şi proceselor de audit în parte, la efectuarea auditului, echipa de audit s-a condus de Standardele de audit ale Curţii de Conturi, Manualul de audit al regularităţii şi Manualul de audit al performanţei. Auditul a fost executat în scopul obţinerii probelor suficiente şi relevante spre a furniza o bază rezonabilă pentru constatările şi concluziile determinate de obiectivele auditului. Deşi bugetul municipiului Bălţi este constituit din bugetul municipal Bălţi şi bugetele satelor Elizaveta şi Sadovoe, reieşind din resursele disponibile, auditul s-a axat pe bugetul municipal Bălţi.